2ra-394/23 — partajarea patrimoniului in devalmasie si a bunurilor proprietate comuna in devalmasie

2ra-394/23 — partajarea patrimoniului in devalmasie si a bunurilor proprietate comuna in devalmasie (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la încetarea procedurii de recurs,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Tudor Dabija

împotriva Lidiei Dabija cu privire la partajarea patrimoniului în devălmășie și

la cererea reconvențională înaintată de Lidia Dabija împotriva lui Tudor

Dabija cu privire la partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie,

împotriva deciziei din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 2ra-394/23

NR. PIGD 2-16081618-01-2ra-15032023)

Recursul declarat până la 01 septembrie 2023.Încetarea procedurii de recurs din

oficiu în conformitate cu art.4451 din Codul de procedură civilă.

Au examinat anterior cauza judecătorii:

Prima instanță: Judecătoria Anenii Noi, sediul Central (A. Mocanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Malîi, V. Cotorobai, V. Sîrbu)

23 iulie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul declarat de Tudor Dabija.

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Gheorghe Stratulat,

Ion Munteanu, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

împotriva Lidiei Dabija privind partajarea averii comune, care constituie

proprietate comună în devălmășie a foștilor soți.

constituit un cuplu familial cu pârâta Lidia Dabija, căsătoria lor fiind

înregistrată la 24 octombrie 1981, sub nr. 4407, la Oficiul Stării Civile din

Chișinău. Pe parcursul căsătoriei, aceștia au dobândit împreună mai multe

bunuri, printre care: terenul pentru construcție locativă, cu nr. cad. xxxxxxxxx,

având o suprafață de 0,1275 ha; terenul cu destinația de grădină, cu nr. cad.

xxxxxxxxx, cu o suprafață de 0,1161 ha; terenul pentru construcții, cu nr. cad.

xxxxxxxxx, având o suprafață de 0,10 ha; și terenul cu destinația de grădină,

cu nr. cad. xxxxxxxxx, având o suprafață de 0,0565 ha.

dintre ei a fost desfăcută, fapt trecut sub nr.68 în Registrul actelor de stare civilă

de la Oficiul Stării Civile din Anenii Noi.

pârâtei să ajungă la o înțelegere amiabilă pentru a evita cheltuielile

suplimentare, însă aceasta nu a acceptat. Adresarea sa din 18 aprilie 2016 a fost

lăsată fără răspuns de către pârâtă. În plus, aceasta nu i-a permis inginerului

cadastral Ion Popa să acceseze bunurile imobile pentru întocmirea dosarului

tehnic și evaluarea opțiunilor de partaj în natură a acestora.

pârâtei să nu creeze obstacole inginerului cadastral în efectuarea lucrărilor

necesare întocmirii dosarului tehnic al bunului imobil cu nr. cadastral

xxxxxxxxx (terenul și construcțiile), proprietate în devălmășie a foștilor soți,

evaluarea bunurilor imobile cu nr. cadastral xxxxxxxxx, xxxxxxxxx,

xxxxxxxxx, xxxxxxxxx, situate în localitatea Xxxxxx, raionul Anenii Noi, și

întocmirea variantelor posibile de partaj în natură, lucrările urmând a fi

realizate de SC „Geocard Expert” SRL din satul Varnița, iar partajul

patrimoniului să fie împărțit în mod egal, atribuindu-i lui 50% și pârâtei 50%,

conform actului de constatare tehnico-ștințific, precum și încasarea

cheltuielilor de judecată.

1

Barba, a depus cerere reconvențională împotriva lui Tudor Dabija, în care a

susținut că acesta a refuzat să partajeze toate bunurile comune în devălmășie,

alegând să le indice selectiv, motiv pentru care a solicitat partajarea părții

sociale de 75% din SRL „Rândunica”, deținută de pârâtul Tudor Dabija, în cotă

de 1/2 în favoarea sa, precum și partajarea în natură, în mod egal, a boxelor cu

nr. 103, 104, 118, 119, 120, 121, 122 și 123 din Cooperativa de Construcție a

Garajelor nr. 28, situate pe str. xxxxxx, mun. xxxxxx, ce aparțin în proprietate

pârâtului Tudor Dabija, transferându-le în proprietatea ei (f.d.44-47, Vol.I).

judecată împotriva lui Tudor Dabija, prin care a solicitat constatarea nulității

contractului de donație din 27 septembrie 2017, prin care a fost înstrăinată cu

titlu gratuit partea socială de 75 % de către Tudor Dabija fiului său Andrei

Dabija, cu repunerea părților în situația anterioară încheierii acestui contract

(dosar nr.2-1032/17).

parcursul căsătoriei încheiate la 24 octombrie 1981 cu pârâtul Tudor Dabija,

soții au dobândit în coproprietate mai multe bunuri, inclusiv cote de participare

în capitalul social al SRL „Rîndunica”. Conform informațiilor furnizate de

Camera Înregistrării de Stat, în structura inițială a societății figurează ca asociat

cu o parte socială de 25%, iar fostul soț cu 75%. Această cotă de participare a

fost obținută în timpul căsătoriei și, prin urmare, intră în componența

patrimoniului comun dobândit în devălmășie, în sensul art. 20 alin. (1) și (3)

din Codul familiei.

căsătoriei, partajul bunurilor comune nu a fost efectuat imediat. Mai mult,

litigiul privind partajarea patrimoniului se află pe rolul Judecătoriei Anenii

Noi, inclusiv cu referire la cota-parte din capitalul SRL „Rîndunica”. Cu toate

acestea, la 27 septembrie 2017, pârâtul a procedat la încheierea unui contract

de donație autentificat la un notar din Ucraina, prin care și-a înstrăinat întreaga

cotă de 75% către fiul său Andrei Dabija, fără consimțământul său, în condițiile

în care această parte socială făcea parte din bunurile supuse partajului.

dispoziția bunurilor comune implică acordul ambilor soți, iar lipsa

consimțământului atrage nulitatea convenției, în condițiile alin. (4) din același

articol. În plus, potrivit art. 216 și următoarele din Codul civil, încălcarea

acestor dispoziții de ordine publică atrage sancțiunea nulității absolute, care

poate fi invocată de orice persoană interesată, iar instanța o poate aplica din

oficiu. De asemenea, art. 219 alin. (1) prevede că actul juridic nul încetează cu

efect retroactiv din momentul încheierii sale.

27 septembrie 2017 este lovit de nulitate absolută, fiind încheiat cu ignorarea

dreptului său de coproprietar asupra bunului transmis, în absența acordului ei

2

expres. Mai mult, această înstrăinare a avut loc în plin proces de partaj, într-o

evidentă tentativă de a prejudicia drepturile sale patrimoniale și de a eluda

regimul juridic al proprietății comune.

Central, s-au conexat cauza civilă nr. 2- 508/16 pornită la cererea lui Tudor

Dabija împotriva Lidiei Dabija privind partajarea patrimoniului în

devălmășie și cauza civilă nr. 2 – 1032/17 la cererea de chemare în judecată

depusă de Lidia Dabija împotriva lui Tudor Dabija cu privire la constatarea

nulității absolute a contractului de donație, pentru examinare într-o singură

procedură, atribuindu-i dosarului unit numărul: 2 - 508/16 (f.d.46, Vol.II.).

Noi, sediul Central, Andrei Dabija s-a atras în proces în calitate de intervenient

accesoriu (f.d.229, Vol.I).

Noi, sediul Central, s-a admis renunțul Lidiei Dabija la pretenția privind

constatarea nulității contractului de donație din 27 septembrie 2017

(f.d.109, Vol.III).

Central, cererea de chemare în judecată înaintată de Tudor Dabija împotriva

Lidiei Dabija privind partajarea patrimoniului în devălmășie și cererea

reconvențională înaintată de Lidia Dabija împotriva lui Tudor Dabija privind

partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie, s-au admis parțial.

S-au partajat bunurile proprietate comună în devălmășie ale Lidiei Dabija

și Tudor Dabija cu atribuirea a cîte ½ cotă parte fiecăruia din: terenul cu

nr. cadastral: xxxxxxxxx și suprafața de 0,1161 ha; terenul cu nr. cadastral:

xxxxxxxxx și suprafața de 0,1 ha; terenul cu nr. cadastral: xxxxxxxxx și

suprafața de 0,0565 ha; toate situate în s. Xxxxxx, r-nul Anenii Noi, conform

variantei de partaj indicate în Raportul de Expertiză Judiciară nr. 2061-1082

din 08 septembrie 2020.

S-a partajat bunul proprietate comună în devălmășie al Lidiei Dabija și

Tudor Dabija cu atribuirea a cîte ½ cotă parte fiecăruia din terenul cu

nr. cadastral xxxxxxxxx și suprafața de 0,1275 ha, situat în s. Xxxxxx, str-la1,

Xxxxxxxxx, conform Variantei I de partaj, indicat în Raportul de Expertiză

Judiciară nr. 2061-1082 din 08 septembrie 2020, și anume:

S-a atribuit în proprietate lui Tudor Dabija partea I – ce constituie ½ cotă

parte = 637,50 m.p. sectorul de teren marcat cu punctele 1-2-3-13-14-15-16-7-

8-9-10-11-12-1, colorat în Anexa I cu culoare roșie.

S-a atribuit în proprietate Lidiei Dabija partea II – ce constituie ½ cotă

parte = 637,50 m.p. sectorul de teren marcat cu punctele 13-14-15-16-6-5-4-

13, colorat în Anexa I cu culoare albastră.

S-a atribuit în proprietate lui Tudor Dabija: construcția accesorie

(bucătărie de vară) lit. „02” cu suprafața la sol 33,20 m.p. și nr. cadastral

3

xxxxxxxxx.02 și construcția accesorie (șură) lit. „03” cu suprafața la sol 47,80

m.p. și nr. cadastral xxxxxxxxx.03.

S-a atribuit în proprietate Lidiei Dabija casă de locuit individuală

lit. „01(A2)” cu suprafața de 114,00 m.p. și nr. cadastral xxxxxxxxx.01.

S-a atribuit în proprietate de 1.0 cotă parte lui Tudor Dabija garajul

nr. 103, nefinalizat, neînregistrat la OCT, amplasat pe terenul înregistrat cu

nr. cadastral xxxxxxxxx situat în mun. xxxxxx, sect. xxxxxx, str. Xxxxxx

nr. 20/4, proprietate a CCG nr. 28 COOP.

În rest, cererile de chemare în judecată s-au respins ca neîntemeiate

(f.d.111, 114-116, Vol.III).

căsătorie valabilă, înregistrată la 24 octombrie 1981 și desfăcută prin hotărârea

din 26 aprilie 2014 a Judecătoriei Anenii Noi. În lipsa unui contract

matrimonial, regimul aplicabil bunurilor dobândite în timpul căsătoriei este cel

al proprietății comune în devălmășie, în temeiul art. 19 alin. (1)-(2), art. 20

alin. (1), (5) și art. 25 alin. (4) din Codul familiei. De asemenea, au fost avute

în vedere prevederile art. 366 alin. (1), art. 373 alin. (1) și art. 346 alin. (1) din

Codul civil, care statuează că în lipsa unei convenții contrare, bunurile

dobândite în timpul căsătoriei aparțin în cote egale ambilor soți.

Expertiză Judiciară nr. 2061-1082 din 08 septembrie 2020, instanța a constatat

că în perioada căsătoriei (24 octombrie 1981–26 aprilie 2014), soții Dabija au

dobândit în coproprietate următoarele bunuri: terenurile situate în s. Xxxxxx,

r-nul Anenii Noi cu nr. cadastral xxxxxxxxx (0,1161 ha); nr. cadastral

xxxxxxxxx (0,1 ha), nr. cadastral xxxxxxxxx (0,0565 ha), nr. cadastral

xxxxxxxxx (0,1275 ha); o casă de locuit individuală cu nr. cadastral

xxxxxxxxx.01 (114,00 m²); două construcții accesorii – bucătărie de vară

(33,20 m²) și șură (47,80 m²); un garaj nefinalizat (nr. 103), situat în

mun. xxxxxx, str. Xxxxxx nr. 20/4, pe terenul Cooperativei de Construcție a

Garajelor nr. 28, și a dispus partajarea bunurilor indicate conform Variantei I

din raportul de expertiză.

xxxxxxxxx (637,50 m², zona roșie); bucătăria de vară cu nr. cadastral

xxxxxxxxx.02); șura cu nr. cadastral xxxxxxxxx.03); garajul nr. 103, în

considerarea faptului că la moment locuiește în acesta. Iar Lidia Dabija a primit

cealaltă ½ cotă parte din terenul xxxxxxxxx (637,50 m², zona albastră); casa

de locuit individuală, unde locuiește în prezent împreună cu membrii familiei

sale, aspect confirmat inclusiv de declarațiile părților și de recunoașterea tacită

a situației de fapt de către fostul soț.

xxxxxxxxx și xxxxxxxxx, de către prima instanță au fost partajate în mod egal,

câte ½ cotă parte fiecărei părți, instanța reținând că nu s-a ajuns la un acord

privind atribuirea lor exclusivă unuia dintre foștii soți.

4

cotei de 75% din SRL „Rîndunica” și constatarea nulității contractului de

donație din 27 septembrie 2017, instanța nu s-a pronunțat asupra fondului,

întrucât reclamanta și reprezentanta sa au declarat renunțarea expresă la aceste

capete de cerere în cadrul ședinței publice, în temeiul art. 240 alin. (3) din

Codul de procedură civilă.

partajarea boxelor de garaj nr. 104, 118–123, amplasate în mun. Chișinău,

întrucât nu s-a dovedit că acestea ar fi fost dobândite în timpul căsătoriei sau

că ar fi fost proprietatea efectivă a vreunuia dintre foștii soți. Aceste bunuri nu

au fost supuse expertizei judiciare, nefiind nici înregistrate în Registrul

bunurilor imobile și neputând fi atribuite sau evaluate corespunzător.

a depus apel nemotivat, iar la 14 mai 2021, personal, a prezentat cererea de

apel motivată, completată la 17 august 2021 împotriva hotărârii din

19 februarie 2021 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, solicitând casarea

acesteia și emiterea unei noi hotărâri prin care bunurile stabilite pentru

partajare în devălmășie să fie apreciate la valoarea de piață și împărțite cu

stabilirea unei compensații bănești la diferența bunurilor care sau partajat între

părți (f.d.118, 126-128, 141-143, Vol.III).

apelul declarat de Tudor Dabija, reprezentat de avocatul Anatolie Doga.

S-a casat parțial hotărârea din 19 februarie 2021 a Judecătoriei Anenii

Noi, sediul Central și în această parte s-a adoptat o nouă hotărâre prin care s-a

încasat de la Lidia Dabija, în beneficiul lui Tudor Dabija sulta bănească în

mărime de 184 563 de lei. În rest, hotărârea s-a menținut (f.d.47-58, Vol. III).

declarat de Tudor Dabija împotriva hotărârii din 19 februarie 2021 a

Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central a constatat că hotărârea primei instanțe

se impune a fi casată parțial, în partea ce vizează respingerea încasării sultei,

cu pronunțarea unei noi soluții în această privință.

hotărârea atacată, instanța de fond a procedat la partajarea bunurilor dobândite

în timpul căsătoriei dintre foștii soți Tudor Dabija și Lidia Dabija, calificate ca

proprietate comună în devălmășie, în conformitate cu dispozițiile art. 19

alin. (1) și (2), art. 20 alin. (1) și (5) și art. 25 alin. (4) din Codul familiei,

precum și ale art. 366, 373 și 346 ale Codului civil.

08 septembrie 2020, instanța de fond a atribuit recurentei Lidia Dabija casa de

locuit individuală (bun indivizibil) cu nr. cadastral xxxxxxxxx.01, iar

apelantului Tudor Dabija i-au fost atribuite construcțiile accesorii (bucătărie și

șură), precum și garajul nr. 103. Totodată, terenurile au fost partajate în cote

egale.

5

partajabil în natură și că nu permite divizarea în două loturi utilizabile distinct,

instanța de fond nu a dispus stabilirea unei sulte în favoarea părții căreia nu

i-a fost atribuit bunul indivizibil, respectiv apelantului Tudor Dabija.

art. 561 alin. (3) lit. a) Cod civil, bunul indivizibil trebuie atribuit unuia dintre

coproprietari, cu stabilirea unei compensații bănești (sultă) proporțional cu

cota-parte a celuilalt coproprietar. De asemenea, art. 25 alin. (4) Codul familiei

prevede expres că atribuirea de bunuri cu o valoare mai mare unuia dintre soți

justifică acordarea unei sume compensatorii celuilalt.

Lidia Dabija i-au fost atribuite bunuri în valoare totală de 576.563 de lei, iar

lui Tudor Dabija bunuri în valoare de 207.437 de lei, rezultând o diferență de

184.563 de lei.

intimata Lidia Dabija și-a exprimat acordul expres în ședința de apel pentru

plata sultei către fostul soț, în schimbul păstrării dreptului de proprietate

exclusivă asupra casei de locuit. Mai mult, părțile au agreat, de comun acord,

varianta I de partaj propusă de expertiză, în care casa este atribuită recurentei.

legale privind compensația în natură și a omis să analizeze dezechilibrul

valoric evident dintre loturile atribuite, Curtea de Apel Chișinău a conchis că

hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică în această parte, motiv

pentru care a dispus casarea parțială a acesteia și a pronunțat o nouă hotărâre,

prin care a încasat de la Lidia Dabija în beneficiul lui Tudor Dabija suma de

184.563 de lei cu titlu de sultă, corespunzătoare diferenței de valoare dintre

bunurile atribuite, iar în rest a menținut dispozițiile hotărârii atacate, ca fiind

legale și temeinice.

25 aprilie 2023 și 04 mai 2023 împotriva deciziei din 29 septembrie 2022 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea parțială a acesteia și a hotărârii

primei instanțe cu emiterea unei noi decizii prin care casa individuală de locuit

să fie partajată în natură a câte ½ cotă parte (f.d. 60-61, 96-99, 107, Vol. IV).

Chișinău, susținând că aceasta este afectată de nelegalitate și netemeinicie,

fiind rezultatul unei aprecieri eronate a circumstanțelor de fapt, dar și al

aplicării greșite a normelor de drept material, în special a prevederilor art. 25

alin. (4) din Codul familiei și art. 561 alin. (3) lit. a) al Codului civil. Or,

instanța de apel a menținut soluția primei instanțe privind atribuirea exclusivă

a casei de locuit Lidiei Dabija, fără a ține cont de faptul că pe parcursul

procesului a fost lipsit complet de acces la această locuință, fiind nevoit să

trăiască în garaj, în timp ce pârâta a ocupat unilateral și abuziv casa construită

de el, refuzându-i orice folosință.

6

constant ca imobilul să fie partajat în natură, în cote egale, dat fiind că nu deține

niciun alt spațiu locativ, iar în ședința de judecată din 09 iunie 2022, completul

de apel, prin doamna judecător Ala Malîi, a propus chiar o altă variantă

echitabilă de partaj, care ar fi presupus atribuirea locuinței către sine, cu

oferirea intimatei a unor bunuri accesorii și plata unei sulte – propunere

ignorată fără temei.

ca întreaga casă să fie transmisă exclusiv fostei soții, iar acordul asupra

Variantei I din Raportul de expertiză se referea strict la împărțirea terenului,

nu și a construcțiilor. În plus, expertiza tehnică a fost efectuată în absența sa,

deși a solicitat expres să participe, iar reprezentantul său legal nu a fost prezent

în ședința în care s-a continuat examinarea cauzei, în pofida cererii sale

motivate de amânare, ceea ce reprezintă o încălcare a dreptului la apărare,

garantat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

cunoștință conținutul său, ceea ce pune sub semnul întrebării validitatea

poziției exprimate procedural.

luată cu ignorarea poziției și interesului său real, cu aplicarea inechitabilă a

normelor legale privind partajul bunurilor în devălmășie și în lipsa unei

motivări suficiente, astfel că se impune casarea deciziei recurată și rejudecarea

cauzei cu respectarea principiilor de echitate, contradictorialitate și

proporționalitate, care să asigure o soluție real justă între părțile litigante.

declararea inadmisibilă a recursului înaintat de Tudor Dabija, deoarece nu se

încadrează în temeiurile art.432 alin.(2)-(4) din Codul de procedură civilă.

considerat admisibil recursul declarat de Tudor Dabija împotriva deciziei din

29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și transmis Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

pentru a fi examinat în fond (f.d.193-194, Vol. IV).

privire la Curtea Supremă de Justiție (introdus prin LP224 din 31.07.24,

MO3161-363/16.08.24 art.569; în vigoare 16.08.24), prezenta cauză va fi

examinată în ordine de recurs în complet de 3 judecători, de completul de

judecători din care face parte judecătorul raportor, modificat prin încheierea

Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție din 11 iulie 2025.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

7

Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat

în vigoare la 01 septembrie 2023.

modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex

reformei Curții Supreme de Justiție), enunță că:

„(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16 și art.VII, care vor intra în vigoare la

1 septembrie 2023.

(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.”

Din sensul normei de drept enunțate, rezultă că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă

de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor

acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme

de Justiție) și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

acestuia.

Astfel, la momentul depunerii și examinării prezentului recurs,

prevederile legale relevante aveau următorul conținut:

Supremă de Justiție (introdus prin LP224 din 31.07.24, MO3161-

363/16.08.24 art.569; în vigoare 16.08.24):

„(51) Până la începerea activității Curții Supreme de Justiție în noua componență,

președintele Curții formează completele de judecată. Curtea Supremă de Justiție va

examina în complete de 3 judecători cererile de recurs, cererile de recurs în anulare și

cererile de revizuire, care au fost inițial repartizate spre examinare completelor din 5

judecători. Acestea vor fi examinate de completul de judecători din care face parte

judecătorul raportor.”

până la 01 septembrie 2023):

„(1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau

a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

8

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare

a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.”

01 septembrie 2023):

„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).”

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se expediază părților.”

„Instanța de recurs dispune, printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac,

încetarea procedurii de recurs, din oficiu sau la cerere, dacă după declararea

admisibilității recursului se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la

art.433.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție, conchide că recurentul s-a conformat dispozițiilor

art. 434 din Codul de procedură civilă, și a depus în termen recursul la

26 ianuarie 2023. Or, decizia din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău

a fost expediată părților prin intermediul poștei electronice la data de

30 noiembrie 2022 (f.d. 59, vol. IV).

9

04 mai 2023 Tudor Dabija a depus recurs suplimentar-concretizat împotriva

deciziei din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

criticile aduse împotriva deciziei din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău în recursurile suplimentare-concretizate depuse de Tudor Dabija la

18 și 25 aprilie 2023 și 04 mai 2023, nu pot fi luate în considerare, întrucât au

fost formulate după expirarea termenului legal de declarare a recursului,

stabilit de art. 434 din Codul de procedură civilă, care a expirat la

30 ianuarie 2023.

(în vigoare la data depunerii recursului), în speță, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la

proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs,

deoarece criticele recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate pentru a

permite instanței verificarea legalității hotărârii atacate în lipsa părților.

tergiversarea soluționării cauzei, aspect de natură să contravină principiului

celerității procedurale. Această abordare este în deplină concordanță cu

jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care impune statelor

obligația de a asigura soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil și de a

evita întârzierile inutile în procedură, atunci când dreptul la un proces echitabil

este, în mod efectiv, garantat prin alte mijloace.

proporțională cu scopul urmărit — acela al unei judecăți eficiente și rapide.

Supreme de Justiție constată, din oficiu, că se impune încetarea procedurii de

recurs intentate de Tudor Dabija împotriva deciziei din 29 septembrie 2022 a

Curții de Apel Chișinău, pentru considerentele ce urmează.

civilă, recursul poate fi exercitat doar în baza anumitor temeiuri expres

prevăzute de lege. Conform art. 433 lit. a) din același cod, în redacția aplicabilă

la data depunerii cererii, recursul este considerat inadmisibil dacă motivele

invocate nu se încadrează în limitele prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4).

de admisibilitate prevederile art. 432 alin.(2) lit. c) din Codul de procedură

civilă.

recurentul a făcut trimitere la temeiurile de drept prevăzute de art.432 alin.(2)

lit. c) din Codul de procedură civilă – interpretarea eronată a legii, nu a stabilit

că normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând

10

normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se

aplică sau invers.

oficiu, existența circumstanțelor expuse în art.432 alin.(3) din Codul de

procedură civilă, în vigoare la 26 ianuarie 2023, și anume, dacă cauza a fost

judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; dacă

cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea cauzei au fost

încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a

soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în

proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a

fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale, nu le-a stabilit.

situației nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul

exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea

situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct

starea de lucruri.

menționează că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja

au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere

corespunzătoare.

la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în

modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

că argumentele invocate de către Tudor Dabija, nu pot constitui temei de

admisibilitate a recursurilor, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual,

și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor

de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia,

coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există

limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev

11

împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de

admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile

de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza

Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu

cerințele articolului 6 § 1 (cauza Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de Tudor Dabija împotriva

deciziei din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare, este inadmisibil.

Dabija, a fost considerat admisibil, potrivit jurisprudenței constante a Curții

Supreme de Justiție și în temeiul dispozițiilor legale incidente, admisibilitatea

în principiu a recursului nu echivalează cu obligația instanței de a proceda

automat la examinarea acestuia în fond.

instanța de recurs este abilitată să dispună încetarea procedurii de recurs, din

oficiu, chiar și ulterior admiterii în principiu, dacă identifică existența unui caz

de inadmisibilitate. Această prerogativă derivă din obligația instanței supreme

de a exercita un control riguros al căilor extraordinare de atac, în scopul

protejării securității raporturilor juridice și al prevenirii unei jurisprudențe

contradictorii.

atât motivele invocate de recurent, cât și temeiurile care pot fi reținute din

oficiu, în conformitate cu art. 432 alin. (5) din Codul de procedură civilă (în

redacția aplicabilă până la 1 septembrie 2023). În urma acestei analize, instanța

nu a identificat circumstanțe ce ar permite încadrarea cererii de recurs în

limitele restrânse ale recursului prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4), astfel

încât nu se justifică continuarea examinării în fond.

de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că sunt întrunite condițiile

pentru încetarea procedurii de recurs, din oficiu, a cererii depuse de Tudor

Dabija împotriva deciziei din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Această soluție corespunde exigențelor impuse de caracterul extraordinar al

recursului și reafirmă principiul potrivit căruia Curtea Supremă de Justiție nu

este o a treia instanță de fond, ci un organ de control al legalității, cu rol de

uniformizare a practicii judiciare.

12

depunerii recursului, art.269-270, art. 442, art. 4451 din Codul de procedură

civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Încetează procedura de recurs, din oficiu, la cererea de recurs depusă de

Tudor Dabija împotriva deciziei din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Tudor

Dabija împotriva Lidiei Dabija cu privire la partajarea patrimoniului în

devălmășie și la cererea reconvențională înaintată de Lidia Dabija împotriva

lui Tudor Dabija cu privire la partajarea bunurilor proprietate comună în

devălmășie.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Gheorghe Stratulat

Ion Munteanu

13