2ra-1115/22 — partajarea averii in devalmasie

Dosarul nr. 2ra-1115/22 2-18202786-01-2ra-12082022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. N. Mazur) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, M. Anton, O. Cojocaru) ÎNCHEIERE 30 noiembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Victor Burduh Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Vasile Stratulat, reprezentat de avocatul Aureliu Scorțescu, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Elena Stratulat împotriva lui Vasile Stratulat cu privire la partajarea averii, și cererea reconvențională depusă de Vasile Stratulat împotriva Elenei Stratulat cu privire la încetarea dreptului de proprietate în devălmășie și recunoașterea bunurilor proprietate personală, împotriva deciziei din 14 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Vasile Stratulat, reprezentat de avocatul Aureliu Scorțescu și a fost menținută hotărârea din 03 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă: La 18 noiembrie 2018, Elena Stratulat a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vasile Stratulat solicitând desfacerea căsătoriei și partajarea averii comune în devălmășie.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că, la data de 28 septembrie 1981 a încheiat căsătoria cu Vasile Stratulat. Copii minori comuni nu au. La ceva timp după căsătorie, s-a dovedit că pârâtul a dat dovadă de infidelitate conjugală, a manifestat un comportament nerespectuos, ce a făcut imposibilă menținerea relațiilor sănătoase de familie. A menționat reclamanta că, de aproximativ 10 ani nu mai au o viață comună, Vasile Stratulat nu contribuie la menținerea familiei, din care motiv a depus cerere la divorț. A susținut reclamanta că, în timpul căsătoriei cu Vasile Stratulat au dobândit bunuri proprietate comună în devălmășie, ce sunt înscrise pe numele pârâtului și anume: bun imobil amplasat pe terenul nr. cadastral xxxxx, adresa mun.

Chișinău, sect. Rîșcani, str. xxxxxx, cu suprafața de xxxxx m.p., autoturismul de model „Skoda Octavia”, anul fabricării 2016, n/î xxxxx, care pârâtul l-a procurat din bani comuni depuși până în anul 2010 în cont bancar, contul bancar deschis la B.C. 1 „Moldincombank” SA, contract nr. xxxxx din 04 ianuarie 2017 – depozit bancar în favoarea persoanei fizice pensionar 12 luni, contract nr.xxxxx din 03 octombrie 2018 – depozit bancar în favoarea persoanei fizice pensionar 12 luni, contract nr. xxxxx din 05 decembrie 2017 – depozit bancar în favoarea persoanei fizice pensionar 12 luni. Solicită reclamanta partajarea acestor bunuri și a depunerilor bănești de pe toate conturile lui Vasile Stratulat, atribuindu-i Elenei Stratulat în proprietate ½ cotă-parte ideală din apartament, ½ cotă-parte din mijloacele bănești și sulta costului a ½ din automobil, automobilul lăsându-l în proprietate conturile lui Vasile Stratulat.

Prin încheierea din 19 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a separat pentru a fi judecată într-un proces aparte cererea de chemare în judecată depusă de Elena Stratulat împotriva lui Vasile Stratulat privind partajarea proprietății comune în devălmășie a soților (f.d.31-32, Vol. I) La 05 martie 2019, Vasile Stratulat a depus cerere reconvențională împotriva Elenei Stratulat prin care solicită încetarea dreptului de proprietate în devălmășie cu excluderea din regimul de proprietate comună în devălmășie și recunoașterea ca bunuri personale cu cota de proprietate un întreg a mijloacelor financiare de pe 3 conturi bancare deschise pe numele lui Vasile Stratulat și asupra automobilului de model „Skoda Octavia”, anul producerii 2016, n/î VTG 717, deoarece de mai bine de 10 ani nu mai duce gospodărie comună cu Elena Stratulat.

A invocat faptul că, toate conturile lui au fost deschise după data de 08 octombrie 2017. Automobilul a fost procurat tot în această perioadă din banii lui proprii. Din anul 2016 pînă în prezent Elena Stratulat permanent se află peste hotarelor Republicii Moldova. Aceasta este încadrată în câmpul muncii în Republica Italia. Călătoriile peste hotarele Republicii Moldova sunt destul de costisitoare, dar Elena Stratulat și-a permis acest lux. A menționat că, Elena Stratulat depunea banii cîștigați pe conturile bancare din Republica Moldova, deschise pe numele său, sumele din conturi fiind mult mai mari decât sumele pretinse spre încasare de la Vasile Stratulat. Acest fapt demonstrează câștigul Elenei Stratulat care depășește cu mult pensia pârâtului Vasile Stratulat.

A declarat că, ambii sunt coproprietarii apartamentului, deținând a câte ½ cotă- parte ideală și examinarea acestui capăt de cerere este inutilă. A afirmat că, solicitarea partajării automobilului de model „Skoda Octavia” n/î xxxxx este neîntemeiată, deoarece Elena Stratulat nu aduce nici o probă privind depunerea banilor în cont bancar pînă în anul 2010, singură indică că din noiembrie 2008 nu a mai avut relații de familie cu pârâtul, automobilul a fost procurat în 2016, când nu erau de mai mult timp relații de familie între ei. Acest bun nu este proprietate devălmașă, dar e un bun procurat doar din mijloacele financiare ale lui Vasile Stratulat. Referitor la partajarea banilor din conturile de depozit a pârâtului Vasile Stratulat, indică faptul că, acești bani sunt ai lui personali, conturile sunt deschise în anul 2017, când deja nu mai întrețineau relații de familie și duceau gospodării separate.

A solicitat Vasile Stratulat încetarea dreptului de proprietate în devălmășie cu excluderea din regimul de proprietate comună în devălmășie și recunoașterea ca bunuri personale cu cota de proprietate un întreg a mijloacelor financiare de pe 3 conturi bancare deschise pe numele lui Vasile Stratulat și asupra automobilului de model „Skoda Octavia”, anul producerii 2016, n/î xxxxx. 2 Prin hotărârea din 03 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Elena Stratulat. A fost partajat bunul imobil- apartamentul nr. 19 din str. Gh. Madan, 87/1, mun. Chișinău în mod egal între Elena Stratulat și Vasile Stratulat, cu atribuirea fiecăruia în proprietate a cîte ½ cotă- parte ideală.

A fost partajat automobilul de model „Skoda Octavia”, anul producerii 2016, n/î xxxxx, nr. caroseriei xxxxx, în valoare de 202 775 lei între Vasile Stratulat și Elena Stratulat, prin atribuirea automobilului în natură lui Vasile Stratulat și încasarea de la Vasile Stratulat în beneficiul Elenei Stratulat contravaloarea a ½ cotă-parte din automobil în mărime de 101 387 lei. Au fost partajate depunerile bănești, aflate în conturile bancare ale lui Vasile Stratulat, deschise la BC „Moldincombank” SA (nr. xxxxx din 04 ianuarie 2017; nr. xxxxx din 03 octombrie 2018 și nr. xxxxx din 05 decembrie 2017) în părți egale și a fost încasat de la Vasile Stratulat în beneficiul Elenei Stratulat ½ cotă-parte în mărime de 112 778 lei.

A fost încasat de la Vasile Stratulat în beneficiul Elenei Stratulat cheltuielile de judecată în mărime de 17 333, 30 lei. A fost încasat de la Vasile Stratulat în beneficiul statului diferența taxei de stat în mărime de 60,96 lei. A fost respinsă ca fiind neîntemeiată cererea reconvențională înaintată de Vasile Stratulat împotriva Elenei Stratulat privind încetarea dreptului de proprietate în devălmășie cu excluderea din regimul de proprietate comună în devălmășie și recunoașterea ca bunuri personale cu cota de proprietate un întreg a mijloacelor financiare de pe 3 conturi bancare, deschise pe numele lui Vasile Stratulat și asupra automobilului de model „Skoda Octavia”, anul producerii 2016, n/î xxxxx.

A fost anulată măsura de asigurare, aplicată prin încheierea din 23 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru asupra bunurilor imobile, mobile și banilor din conturile deschise la Băncile din Republica Moldova începând cu 28 septembrie 1981, ce aparțin cu drept de proprietate lui Vasile Stratulat. La 03 iunie 2020, Vasile Stratulat, reprezentat de avocatul Aureliu Scorțescu, a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 03 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar la 22 septembrie 2020 a depus apelul motivat, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii cu modificarea hotărâri primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Elena Stratulat în partea partajării automobilului, depunerilor bănești și încasarea cheltuielilor de judecată și admiterea cererii reconvenționale înaintată de Vasile Stratulat.

Prin decizia din 14 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Vasile Stratulat, reprezentat de avocatul Aureliu Scorțescu și a fost menținută hotărârea din 03 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. În susținerea soluției sale instanța de apel a reținut apelantul nu a contestat hotărârea primei instanțe în partea partajării bunului imobil – apartamentul nr. 19 din mun. Chișinău, str. Gh.

Madan, 87/1, reținând ca fiind netemeinice argumentele apelantului cu referire la cererea de chemare în judecată privind desfacerea căsătoriei depusă de Elena Stratulat în anul 2010, și care ulterior a fost scoasă de pe rol, or, aceasta nu atestă cu certitudine lipsa relațiilor de căsătorie dintre Elena Stratulat și Vasile Stratulat și că au dus gospodării separate, având în vedere că împăcarea părților sau nesusținerea pretențiilor este admisă de legislația în vigoare, iar neîncetarea căsătoriei în conformitate cu prevederile legale nu poate fi reținut ca un motiv pertinent de către instanța de judecată. 3 De asemenea instanța de apel a reținut că prima instanță corect a constatat că automobilului de model „Skoda Octavia”, anul producerii 2016, n/î VTG 717, nr. caroseriei TMBAC4NE4H0085573, reprezintă proprietatea comună a soților Vasile Stratulat și Elena Stratulat, or, acesta a fost dobândit în timpul căsniciei celor doi.

Cu referire la modalitatea de partajare a automobilului „Skoda Octavia”, anul producerii 2016, n/î xxxxx, nr. caroseriei xxxxx, instanța de apel consideră justă concluzia instanței ierarhic inferioare prin care a stabilit că, vehiculul respectiv este un bun indivizibil, nu poate fi partajat în natură, fiind atribuit în natură lui Vasile Stratulat, iar Elenei Stratulat fiindu-i achitată sulta bănească echivalentă cu valoarea a ½ cotă- parte din automobil în mărime de 101 387 lei, reieșind din raportul de expertiză nr. 1455, 1456 din 18 iulie 2019. La fel, instanța de apel a reținut ca fiind nefondate alegațiile apelantului cu referire la prevederile ce țin de proprietatea comună pe cote – părți, or, la caz se atestă regimul juridic al proprietății comune în devălmășie, iar potrivit art. 25 alin. (4) Codul familiei, la împărțirea proprietății în devălmășie, instanța judecătorească, la cererea soților, stabilește bunurile ce urmează să fie transmise fiecăruia dintre ei.

Dacă unuia dintre soți îi sînt transmise bunuri care depășesc cota ce-i revine, celuilalt soț i se poate stabili o compensație bănească sau de altă natură. Totodată, instanța de apel, a constatat că instanța ierarhic inferioară în mod just a partajat depunerile bănești, aflate în conturile bancare ale lui Vasile Stratulat, deschise la BC „Moldincombank” SA (nr. xxxxx din 04 ianuarie 2017; nr. xxxxx din 03 octombrie 2018 și nr. xxxxx din 05 decembrie 2017) în părți egale și a încasa de la Vasile Stratulat în beneficiul Elenei Stratulat ½ cotă-parte în mărime de 112 778 lei, întrucât, aceste conturi au fost deschise în perioada căsniciei părților, iar probe ce ar stabili cu certitudine că aparțin exclusiv lui Vasile Stratulat, apelantul nu a prezentat.

Cu referire la sumele bănești din conturile bancare supuse partajării de către instanța de fond, instanța de apel a atestat că potrivit istoriei contului bancar nr. xxxxx la situația din 10 iulie 2019 deținut de Vasile Stratulat, se observă bilanțul final de 1 030 lei (f.d.105, vol. II). Potrivit istoriei contului bancar nr. xxxxx la situația din 10 iulie 2019, bilanțul final deținut pe acest cont de către Vasile Stratulat constituie suma de 129 951,74 lei (f.d.108, vol. II). Conform datelor generate de istoria contului bancar nr. xxxxx la situația din 10 iulie 2019, se atestă bilanțul final în mărime de 93 530,58 lei (f.d.117, vol. II). Astfel, instanța de apel a reținut că contul bancar cu privire la plata pentru pensii deținut de Vasile Stratulat la BC „Moldova-Agroindbank” SA nu a fost luat în calcul de instanța judecătorească (f.d.128-136, vol. II).

În această ordine de idei, instanța de apel a respins ca nefondate și lipsite de relevanță calculele prezentate de reprezentantul apelantului, ca efectuate unipersonal și neîntărite cu acte confirmative ce ar proba efectuarea transferurilor de pe contul de pensie pe conturile de depozit, sau efectuarea unor alte tipuri de tranzacții, or, reieșind din istoriile conturilor enumerate supra nu se atestă astfel de date. La 08 august 2022, Vasile Stratulat, reprezentat de avocatul Aureliu Scorțescu a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și modificarea hotărârea primei instanțe cu emiterea 4 unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii inițiale și admiterea acțiunii reconvenționale.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel, deoarece instanța de apel a examinat formal și superficial cauza, nu au fost elucidate circumstanțe importante ale cauzei, concluziile expuse în actul contestat contravin circumstanțelor cauzei, au fost interpretate eronat unele prevederi legale, nu a fost aplicată legea care urma a fi aplicată. A menționat că în cadrul ședinței de judecată intimata a confirmat faptul că în a. 2010 a mai depus o cerere privind desfacerea căsătoriei, însă a fost scoasă de pe rol. Astfel, din a. 2010 relație de familie și buget comun nu mai au, iar pozele comune nu confirmă viața în comun, pozele au fost făcute și după desfacerea căsătoriei lor.

A afirmat recurentul că, prin reprezentantul său cît și prin referința anexată la materialele cauzei a declarat că nu este de acord cu atribuirea automobilului în proprietate, nu este de acord nici cu prețul bunului și nici cu modul de partajare, însă instanța de apel nu a menționat dezacordul lui de ai fi atribuit automobilul în proprietate în așa mod, dar a mai indicat că recurentul nu a obiectat nimic în acest sens. În această situație fiind impus să cumpere bunul solicitat de a fi partajat la prețul cu care el nu este de acord. Cu referire la conturile bancare, recurentul a indicat că un cont este de pensie și două conturi de depozit. Deși instanța de judecată menționează acest fapt , totuși nu ia în considerație că, fiecare parte avea un buget separat și nu aveau nici venituri și nici cheltuieli comune.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 14 aprilie 2022 și a fost expediată la adresa poștală a recurentului la data de 25 iunie 2022, și la poșta electronică a avocatului acestuia, Aureliu Scorțescu aureliu.aureliu@gmail.com , iar recursul a fost depus la 08 august 2022. Astfel, recursul, este în termen. La 12 august 2022, copia recursului a fost expediată în adresa intimatei Elenei Stratulat cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 26, vol. IV). Prin referința depusă la 19 septembrie 2022, Elena Scorțescu, reprezentată de avocatul Muntean Sergiu a solicitat respingerea recursului declarat de Vasile Stratulat și menținerea deciziei din 14 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; 5 b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Vasile Stratulat, reprezentat de avocatul Aureliu Scorțescu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Vasile Stratulat, reprezentat de avocatul Aureliu Scorțescu, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera 6 recursul declarat de Vasile Stratulat, reprezentat de avocatul Aureliu Scorțescu, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Vasile Stratulat, reprezentat de avocatul Aureliu Scorțescu, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Victor Burduh Mariana Pitic 7