2ra-862/21 — decăderea din drepturi părintești

Dosarul nr. 2ra-862/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. I. Țonov)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Negru, G. Dașchevici, A. Bostan)

ÎNCHEIERE

23 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către

Stratulat Svetlana, reprezentată de avocatul Barbacaru Constanția și de către Stratulat

Filip, reprezentat de avocatul Albu Vasile,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Stratulat

Svetlana împotriva lui Stratulat Filip cu privire la decăderea din drepturile părintești,

împotriva deciziei din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de Stratulat Filip, a fost casată hotărârea din 03 iunie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost emisă o hotărâre nouă, prin care acțiunea

a fost respinsă ca neîntemeiată,

constată:

La data de 17 iulie 2019, Stratulat Svetlana a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Stratulat Filip cu privire la decăderea din drepturile părintești.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că s-a aflat în relații de căsătorie cu

pârâtul din august 2014 pînă în decembrie 2016, când căsătoria a fost desfăcută prin

hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău.

A susținut că la XXXXX s-a născut fiul lor, XXXXX. Pe parcursul a doi ani de la

nașterea copilului până la desfacerea căsătoriei, pârâtul a fost violent și agresiv, nu și-a

îndeplinit obligațiile de soț și de tată, nu asigura familia din punct de vedere material,

nu acorda atenție dânsei și copilului, niciodată nu s-a preocupat de educația și starea de

sănătate a copilului. Indiferența pârâtului față de problemele familiei a dus la

destrămarea acesteia. Prin hotărârea din 23 decembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani

mun. Chișinău, a fost încasată pensia de întreținere pentru copilul minor în mărime de

1500 de lei lunar, începând cu 03 august 2016 până la atingerea majoratului de către

1

copil, precum și pensia pentru întreținerea mamei, ca soț care îngrijește copilul minor

până la împlinirea vârstei de 3 ani, în mărime de 1000 de lei lunar.

Stratulat Svetlana a menționat că după divorț, pârâtul la fel a ignorat copilul, nu își

onorează obligațiile părintești, nu achită copilului pensie de întreținere, nu se

interesează de starea sănătății, de educația fiului, nu-l vizitează și nu ține nicio legătură

cu copilul. Inițial, după desfacerea căsătoriei pârâtul a promis că o să plătească benevol

sumele încasate prin hotărârea judecătorească, însă, nu și-a ținut promisiunea și nu și-a

onorat obligațiile de întreținere a fiului, motiv din care a fost nevoită să depună titlul

executoriu pentru executare silită.

A afirmat că, fiind pusă în situația să-și întrețină singură copilul și să-l asigure cu

cele necesare, a fost nevoită să plece la lucru peste hotarele țării. Ulterior, au avut

oportunități de a pleca cu copilul la mare peste hotarele țării, însă, acest fapt este

imposibil de realizat, deoarece pârâtul este de negăsit, se eschivează de la întâlnirile cu

mama copilului pentru a-și exprima acordul la perfectarea actelor de identitate pe

numele fiului și pentru ieșirea lui din țară. Acest comportament al pârâtului a făcut

imposibilă plecarea copilului peste hotare împreună cu mama atât la odihnă, cât și cu

traiul.

La moment, reclamanta are permis de ședere în Germania și are posibilitate de a

munci acolo, inclusiv de a crește și educa copilul împreună cu dânsa, însă, pentru a-l

înscrie la grădiniță i se cere acordul tatălui, care este de negăsit. Titlul executoriu cu

privire la încasarea pensiei de întreținere a fost expediat pentru executare la domiciliul

părinților pârâtului, însă, ultimul nu s-a prezentat niciodată la executorul judecătoresc

și nu a achitat niciun ban pentru întreținerea fiului minor.

Stratulat Svetlana consideră că pârâtul face abuz de drepturile sale părintești și

acționează contrar intereselor copilului. Prin lipsa și indiferența sa, Stratulat Filip

permanent creează obstacole în întreținerea, îngrijirea și educarea copilului, astfel,

mama fiind lipsită de posibilitatea de a-i asigura un mod de viață normal. Întru apărarea

drepturilor minorului, în calitate de reprezentant legal al acestuia, în interesul superior

al copilului, este nevoită să inițieze procedura de decădere a tatălui copilului din

drepturile părintești.

A solicitat decăderea din drepturi părintești a pârâtului Stratulat Filip în privința

fiului minor XXXXX, născut la XXXXX și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 03 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost

admisă acțiunea depusă de Stratulat Svetlana și a fost decăzut Stratulat Filip din

drepturile părintești față de fiul XXXXX, născut la XXXXX. Totodată, s-a încasat de

la Stratulat Filip în beneficiul Svetlanei Stratulat cheltuielile de judecată în sumă de 200

de lei.

La data de 05 iunie 2020 Stratulat Filip, reprezentat de avocatul Vasile Albu, a

declarat apel împotriva hotărârii din 03 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii și emiterea unei noi

hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă.

Prin decizia din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Stratulat Filip, a fost casată hotărârea din 03 iunie 2020 a Judecătoriei

2

Chișinău, sediul Centru și a fost emisă o hotărâre nouă, prin care acțiunea depusă de

Stratulat Svetlana a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că potrivit răspunsului

executorului judecătoresc și încheierii din 20 iunie 2019, din momentul intentării

procedurii de executare nr. 121a-804/18 Stratulat Filip nu s-a prezentat niciodată la

citațiile expediate la locul de trai, iar, datoria restantă la plata pensiei de întreținere a

copilului la data de 20 iunie 2019 constituia suma de 18 000 de lei. La 14 mai 2020,

datoria apelantului la plata pensiei pentru întreținerea copilului minor constituia 34 500

de lei. Pe parcursul examinării cauzei în instanța de apel, a fost prezentată adeverința

eliberată de executorului judecătoresc Aurel Corcescu, din care rezultă că Stratulat Filip

nu mai are datorii la plata pensiei alimentare, dar are o supraplată pentru lunile februarie

– martie 2021.

Astfel, Curtea de Apel Chișinău a constatat că instanța de fond neîntemeiat a

conchis asupra temeiniciei acțiunii depuse de Stratulat Svetlana și a dispus decăderea

din drepturi părintești a lui Stratulat Filip față de fiul XXXXX. Or, criteriul de bază în

toate litigiile de familie în care sunt implicați copii minori, îl reprezintă principiul

asigurării și promovării cu prioritate a interesului superior al copilului. Respectiv,

pentru decăderea din drepturile părintești pe motivul eschivării de la exercitarea

obligațiilor părintești, este necesară prezentarea unor probe concludente și pertinente,

care ar demonstra cu certitudine că părintele se eschivează cu rea-credință de la

exercitarea acestor obligații, însă, la caz, acest fapt nu a fost probat la judecarea cauzei

în prima instanță.

La data de 08 aprilie 2021 Stratulat Svetlana, reprezentată de avocatul Barbacaru

Constanția, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău și menținerea

hotărârii din 03 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru sau, după caz,

restituirea cauzei spre rejudecare.

În motivarea recursului, recurenta a invocat dezacordul cu decizia instanței de

apel, reiterând circumstanțele de fapt și de drept indicate în cererea de chemare în

judecată.

A susținut că în hotărârea din 23 decembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău, prin care s-a desfăcut căsătoria și s-a încasat pensia de întreținere, instanța a

indicat expres că, tatăl copilului a plecat la lucru în Federația Rusă la vârsta când fiul

XXXXX era bebeluș și până în prezent nu a întreprins măsuri de a vizita copilul, de a-l

îngriji și a-l asigura cu hrană, tatăl și fiul nu se cunosc.

Recurenta a menționat că, prima plată pentru pensia de întreținere a copilului

minor a fost efectuată de către sora intimatului abia la 30 iulie 2020, după pronunțarea

hotărârii din 03 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru privind decăderea din

drepturile părintești.

La data de 13 mai 2021 Stratulat Filip, reprezentat de avocatul Albu Vasile, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia și

modificarea deciziei din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu încasarea din

3

contul Svetlanei Stratulat în beneficiul său a cheltuielilor de asistență juridică în sumă

de 10 000 de lei.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel nu s-a expus în privința

tuturor pretențiile expuse în apel și anume, în privința solicitării de încasare din contul

Svetlanei Stratulat în beneficiul său a cheltuielilor de judecată. Astfel, instanța de apel

a admis în calitate de probă doar certificatul executorului judecătoresc privind lipsa

datoriei, însă, a respins neîntemeiat anexarea susținerilor verbale, unde a argumentat

toate cheltuielile de asistență juridică, la care erau anexate trei bonuri de plată.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 02 februarie

2021.

Decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în adresa părților la data de

16 martie 2021 (f.d. 159), lipsind date cu privire la recepționarea acesteia.

Astfel, recursurile declarate de către Stratulat Svetlana la data de 08 aprilie 2021

și de către Stratulat Filip la 13 mai 2021, sunt în termen.

La 22 aprilie 2021, copia recursului declarat de către Stratulat Svetlana a fost

expediată în adresa intimatului Stratulat Filip și a Direcției pentru protecția drepturilor

copilului sectorul Buiucani mun. Chișinău, iar, la 17 mai 2021 a fost expediată în

adresa Svetlanei Stratulat și a Direcției pentru protecția drepturilor copilului sectorul

Buiucani mun. Chișinău copia recursului declarat de Stratulat Filip, cu înștiințarea

despre depunerea referinței (f.d. 179-183, 201-204).

Prin referința depusă la 18 mai 2021, Direcția pentru protecția drepturilor

copilului sectorul Buiucani mun. Chișinău a susținut poziția expusă în avizul întocmit

conform art. 73 alin. (2) din Codul familiei, considerând că Stratulat Svetlana dispune

de condiții necesare pentru o dezvoltare multilaterală a copilului minor.

Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele cauzei civile,

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că, recursurile sunt inadmisibile din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

4

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de către Stratulat Svetlana,

reprezentată de avocatul Barbacaru Constanția și de către Stratulat Filip, reprezentat de

avocatul Albu Vasile, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)

și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recursuri nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursurile declarate de către

Stratulat Svetlana, reprezentată de avocatul Barbacaru Constanția și de către Stratulat

Filip, reprezentat de avocatul Albu Vasile, asemenea aspecte nu se regăsesc.

5

Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursurile declarate de către Stratulat Svetlana, reprezentată de avocatul

Barbacaru Constanția și de către Stratulat Filip, reprezentat de avocatul Albu Vasile, ca

inadmisibile.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursurile declarate de către Stratulat Svetlana, reprezentată de avocatul

Barbacaru Constanția și de către Stratulat Filip, reprezentat de avocatul Albu Vasile, se

consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

6