2ra-20/20 — impartirea bunurilor proprietate comuna in devalmasie

2ra-20/20 — impartirea bunurilor proprietate comuna in devalmasie (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.2ra-20/2020

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (I. Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Anton, V. Cotorobai, I. Țurcan)

D E C I Z I E

26 februarie 2020 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Maria Ghervas

Nina Vascan

Victor Burduh

examinând recursul declarat de către Marian (Galiț) Alisa,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Alisa Galiț

împotriva lui Constantin Galiț privind împărțirea bunurilor proprietate comună în

devălmășie,

și cererea reconvențională depusă de Constantin Galiț împotriva Alisei Galiț

privind împărțirea bunurilor proprietate comună în devălmășie,

împotriva deciziei din 30 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

admis apelul declarat de către Constantin Galiț, s-a casat hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani din 14 noiembrie 2018 și s-a emis o hotărâre nouă,

c o n s t a t ă :

La 23 noiembrie 2016 Alisa Galiț a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Constantin Galiț privind împărțirea bunurilor proprietate comună în

devălmășie.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la xxxxxx a încheiat căsătoria cu

pârâtul Constantin Galiț la xxxxxxx. Copii ce ar rezulta din căsătorie, nu sunt.

A menționat că în perioada în care s-a aflat în această căsătorie nu a existat o

respectare a principiilor consfințite în Codul familiei, fapt pentru ce a decis asupra

necesității desfacerii căsătoriei, în acest sens fiind depusă o acțiune civilă.

În perioada căsătoriei, dânsa cu pârâtul au agonisit cu drept de proprietate

comună în devălmășie apartamentul nr. xxxxxxxx Potrivit informației din Registrul

bunurilor imobile valoarea estimată a apartamentului menționat este de 254 068 de

lei.

Solicitările adresate pârâtului privind partajarea averii comune în devălmășie

pe cale amiabilă, nu s-au soldat cu succes. Drept urmare, a solicitat partajarea averii

comune în devălmășie, prin atribuirea în proprietate exclusivă Alisei Galiț

apartamentul nr. xxxxxxx în schimbul unei sulte în favoarea lui Constantin Galiț în

1

mărime de 1/2 din valoarea totală a apartamentului menționat și încasarea tuturor

cheltuielilor de judecată.

Ulterior, avocatul Veaceslav Brăteanu, în interesele reclamantei a concretizat

pretențiile din acțiune, solicitând partajarea proprietății comune în devălmășie, după

cum urmează: apartamentul nr. xxxxxxx și bunurile ce se află în acesta, și anume: –

mobila de bucătărie instalată în apartament (culoare cafeniu/bej); – mașina de spălat

vase „Bosch”; – hotă, marca Clarko; – aragaz, marca Simfer; – cazan, marca

Romstal; – cadă de baie; – mobilier de baie de comun cu oglindă; – masa de

bucătărie; – draperiile din bucătărie și din dormitor.

La 17 mai 2017 pârâtul Constantin Galiț, reprezentat de avocatul Vlad Vlaicu,

a depus acțiune reconvențională împotriva Alisei Galiț, solicitând partajarea averii

comune obținute în timpul căsătoriei, alta decât apartamentul nr. xxxxxxx în felul

următor:

1) Reclamantului Constantin Galiț să-i fie atribuite următoarele bunuri: mașină

de spălat vase „Bosch”; set de bucătărie; plită incorporabilă „Simfer”; hotă de

bucătărie „Cargo”; masă cu un picior; scaun cu rotile; lavoar pentru bucătărie; cadă

de baie; WC; dulap Servant; dulap, lavoar și oglindă în baie; ușa metalică de la

intrare, în total 55 050 de lei (echivalent 2678,83 euro).

2) Atribuirea pârâtei Alisa Galiț a următoarelor bunuri: automobilul de marca

xxxxxxxxx; set așternut pentru divan; set de veselă, tigăi, ceaune; aspirator Karcher;

set de plapume pentru paturi; set de veselă mare 3 seturi; set de fețe de perne 4 seturi;

set de oghealuri 2 seturi; set de pahare 4 seturi; fier de călcat „Bosch”; set cratițe 2

seturi; set de linguri, furculițe, cuțite; bombonieră; complet de prosoape; set de

farfurii; pleduri subțiri 3 bucăți; pled gros 1 bucată; covor mare 2 bucăți; masă

machiat; aparat de preparat frigărui; complet pentru mobilă moale, în total – 29 250

de lei și 2000 euro (echivalentul sumei de 41 100 de lei) în total 70 250 de lei;

3) Majorarea cotei lui Constantin Galiț cu datoria către fratele său Igor Galiț în

sumă de 6026,08 euro (echivalent a 123 835,94 de lei), cu 4000 euro (echivalent a

82 200 de lei) din comercializarea automobilului „xxxxxxx procurat până la

căsătorie, 3950 euro (echivalent a 81 172,5 de lei) ce reprezintă 1/2 din prețul

automobilului xxxxx procurat în timpul căsătoriei și vândut de către Alisa Galiț în

timp ce nu locuiau împreună și nu duceau gospodărie comună, mamei sale, 2445,28

euro (echivalent 50 250,50 de lei) ce reprezintă 1/2 din prețul automobilului xxxxxx

procurat în timpul căsătoriei și vândut de către Alisa Galiț în timp ce nu locuiau

împreună și nu duceau gospodărie comună unei persoane terțe, în total majorarea

cotei lui Constantin Galiț cu suma de 16 421,36 euro echivalent a 337458,94 de lei;

4) Acordarea unei sulte în sumă de 25 256 de lei Alisei Galiț, valoare ce

reprezintă diferența între cota lui Constantin Galiț și a Alisei Galiț, luând în

considerare acordarea apartamentului xxxxxxx în proprietate exclusivă lui

Constantin Galiț;

5) Obligarea Alisei Galiț la achitarea taxei de stat în sumă de 14 650 de lei și a

cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 11 000 de lei.

În susținerea acțiunii reconvenționale a invocat că nu corespunde realității faptul

că apartamentul menționat anterior este unicul bun obținut în timpul căsătoriei. Pe

parcursul căsătoriei au mai acumulat un șir de alte bunuri și anume: automobilul de

marca xxxxxx, procurat la prețul de 9500 euro, fapt demonstrat prin cererea de

înregistrare a automobilului din 17 aprilie 2015; certificatul de înmatriculare a

2

automobilului dat; fișa pentru eliberarea certificatului de înmatriculare a

automobilului dat și vândut la data de 01 septembrie 2017 mamei lui Alisa Galiț la

prețul de 10 000 de lei, fapt confirmat prin cererea de reînmatriculare a

automobilului xxxxx din 01 septembrie 2016 semnată de mama Alisei Galiț – Iulia

Scurtu; fototabelul automobilului xxxxxx contractul de vînzare-cumpărare a

automobilului xxxx din 01 septembrie 2016, contract semnat de Alisa Galiț și mama

sa Iulia Scurtu, ambele având domiciliul pe aceiași adresă xxxxxxx în apartamentul

ce aparține cu drept de proprietate mamei Iulia Scurtu.

A menționat că Alisa Galiț de fapt nu a comercializat automobilul xxxxxx, dar

fiind de rea-credință, pentru a însuși toți banii de la vânzarea ulterioară a acestuia,

fără a-i partaja cu pârâtul, a înregistrat automobilul pe mama sa Iulia Scurtu,

semnând un contract fictiv în sumă de 10 000 de lei, sumă ce reprezintă 7% din

valoarea reală a automobilului.

A susținut că dovadă a relei credințe a pârâtei Alisa Galiț servește și faptul că

automobilul dat se află la vânzare, dar deja la prețul de 7900 euro la Piața Auto

Interauto pe str. xxxxx, fapt demonstrat prin actul de constatare a faptelor și stărilor

de fapt nr.064c/f-638/2017, constatare făcută de executorul judecătoresc Igor

Doroftei.

A notat că un alt bun acumulat pe parcursul căsătoriei cu Alisa Galiț este

automobilul de marca xxxx produs în anul xxxxx, nr.caroseriei xxxxxx, procurat la

prețul de 161 852 de lei.

Acest fapt îl demonstrează prin cererea de eliberare a certificatului de

înmatriculare a automobilului xxxx semnată de Alisa Galiț, contractul de vânzare-

cumpărare nr.06/10/2014, semnat de Alisa Galiț; cererea de luare la evidență a

automobilului xxxx din 11 octombrie 2014, automobil înstrăinat de către Alisa Galiț

cu suma de 100 000 de lei fără a cunoaște Constantin Galiț la data de 25 august 2016,

fapt demonstrat prin cererea de reînmatriculare a automobilului xxxxxxx din 25

august 2016; raportul de identificare a automobilului xxxxxxx din 25 august 2016;

tabelul foto a automobilului „xxxxxx și contractul de vînzare-cumpărare a

automobilului xxxxxx din 25.08.2016, semnat de Alisa Galiț.

În aceeași ordine de idei, a precizat încă un bun comun deținut cu titlu de

proprietate comună cu Alisa Galiț, și anume automobilul de marca xxxx produs în

anul xxxx, fapt demonstrat prin cererea de luare la evidență a automobilului xxxx

din 24.02.2015; contractul de vânzare-cumpărarea automobilului xxxxxx din

24.02.2015 și fișa pentru eliberarea certificatului de înmatriculare a automobilului

xxxxxx acesta nefiind comercializat de pârâta Alisa Galiț doar datorită faptului că

se afla la păstrare la tata reclamantului Constantin Galiț. Automobilul xxxxx costă

2000 euro. Mijloacele de transport obținute în timpul căsătoriei costă în total 9900

euro și 100 000 de lei.

A declarat că pe parcursul căsătoriei nu numai că au procurat apartamentul

xxxxxx, efectuând lucrări de finisare, de schimbare a ușii de la intrare, reparație

europeană dar și au mobilat apartamentul, în apartament fiind următoarele piese de

mobilier, fapt demonstrat prin actul de constatare a faptelor și stărilor de fapt

nr.064c/f-638/2017, și anume mașină de spălat vase „Bosch” procurată la prețul de

7000 de lei; set de bucătărie procurat la prețul de 15000 de lei; plită incorporabilă

„Simfer” procurată la prețul de 4000 de lei; hotă de bucătărie „Ciargo” procurată la

prețul de 1000 de lei; masă cu un picior procurată la prețul de 1000 de lei; scaun cu

3

rotile procurat la prețul de 800 de lei; lavoar bucătărie procurat la prețul de 750 de

lei cu tot cu accesorii; cadă de baie procurată la prețul de 6000 de lei cu tot cu

accesorii; WC procurat la prețul de 1000 de lei cu tot cu accesorii; dulap Servant

procurat la prețul de 5000 de lei; dulap, lavoar și oglindă în baie procurate la prețul

de 5000 de lei cu tot cu accesorii; ușa metalică la intrare procurată la prețul de 8500

de lei.

A concretizat reclamantul acțiunii reconvenționale că prețul total al mobilierului

ce se află în apartamentul xxxxxx este de 55 050 de lei.

De asemenea, a indicat că soții au mai obținut la nuntă un șir de alte bunuri

mobile care sunt în apartamentul mamei pârâtei Iulia Scurtu pe adresa xxxxxx în

casa de alături, valoarea totală a acestor bunuri ce au rămas de la nuntă constituie –

29 250 de lei.

A invocat că datorită veniturilor sale modeste familia nu a putut achita acest

apartament din sursele proprii, Constantin Galiț fiind șomer, cîștigând periodic din

reparația mobilei, Alisa Galiț de asemenea o perioadă fiind șomeră, ulterior obținând

venituri modeste.

Astfel, a comunicat că familia Galiț pentru a procura un apartament au

împrumutat de la fratele lui Constantin Galiț, Igor Galiț din Statele Unite ale

Americii mijloace financiare în sumă de 8100 dolari SUA, echivalentul a 6026,08

euro, împrumut care a fost transferat prin intermediul Wells Fargo Bank N.A.,

Rancho San Diego în transfer fiind prevăzut expres că Igor Galiț a trimis lui

Constantin Galiț suma de 8100 dolari SUA.

A menționat că mijloacele financiare au fost primite de către Constantin Galiț la

contul de card nr.xxxxxxxx emis de către BC „Comerțbank” SA, fapt pe care îl

confirmă prin certificatul nr. 12/500 din 26 aprilie 2017 eliberat de către BC

„Comerțbank” SA, act în care se prevede expres că Constantin Galiț a primit de la

Igor Galiț suma de 8100 dolari SUA.

A notat că aceste mijloace financiare au fost ridicate de către Constantin Galiț

prin ordinul de eliberare a numerarului nr. 402187 din 01 martie 2012 în sumă de

3250 dolari SUA; ordinul de eliberare a numerarului nr. 402164 din 01 martie 2012

în sumă de 4750 dolari SUA și ordinul de eliberare a numerarului nr. 416285 din 16

martie 2012 în sumă de 120 dolari SUA, schimbate din dolari SUA în euro și achitate

companiei SRL „Stilconstruct”, pentru apartamentul xxxxxxxxxx

De asemenea neavând mijloace financiare suficiente pentru achitarea

apartamentului, Constantin Galiț a transmis companiei imobiliare SRL

„Stilconstruct” în contul achitării apartamentului dat automobilul xxxxxxx, procurat

la 12 august 2010, cu 2 ani înainte de încheierea căsătoriei fapt pe care îl confirmă

prin adeverința nr.373vp din 02.03.2017.

A menționat că compania neavând dreptul de a percepe mijloace de transport

în contul banilor, a identificat o persoană terță și anume pe Vozian Mihail Ion care

a procurat de le Constantin Galiț automobilul menționat la suma de 4000 euro. Iar

acești bani au fost achitați în aceiași zi prin ordinul de casă nr.382 companiei de

construcție SRL „Stilconstruct”, fapte pe care le confirmă prin certificatul eliberat

de către compania SRL „Stilconstruct” la data de 15 mai 2017 și prin copia

informației despre automobilul xxxxxxxxx eliberată de CRIS Registru.

A mai specificat că pe parcursul căsătoriei au acumulat o datorie în sumă de

8100 dolari SUA (echivalent a 6026,08 euro) față de fratele lui Constantin Galiț –

4

Igor Galiț, fapt confirmat prin certificatul nr. 12/500 din 26 aprilie 2017, eliberat de

către BC „Comerțbank” SA. Or, în opinia sa, în acest act se prevede expres că a

primit de la Igor Galiț suma de 8100 dolari SUA, astfel susține că corect ar fi a

partaja lui Constantin Galiț întreaga datorie cu eliberarea Alisei Galiț de obligarea

de a achita și din această datorie.

Astfel, a precizat că cota parte a lui Constantin Galiț urmează a fi majorată cu

suma de 6026,08 euro, echivalent a 123 835,94 de lei. De asemenea în contul sumei

de 4000 euro companiei SRL „Stilconstruct” s-a transmis automobilul de marca

xxxxx ce aparținea cu drept de proprietate doar lui Constantin Galiț, acesta fiind

procurat până la încheierea căsătoriei, deci cota parte a lui Constantin Galiț urmând

a fi majorată cu 4000 euro, echivalentul a 82 200 de lei.

Prin hotărârea din 14 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a

fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Alisa Galiț împotriva lui

Constantin Galiț cu privire la împărțirea bunurilor proprietate comună în devălmășie

și încasarea cheltuielilor de judecată.

S-au partajat bunurile proprietate comună în devălmășie cu atribuirea lui

Constantin Galiț și Alisa Galiț a cîte 1/2 cotă-parte din aceasta, și anume din:

– bunul imobil din xxxxxxx

– bunuri mobile: – mobila de bucătărie instalată în apartament (culoare:

cafeniu/bej); – mașina de spălat vase, marca Bosch; – hotă, marca Clarko; – aragaz,

marca Simfer; – cazan, marca Romstal; – cadă de baie; – mobilier de baie de comun

cu oglindă; – masa de bucătărie; – draperiile din bucătărie și din dormitor, cu

vânzarea acestora la licitația publică și distribuirea prețului conform cotelor

atribuite.

S-a încasat de la Constantin Galiț în beneficiul Alisei Galiț cu titlu de cheltuieli

de judecată, taxa de stat achitată la înaintarea acțiunii în sumă de 3811,02 de lei.

S-a respins ca neîntemeiată acțiunea reconvențională depusă de Constantin Galiț

împotriva Alisei Galiț cu privire la împărțirea bunurilor proprietate comună în

devălmășie și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 30 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat de către Constantin Galiț, prin intermediul avocatului Vlad Vlaicu.

S-a casat hotărârea din 14 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Alisa Galiț către

Constantin Galiț cu privire la împărțirea bunurilor proprietate comună în devălmășie

și încasarea cheltuielilor de judecată, precum și acțiunea reconvențională depusă de

Constantin Galiț către Alisa Galiț cu privire la împărțirea bunurilor proprietate

comună în devălmășie și încasarea cheltuielilor de judecată și s-a pronunțat o

hotărâre nouă prin care cererea de chemare în judecată depusă de Alisa Galiț către

Constantin Galiț cu privire la împărțirea bunurilor proprietate comună în devălmășie

și încasarea cheltuielilor de judecată s-a respins și s-a admis acțiunea

reconvențională depusă de Constantin Galiț către Alisa Galiț cu privire la împărțirea

bunurilor proprietate comună în devălmășie și încasarea cheltuielilor de judecată.

S-a partajat proprietatea comună în devălmășie cu atribuirea lui Constantin Galiț

în proprietate exclusivă: - bunurile mobile aflate în apartamentul din xxxxxxx

evaluate la prețul de 23 256,34 de lei și anume: - mobilă de bucătărie instalată în

apartament; - mașină de spălat vase marca Bosh; - hotă marca Clarko; -aragaz marca

5

Simfer; - cazan marca Romstal; - cadă de baie; - mobilier de baie de comun cu

oglindă; - masă de bucătărie; - draperii din bucătărie și din dormitor.

S-a atribuit în proprietatea exclusivă a lui Constantin Galiț apartamentul

xxxxxxx evaluat la prețul de 364 100 de lei, în schimbul unei sulte în valoare de 24

948,70 de lei în favoarea Alisei Galiț, valoare ce reprezintă diferența între cota parte

atribuită lui Constantin Galiț și cota parte atribuită Alisei Galiț.

S-a încasat de la Alisa Galiț în beneficiul lui Constantin Galiț cu titlu de

cheltuieli de judecată taxa de stat achitată la înaintarea acțiunii în prima instanță în

sumă de 14 650 de lei, cheltuielile de asistență juridică în prima instanță în sumă de

11 000 de lei, taxa de stat în sumă de 15 963,64 de lei achitată la depunerea apelului

și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 5000 de lei, achitate la depunerea

apelului.

S-a atribuit Alisei Galiț o sultă bănească în valoare de 24 948,70 de lei.

La 26 iulie 2019 și ulterior la 14 august 2019 Marian (Galiț) Alisa a declarat

recurs și recurs suplimentar prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și

menținerea hotărârii instanței de fond.

În susținerea recursului a indicat prevederile art. 432 alin. (2), lit.a), b), b1), c)

Cod de procedură civilă.

În motivarea recursului a indicat că prima instanță corect a examinat

circumstanțele cauzei și întemeiat a admis acțiunea depusă de Crehovețcaia (Galiț)

Alisa și a respins cererea reconvențională depusă de Constantin Galiț. Hotărârea

primei instanțe este întemeiată și legală, iar decizia instanței de apel absolut ilegală.

A susținut că este vădit neîntemeiată constatarea instanței privind faptul că Galiț

Alisa nu a menționat că Galiț Constantin a împrumutat de la fratele ultimului, Galiț

Igor suma de 8100 dolari SUA, echivalentul a 6026, 08 euro, bani care au parvenit

în contul lui Galiț Constantin prin transfer bancar, iar mijloacele financiare fiind

achitate chipurile în contul SRL „Stilconstruct” pentru apartamentul supus partajării.

Despre aceast transfer bancar a sumei de 8100 dolari SUA de la Galiț Igor către

Galiț Constantin nu a cunoscut. Mai mult ca atât, instanța de apel nu avea un temei

sau o bază probatorie care să permită efectuarea unei astfel de constatări. Nu există

un contract de împrumut sau un alt act juridic care să permită a constata că această

sumă de bani Galiț Igor a transferat-o pentru achiziționarea apartamentului

nominalizat. Nici chiar acele pretinse înscrisuri anexate la dosar care chipurile

dovedesc efectuarea transferului nu permit a concluziona că banii sunt îndreptați

pentru achiziționarea apartamentului.

A invocat că instanța de apel a emis o hotărâre vădit ilegală în această parte.

Or, nu există nici o legătura cauzală dintre acel transfer bancar și achitările efectuate

pentru apartament SRL „Stilconstruct”. Instanța de apel absolut ilegal a constatat că

mijloacele financiare parvenite prin transfer bancar de la Galiț Igor au fost achitate

de către Galiț Constantin către compania SRL „Stilconstruct”, fapt confirmat prin

anexele și ordinele de plată la contractul de investiții din 21 august 2012.

A indicat că instanța de apel a constatat eronat că suma obținută din vânzarea

automobilul de model xxxxx a fost îndreptată la achiziționarea apartamentului

nominalizat. Or, nu există o clauză în acest sens specificată în contractul de investire

nr. 21/08 din 21 august 2012. La fel, instanța de apel a constatat eronat că există

ordinul de plată în baza căruia a fost achitat apartamentul cu banii obținuți din

vânzarea automobilului. Or, acest ordin nu specifică aceste circumstanțe. Astfel,

6

instanța de apel arbitrar a dat preferință unor simple solicitări a lui Galiț Constantin

fară a fi susținute de probe pertinente și concludente în acest sens.

Instanța de apel nu a ținut cont de faptul că automobilul de model xxxxxx a fost

înstrăinat în timpul căsătoriei în comun cu Galiț Constantin. Or, nu avea niciun temei

de a supune partajării banii obținuți din vânzarea automobilului xxxxxx în

circumstanțele în care acest automobil a fost înstrăinat în timpul căsătoriei în comun

cu Galiț Constantin.

Mai mult ca atât, instanța de apel și-a asumat un rol neadmis de legislația în

vigoare și anume acel de evaluator. Or, instanța de apel a indicat că prețul cu care a

fost înstrăinat automobilul este cu mult mai redus decât prețul real al automobilului.

La materialele dosarului nu există un raport de evaluare care să permită instanței o

atare constatare.

Actul de constatare a faptelor și stărilor de fapt nr. 064c/f-638/2017 din 28

martie 2017 întocmit de executorul judecătoresc nu poate servi ca probă în această

cauză civilă. Or, automobilul deja era înstrăinat la acea dată, iar căsătoria dintre Galiț

Alisa și Galiț Constantin a fost desfăcută la xxxxxxxx

Instanța de apel a dat o apreciere greșită la stabilirea faptului că prima instanță

eronat a invocat că nu există o hotărâre judecătorească de declarare a fictivității

contractelor de vânzare-cumpărare a automobilelor, stabilind că chipurile Galiț Alisa

a vândut automobilele de una singură pentru a evita partajarea lor, fară să

argumenteze clar în baza căror probe a stabilit acest fapt.

Mai mult ca atât, instanța de apel a creat o motivare eronată în privința

necesității partajării automobilului xxxxxx și sub același șablon de motive a

constatat necesitatea partajării și a automobilului xxxxxxxxxxxx

Contractele de vânzare-cumpărare a automobilelor sus menționate sunt în

vigoare până la moment, nimeni nu a solicitat declararea nulității lor și nu există nici

o hotărâre judecătorească de declarare a fictivității acestor contracte.

A susținut că nejustificat este și acel fapt că instanța de apel indică pe de o parte

că automobilul de model xxxxxconform înscrisurilor de la dosar figurează vândut cu

10 000 de lei, iar pe de altă parte îi atribuie lui Galiț Constantin 1/2 din valoarea

acestui automobil în sumă de 2445,28 euro, fără să explice de unde rezultă această

sumă. Or, după șirul ideilor expuse în decizia Curții de Apel Chișinău 30 mai 2019 ar

rezulta că 1/2 din suma obținută din vânzarea automobilului xxxx constituie 5000 de

lei. Asta dacă am presupune că acest automobil ar urma să fie partajat, însă el a fost

vândut în timpul căsătoriei de comun acord al ambilor soți. Instanța de apel a indicat

în decizie sumele care compun cota lui Galiț Constantin exclusiv din declarații.

La 29 ianuarie 2020 Constantin Galiț, reprezentat de avocatul Vlad Vlaicu a

depus referință prin care a solicitat respingerea recursului declarat de Galiț Alisa cu

menținerea deciziei din 30 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

deciziei se depune în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale.

Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 30 mai 2019 a Curții de Apel

Chișinău a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces, astfel, recursul

declarat la 26 iulie 2019 și recursul suplimentar declarat de 14 august 2019 de către

Marian (Galiț) Alisa, se consideră a fi depuse în termenul prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

7

Prin încheierea din 18 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție completul

din 3 judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond

de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul

declarat, va casa decizia instanței de apel și va menține hotărârea primei instanțe,

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței

de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 432 alin. (1)-(2), (4) Cod de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost

încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Materialele cauzei denotă că la xxxxxx a fost încheiată căsătoria între

Constantin Galiț și Alisa Galiț (Crehovețcaia), fiind înregistrată la xxxxxxx (f.d.6,

vol.I).

Prin hotărârea din 27 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a

fost desfăcută căsătoria între Constantin Galiț și Alisa Galiț (Crehovețcaia) (f.d. 132,

vol. I).

Conform extrasului din Registrul bunurilor imobile, la 30 decembrie 2014 în

baza contractului privind investițiile în construcții nr.6413 din 21 august 2012, actul

de transmitere-primire nr. 345 din 30 decembrie 2014, Constantin Galiț și Alisa Galiț

au devenit proprietari ai imobilului – apartamentul xxxxxxx(f.d.9, vol.I).

Înaintând prezenta acțiune în judecată împotriva lui Constantin Galiț, Alisa

Galiț (Crehovețcaia) a solicitat partajarea proprietății comune în devălmășie, după

cum urmează: apartamentul nr.xxxxxxxxx și bunurile ce se află în acesta, anume

8

mobila de bucătărie instalată în apartament (culoare: cafeniu/bej); mașina de spălat

vase, marca Bosch; hotă, marca Clarko; aragaz, marca Simfer; cazan, marca

Romstal; cadă de baie; mobilier de baie de comun cu oglindă; masa de bucătărie;

draperiile din bucătărie și din dormitor.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță prin hotărârea din 14

noiembrie 2018 a admis cererea de chemare în judecată depusă de Alisa Galiț

împotriva lui Constantin Galiț cu privire la împărțirea bunurilor proprietate comună

în devălmășie și încasarea cheltuielilor de judecată.

S-a partajat proprietatea comună în devălmășie cu atribuirea lui Constantin Galiț

și Alisa Galiț a cîte 1/2 cotă parte din aceasta, și anume din bunul imobil din mun.

xxxxxx și bunurile mobile: mobila de bucătărie instalată în apartament (culoare:

cafeniu/bej); mașina de spălat vase, marca Bosch; hotă, marca Clarko; aragaz, marca

Simfer; cazan, marca Romstal; cadă de baie; mobilier de baie de comun cu oglindă;

masa de bucătărie; draperiile din bucătărie și din dormitor, cu vânzarea acestora la

licitația publică și distribuirea prețului conform cotelor atribuire.

S-a încasat de la Constantin Galiț în beneficiul Alisei Galiț cu titlu de cheltuieli

de judecată, taxa de stat achitată la înaintarea acțiunii în sumă de 3811,02 lei.

S-a respins ca neîntemeiată acțiunea reconvențională depusă de Constantin Galiț

împotriva Alisei Galiț cu privire la împărțirea bunurilor proprietate comună în

devălmășie și încasarea cheltuielilor de judecată.

Curtea de Apel Chișinău, verificând legalitatea actului de dispoziție adoptat de

către instanța de fond, prin decizia din 30 mai 2019 a admis apelul declarat de către

Constantin Galiț, prin intermediul avocatului Vlad Vlaicu.

A casat hotărârea din 14 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Alisa Galiț către

Constantin Galiț cu privire la împărțirea bunurilor proprietate comună în devălmășie

și încasarea cheltuielilor de judecată, precum și acțiunea reconvențională depusă de

Constantin Galiț către Alisa Galiț cu privire la împărțirea bunurilor proprietate

comună în devălmășie și încasarea cheltuielilor de judecată și s-a pronunțat o

hotărâre nouă prin care cererea de chemare în judecată depusă de Alisa Galiț către

Constantin Galiț cu privire la împărțirea bunurilor proprietate comună în devălmășie

și încasarea cheltuielilor de judecată s-a respins, iar acțiunea reconvențională depusă

de Constantin Galiț către Alisa Galiț cu privire la împărțirea bunurilor proprietate

comună în devălmășie și încasarea cheltuielilor de judecată s-a admis.

S-a partajat proprietatea comună în devălmășie cu atribuirea lui Constantin

Galiț în proprietate exclusivă: bunurile mobile aflate în apartamentul din xxxxxx,

evaluate la prețul de 23 256,34 de lei și anume mobilă de bucătărie instalată în

apartament; mașină de spălat vase marca Bosh; hotă marca Clarko; aragaz marca

Simfer; cazan marca Romstal; cadă de baie; mobilier de baie de comun cu oglindă;

masă de bucătărie; draperii din bucătărie și din dormitor.

S-a atribuit în proprietatea exclusivă a lui Constantin Galiț apartamentul xxxxx

din xxxxxx evaluat la prețul de 364 100 de lei, în schimbul unei sulte în valoare de

24 948,70 de lei în favoarea Alisei Galiț, valoare ce reprezintă diferența între cota

parte atribuită lui Constantin Galiț și cota-parte atribuită Alisei Galiț.

S-a încasat de la Alisa Galiț în beneficiul lui Constantin Galiț cu titlu de

cheltuielile de judecată taxa de stat achitată la înaintarea acțiunii în prima instanță în

sumă de 14 650 de lei, cheltuielile de asistență juridică în prima instanță în sumă de

9

11 000 de lei, taxa de stat în sumă de 15 963,64 de lei achitată la depunerea apelului

și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 5000 de lei, achitate la depunerea

apelului.

S-a atribuit Alisei Galiț o sultă bănească în valoare de 24 948,70 de lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că Alisa Galiț înainte de a

depune cererea de desfacere a căsătoriei cu rea-voință a înstrăinat bunurile mobile,

pentru a nu fi supuse partajului. Cu atât mai mult că în cererea de chemare în

judecată, Alisa Galiț nu a indicat toate circumstanțele de caz, ceea ce a determinat

instanța de apel de a crede intenția acesteia de tăinuire a bunurilor proprietate

comună în devălmășie, cu atât mai mult că Constantin Galiț a infirmat acordul de

înstrăinare a automobilelor în litigiu.

A constatat că Constantin Galiț a contribuit cu averea sa personală la procurarea

apartamentului xxxxxxx, și anume cu suma de 4 000 euro contravaloarea

automobilul de modelul xxxxx și suma de 6 026,08 euro, împrumutată de către

Constantin Galiț de la fratele său, bani care au fost achitați pentru apartamentul

menționat.

A stabilit că intimata Alisa Galiț cu rea credință a înstrăinat automobilul de

modelul xxxxxx și automobilul de modelul xxxxx, care erau bunuri proprietate

comună în devălmășie, astfel intenționând să eludeze unele bunuri de la partaj. În

acest context a concluzionat că cota lui Constantin Galiț, cu care a contribuit la

procurarea apartamentului xxxxxx constituie 6026,08 euro, ce reprezintă datoria

către Igor Galiț, suma de 4 000 euro ce reprezintă costul integral al automobilului de

modelul xxxxxxx suma de 3 950 euro, ce constituie 1/2 cotă parte din valoarea

automobilului de modelul „xxx, și suma de 2 445,28 euro, ce reprezintă 1/2 cotă

parte din valoarea automobilului de modelul xxxxxx, a constituit în total suma de 16

421,36 euro, echivalentul sumei de 337 458,94 de lei.

În aceiași ordine de idei, instanța de apel a mai stabilit că potrivit Raportului de

expertiză judiciară nr. 968, din 24 mai 2018, valoarea de piață a bunurilor aflate în

apartamentului xxxxx constituie 23 256,34 de lei, și aceasta include următoarele

bunuri: un set de mobilă de bucătărie instalată în apartament – 3614,35 lei; o mașină

de spălat vase marca „Bosch” – 6230 lei; o hotă marca „Ciarko” – 544,09 lei; un

aragaz marca „Simfer” – 1159,20 lei; un cazan marca „Romstal” – 4435,20 lei; o

cadă de baie – 4054,68 lei; un set de mobilier de baie de comun cu oglindă – 2048,06

lei; o masă de bucătărie – 374,40 lei; o draperie din bucătărie – 374,40 lei; o draperie

din dormitor – 429 lei, în total constituind suma de 23 256,34 lei.

A reținut că apelantul Constantin Galiț a contribuit în mod esențial la procurarea

apartamentului xxxxxx și anume cu o cotă parte cu mult mai mare decât cea a

intimatei Alisei Galiț, iar probele administrate și analizate adeveresc că Alisa Galiț

a însușit o parte din bunurile mobile proprietate comună pe cote părți, fără acordul

lui Constantin Galiț.

Instanța de apel a ajuns la concluzia de a transmite în proprietate exclusivă lui

Constantin Galiț următoarele bunuri, care se află în imobilul litigios: un set de

mobilă de bucătărie instalată în apartament; o mașină de spălat vase marca „Bosch”;

o hotă marca „Ciarko”; un aragaz marca „Simfer”; un cazan marca „Romstal”; o

cadă de baie; un set de mobilier de baie de comun cu oglindă; o masă de bucătărie;

o draperie din bucătărie; o draperie din dormitor.

10

Instanța de apel a atestat și faptul că potrivit raportului de expertiză judiciară

nr. 871-874, din 14 mai 2018, valoarea de piață a apartamentului xxxxxxxconstituie

364 100 de lei.

A reiterat că în ședința de judecată în ordine de apel s-a stabilit cu certitudine

că din cauza relațiilor ostile dintre părți, conviețuirea împreună în acest apartament

va fi imposibilă, cu atît mai mult că există o hotărâre judecătorească de desfacere a

căsătoriei. Prin urmare, având în vedere imperativul art.357 alin.(l)-(3) Cod Civil,

art.361 alin. (1) și (2) Cod Civil, instanța de apel a dispus încetarea dreptului de

proprietate comună pe cote părți a lui Constantin Galiț și Alisa Galiț asupra

apartamentului xxxxxx prin atribuirea în proprietatea exclusivă a lui Constantin

Galiț, a apartamentului xxxxxxxx evaluat la prețul de 364 100 de lei, în schimbul

unei sulte în valoare de 24 948,70 de lei în favoarea Alisei Galiț, valoare ce

reprezintă diferența între cota parte atribuită lui Constantin Galiț și cota parte

atribuită lui Alisei Galiț.

Examinând concluziile expuse în decizia contestată, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră concluziile

instanței de apel neîntemeiate, rezultate din aprecierea incorectă a circumstanțelor

pricinii și aprecierea arbitrară a probelor prezentate de părți, pe când prima instanță,

argumentat și întemeiat, cu pronunțarea asupra tuturor aspectelor importante și cu

trimitere la probele administrate, având în susținere cadrul legal aplicabil, corect a

ajuns la concluzia admiterii acțiunii de bază și respingerea acțiunii reconvenționale,

fapt care constituie temei de casare a deciziei pronunțate și menținere a hotărârii

primei instanțe din următoarele.

În susținerea concluziei date se rețin prevederile art. 118 alin. (1) Cod de

procedură civilă, care stipulează că persoana fiecare parte trebuie să dovedească

circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă

legea nu dispune altfel.

Conform art. 121 Cod de procedură civilă, instanța judecătorească reține spre

examinare și cercetare numai probele pertinente care confirmă, combat ori pun la

îndoială concluziile referitoare la existența sau inexistența de circumstanțe,

importante pentru soluționarea justă a cazului.

Conform art. 366 Cod civil (redacția legii în vigoare până la 01.03.2019), în

cazul în care dreptul de proprietate aparține concomitent mai multor persoane fără

ca vreuna dintre ele să fie titularul unei cote-părți ideale din bunul comun,

proprietatea este comună în devălmășie.

Proprietății comune în devălmășie se aplică în modul corespunzător dispozițiile cu

privire la proprietatea comună pe cote-părți dacă prezenta secțiune nu prevede altfel.

Conform art. 370 Cod civil (redacția legii în vigoare până la 01.03.2019),

împărțirea bunului proprietate comună în devălmășie între coproprietarii devălmași

se va face proporțional aportului fiecăruia la dobîndirea bunului. Până la proba

contrară, aportul coproprietarilor devălmași este prezumat a fi egal.

Conform art. 371 Cod civil (redacția legii în vigoare până la 01.03.2019),

Bunurile dobândite de soți în timpul căsătoriei sânt proprietatea lor comună în

devălmășie dacă, în conformitate cu legea sau contractul încheiat între ei, nu este

stabilit un alt regim juridic pentru aceste bunuri.

Orice bun dobândit de soți în timpul căsătoriei se prezumă proprietate comună

în devălmășie pînă la proba contrară.

11

Conform art. 373 alin. (1) Cod civil (redacția legii în vigoare până la

01.03.2019), în cazul împărțirii bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților,

părțile lor se consideră egale.

Conform art. 19 alin. (1) Codul familiei, bunurile dobîndite de către soți în

timpul căsătoriei sînt supuse regimului proprietății în devălmășie.

Conform art. 20 alin. (5) Codul familiei, sînt proprietate în devălmășie a soților

bunurile care au fost dobîndite din ziua încheierii căsătoriei pînă în ziua încetării

acesteia.

Conform art. 25 alin. (1), (3), (4) Codul familiei, împărțirea proprietății în

devălmășie a soților poate fi făcută atît în timpul căsătoriei, cît și după desfacerea ei,

la cererea oricăruia dintre soți.

În caz de neînțelegere, determinarea cotei-părți a fiecărui soț în proprietatea în

devălmășie, precum și împărțirea acesteia în natură, se face pe cale judecătorească.

La împărțirea proprietății în devălmășie, instanța judecătorească, la cererea

soților, stabilește bunurile ce urmează să fie transmise fiecăruia dintre ei. Dacă unuia

dintre soți îi sînt transmise bunuri care depășesc cota ce-i revine, celuilalt soț i se

poate stabili o compensație bănească sau de altă natură.

Raportând normele citate la materialele cauzei, instanța de recurs conchide că

prima instanță corect a ajuns la concluzia admiterii cererii de chemare în judecată și

a dispus partajarea proprietății comune în devălmășie cu atribuirea lui Constantin

Galiț și Alisa Galiț a cîte 1/2 cotă parte din aceasta, și anume din bunul imobil din

xxxxxx, și bunurile mobile: mobila de bucătărie instalată în apartament (culoare:

cafeniu/bej); mașina de spălat vase, marca Bosch; hotă, marca Clarko; aragaz, marca

Simfer; cazan, marca Romstal; cadă de baie; mobilier de baie de comun cu oglindă;

masa de bucătărie; draperiile din bucătărie și din dormitor, cu vânzarea acestora la

licitația publică și distribuirea prețului conform cotelor atribuire, cât și a respins ca

neîntemeiată acțiunea reconvențională depusă de Constantin Galiț împotriva Alisei

Galiț cu privire la împărțirea bunurilor proprietate comună în devălmășie și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Or, după cum rezultă din materialele cauzei bunul imobil, apartamentul

xxxxxxx a fost dobândit în proprietate de către Constantin Galiț și Alisei Galiț în anul

2014 conform extrasului din Registrul bunurilor imobile în timpul căsătoriei (f.d.9,

vol.I), fapt necontestat și de către pârât, iar reieșind din Raportul de expertiză nr.968

din 24 mai 2018 și bunurile mobile aflate în apartamentul litigios și anume mobila

de bucătărie (culoare: cafeniu/bej); mașina de spălat vase, marca Bosch; hotă, marca

Clarko; aragaz, marca Simfer; cazan, marca Romstal; cadă de baie; mobilier de baie

de comun cu oglindă; masa de bucătărie; draperiile din bucătărie și din dormitor, au

fost dobândite la fel în timpul căsătoriei de către părți.

Colegiul reține că pârâtul nu a prezentat instanței de judecată nici un mijloc de

probă pertinent și admisibil, care ar dovedi aportul său major la dobândirea și

repararea bunului imobil și care ar diminua mărimea aportului adus de către

reclamantă la procurarea imobilului cât și a bunurilor mobile.

Totodată, Colegiul conchide ca fiind justă concluzia primei instanțe că pârâtul nu

a prezentat probe pertinente care ar confirma faptul transmiterii de către Igor Galiț

către Cosntantin Galiț a sumei de 8100 dolari SUA cu titlu de împrumut și nici faptul

efectuării lucrărilor de reparație în apartament din mijloace financiare proprii.

12

De asemenea, Colegiul reține ca fiind justă și concluzia primei instanțe cu

privire la respingerea acțiunii reconvenționale ca fiind neîntemeiată or, argumentele

invocate nu au fost dovedite prin probe pertinente, care să combată ori să pună la

îndoială concluziile referitoare la existența sau inexistența de circumstanțe,

importante pentru soluționarea justă a cauzei.

În așa fel, Colegiul consideră că concluziile instanței de apel sunt în contradicție

cu circumstanțele cauzei și, în același timp, instanța nu a dat o apreciere

corespunzătoare tuturor probelor prezentate la dosar.

În acest context, instanța de recurs reține ca greșită și contrară prevederilor

normelor de drept material și procedural enunțate, concluzia instanței de apel de

casare a hotărârii primei instanțe și emitere a unei noi hotărâri de respingere a

acțiunii inițiale și admiterii acțiunii reconvenționale fiind întemeiată critica

recurentului în sensul că instanța de apel și-a fundamentat concluzia doar pe

susținerile apelantului/intimat și că a dat o apreciere arbitrară probelor.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție constată că, soluția primei instanțe de admitere a acțiunii

de bază și de respingere a acțiunii reconvenționale este rezultatul unei interpretări

corecte a normelor de drept material, bazată pe aprecierea juridică cuvenită a

probelor.

În conexiunea celor relatate se constată că instanța de apel nu a calificat corect,

din punct de vedere juridic, acțiunile cu care a fost învestită, ce a dus la emiterea

unei soluții greșite, pe când prima instanță în mod temeinic și legal a admis cererea

de chemare în judecată depusă de Alisa Galiț împotriva lui Constantin Galiț cu

privire la împărțirea bunurilor proprietate comună în devălmășie și a respins ca

neîntemeiată acțiunea reconvențională depusă de Constantin Galiț împotriva Alisei

Galiț cu privire la împărțirea bunurilor proprietate comună în devălmășie și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Așa fiind, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care urmează a fi admis,

cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f), 445 alin. (3) Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Marian (Galiț) Alisa.

Se casează decizia din 30 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de Alisa Galiț împotriva lui Constantin

Galiț privind împărțirea bunurilor proprietate comună în devălmășie, și cererea

reconvențională depusă de Constantin Galiț împotriva Alisei Galiț privind împărțirea

bunurilor proprietate comună în devălmășie.

Se menține hotărârea din 14 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

13

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Maria Ghervas

Nina Vascan

Victor Burduh

14