2ra-481/21 — Partajarea averii

Dosarul nr. 2ra-481/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Judecător – L. Lavric

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecătorii – M. Anton, A. Bostan, V. Cotorobai

Î N C H E I E R E

21 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de Negară Pavel,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Negară Galina către

Negară Pavel, cu privire la partajul bunurilor - proprietate în devălmășie,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 iulie 2020, prin care s-a menținut

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 08 noiembrie 2019,

c o n s t a t ă:

La 18 decembrie 2018, Negară Galina, prin intermediul avocatului Victor Cuțulab,

s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Negară Pavel, solicitând

desfacerea căsătoriei, încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor în mărime

de ¼ din toate veniturile până la atingerea majoratului și partajarea pe cote-păți egale a

proprietății în devălmășie, prin stabilirea a câte ½ cotă-parte din bunul imobil, xxxxx,

str. Xxxxx, xxxxxxxxxx, mun. Chișinău, nr. cadastral xxxxx.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 26 decembrie 2018, s-a

dispus separarea într-un proces aparte a pretenției privind partajarea bunurilor -

proprietate în devălmășie.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 09 ianuarie 2019, s-a

acceptat spre examinare în procedura contencioasă, cererea de chemare în judecată

înaintată de Negară Galina către Negară Pavel cu privire la partajarea bunurilor -

proprietate în devălmășie.

În motivarea cerinței cu privire la partajarea bunurilor - proprietate în devălmășie a

soților, reclamanta a indicat că, la 22 aprilie 1995, de către OSC Buiucani, mun.

Chișinău, a fost înregistrată căsătoria între Negară Galina către Negară Pavel.

În perioada căsătoriei, soții, au dobândit bunul imobil, apartamentul xxxxx, situat

în mun. Chișinău. str. Xxxxx, xxxxxbxxxxx, nr. cadastral xxxxx, în care locuiesc

împreună cu fiica minoră Xxxxx, născută la xxxxx, însă dreptul de proprietate a fost

înregistrat doar după Negară Pavel.

Astfel, dat fiind faptul că relațiile de căsnicie s-au destrămat și prin prezenta

acțiune, reclamanta a solicitat inclusiv desfacerea căsătoriei, consideră că este necesară

și partajarea pe cote-păți egale a proprietății în devălmășie.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 08 noiembrie 2019, s-a

1

admis integral cererea de chemare în judecată înaintată de Negară Galina, cu privire la

partajarea bunurilor - proprietate în devălmășie.

S-a partajat, în cote-părți egale, bunul imobil - proprietate în devălmășie a foștilor

soți Negară Galina și Negară Pavel, apartamentul xxxxx, de pe str. Xxxxx, xxxxx

xxxxx, mun. Chișinău, nr. cadastral xxxxx.

S-a atribuit în proprietatea lui Negară Pavel și Negară Galina a câte ½ cotă-parte

din bunul imobil - apartamentul xxxxx, de pe str. Xxxxx, xxxxx xxxxx, mun. Chișinău,

nr. cadastral xxxxx.

La 25 noiembrie 2019, Negară Pavel a contestat cu apel hotărârea primei instanțe,

solicitând instanței casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 08

noiembrie 2019 și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii înaintate.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 iulie 2020, a fost respinsă cererea de

apel depusă de Negară Pavel și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, din 08 noiembrie 2019.

Pentru a decide astfel, analizând argumentele din cererea de apel, Curtea de apel a

reiterat concluziile primei instanțe și a remarcat faptul că prima instanța a determinat

corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea

pricinii au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate a dat apreciere

completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și întemeiată,

adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces.

Astfel, făcând referire la Hotărârea nr.234 din 09 aprilie 1998 a Comisiei pentru

privatizare a fondului de locuințe și extrasul din Registrul bunurilor imobile, Colegiul

a constatat că, Negară Pavel a obținut în proprietate, apartamentul xxxxx, str. Xxxxx,

xxxxx/V, în perioada căsniciei cu Negară Galina - în anul 1998, cu plata 100% din

cost, și respectiv, acesta nu poate fi atribuit la categoria de bun - proprietate personală,

dobândit de soț în timpul căsătoriei în baza unui act cu titlu gratuit, or, bunul aflat în

litigiu este supus de drept regimului proprietății comune în devălmășie.

Prin urmare, prima instanță corect a dispus partajarea acestui bun în cote părți

egale, cu atribuirea fiecăruia a câte ½ cota-parte din apartamentul xxxxx, de pe str.

Xxxxx, xxxxxxxxxx, mun. Chișinău.

Cu referire la argumentele apelantului că, potrivit datelor din Registrul bunurilor

imobile, doar Negară Pavel este înregistrat ca proprietar al bunului imobil, Colegiul a

menționat că acest aspect nu deturnează prezumția proprietății în devălmășie a soților

instituit de către legislator.

Nefiind de acord cu soluția instanței de apel, la 04 ianuarie 2021, Negară Pavel a

depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 iulie 2020,

solicitând casarea atât a deciziei instanței de apel, cât și a hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, din 08 noiembrie 2019, cu emiterea unei noi decizii de

respingere a acțiunii.

În motivarea recursului, reiterând circumstanțele de fapt și normele de drept

reflectate în cererea de apel, Negară Pavel a invocat că instanțele de judecată, au emis

actele constate cu aplicarea și interpretarea eronată a legii precum și cu constatarea

eronată a circumstanțelor importante ale cauzei.

Astfel, a menționat irelevanța concluziilor instanțelor de judecată cu privire la

aspectul proprietății în devălmășie a soților asupra apartamentului xxxxx, de pe str.

Xxxxx, xxxxxxxxxx, mun. Chișinău, or, potrivit materialelor cauzei, bunul imobil este

înregistrat doar pe numele lui și de fapt constituie o odaie în cămin, căruia i se aplică

2

normele de drept pentru ”pat-loc”.

În context, făcând referire la caracterul bunului imobil, recurentul a remarcat că

anume din considerentele că acesta reprezintă o încăpere de tip cămin, soția și copilul

lor comun, nu au putut participa la privatizarea acestuia.

Suplimentar, sub aspectul dreptului său de proprietate personală asupra

apartamentului xxxxx, de pe str. Xxxxx, xxxxxxxxxx, mun. Chișinău, recurentul a

concluzionat că instanțele de judecată s-au expus asupra unor cerințe pe care

reclamanta/intimată - Negară Galina, nu le-a solicitat, precum și că instanțele de

judecată nu au atras în proces, persoane ale căror drepturi pot fi afectate.

La 22 martie 2021, prin intermediul serviciului poștal, avocatul Cuțulab Victor în

interesele Galinei Negară a depus referință pe marginea recursului declarat de Negară

Pavel, solicitând respingerea cererii de recurs ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art.434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Astfel, în conformitate cu art.434 din Codul de procedură civilă și luând în

considerație că, potrivit materialelor cauzei, Curții de Apel Chișinău decizia din 09

iulie 2020, a fost expediată părților la 26 august 2020 (f.d.114), însă probe cu privire la

recepționarea actului judecătoresc nu au fost constatate, Completul Colegiului constată

recursul depus de Negară Pavel, la 04 ianuarie 2021 (f.d.117), este în termen.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii

și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Negară

Pavel este neîntemeiat și urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Conform art.433 lit.a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Potrivit art.440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată

existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în

mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității

recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o

referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de

apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul de

procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din

prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

3

În speță însă, criticile invocate de recurent, nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură

civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

În context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanțele de

judecată, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia

cu soluția dată de instanța de apel și prima instanță, iar argumentele recursului nu

permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind

admisibil.

În altă ordine de idei, prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie

efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs depusă de Negară Pavel.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa cărorva temeiuri în urma cărora ar fi necesară

declararea recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art.433 lit. a) și art. 440 alin.(1) din Codul

de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Negară Pavel.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

4