2ra-1374/21 — partajarea bunului proprietate comună în devălmăsie a sotilor

2ra-1374/21 — partajarea bunului proprietate comună în devălmăsie a sotilor (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1374/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. V. Lastavețchi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, V. Cotorobai, I. Secrieru)

ÎNCHEIERE

10 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Andrei Negru și reprezentantul acestuia, avocatul Dragoș Ghetraru,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă către Ina Negru

împotriva lui Andrei Negru cu privire la partajarea bunurilor proprietate comună în

devălmășie a soților și la cererea reconvențională depusă de către Andrei Negru

împotriva Inei Negru cu privire la partajarea bunurilor proprietate comună în

devălmășie a soților,

împotriva deciziei din 10 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de către Andrei Negru, reprezentat de către avocatul Dragoș

Ghetraru și a fost menținută hotărârea din 09 decembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru,

constată:

La 06 septembrie 2017 Ina Negru a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Andrei Negru cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului

copilului minor, încasarea pensiei de întreținere a copilului minor și partajarea

bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 19 iunie 2004 a încheiat

căsătoria cu Andrei Negru, iar din căsătorie au un copil, XXXX.

A menționat că, la moment, familia practic s-a destrămat, pârâtul nu locuiește

împreună cu ea, fiind stabilit cu traiul separat.

A considerat că, păstrarea familiei în continuare este imposibilă.

A susținut că, în timpul căsătoriei au dobândit împreună cu pârâtul

automobilul de model yyyy, care a fost procurat la 21 martie 2014, cu prețul de 7700

de lei.

A afirmat că, în aceeași perioadă, la 01 iulie 2014 a fost cumpărat

apartamentul nr. xxxx, la prețul de 171657 de lei, din care a achitat din mijloacele

bănești personale suma de 163903 lei, obținută din vânzarea apartamentului, care i-

1

a aparținut cu drept de proprietate din luna mai anul 2003. Din mijloacele bănești

comune în devălmășie a fost adăugată doar suma de 7754 de lei.

A relevat că, pe parcursul căsătoriei, în contul bancar

nr.237500700001019/498 din BC „Fincombank” SA, filiala nr. 7 Chișinău au fost

acumulate mijloacele bănești în sumă de 22824,72 de lei.

A solicitat desfacerea căsătoriei între ea și pârât înregistrată la 19 iunie 2004

în Oficiul stării civile Buiucani, mun. Chișinău, stabilirea domiciliului copilului

minor, XXXX, cu ea, încasarea de la pârât a pensiei de întreținere a copilului minor

XXXX în sumă de 2000 de lei lunar, începând cu data depunerii prezentei cereri și

până la atingerea majoratului de către copil și partajarea bunurilor dobândite în

timpul căsătoriei, cu atribuirea în proprietatea lui Andrei Negru a automobilului de

model yyyy și a mijloacelor bănești în sumă de 22824,72 de lei de la BC

„Fincombank” SA, filiala nr. 7 Chișinău, iar în proprietatea sa atribuirea

apartamentului nr. xxxx.

Ulterior, Andrei Negru a depus cerere reconvențională împotriva Inei Negru

cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor și partajarea bunurilor proprietate

comună în devălmășie a soților.

În motivarea acțiunii reconvenționale pârâtul a indicat că, la 19 iunie 2004 a

încheiat căsătoria cu Ina Negru, iar din căsătorie au un copil, XXXX.

A considerat că, pentru copilul lor minor va fi mai bine să locuiască împreună

cu el, deoarece dispune de spațiu locativ, este angajat în câmpul muncii și are venit

stabil, care i-a permis anterior și îi va permite pe viitor să-și întrețină copilul în

condiții decente. Mai mult decât atât, la educarea copilului îl va ajuta mama sa, care

locuiește cu el, este pensionară și are mult timp liber pentru a-l ajuta în unele

momente.

A menționat că, Ina Negru, în cererea de chemare în judecată inițială, nu a

indicat corect toate circumstanțele formării bunurilor din proprietatea comună în

devălmășie.

A susținut că, într-adevăr apartamentul nr. xxxx a fost procurat de către Ina

Negru până la încheierea căsătoriei, din contul mijloacelor bănești donate ei de către

mama sa, contra sumei de 10500 de euro. După încheierea căsătoriei, în apartament

s-a efectuat reparație capitală, fiind schimbate ferestrele, podele, mobilierul și multe

alte lucruri. Prețul apartamentului a crescut considerabil și în anul 2014 acesta a fost

vândut contra sumei de 22000 de euro, iar după adăugarea a 10000 de euro, a fost

procurată o parte a casei din str. xxxx.

A afirmat că, în casa procurată au efectuat reparație cosmetică și au schimbat

toată sistema de încălzire, fiind cheltuită aproximativ suma de 4000 de euro.

A declarat că, Ina Negru a investit suma de 10500 de euro, iar el a investit cel

puțin suma de 14000 de euro.

A notat că, automobilul de model yyyy a fost procurat în perioada căsătoriei

încă în anul 2007, contra sumei de 4500 de euro. La moment, prețul aproximativ al

automobilului enunțat este de 3000 de euro.

Cu privire la mijloacele bănești aflate pe contul bancar deschis pe numele său,

a invocat că, anume el, din activitatea sa de muncă, a obținut aceste sume.

2

A solicitat stabilirea domiciliului copilului minor, XXXX, cu el și partajarea

apartamentului nr. xxxx, a automobilului de model yyyy și a mijloacelor bănești

aflate pe contul bancar deschis la BC „FinComBank” SA, filiala nr. 7 Chișinău în

părți egale.

Prin încheierea din 13 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, a

fost acceptată cererea reconvențională depusă de către Andrei Negru și au fost

separate într-un proces aparte pretențiile înaintate în acțiunea inițială de către Ina

Negru în partea ce ține de partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie a

soților și pretențiile înaintate în acțiunea reconvențională de către Andrei Negru în

partea ce ține de partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților.

Prin hotărârea din 09 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

a fost admisă acțiunea inițială depusă de către Ina Negru, a fost atribuit în

proprietatea Inei Negru apartamentul nr. xxxx și au fost atribuite în proprietatea lui

Andrei Negru automobilul de model yyyy și mijloacele bănești de pe contul bancar

nr. 2375007000010119/498 deschis la BC „FinComBank” SA, filiala nr. 7 Chișinău.

Au fost încasate de la Andrei Negru în beneficiul statului taxa de stat în sumă de

3032,72 de lei și în beneficiul Inei Negru cheltuielile de asistență juridică în sumă

de 3000 de lei. A fost respinsă acțiunea reconvențională depusă de către Andrei

Negru.

La 30 decembrie 2019 Andrei Negru, reprezentat de către avocatul Dragoș

Chetraru, a declarat apel nemotivat, iar la 20 martie 2020 a declarat apel motivat

împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii

primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acțiunii inițiale

și admiterea acțiunii reconvenționale.

Prin decizia din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de către Andrei Negru, a fost casată hotărârea primei instanțe și a fost emisă

o nouă hotărâre, prin care a fost partajată averea comună în devălmășie a soților

Negru reieșind din egalitatea cotelor-părți ale fiecăruia, a fost atribuit în natură Inei

Negru apartamentul nr. xxxx, în valoare de 163903 lei, iar lui Andrei Negru a fost

atribuit în natură automobilul de model yyyy, în valoare de 7700 de lei și mijloacele

bănești în sumă de 22824,72 de lei de la BC „FinComBank” SA. A fost încasată de

la Ina Negru în beneficiul lui Andrei Negru sulta în sumă de 66688,78 de lei. În rest

hotărârea primei instanțe a fost menținută.

Prin decizia din 21 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție, au fost admise

recursurile declarate de către Ina Negru și Andrei Negru, reprezentat de către Dragoș

Ghetraru, a fost casată decizia instanței de apel și a fost remisă cauza spre rejudecare

în instanța de apel, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 10 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de către Andrei Negru, reprezentat de către avocatul Dragoș Ghetraru și a

fost menținută hotărârea primei instanțe.

Instanța de apel a stabilit că, apartamentul litigios nr. xxxx nu poate fi împărțit

pe cote-părți egale între Ina Negru și Andrei Negru, urmând a fi atribuit doar în

proprietatea Inei Negru, din motiv că, acest bun imobil a fost procurat în aceiași zi

cu vânzarea apartamentului proprietate personală a Inei Negru, iar diferența de preț

3

a fost de doar 7754 de lei.

Tot aici, instanța de apel a remarcat că, la examinarea cauzei în primă instanță,

cât și în instanța de apel, Andrei Negru a invocat faptul că, apartamentul, care a

aparținut Inei Negru, a fost vândut la suma de 163903 lei, iar casa de locuit a fost

procurată la suma de 171657 de lei și aceste prețuri nu sunt reale dat fiind faptul că,

la încheierea tranzacțiilor, prețurile au fost micșorate în scopul impozitării mai

eficiente, valoarea reală a apartamentului vândut fiind de 10500 de euro, iar a casei

de locuit fiind de 22000 de euro.

Instanța de apel a respins ca nefondate argumentele invocate supra și a

considerat că, nu este necesar de a numi o expertiză judiciară în vederea întocmirii

unui raport de evaluare a imobilului litigios. Or, la întocmirea contractului vânzare-

cumpărare a bunului imobil litigios, a fost indicat prețul bunului și a fost autentificat

notarial, prezumându-se legal până la proba contrarie.

Totodată, instanța de apel a relevat că, apelantul și reprezentantul său nu au

prezentat nici un înscris, din care ar rezulta că, apartamentele menționate au fost

tranzacționate la alte prețuri decât cele indicate în contractele anexate la materialele

cauzei. Cu atât mai mult că, nu au fost prezentate probe, care să confirme faptul că,

apartamentul nr. xxxx a fost procurat din sursele prevăzute la art. 20 alin. (2) din

Codul familiei.

În aceeași ordine de idei, instanța de apel a reținut că, pentru procurarea

apartamentului litigios a fost necesar de adăugat la suma încasată de la vânzarea

apartamentului personal al Inei Negru suma de 7754 de lei și, prin urmare, prima

instanță just a conchis că, doar această diferență de preț trebuie considerată ca

patrimoniu comun al părților litigante, ce trebuie supus regimului proprietății în

devălmășie și partajat în părți egale, însă având în vedere faptul că, intimata a

solicitat atribuirea întregului bun imobil litigios, a cărui valoare depășește cota ce-i

revine lui Andrei Negru, acestuia urmează să-i fie atribuită o compensație bănească

sau de altă natură, conform prevederilor art. 25 alin. (4) din Codul familiei și care

nu poate fi mai mică de 3877 de lei, adică jumătate din suma de 7754 de lei.

Instanța de apel a mai menționat că, automobilul de model yyyy și mijloacele

financiare aflate în contul de la BC „FinComBank” SA constituie proprietate

comună în devălmășie. Astfel, având în vedere faptul că, intimata a optat pentru

transmiterea în proprietatea lui Andrei Negru a automobilului și a mijloacelor

financiare, fapt ce compensează aportul adus la procurarea apartamentului, prima

instanță just a dispus atribuirea în proprietatea personală a lui Andrei Negru a

automobilului de model yyyy și a mijloacelor bănești de pe contul bancar

nr.237500700001019/498 deschis în BC „FinComBank” SA, filiala nr. 7, Chișinău.

La 04 august 2021 Andrei Negru și reprezentantul acestuia, avocatul Dragoș

Ghetraru, au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și

emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acțiunii inițiale și admiterii

acțiunii reconvenționale.

În motivarea recursului au indicat că, decizia instanței de apel este ilegală.

Au considerat că, concluzia instanței de apel precum că, bunul imobil în litigiu

a fost procurat din sursele personale ale Inei Negru și este proprietatea ei personală

4

este una contrară legii (art. 22 din Codul familiei).

Au menționat că, până la momentul încheierii căsătoriei, intimata a avut în

proprietate apartamentul nr. xxxx, însă din momentul vânzării acestui imobil, a

încetat să mai aibă calitate de proprietate a intimatei.

Au susținut că, apartamentul nr. xxxx a fost dobândit în timpul căsătoriei,

astfel, automat și indiscutabil este proprietate comună în devălmășie.

Au afirmat că, la suma obținută din vânzarea apartamentului nr. xxxx au fost

adăugate mijloace bănești comune și a fost cumpărat apartamentul nr. xxxx, care

constituie proprietate comună în devălmășie a soților Negru.

Au relevat că, instanța de apel, rejudecând cauza, a neglijat indicațiile Curții

Supreme de Justiție din decizia din 21 aprilie 2021.

Au notat că, instanța de apel a relevat că, apartamentul, care a aparținut Inei

Negru, a fost vândut la suma de 163903 lei, iar casa de locuit a fost procurată la

suma de 171657 de lei, însă aceste prețuri nu sunt reale dat fiind faptul că, la

încheierea tranzacțiilor, prețurile au fost micșorate în scopul impozitării mai

eficiente. Această situație a fost acceptată de Curtea Supremă de Justiție în decizia

din 21 aprilie 2021.

Au invocat că, instanța de apel, la emiterea deciziei, urma să țină cont de faptul

că, domiciliul copilului minor al părților a fost stabilit împreună cu tata. Mai mult, o

asemenea indicație a fost dată de către Curtea Supremă de Justiție în decizia din 21

aprilie 2021.

Prin referința depusă la 10 septembrie 2021 Ina Negru a solicitat respingerea

recursului și menținerea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat în

adresa părților copia deciziei contestate la 19 iulie 2021 (f. d. 76, vol. II).

Astfel, recursul declarat la 04 august 2021 este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

5

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Andrei Negru și

reprezentantul acestuia, avocatul Dragoș Ghetraru nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter

nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul

declarat de către Andrei Negru și reprezentantul acestuia, avocatul Dragoș Ghetraru,

asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

6

considera recursul declarat de către Andrei Negru și reprezentantul acestuia,

avocatul Dragoș Ghetraru ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Andrei Negru și reprezentantul acestuia, avocatul

Dragoș Ghetraru se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

7