2ra-1679/21 — stabilirea domiciliului copilului minor, incasarea pensiei de intretinere

Dosarul nr. 2ra-1679/2021

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (S.Slobodzean)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V.Sîrbu, V.Buhnaci, D.Dulghieru)

Î N C H E I E R E

10 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Tudor Bezer,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Carolina Bezer

împotriva lui Tudor Bezer, intervenient accesoriu Direcția asistență socială, protecție

a familiei și copilului Strășeni cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea

domiciliului și încasarea pensiei de întreținere a copilului minor,

împotriva deciziei din 09 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

constată:

La 07 iulie 2020 Bezer Carolina a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Bezer Tudor, intervenient accesoriu DASPF, r-nul. Strășeni cu privire

la desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului și încasarea pensiei de întreținere

a copilului minor.

În motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că, la data de XXXXX

a înregistrat căsătoria cu pârâtul Bezer Tudor și în urma căsătoriei s-a născut copilul

minor XXXXX.

A menționat reclamanta că, viața în comun cu pârâtul a eșuat, în ultima

perioadă în relațiile lor a predominat o atmosferă încordată de neînțelegere, deseori

nu sunt în stare să găsească un numitor comun la soluționarea celor mai cotidiene

probleme de familie, din vina pârâtului deseori se ceartă.

A reținut reclamanta că, de aproximativ jumătate de an pârâtul se află peste

hotarele țării iar copilul minor a rămas la întreținerea ei, iar din discuțiile telefonice

cu pârâtul, acesta a comunicat că este de acord să divorțeze.

A învederat partea reclamantă că, de întreținerea și educarea copilului se

ocupă numai ea, iar pârâtul nu contribuie cu nimic, nici financiar, nici moral, nici

spiritual.

A solicitat reclamanta, admiterea acțiunii, desfacerea căsătoriei, stabilirea

domiciliului copilului minor XXXXX cu ea și încasarea pensiei de întreținere pentru

copil în mărime de 3000 de lei lunar.

Prin hotărârea din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul central a

fost admisă acțiunea. S-a desfăcut căsătoria înregistrată între Bezer Tudor și Bezer

Carolina înregistrată cu nr. XXXXX de primăria XXXXX. La eliberarea

1

certificatelor de divorț s-a încasat taxa de stat de la Bezer Tudor și Bezer Carolina

în mărime de 500% din unitatea convențională, adică câte 100 lei de la fiecare. S-a

determinat domiciliul copilului minor XXXXX, anul nașterii XXXXX, cu mama

Bezer Carolina. S-a încasat de la Bezer Tudor în beneficiul lui Bezer Carolina pensia

de întreținere a copilului minor XXXXX, anul nașterii XXXXX în mărime de 3000

de lei lunar din salariu și alte venituri, începând cu data de 07 iulie 2020 și până la

atingerea majoratului copilului minor. S-a încasat de la Bezer Tudor în beneficiul

statului taxa de stat în sumă de 1080 de lei.

Prin decizia din 09 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de reprezentantul apelantului Bezer Tudor, avocatul Pretula Carolina-

Caleria și s-a menținut hotărârea din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Strășeni,

sediul central.

Pentru a decide astfel instanța de apel a invocat art. 58 alin. (1) Codul familiei,

care expres prevede că părinții au drepturi și obligații egale față de copii, indiferent

de faptul dacă copii sunt născuți în căsătorie sau în afara ei, dacă locuiesc împreună

cu părinții sau separat, prin urmare concluzia instanței de fond cu privire la încasarea

de la Bezer Tudor a pensiei de întreținere în mărime de 3000 de lei lunar este una

justificată, la determinarea acestei sume fiind luate în considerare toate

circumstanțele cauzei.

Instanța de apel a conchis că suma de 3000 de lei lunar pentru întreținerea unui

copil minor este reală și rezonabilă reieșind din actele prezentate la materialele

cauzei, or, necesitățile copiilor prezumă, pe lângă minimul de existență, cheltuieli

legate de procurarea hainelor, medicamentelor, cheltuieli necesare creșterii și

evoluării echilibrate a copiilor, iar la caz, ținând cont de vârsta fragedă a copilului

minor, care la data înaintării acțiunii în instanța avea doar șase luni de zile, se

constată că, cuantumul pensie de întreținere de 3000 de lei este unul just și care ar

asigura toate necesitățile unui copil cu o vârstă atât de fragedă.

Conform art.18 alin.(1) Legea privind drepturile copilului nr.338 din 15

decembrie 1994, ambii părinți, în egală măsură, sau persoanele subrogatorii legale

poartă răspunderea principală pentru dezvoltarea fizică, intelectuală, spirituală și

socială a copilului, ținând cont în primul rând de interesele acestuia.

Astfel, reglementările menționate arată că, conform legislației atât naționale cât

și internaționale, ambii părinți au datoria de a compensa cheltuielile pentru

întreținerea copilului minor, iar la caz, alegațiile părții apelante precum că nu este

angajat în câmpul muncii și precum că contribuie cu mijloace financiare în mările

de 200-250 euro/lunar, nu au fost probate nici într-un mod, prin nici un înscris

veridic care ar demonstra cele relatate, astfel, instanța de apel a notat că, cererea de

apel este una neîntemeiată și nefondată, bazată pe dezacordul formal cu suma

dispusă spre încasare cu titlu de pensie de întreținere a copilului minor.

Instanța de apel a conchis că, dezacordul apelantului cu hotărârea instanței de

fond în partea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor, este unul formal,

fără a fi probat în careva mod, or, solicitarea apelantului Bezer Tudor cu privire la

încasarea pensiei în mărime de 1300 de lei, nu este rațională și nici echitabilă.

La 15 septembrie 2021 Tudor Bezer a depus recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând casarea deciziei instanței de apel și parțial a hotărârii

primei instanțe, în partea încasării pensiei de întreținere a copilului minor cu

2

dispunerea încasării pensiei de întreținere a copilului minor în sumă fixă în mărime

de 1300 de lei pînă la atingerea majoratului de către copil.

În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea.

A menționat că suma de 3000 de lei nu se încadrează conform datelor Biroului

Național de Statistică, iar instanța de apel a ignorta prevederile art.75 Codul Familie

și anume că pensia de întreținere pentru copilul minor se încasează din salariul și/sau

din alte venituri ale părinților, însă recurentul nu nu este încadrat în câmpul muncii,

nu dispune de un salariul stabil.

Conform art.434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen

de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează

că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 09 iunie 2021 și

expediat participanților la proces la 19 iulie 2021 (f.d.89).

Prin urmare, cererea de recurs declarată la 15 septembrie 2012, se consideră

depusă în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Prin notificarea din 05 octombrie 2021, Curtea Supremă de Justiție în

conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC a expediat intimatei copia recursului și a

înștiințat despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la

data primirii acesteia.

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

În conformitate cu art.432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul

3

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurent nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură

civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel.

În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii

a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs declarată de Tudor Bezer.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul declarat de Tudor Bezer se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

4