2ra-27/21 — Partajul averii

Dosarul nr. 2ra-27/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: V.Lastavețchi) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: L.Bulgac, V.Sîrbu, V.Buhnaci) D E C I Z I E 21 aprilie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas Judecătorii Galina Stratulat Nina Vascan Victor Burduh Nicolae Craiu examinând recursul declarat de către Ina Negru și recursul declarat de către Andrei Negru, reprezentat de avocatul Dragoș Chetraru, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă către Ina Negru împotriva lui Andrei Negru cu privire la partajarea proprietății în devălmășie, cererea reconvențională depusă de către Andrei Negru împotriva Inei Negru cu privire la partajarea proprietății în devălmășie, împotriva deciziei din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 6 septembrie 2017, Ina Negru a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Andrei Negru cu privire la partajarea proprietății în devălmășie.

În motivarea acțiunii a indicat că, la data de 19 iunie xxx4 a încheiat căsătoria cu Andrei Negru. În timpul căsătoriei au dobândit automobilul de model Mercedes xxxx, anul producerii xxxx, motorul nr. xxxxxxxxxx, caroseria nr.Xxxxxxxxxx, numărul de înregistrare XXX xxx, care a fost procurat la data de 21 martie xxxx, cu prețul de 7 xx0 lei. În aceiași perioadă, la data de 1 iulie xxxx a fost cumpărat apartamentul nr. 2, din casa nr. xxx, de pe str. Xxxxx Xxxxxx, mun. Chișinău, cu prețul de 171 657 de lei, din care a achitat din mijloacele bănești personale suma de 163 903 lei, obținută din vânzarea apartamentului care-i aparținea cu drept de proprietate din luna mai anul xxxx. Din mijloacele bănești comune în devălmășie, a fost adăugată doar suma de 7 754 de lei.

A mai relatat că, pe parcursul căsătoriei, în contul bancar nr. xxxxxxxxxxxxxxxxx/xxx din Banca Comercială „Xxxxxxxxx”, filiala nr.7 Chișinău, au fost acumulate mijloacele bănești în sumă de 22 824,72 de lei. A solicitat Ina Negru admiterea acțiunii, atribuirea în proprietatea lui Andrei Negru a automobilului de model Mercedes xxxx și mijloacele bănești în sumă de 22 824,72 de lei de la Banca Comercială „Xxxxxxxxx”, iar în proprietatea sa să fie atribuit apartamentul nr. 2, din casa nr. xxx, de pe str. Xxxxx Xxxxxx, mun. Chișinău. La 13 iunie 2018, Andrei Negru a depus cerere de chemare în judecată 1 reconvențională împotriva Inei Negru cu privire la partajarea proprietății în devălmășie. În motivarea acțiunii reconvenționale a indicat că, Ina Negru în cererea de chemare în judecată inițială, nu a indicat corect toate circumstanțele formării bunurilor din proprietatea comună în devălmășie.

Într-adevăr apartamentul nr. 124 de pe str. Xxxxxx-Xxxxxx xxx, Negru Ina l-a procurat până la încheierea căsătoriei, din contul mijloacelor bănești donate ei de către mama sa, contra sumei de 10 500 de euro. După încheierea căsătoriei, în apartament s-a efectuat reparație capitală, fiind schimbate ferestre, podele, mobilierul și multe alte lucruri. Prețul apartamentului a crescut considerabil și în anul xxxx, acesta a fost vândut contra sumei de 22 000 de euro, iar după adăugarea a 10 000 de euro, a fost procurată o parte a casei din str. V. Xxxxxx xxx și anume, ap. nr. 2. În casa procurată, s-a făcut reparație cosmetică, a fost schimbată toată sistema de încălzire, fiind cheltuită aproximativ suma de 4 000 de euro.

Astfel, Ina Negru a investit suma de 10 500 euro, iar el a investit cel puțin suma de 14 000 de euro. Automobilul de model Mercedes xxxx, anul producerii xxxx, cu numărul de înmatriculare XXX xxx a fost procurat în perioada căsătoriei, încă în anul xxx7, contra sumei de 4 500 de euro. La moment, prețul aproximativ al automobilului este de 3 000 de euro. Cu privire la mijloacele bănești aflate pe contul bancar a menționat că acești bani provin din munca sa. A solicitat Andrei Negru admiterea acțiunii reconvenționale cu partajarea proprietății în devălmășie în părți egale. Prin hotărârea din 9 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost admisă integral cererea de chemare în judecată înaintată de Negru Ina; s-a atribuit în proprietatea Inei Negru apartamentul nr.2 cu nr. cadastral xxxxxx.xxx.01.xxx situat în mun.

Chișinău, str. Xxxxx Xxxxxx nr.xxx; s-a atribuit în proprietatea lui Andrei Negru automobilul de model Mercedes xxxx și mijloacele bănești de pe contul bancar nr.xxxxxxxxx/xxx; s-a încasat de la Andrei Negru în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 3 032,72 de lei; s-a încasat de la Andrei Negru în beneficiul Inei Negru cheltuielile de asistență juridică în sumă de 3 000 de lei și s-a respins integral pretențiile lui Andrei Negru formulate împotriva Inei Negru. Prin decizia din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Andrei Negru, casată hotărârea din 9 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru cu emiterea unei noi hotărâri prin care a fost partajată averea comună în devălmășie a soților Negru reieșind din egalitatea cotelor părți a fiecăruia, a fost atribuit în natură Inei Negru apartamentul nr. 2, din casa nr. xxx, de pe str. Xxxxx Xxxxxx în mun.

Chișinău, în valoare de 163 903 lei, iar lui Andrei Negru a fost atribuit în natură automobilul de model Mercedes xxxx, cu numărul de înmatriculare XXX xxx, în valoare de 7 xx0 de lei și mijloacele bănești în sumă de 22 824,72 de lei de la Banca Comercială „Xxxxxxxxx”. S-a încasat de la Ina Negru în beneficiul lui Andrei Negru, sulta în sumă de 66 688,78 de lei . În rest hotărârea a fost menținută fără modificări. La 21 august 2020, Ina Negru a declarat recurs împotriva deciziei din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel a interpretat în mod eronat legea. În motivarea soluției instanța de apel a făcut trimitere la art. 22 alin. (1) Codul familiei potrivit căruia bunurile care au aparținut fiecăruia dintre soți până la încheierea căsătoriei, sunt proprietate personală a fiecăruia dintre soți.

2 Însă, în același timp a inclus în averea comună în devălmășie a soților suma de 163 903 lei care a fost obținută din vânzarea apartamentului său personal și totodată a pus în obligația sa achitarea sultei în sumă de 66 688,78 de lei. A relatat că decizia este una contradictorie deoarece instanța de apel a dispus casarea hotărârii primei instanțe și în același timp a indicat că în rest hotărârea se menține fără modificări. A solicitat Ina Negru admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe. La 16 septembrie 2020, Andrei Negru a declarat recurs împotriva deciziei din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea cererii de recurs a indicat că, instanța de apel a dispus încetarea proprietății comune prin divizarea proprietății în natură, cea ce nu a fost solicitat de către apelant, apelul căruia a fost admis.

A menționat că, instanța de apel nu a aplicat legea care urma a fi aplicată, a aplicat o normă care nu urma a fi aplicată și a încălcat normele de drept procedural prin depășirea limitelor pretențiilor invocate. Examinând recursul declarat de Ina Negru și recursul declarat de către Andrei Negru, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele. În conformitate cu art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători. Conform art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 17 iunie 2020 și a fost expediată în adresa participanților la proces prin intermediul oficiului poștal la data de 17 iulie 2020 (vol.I, f.d.210). Astfel, recursurile declarate de către Ina Negru la data de 21 august 2020 și de către Andrei Negru, reprezentat de avocatul Dragoș Chetraru la data de 16 septembrie 2020, sunt în termen. În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților copiile cererilor de recurs, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. La 13 noiembrie 2020, Ina Negru a depus referință prin care a solicitat de a respinge recursul declarat de Andrei Negru. Prin încheierea din 25 noiembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, recursurile declarate de către Ina Negru și de către Andrei Negru, reprezentat de avocatul Dragoș Chetraru, s-au considerat admisibile fiind transmise pentru a fi examinate în fond. În conformitate cu art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Conform art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi. 3 Potrivit art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Examinând recursurile declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție concluzionează despre necesitatea admiterii recursului declarat de Andrei Negru, reprezentat de avocatul Dragoș Chetraru și a recursului declarat de către Ina Negru, a casa integral decizia din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanță de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Conform art. 432 alin. (2) lit. a și c) Cod de procedură civilă, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea. Conform art. 118 alin. (1), (3) și (4) Cod de procedură civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

Circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei sânt determinate definitiv de instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi aplicate. Conform art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată. Art. 2xxx alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede că, la deliberarea hotărârii, instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea acțiunii.

După cum urmează din actele cauzei, la 6 septembrie 2017, Ina Negru a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Andrei Negru cu privire la partajarea proprietății în devălmășie, solicitând atribuirea în proprietatea lui Andrei Negru a automobilului de model Mercedes xxxx și mijloacele bănești în sumă de 22 824,72 de lei de pe contul bancar deschis la Banca Comercială „Xxxxxxxxx”, iar în proprietatea sa să fie atribuit apartamentul nr. 2, din casa nr. xxx, de pe str. Xxxxx Xxxxxx, mun. Chișinău. La 13 iunie 2018, Andrei Negru a depus cerere de chemare în judecată reconvențională împotriva Inei Negru prin care a solicitat partajarea proprietății în devălmășie în părți egale. Fiind investită cu judecarea cauzei în fond, Judecătoria Chișinău sediul Centru prin hotărârea din 9 decembrie 2019, a admis integral pretențiile Inei Negru, a atribuit în proprietatea Inei Negru apartamentul nr. 2, str. Xxxxx Xxxxxx xxx din mun.

Chișinău, iar în proprietatea lui Andrei Negru a fost atribuit automobilul de model Mercedes xxxx cu numărul de înmatriculare XXX xxx și mijloacele bănești de pe contul bancar. S-a încasat de la Andrei Negru în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 3 032,72 de lei, și în beneficiul Inei Negru cheltuielile de asistență juridică în sumă de 3 000 de lei. Au fost respinse integral pretențiile lui Andrei Negru formulate împotriva Inei Negru. 4 Instanța de apel, judecând cauza în ordine de apel, prin decizia din 17 iunie 2020, a admis apelul declarat de Andrei Negru, a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 9 decembrie 2019 și s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care a fost partajată averea comună în devălmășie a soților Negru, reieșind din egalitatea cotelor părți a fiecăruia.

A fost atribuit în natură Inei Negru apartamentul nr. 2, din casa nr. xxx, de pe str. Xxxxx Xxxxxx în mun. Chișinău, în valoare de 163 903 lei, a fost atribuit în natură lui Andrei Negru automobilul de model Mercedes xxxx în valoare de 7 xx0 de lei și mijloacele bănești în sumă de 22 824,72 de lei. S-a încasat de la Ina Negru în beneficiul lui Andrei Negru, sulta în sumă de 66 688,78 de lei. În rest hotărârea a fost menținut fără modificări. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că, la 8 mai xxxx, până la încheierea căsătoriei cu Andrei Negru, Ina Negru a procurat apartamentul nr. xxx din str. Ion Xxxxxxx nr. xx, mun. Chișinău.

La data de 19 iunie xxx4, Ina Negru și Andrei Negru au încheiat căsătoria care a fost trecută în registrul actelor de stare civile, la aceiași dată, cu nr. 244. (f. d. 8). La 1 iulie xxxx, fiind în căsătorie cu Andrei Negru, Ina Negru a înstrăinat apartamentul nr. xxx din str. Ion Xxxxxxx nr. xx, mun. Chișinău, care-i aparținea în exclusivitate ei, fiind proprietate personală și procurat până la încheierea căsătoriei, la prețul de 163 903 lei (f. d. 14-15). În aceeași zi, la 1 iulie xxxx, a fost autentificat contractul de vânzare-cumpărare în temeiul căruia Nicolai Xxxxxx a vândut, iar Ina Negru a cumpărat apartamentul nr. 2, din casa nr. xxx, de pe str. Xxxxx Xxxxxx în mun. Chișinău (f. d. 16-17).

Iar, la 21 martie xxxx, Andrei Negru a procurat automobilul Mercedes xxxx la prețul de 7 xx0 de lei (f.d.13). Potrivit extrasului eliberat de Banca Comercială „Xxxxxxxxx”, Filiala nr. 7 Chișinău, la data de 11 august 2017, în contul lui Andrei Negru, deschis cu nr. xxxxxxxxxxxxxxxxx/xxx, se aflau mijloace bănești în sumă de 22 824,72 de lei. (f.d.19). Conform art. 19 Codul familiei, bunurile dobândite de către soți în timpul căsătoriei sunt supuse regimului proprietății în devălmășie. Regimul legal al bunurilor soților acționează în măsura în care nu este modificat de contractul matrimonial. Conform art. 20 Codul familiei, bunurile dobândite de către soți în timpul căsătoriei aparțin ambilor cu drept de proprietate în devălmășie, conform legislației.

Sunt proprietate în devălmășie bunurile procurate din contul: a) veniturilor obținute de fiecare dintre soți din: - activitatea de muncă; - activitatea de întreprinzător; - activitatea intelectuală; b) premiilor, indemnizațiilor și altor plăți, cu excepția celor care au un caracter de compensare (ajutor material, despăgubire pentru vătămarea sănătății etc.); c) altor mijloace comune. Sunt proprietate în devălmășie a soților bunurile mobile și imobile, valorile mobiliare, depunerile și cotele de participație în capitalul social din instituțiile financiare sau societățile comerciale, care au fost construite, constituite, procurate sau făcute din contul mijloacelor comune, precum și alte bunuri dobândite în timpul căsătoriei, chiar dacă sunt procurate sau depuse pe numele unuia dintre soți.

Dreptul la proprietate în devălmășie se extinde și asupra soțului care nu a avut un venit propriu, fiind ocupat cu gospodăria casnică, cu educația copiilor sau din alte motive temeinice. Sunt proprietate în devălmășie a soților bunurile care au fost dobândite din ziua încheierii căsătoriei până în ziua încetării acesteia. Instanța judecătorească este în drept, în baza cererii soțului interesat care nu este vinovat de desfacerea căsătoriei, să declare 5 bunurile dobândite de către el în perioada cât soții au dus gospodării separate proprietate a acestuia. Conform at. 25 alin. (3) și (4) Codul familiei, în caz de neînțelegere, determinarea cotei-părți a fiecărui soț în proprietatea în devălmășie, precum și împărțirea acesteia în natură, se face pe cale judecătorească.

La împărțirea proprietății în devălmășie, instanța judecătorească, la cererea soților, stabilește bunurile ce urmează să fie transmise fiecăruia dintre ei. Dacă unuia dintre soți îi sunt transmise bunuri care depășesc cota ce- i revine, celuilalt soț i se poate stabili o compensație bănească sau de altă natură. Instanța de recurs menționează că instanțele de judecată trebuie să emită hotărâri clare, având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale, în temeiul principiului clarității hotărârii judecătorești. Legalitatea și temeinicia hotărârii judecătorești prezumă că decizia nu trebuie să cuprindă o altă concluzie decât aceea pe care o impuneau motivele.

În context, instanța de recurs conchide că instanța de apel, s-a limitat la examinarea cauzei prin aprecierea superficială a argumentelor indicate în cererile de chemare în judecată cît și cele invocate în apel, pentru a stabili și elucida toate aspectele importante pentru analizarea tuturor circumstanțelor cauzei, iar în scopul stabilirii temeiniciei sau netemeiniciei pretențiilor formulate, era indispensabil, alături de cele constatate, de a verifica cerințele formulate în raport cu normele de drept invocate în acțiunea inițială și cea reconvențională de către Andrei Negru. Or, este necesară o analiză mai amplă a circumstanțelor cauzei și a normelor de drept aplicabile speței, iar motivarea este un element esențial al unei hotărâri judecătorești, o puternică garanție a calității actului de justiție, precum și o premisă a exercitării corespunzătoare depusă de către instanța superioară a atribuțiilor de control judiciar de legalitate si temeinicie.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că, la examinarea cauzei în instanța de fond, cât și în cea de apel Andrei Negru a indicat asupra faptului că apartamentul ce a aparținut Inei Negru a fost vândut la suma de 163 903 lei, iar casa de locuit a fost procurată la suma de 171 657 de lei. Însă, aceste prețuri nu sunt reale dat fiind faptul că la încheierea tranzacțiilor prețurile au fost micșorate în scopul impozitării mai eficiente. Valoarea reală a apartamentului vândut este în mărime de 10 500 de euro, iar casa de locuit a fost procurată la suma de 22 000 de euro. Necătând la aceasta, prin decizia din 17 iunie 2020 Curtea de Apel Chișinău a dispus atribuirea în natură Inei Negru a apartamentului nr. 2 din casa xxx de pe str. Xxxxx Xxxxxx din mun.

Chișinău, care a fost apreciată la suma de 163 903 de lei, în lipsa unui Raport de evaluare a imobilului litigios. La fel a fost atribuit în natură lui Andrei Negru automobilul de model Mercedes xxxx și s-a încasat în beneficiul acestuia de la Ina Negru sulta în mărime de 66 688,78 de lei. La acest compartiment, instanța de apel a luat ca bază prețul apartamentului indicat în contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului din 1 iulie xxxx autentificat de notarul Sorelia Șova, înregistrat cu nr. xxx. Cu toate că în partea de motivare și dispozitivul deciziei instanța de apel a indicat greșit prețul apartamentului atribuit în natură Inei Negru, și anume suma de 163 903 lei, pe când prețul indicat în contractul de vânzare-cumpărare este de 171 657 de lei.

Astfel, conform art. 148 alin. (1) Cod de procedură civilă, pentru elucidarea unor aspecte din domeniul științei, artei, tehnicii, meșteșugurilor artizanale și din alte domenii, apărute în proces, care cer cunoștințe speciale, instanța dispune efectuarea unei 6 expertize, la cererea părții sau a unui alt participant la proces, iar în cazurile prevăzute de lege, din oficiu. Actele reviziei ori ale inspecțiilor departamentale, precum și raportul scris al specialistului, nu pot înlocui raportul de expertiză și nici exclude necesitatea efectuării expertizei în aceeași problemă. Reieșind din norma de drept citată, instanța de recurs reține că la rejudecarea cauzei instanța de apel, urmează să propună părților efectuarea unei evaluări a bunurilor ce urmează a fi partajate în scopul de a stabili la zi valoarea lor, dar nu din valoarea contractuală de la momentul procurării.

Un alt temei ce impune rejudecarea cauzei este că, în cererea de chemare în judecată, Ina Negru a solicitat atribuirea în proprietatea sa a apartamentului nr. 2, din casa nr. xxx, de pe str. Xxxxx Xxxxxx, mun. Chișinău. În cererea de chemare în judecată reconvențională, Andrei Negru a solicitat partajarea proprietății în devălmășie pe cote părți ideale. Iar, conform art. 561 alin. (3) lit. a) și alin. (6) Cod civil, dacă bunul proprietate comună pe cote-părți este indivizibil ori nu este comod partajabil în natură, partajul se face prin atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unui coproprietar sau în favoarea mai multor coproprietari, la cererea lor comună. În cazul mai multor cereri de atribuire care se contrazic reciproc, instanța de judecată aplică dispozițiile art.562.

Instanța de judecată nu poate dispune un mod de partaj la care obiectează toți coproprietarii. Conform art. 562 alin. (1) Cod civil, în cazul mai multor cereri de atribuire care se contrazic reciproc, la atribuirea bunului către un coproprietar se iau în considerare necesitățile și interesele speciale ale fiecărui coproprietar, dorința titularilor cotelor-părți care formează majoritatea din toate cotele-părți și acordurile anterioare. Instanța de recurs remarcă că cerințele Inei Negru despre atribuirea în proprietatea sa a apartamentului, sunt în contradicție cu cerințele lui Andrei Negru care a solicitat partajarea proprietății în devălmășie pe cote-părți ideale. Totodată, actele cauzei denotă că Ina Negru și Andrei Negru au un copil minor comun, Xxxxxx Xxxxxx, domiciliul căruia a fost stabilit prin hotărâre judecătorească cu tatăl Andrei Negru.

Astfel, la împărțirea proprietății în devălmășie a soților urmează a fi luate în considerație și prevederile art. 26 alin. (2) din Codul familiei potrivit căruia, instanța judecătorească este în drept să diferențieze cotele-părți în proprietatea în devălmășie a soților, ținând cont de interesele unuia dintre soți și/sau de interesele copiilor minori. De asemenea, dispozitivul deciziei din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău este unul contradictoriu cu partea motivată, unde s-a indicat că „Se casează hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 09 decembrie 2019 și se emite o nouă hotărâre”, însă, în penultimul alineat al dispozitivului s-a indicat „În rest hotărârea se menține fără modificări”, nefiind clar dispozitivul deciziei, în care parte a fost casată hotărârea și partea în care hotărârea a fost menținută fără modificări.

Sub acest aspect se constată că soluția instanței de apel nu conține o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la care s-a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitatea de a exercita controlul judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege. În concluzie și în sensul art. 6 alin. (1) al Convenției, instanța de recurs ține să menționeze că instanțele de judecată, trebuie să indice cu suficientă claritate motivele 7 pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse examinării.

Astfel, din considerentele arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursurile declarate, de a casa decizia din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, iar reținând că erorile admise nu pot fi corectate de instanța de recurs, cauza urmează a fi remisă la rejudecare, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța urmează să examineze speța în vederea respectării dreptului părților la un proces echitabil, în special, în partea aprecierii juridice a observațiilor lăsate fără răspuns (a se vedea, spre exemplu impactul considerentelor instanței de recurs la o nouă reexaminare, cauzele Victor Harovschi vs. Moldova, hotărâre din 18 noiembrie xxx8; Dimitar Yordanov vs. Bulgaria, hotărâre din 6 septembrie 2018, § 52 - 53). În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. с), alin. (4) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul declarat de Ina Negru și de către Andrei Negru, reprezentat de avocatul Dragoș Chetraru.

Se casează decizia din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău emisă în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă către Ina Negru împotriva lui Andrei Negru cu privire la partajarea proprietății în devălmășie și se remite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, Judecătorul: Maria Ghervas Judecătorii: Galina Stratulat Nina Vascan Victor Burduh Nicolae Craiu 8