2ra-1382/20 — partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie

2ra-1382/20 — partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-1382/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. V. Puica)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Secrieru, Iu. Cotruță, V. Mihaila)

ÎNCHEIERE

21 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Vladimir Ceban, reprezentat

de avocatul Valeriu Pelin,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Nina Ceban

împotriva lui Vladimir Ceban cu privire la partajul averii comune în devălmășie și

cererea reconvențională depusă de Vladimir Ceban împotriva Ninei Ceban,

intervenienți accesorii Maria Ceban, Petru Vacarciuc cu privire la încasarea sumei,

împotriva deciziei din 07 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 13 iulie 2017, Nina Ceban, reprezentat de avocatul Viorel Gortolomei, a

depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vladimir Ceban solicitând

încasarea de la Vladimir Ceban din costul apartamentului cu număr cadastral

XXXXX.04, situat în mun.Chișinău, sect. Botanica, str. XXXXX, nr.127, ap.100,

bloc A, et.5, a sultei bănești în mărime de 6000,00 de euro, în lei moldovenești,

conform cursului BNM, la data pronunțării hotărârii, încasarea de la Vladimir Ceban

din costul automobilului de model „Șkoda Octavia”, anul 2002, caroseria

nr.XXXXX, motorul XXXXX, număr de înmatriculare XXXXX, sulta bănească în

sumă de 2000 de euro, în lei moldovenești, conform cursului BNM la data executării

hotărârii, încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că, la 18 septembrie 2004 a încheiat

căsătoria cu Vladimir Ceban. Prin hotărârea din 19 iunie 2017 a Judecătoriei

Strășeni, sediul Călărași, căsătoria a fost desfăcută.

Totodată, a menționat că în timpul căsătoriei au acumulat un patrimoniu

comun, însă pârâtul este împotriva partajării bunurilor pe cale amiabilă. Astfel, în

perioada căsătoriei au dobândit apartamentul nr.100, situat pe str. XXXXX, nr.127,

în baza contractului de investiții nr.092/KRS-19, bl.A, încheiat în anul 2015,

confirmat prin extrasul din Registrul bunurilor imobile, număr cadastral

XXXXX.04, estimat la prețul 25185,00 euro, dintre care a fost achitată suma de

12000 de euro. La fel, au procurat la 08 noiembrie 2013 automobilul de model

„Șkoda Octavia”, anul 2002, număr de înmatriculare XXXXX, fapt confirmat prin

adeverința nr.TC 0028398 din 09 februarie 2017, eliberată de Direcția identificare

și înmatriculare a mijloacelor de transport. Prețul de piață al unui automobil analogic

1

este în mediu de 3600 – 4000 de euro. Având în vedere principiul egalității cotelor-

părți în proprietatea comună în devălmășie, bunurile dobândite în timpul căsătoriei

se prezumă a fi proprietate comună a soților.

La 05 septembrie 2018, în cadrul ședinței de judecată, Vladimir Ceban,

reprezentat de avocatul Valeriu Pelin, a depus cerere reconvențională împotriva

Ninei Ceban solicitând încasarea datoriei în mărime de 4960,62 de euro, în lei

conform cursului oficial al BNM la data achitării și 10216,5 lei, încasarea

cheltuielilor de judecată. Ulterior, a pretins constatarea faptului precum că foștii soți

Vladimir Ceban și Nina Ceban nu au datorii unul față de altul.

În motivarea cererii reconvenționale s-a indicat că Nina Ceban a solicitat ½ din

costul automobilului de model „Șkoda Octavia”, anul producerii 2002, fără a

prezenta probe referitor la dreptul de proprietate, cost, precum și că ar fi fost procurat

în timpul căsătoriei. Pentru un automobil din anul 2002, care are mai mult de 16 ani,

Nina Ceban a solicitat 2000 de euro, stabilindu-i un preț de 4000 de euro. Or,

automobilul a fost procurat în anul 2014, contra costului de 5000 de lei, iar împărțit

la doi, constituie 2500 de lei. Conform certificatului are o uzură de 85%.

Totodată, a menționat că în timpul căsătoriei, au contractat un credit în sumă

de 97000 de lei, care a fost achitat de ambele părți în sumă de 71567 de lei, datoria

rămasă în mărime de 25433 de lei, a achitat-o personal. Astfel, Nina Ceban urma să-

i achite ½ din suma rămasă neachitată, adică 12716,50 de lei. La fel, au împrumutat

10000 de euro de la Maria Ceban, care urmau a fi restituiți la data de 02 octombrie

2016 și suma de 1000 de euro de la Petru Vacarciuc, scadentă la 25 martie 2016. Din

datoria în baza recipiselor de 11000 de euro, Nina Ceban urmează să restituie suma

de 5500 de euro. Suma totală a datoriei Ninei Ceban constituie suma de 5500 de euro

și 12716,5 lei.

De asemenea, a afirmat că relația de căsătorie, de fapt, a încetat, încă în luna

decembrie, anul 2015. Conform legislației în vigoare, în cazul în care relațiile

familiale s-au întrerupt înainte de desfacerea căsătoriei, atunci averea procurată în

această perioadă de fiecare soț se consideră averea personală a fiecărui și nu poate fi

împărțită ca avere comună în devălmășie. Astfel, costul proprietății neachitate

(apartamentul) trebuie să fie stabilit pentru luna decembrie 2016, care constituia la

acel moment suma de 16051,24 de euro, însă a fost achitată de ambii numai în sumă

de 1078,76 de euro. Or, 17130 de euro constituie creditul luat de ambii. Din suma

achitată pentru apartament de părțile litigante în mărime de 1078,67 euro împărțită

la doi, constituie 539,38 de euro. Restul sumei în mărime de 16051,24 de euro, o va

achita personal. În final, a precizat că i-ar datora Ninei Ceban suma de 539,38 de

euro și 2500 de lei, iar Nina Ceban îi datorează suma de 5500 de euro și 12716,5 lei

și calculând datoriile reciproce, Nina Ceban urmează să-i achite 4960,62 de euro (5

500 euro – 539,38 euro) și 10216,5 lei (12716,50 de lei – 2500 de lei). Drept urmare,

nu are datorii față de Nina Ceban, din contra ultima are datorii față de el.

Prin încheierea primei instanțe din 21 septembrie 2018 s-a primit în procedură

cererea reconvențională.

Prin încheierea protocolară a primei instanțe din 05 decembrie 2018, Maria

Ceban și Petru Vacarciuc au fost atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii

de partea pârâtului.

Prin hotărârea din 26 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-

a respins cererea de chemare în judecată depusă de Nina Ceban împotriva lui

2

Vladimir Ceban cu privire la partajul averii; s-a admis cererea reconvențională

depusă de Vladimir Ceban și s-a stabilit că Nina Ceban și Vladimir Ceban nu au

datorii unul față de altul.

Prin decizia din 07 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea de

apel depusă de Nina Ceban, reprezentată de avocatul Viorel Gortolomei și s-a casat

integral hotărârea din 26 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

emisă în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Nina Ceban

împotriva lui Vladimir Ceban cu privire la partajul averii comune în devălmășie a

soților și cererea de chemare în judecată reconvențională depusă de Vladimir Ceban

împotriva Ninei Ceban, intervenienți accesorii Maria Ceban și Petru Vacarciuc cu

privire la încasarea sumei și s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a admis cererea de

chemare în judecată depusă de Nina Ceban; s-a încasat de la Vladimir Ceban în

beneficiul Ninei Ceban din costul apartamentului nr.100, situat pe str. XXXXX,

nr.127, bloc A, mun.Chișinău, număr cadastral XXXXX.04, sulta bănească în sumă

de 5277,85 de euro și din costul automobilului de model „Șkoda Octavia”, anul

2002, caroseria nr.XXXXX, motorul XXXXX, număr de înmatriculare XXXXX,

sulta bănească în sumă de 2000 de euro, în lei ai RM conform cursului BNM, la data

executării hotărârii, ce constituie ½ din costul bunurilor proprietate comună în

devălmășie; s-a admis parțial cererea de chemare în judecată reconvențională depusă

de Vladimir Ceban și s-a încasat de la Nina Ceban în beneficiul lui Vladimir Ceban

suma de 12716,50 de lei; în rest cererea de chemare în judecată reconvențională

depusă de Vladimir Ceban a fost respinsă ca fiind neîntemeiată; s-a încasat de

Vladimir Ceban în beneficiul Ninei Ceban cheltuielile de judecată pentru achitarea

taxei de stat în instanța de fond în mărime de 4441,60 de lei și taxa de stat pentru

instanța de apel în mărime de 3332, 45 de lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că fiind învestită cu judecarea

pricinii, prima instanță prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 26

februarie 2020, a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de

Ceban Nina împotriva lui Ceban Vladimir despre partajul averii; a admis cererea de

chemare în judecată reconvențională depusă de Ceban Vladimir către Ceban Nina,

cu participarea intervenienților accesorii Ceban Maria și Vacarciuc Petru, despre

constatarea lipsei datoriei; a stabilit că Ceban Nina și Ceban Vladimir nu au datorii

unul față de altul.

Instanța de apel a considerat eronată concluzia primei instanțe.

În continuare, a reținut că la data destrămării familiei, ianuarie 2017, cota-parte

achitată de foștii soți pentru apartamentul nr. 100, situat pe str. XXXXX, nr.127,

bloc A, mun.Chișinău, constituia 7555 euro + 1078,76 de euro (f.d.72) = 8633,76 de

euro, iar valoarea automobilului de model „Șkoda Octavia”, anul 2002, număr de

înmatriculare XXXXX, potrivit declarațiilor părților, inclusiv a intimatului Ceban

Vladimir din cadrul ședinței instanței de fond, constituia suma de 4000 euro.

Corespunzător, instanța de apel conchis că urmează a încasa de la Ceban

Vladimir în beneficiul Ninei Ceban sulta bănească în mărime de 5277,85 de euro, ce

constituie ½ din costul bunurilor proprietate comună în devălmășie-apartamentului

nr. 100, situat pe str. XXXXX, nr.127, bloc A, mun.Chișinău, număr cadastral

XXXXX.04.

Instanța de apel a considerat că urmează a fi admisă pretenția din cererea de

chemare în judecată inițială și a încasa de la Ceban Vladimir în beneficiul Ninei

3

Ceban sulta bănească în sumă de 2000 de Euro, în lei ai RM, conform cursului BNM,

la data executării hotărârii, ce constituie ½ din costul bunului proprietate comună în

devălmășie- automobilul de model „Șkoda Octavia”, anul 2002, caroseria

nr.XXXXX, motorul XXXXX, număr de înmatriculare XXXXX.

Corespunzător, a considerat eronată concluzia primei instanțe, care a conchis

că Ceban Nina nu poate pretinde la sulta solicitată, inclusiv nu poate avea alte

pretenții la apartamentul nr. 100, situat pe str. XXXXX, nr.127, bloc A,

mun.Chișinău, număr cadastral XXXXX.04 și automobilul de model „Șkoda

Octavia”, anul 2002, caroseria nr.XXXXX, motorul XXXXX, număr de

înmatriculare XXXXX, deoarece bunurile au fost acumulate, în baza

împrumuturilor, pe care le-a restituit Ceban Vladimir, după desfacerea căsătoriei, or

circumstanțele cauzei combat cele enunțate.

Totodată, instanța de apel a reținut că potrivit contractului de credit (f.d.75 -

76), părțile litigante au contractat un credit de 97000 de lei, la 31.12.2014. Potrivit

explicațiilor reclamantei/apelantei Ceban Nina, ultima a declarat că suma de bani în

mărime de 97000 de lei a fost luată de foștii soți Ceban Vladimir și Ceban Nina de

la Bancă în credit la 14.12.2014 pentru prima rată la procurarea apartamentului în

ipotecă, având și bani strânși în familie.

Instanța de apel a reținut că urmează a încasa de la Ceban Nina în beneficiul lui

Ceban Vladimir suma de 12716,50 de lei.

Instanța de apel a punctat că, Nina Ceban a menționat precum că împrumuturile

de 1000 de euro și 10000 de euro sunt fictive, or, familia dispunea de bani pentru

achitarea primei rate în construcția apartamentului, nu cunoștea despre ele, expirase

termenul de prescripție extinctivă.

Cu privire la pretinsa datorie în mărime de 1000 de euro, instanța de apel a notat

că aceasta din urmă poate fi catalogată ca o datorie personală a lui Ceban Vladimir

către Vacarciuc Petru din următoarele considerente: Ceban Nina nu și-a exprimat

sub nici o formă acordul de a împrumuta o astfel de sumă, din motivul lipsei

necesității acestor bani în familie, fapt confirmat și în instanța de judecată de către

Vacarciuc Petru; banii dați n-au fost argumentați de către reclamantul de pe acțiunea

reconvențională pentru ce au fost cheltuiți sau investiți lipsind un suport probatoriu.

Prin declarațiile anexate la materialele cauzei cât și prin audierea lui Vacarciuc Petru

s-a constatat cu certitudine că banii au fost transmiși - împrumutați personal lui

Ceban Vladimir, recipisă fiind întocmită din spusele lui Vacarciuc Petru la finele

anului 2016. Mai mult ca atât, nu s-a demonstrat faptul că intimatul Ceban Vladimir

a achitat suma menționată, fapt ce i-a permite de a solicita de la apelantă datoria în

cauză.

Totodată referitor la pretenția din acțiunea reconvențională cu privire la

împrumutul în sumă de 10000 de euro contractat, a menționat că nu pot fi reținute

ca întemeiate argumentele invocate de Ceban Vladimir precum că au împrumutat

suma indicată de bani, printre altele și pentru lecuire în scopul facilitării nașterii unui

copil și faptul că la 12.11.2015, din banii împrumutați de la mama pârâtului, au fost

achitați 52264,80 de lei pentru credit, iar ceilalți bani au fost investiți în apartament,

la 15.10.2015, or, probe care să confirma cele invocate nu au fost prezentate

instanței.

La 24 august 2020, Vladimir Ceban, reprezentat de avocatul Valeriu Pelin, a

depus cerere de recurs împotriva deciziei din 07 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

4

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea în

vigoare a hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului s-a invocat că dispozitivul deciziei instanței de apel nu

coincide cu decizia motivată, deoarece lipsesc datele despre anul, caroseria, motorul,

numărul de înmatriculare.

Instanța de apel a examinat litigiul dedus judecății în mod superficial, iar soluția

a fost pronunțată fără elucidarea deplină a circumstanțelor cauzei și aprecierea

cuvenită a argumentelor părților, contrar prevederilor art. 118 alin.(3), art.130

alin.(1), art. 239, art. 240 alin.(1), art.373 alin.(1), (2), (5), art. 390 alin.(1) lit.e),f),

alin.(2) Cod de procedură civilă. De altfel, legea procesuală consacră principiul

general conform cărui orice hotărâre trebuie să fie motivată. Or, motivarea este un

element esențial al hotărârii judecătorești, care și constituie o condiție a procesului

echitabil, garanta de art. 6 alin.(1) CEDO, însă instanța de apel și-a expus motivarea

într-o concluzie generalizată. Respectiv, nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de

art. 373 Cod de procedură civilă și aceasta nu poate echivala decât cu încălcarea

dreptului la un proces echitabil. Obligația instanței este de a auzi justițiabilii.

Recurentul a afirmat că din materialele dosarului și probele acumulate rezultă

că Nina Ceban îi datorează, având în vedere datoria unui față de altul, dar nu pretinde

această diferență de la Nina Ceban. Astfel, a considerat corectă concluzia primei

instanței.

Copia recursului declarat a fost expediată în adresa intimaților, conform

scrisorii de însoțire datate cu 04 septembrie 2020 (Vol.II, f.d.26) și a fost

recepționată conform avizelor de recepție, la 09 septembrie 2020 și 14 septembrie

2020 (Vol.II, f.d.28-30).

Referințe la cererea de recurs, în temeiul art. 439 alin.(2) Cod de procedură

civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu au parvenit.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 07 iulie 2020, iar cererea de recurs

a fost depusă la 24 august 2020, ceea ce denotă că recursul este declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Vladimir Ceban, reprezentat de

avocatul Valeriu Pelin, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

5

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Vladimir Ceban, reprezentat

de avocatul Valeriu Pelin, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Vladimir Ceban, reprezentat de avocatul

Valeriu Pelin.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

6

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Vladimir Ceban, reprezentat de

avocatul Valeriu Pelin, împotriva deciziei din 07 iulie 2020 a Curții de Apel

Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

7