2r-77/20 — partajarea bunurilor proprietate comună

2r-77/20 — partajarea bunurilor proprietate comună (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.2r-77/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. A. Braga)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Cotorobai, A. Panov, L. Bulgac)

DECIZIE

26 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței , judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Marcel Șevciuc, reprezentat de avocatul Iurie

Bargan,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Nelea Șevciuc

împotriva lui Marcel Șevciuc cu privire la partajul bunurilor proprietate comună în

devălmășie,

împotriva încheierii din 05 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a restituit cererea de apel depusă Marcel Șevciuc, reprezentat de avocatul

Stela Bargan,

c o n s t a t ă:

La 14 martie 2017, Nelea Șevciuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Marcel Șevciuc solicitând împărțirea proprietății în devălmășie prin

atribuirea în proprietatea sa exclusivă a apartamentului nr. XXXXX, cu valoarea de

255717 lei, atribuirea lui Marcel Șevciuc în proprietate exclusivă a garajului nr. 25

din mun.Chișinău, sect. Centru, str. XXXXX, valoarea căruia este de 65438 de lei și

a garajului nr. 26 din mun.Chișinău, sect. Centru, str. XXXXX, valoarea căruia este

de 65438 de lei.

La 01 februarie 2019, Marcel Șevciuc a depus cerere reconvențională împotriva

Nelei Șevciuc solicitând atribuirea în proprietatea sa privată a apartamentului nr. 115

din mun.Chișinău, str. XXXXX, cu valoarea estimată la 255717 lei cu achitarea

Nelei Șevciuc a sultei în mărime de 127858,5 lei, ceea ce constituie ½ din valoarea

apartamentului, atribuirea în proprietatea sa privată a garajului nr. 25 din

mun.Chișinău, sect. Centru, str. XXXXX, cu valoarea estimată la 65438 de lei, cu

achitarea Nelei Șevciuc a sultei în mărime de 32719 lei, ceea ce constituie ½ din

valoarea garajului, atribuirea în proprietatea sa privată a garajului nr. 26 din

mun.Chișinău, sect. Centru, str. XXXXX, cu valoarea estimată la 65438 de lei, cu

achitarea Nelei Șevciuc a sultei în mărime de 32719 lei, ceea ce constituie ½ din

valoarea garajului, atribuirea Nelei Șevciuc a autoturismului de model „Toyota

Corolla”, anul fabricării 2006, tipul caroseriei HATCBACK, numărul caroseriei

SB1KC20E40F028666 în valoare de 11717,45 de dolari în proprietate privată și

obligarea Nelei Șevciuc de a-i achita sulta în sumă de 5858,72 de dolari, ceea ce

constituie ½ din valoarea autoturismului, împărțirea datoriei comune în sumă totală

1

de 3720 de euro proporțional cotei-părți de ½ prin obligarea de a achita câte 1860 de

euro de fiecare conform recipisei din 31 decembrie 2010.

Prin încheierea protocolară din 06 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, s-a restituit cererea reconvențională.

Prin hotărârea din 26 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de Nelea Șevciuc și s-au partajat

bunurile imobile: apartamentului nr. 115 din mun.Chișinău, str. XXXXX; încăperea

nelocativă situată în mun.Chișinău, str. XXXXX și încăperea nelocativă situată în

mun.Chișinău, str. XXXXX, care aparțin cu drept de proprietate în devălmășie lui

Marcel Șevciuc și Nelei Șevciuc, prin atribuirea: în proprietate exclusivă Nelei

Șevciuc a apartamentului nr. XXXXX și în proprietate exclusivă lui Marcel Șevciuc

a încăperii nelocativă situată în mun.Chișinău, str.XXXXX și încăperii nelocativă

situată în mun.Chișinău, str. XXXXX; s-a încasat de la Marcel Șevciuc în beneficiul

statului taxa de stat în mărime de 3926, 28 de lei.

La 28 martie 2019, Marcel Șevciuc, reprezentat de avocatul Stela Bargan, a

depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 26 martie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin încheierea din 07 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

admis cererea depusă de Marcel Șevciuc, reprezentat de avocatul Stela Bargan și s-

a obligat Serviciul Fiscal de Stat prin intermediul Trezoreriei de Stat să-i restituie lui

Marcel Șevciuc taxa de stat achitată în mărime de 9895, 30 de lei, prin ordinul de

încasare a numerarului nr.24256382 din 01 februarie 2019, plata efectuată prin

intermediul BC „Mobiasbancă Groupe Societe Generale” SA, la depunerea cererii

reconvenționale împotriva Nelei Șevciuc cu privire la partajul bunurilor proprietate

comună în devălmășie.

Prin încheierea din 05 august 2019 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs

cererii de apel și s-a acordat apelantului Marcel Șevciuc termen până la data de 02

septembrie 2019 pentru achitarea taxei de stat în mărime de 2944 de lei și

prezentarea apelului motivat, în limba de stat; totodată, s-a explicat apelantului, că

în caz contrar apelul va fi restituit.

Prin încheierea din 05 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit

ca fiind nemotivat și netimbrat apelul declarat de Marcel Șevciuc, reprezentat de

avocatul Stela Bargan, împotriva hotărârii din 26 martie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru.

La 30 decembrie 2019, Marcel Șevciuc, reprezentat de avocatul Iurie Bargan,

a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 05 septembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău solicitând admiterea recursului, casarea încheierii contestate cu restituirea

cauzei în instanța de apel la faza primirii cererii de apel.

În motivarea recursului s-a invocat că încheierea prin care nu s-a dat curs cererii

de apel a fost expediată avocatului Stela Bargan la adresa de e-mail indicată în

mandatul avocatului, iar neînlăturarea neajunsurilor a dus la restituirea cererii de

apel. De încheierea dată a luat cunoștință la 19 decembrie 2019, conform

materialelor cauzei. Or, instanța de apel a reținut că prin expedierea avocatului Stela

Bargan la adresa de e-mail a încheierii s-au respectat prevederile art.100 alin.(1),

(11), art. 105 alin.(5) Cod de procedură civilă. Prevederile legale reținute de instanța

de apel ca fiind respectate, au fost interpretate nejustificat și în detrimentul legalității

procesului civil, precum și respectării drepturilor și intereselor părților.

2

Conform prevederilor legale abordate, persoana se consideră citată doar în

cazul în care exista confirmarea transmiterii și primirii citației sau înștiințării, aspect

ce se referă și la comunicare actelor de procedură. De altfel, instanța de apel urma a

elucida dacă după declararea apelului, avocatul Stela Bargan mai reprezenta

interesele sale în procesul dat. Situația de fapt atestă că avocatul Stela Bargan a

reprezentat interesele doar în prima instanță, nu și instanța de apel.

La fel, a precizat că cererea de apel nemotivată, precum și cererea de redactare

a hotărârii motivate au fost semnate personal de el, respectiv actele de procedura

urmau a-i fi comunicate nemijlocit lui.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Instanța de apel a adoptat încheierea contestată la 05 septembrie 2019, iar

Marcel Șevciuc, reprezentat de avocatul Iurie Bargan, a declarat recurs la 30

decembrie 2019.

Materialele cauzei atestă expedierea copiei încheierii instanței de apel către

părți la 10 septembrie 2019, prin intermediul poștei electronice a avocaților (f.d.96,

97), însă lipsesc date despre recepționarea acesteia nemijlocit de către recurent. La

solicitarea recurentului Marcel Șevciuc din 10 decembrie 2019 (f.d.102), avocatul

Iurie Bargan a luat cunoștință de materialele cauzei la 20 decembrie 2019 (f.d.103-

104).Astfel, recursul declarat este în termen.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat prin prisma argumentelor

invocate în recurs și a materialelor din dosar, coroborate cu normele de drept,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

va respinge recursul declarat de Marcel Șevciuc, reprezentat de avocatul Iurie

Bargan și va menține încheierea contestată, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 426 alin.(3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la

recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul

și să mențină încheierea.

Colegiul relevă că hotărârea din 26 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, a fost contestată cu apel la 28 martie 2019 de către Marcel Șevciuc,

reprezentat de avocatul Stela Bargan, înregistrând în acest sens cererea de apel

nemotivată (f.d.71).

În temeiul art. 368 alin. (1) Cod de procedură civilă, dacă cererea de apel nu

întrunește condițiile prevăzute la art.364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata

taxei de stat, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului,

dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs

cererii, acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Prin încheierea din 05 august 2019 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs

cererii de apel și s-a acordat apelantului Marcel Șevciuc termen până la data de 02

septembrie 2019 pentru achitarea taxei de stat în mărime de 2944 de lei și

prezentarea apelului motivat, în limba de stat; totodată, s-a explicat apelantului, că

în caz contrar apelul va fi restituit (f.d.88-89).

Instanța de apel, în temeiul art. 369 alin.(1) lit. a) Cod de procedură civilă, prin

încheierea din 05 septembrie 2019, a restituit ca fiind nemotivat și netimbrat apelul

3

declarat de Marcel Șevciuc, reprezentat de avocatul Stela Bargan, împotriva

hotărârii din 26 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.94-95). Or,

instanța de apel a constatat că în termenul acordat nici apelantul și nici avocatul său

nu au prezentat apelul motivat și dovada de plată a taxei de stat, adică nu au îndeplinit

în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art.

368 alin. (1) Cod de procedură civilă (f.d.94-95).

Or, în virtutea art. 369 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de apel

restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen

indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art.368 alin.(1).

Colegiul prin prisma criticilor aduse actului judecătoresc contestat și

argumentelor aduse în favoarea casării acestuia, apreciază ca fiind corectă concluzia

instanței de apel privind restituirea cererii de apel în temeiul art. 369 alin.(1) lit. a)

Cod de procedură civilă, prin ce se impune respingerea recursului cu menținerea

încheierii contestate, din considerentele ce succed.

În dezvoltarea acestei ipoteze, Colegiul relevă că, deși, recurentul Marcel

Șevciuc, prin intermediul avocatul Iurie Bargan, pretinde că personal Marcel

Șevciuc a semnat cererea de apel nemotivată și cererea de redactare a hotărârii,

materialele cauzei atestă contrariul. Or, atât cererea de apel nemotivată împotriva

hotărârii din 26 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 28 martie

2019, cât și cererea de redactare a hotărârii din 28 martie 2019, au fost semnate de

către avocatul Stela Bargan, în calitate de reprezentant al lui Marcel Șevciuc (f.d.70-

71).

Cu titlu de contraargument la poziția recurentului precum că instanța de apel

nu a elucidat faptul dacă avocatul Stela Bargan îi reprezintă lui Marcel Șevciuc

interesele și în instanța de apel, în condițiile în care situația de fapt atestă că avocatul

Stela Bargan a reprezentat interesele lui Marcel Șevciuc doar în prima instanță, nu

și în instanța de apel, Colegiul relevă că mandatul avocațial Seria MA nr. 1017182,

eliberat pe numele avocatului Stela Bargan și contrasemnat de clientul Marcel

Șevciuc pe verso, cu acordarea împuternicirilor, pe lângă faptul că nu conține o

mențiune expresă de reprezentare a intereselor lui Marcel Șevciuc doar pentru prima

instanță, în plus reflectă dreptul de contestare a hotărârii judecătorești (f.d.33).

În conjunctura redată este evident că instanța de apel nu putea să prezume că

apelantul a renunțat la serviciile avocatului Stela Bargan.

Mai mult, în conformitate cu art. 107 alin. (2) Cod de procedură civilă, partea

este obligată să informeze instanța, nu mai târziu de 3 zile până la data ședinței de

judecată, despre angajarea unui avocat, schimbarea sau renunțarea la serviciile

avocatului, prezentând instanței datele de contact ale noului avocat, inclusiv adresa

electronică a acestuia.

Deși, acest text legal indică despre obligația părții de a înștiința instanța despre

faptul că a renunțat la serviciile avocatului până la data ședinței de judecată, la caz

înregistrarea apelului precum și faptul că cauza se află la etapa soluționării acceptării

pe rol a cererii de apel, la fel, nu excludea dreptul părții de a anunța instanța despre

schimbarea avocatului și comunicarea actelor nemijlocit lui sau unui alt reprezentant

ales, ceea ce la caz lipsește. De asemenea, la materialele cauzei lipsește un înscris

prin care reprezentantul a anunțat instanța că a renunțat la împuterniciri, în caz că

există o astfel de confirmare.

Or, în sensul art. 80 alin. (9) Cod de procedură civilă, reprezentantul care

renunță la împuterniciri trebuie să înștiințeze atât reprezentatul, cât și instanța cu cel

4

puțin 10 zile înainte de data judecării cauzei sau înainte de expirarea termenelor de

atac.

Respectiv avocatul Stela Bargan la recepționarea încheierii din 05 august 2019

a Curții de Apel Chișinău prin care nu s-a dat curs cererii de apel, nu a anunțat despre

faptul că ar renunța la împuternicirile acordate de Marcel Șevciuc.

De altfel, cererea înregistrată la 24 aprilie 2019 la Judecătoria Chișinău, sediul

Centru, de către Marcel Șevciuc, nu reflectă anumite fraze referitor la renunțul la

serviciile avocatului Stela Bargan. Respectiv, acest aspect confirmă suplimentar că

Marcel Șevciuc și-a ignorat drepturile sale.

Prezintă relevanță și faptul că cererea de restituire a taxei de stat achitată la

depunerea cererii reconvenționale în procesul dat, datată cu 25 aprilie 2019, precum

și cererea de anexare a ordinului de încasare a numerarului (dovada de plată a taxei

de stat la cererea reconvențională), datată cu 03 mai 2019, au fost semnate de

avocatul Stela Bargan, în calitate de reprezentant al lui Marcel Șevciuc (f.d.79, 80).

Implicit, Colegiul punctează că odată inițiind procedura de apel,

apelantul/recurent Marcel Șevciuc urmă să se intereseze periodic de soarta dosarului.

Or, părțile trebuie să ia măsuri în intervale rezonabile de timp pentru a afla despre

progresul procedurilor judiciare despre care aceștia cunosc.

În această ordine de idei, Colegiul reține că prin comunicarea avocatului Stela

Bargan, în calitate de reprezentant al apelantului Marcel Șevciuc, la 12 august 2019,

prin intermediul poștei electronice a încheierii instanței de apel din 05 august 2019

prin care nu s-a dat curs cererii de apel, instanța de apel nu a încălcat prevederile

legale.

Aici Colegiul reiterează că cererea de apel nemotivată a fost semnată doar de

către avocatul Stela Bargan, în calitate de reprezentant al apelantului Marcel Șevciuc

(f.d.71).

Or, legislația în vigoare nu conține anumite restricții privind comunicarea

actelor de procedură prin intermediul adresei electronice, iar, în speță, adresa

electronică a fost indicată în mandatul avocațial a Stelei Bargan și anumite

mențiuni/interdicții referitor al comunicarea actelor de procedură la adresa

electronică a avocatului la caz nu au fost specificate, în condițiile în care avocatul și

a semnat cererea de apel nemotivată.

Adițional, urmează a fi evocate prevederile art. 75 alin. (4) Cod de procedură

civilă care stipulează că actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele

împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care

ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei

părții.

În altă ordine de idei, Colegiul reiterează prevederile art. 105 alin. (5) Cod de

procedură civilă, reținute ca fiind pertinente și de instanța de apel, în contextul cărora

dacă părțile și alți participanți la proces sunt reprezentați de avocați, citațiile și

înștiințările se expediază la sediul avocaților, recepționarea înlăturând orice viciu de

citare a participanților. Citațiile și înștiințările expediate reprezentanților la adresa

electronică înregistrată în Programul integrat de gestionare a dosarelor se consideră

recepționate de către părți și alți participanți la proces.

Subsecvent, având în vedere că instanța de apel s-a conformat prevederilor

legale la comunicarea părții apelante a încheierii prin care nu s-a dat curs cererii de

apel, corect a accentuat despre neînlăturarea neajunsurilor de către partea apelantă

5

în termenul acordat, ceea ce a dus la restituirea cererii de apel prin prisma art. 369

alin.(1) lit.a) Cod de procedură civilă.

Prin prisma respectării dreptului de acces liber la justiție, garantat de art. 6 § 1

din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

art. 20 al Constituției Republicii Moldova și art. 5 Cod de procedură civilă, relevat

și în jurisprudența CtEDO, circumstanțele relatate denotă că recurentul și-a neglijat

dreptul de valorificare în termen a drepturilor procedurale.

Dealtfel, art. 10 alin. (3) Cod de procedură civilă statuează expres că sancțiunile

procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale

participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în

funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în

decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în

obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în

restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri

prevăzute de lege.

În conformitate cu art. 27 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în

primul rând a părților, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de

interesul legitim supus judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale,

de a alege modalitatea și mijloacele procedurale de apărare.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție va respinge recursul declarat și va

menține încheierea contestată.

În conformitate cu prevederile art. 424 alin.(2), art. 427 lit. a), art. 428 Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Marcel Șevciuc, reprezentat de avocatul Iurie

Bargan.

Se menține încheierea din 05 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Nelea Șevciuc împotriva

lui Marcel Șevciuc cu privire la partajul bunurilor proprietate comună în devălmășie.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței ,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

6