3ra-16/24 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- Temeiurile recursului nu se incadreaza in prevederile art.246 din Codul administrativ in vigoare pana la 01 septembrie 2023
3ra-16/24 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Dorin Lupașcu,
reprezentat de avocatul Anatolie Lupașcu,
în cauza de contencios administrativ, înaintată la acțiunea depusă de către
Dorin Lupașcu împotriva IP “Agenția Servicii Publice”, privind anularea
actului administrativ individual defavorabil și compensarea cheltuielilor
judiciare
împotriva deciziei din 12 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-16/24
PIGD 2-20104860-01-3ra-04012024)
Recursul declarat până la 01 septembrie 2023. Temeiurile recursului depus
de către Dorin Lupașcu nu se încadrează în prevederile art.246 din Codul
administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023). Dezacordul recurentului
cu soluția pronunțată nu constituie temei de casare a actului juridic contestat.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. V. Ciumac
Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Negru, G. Dașchevici, E. Palanciuc
16 iulie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de către Dorin
Lupașcu, reprezentat de avocatul Anatolie Lupașcu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
În data de 25 august 2020, Dorin Lupașcu a înaintat acțiune în contencios
administrativ împotriva IP „Agenția Servicii Publice”, prin care a solicitat
obligarea eliberării duplicatul certificatului de înmatriculare a automobilului
XXXXX cu număr de înmatriculare XXXXX, repararea prejudiciului material
și moral, restituirea cheltuielilor judiciare.
În motivarea acțiunii Dorin Lupașcu a relatat, că în toamna anului 2019 a
pierdut certificatul de înmatriculare al automobilului XXXXX cu numărul de
înmatriculare XXXXX, ce-i aparține cu drept de proprietate. În aceeași
perioadă s-a adresat în formă verbală cu solicitarea către IP „Agenția Servicii
Publice”, prin care a cerut eliberarea certificatului de înmatriculare, dar nu a
primit un răspuns pozitiv. Ulterior, reieșind din necesitatea utilizării
automobilului conform destinației și intereselor personale, precum reparația
automobilului, trecerea reviziei tehnice și încheierea contractului de asigurare
a răspunderii civile, reclamantul s-a adresat în mod repetat autorității pârâte, în
formă scrisă.
Prin răspunsul nr.03/01-L-3085e din 05 iulie 2020, Direcției identificare
și înmatriculare a mijloacelor de transport a IP „Agenția Servicii Publice” a
refuzat eliberarea certificatului de înmatriculare din motivul existenței în baza
de date a anumitor înscrieri de aplicare de către executorii judecătorești a
sechestrelor, iar potrivit Regulamentului de înmatriculare a autovehiculelor și
remorcilor indică că, eliberarea unui duplicat al certificatului de înmatriculare,
se vor efectua doar după verificarea existenței interdicțiilor aplicate asupra
vehiculului.
Dorin Lupașcu, nefiind de acord cu răspunsul eliberat, s-a adresat cu o
cerere prealabilă către IP „Agenția Servicii Publice”, care prin răspunsul nr.1/1-
428/20 din 21 iulie 2020 a fost respinsă cererea prealabilă.
Reclamantul a susținut că nu este de acord cu acțiunile autorității pârâte,
considerându-le a fi ilegale, deoarece prin acestea i se încalcă un drept legitim
asupra bunului ce-i aparține cu drept de proprietate, drept ce include în sine
dreptul de folosință. Dorin Lupașcu a afirmat că dacă și există interdicții
aplicate de executori asupra bunurilor ce-i aparțin inclusiv și asupra
respectivului automobil, acestea nu-i restricționează dreptul de posesie și
1
folosință asupra bunului și nu ar trebui să-i restricționeze în niciun mod dreptul
de a deține în posesie unicul act posibil ce-i documentează dreptul de
proprietate asupra mijlocului de transport - certificatul de înmatriculare.
În opinia reclamantului acțiunile autorității pârâte sunt absolut ilegale,
fiind bazate pe o interpretare voluntaristă, neprofesională și foarte abuzivă a
normelor juridice. În consecință, prin atitudinea abuzivă manifestată de către
IP „Agenția Servicii Publice”, Dorin Lupașcu a invocat, că i-au fost provocate
prejudicii materiale enorme, or, fiind în imposibilitate de a folosi automobilul
pentru necesitățile personale, a fost impus în situația de a folosi mijloace de
transport închiriate. Totodată, reclamantului i-au fost cauzate și grave prejudicii
morale, deoarece pe o perioadă de timp a fost lipsit de dreptul de a folosi
automobilul ce-i aparține conform destinației și necesităților, motiv din care i-
a fost cauzat disconfort psihologic sporit și o depresiune morală acută, fiindu-i
pusă în situație de risc avansată sănătatea, pe timpul pandemiei instaurate fiind
impus a utiliza transportul public, în locul celui personal.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin încheierea din data de 16 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Rîșcani s-au declarat inadmisibile pretențiile cu privire la repararea
prejudiciului material și moral. (f.d.65-66)
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani prin hotărârea din 16 decembrie
2021 a respins pretențiile cu privire la obligarea eliberării duplicatul
certificatului de înmatriculare a automobilului XXXXX cu nr. de înmatriculare
XXXXX, restituirea cheltuielilor judiciare, ca neîntemeiate. (f.d.70, 77-80)
Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen în data de
21 decembrie 2021, de către Dorin Lupașcu. (f.d.75-76)
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 12 iulie 2023 a respins
apelul declarat de Dorin Lupașcu împotriva hotărârii din 16 decembrie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d. 120,121-131)
Instanța de apel, reținând prevederile pct.30 din Anexa nr.1 și pct. 35,
pct.41, pct.42 din Anexa nr.2 ale Regulilor de înmatriculare a autovehiculelor
și remorcilor aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1047 din 08 noiembrie
1999, a respins cererea de chemare în judecată, deoarece nu a stabilit careva
motive privind impunerea IP „Agenția Servicii Publice” să elibereze duplicatul
certificatului de înmatriculare al automobilului XXXXX cu numărul de
înmatriculare XXXXX.
La acest aspect , instanța de apel a stabilit, că prin încheierile
executorului judecătoresc nr. 060s-330/2019 din 05 februarie 2019, nr. 060s-
520/2019 din 24 septembrie 2019 și nr. 060s-556/2019 din 19 noiembrie 2019
au fost aplicate măsuri de asigurare precum: obligarea IP „Agenția Servicii
2
Publice”, departamentul de înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare
a conducătorilor auto să aplice interdicții la înstrăinarea bunurilor mobile de
care dispune debitorul Dorin Lupașcu cu drept de proprietate în prezent și de
care v-a dispune în viitor, precum și la eliberarea certificatului de înmatriculare,
la eliberarea plăcilor de înmatriculare, la eliberarea adeverinței ce conține date
din RST, la transmiterea în folosință uzufructuarilor (comodat, locuțiune,
leasing), cu informarea executorului judecătoresc cu privire la mijloacele de
transport de care dispune în prezent și de care v-a dispune în viitor. Aceste
interdicții sînt deținute de Registrul de Stat al Transporturilor.
Astfel, Curtea de Apel Chișinău a reținut, că eliberarea unui duplicat al
certificatului de înmatriculare, se poate efectua doar după verificarea existenței
interdicțiilor aplicate asupra vehiculului. La caz, sau dovedit a fi existente
interdicțiile aplicate de executorul judecătoresc, ceea ce a făcut imposibilă
satisfacerea pretenției lui Dorin Lupașcu privind eliberarea certificatului de
înmatriculare a vehiculului, or, este posibilă eliberarea copiei certificatului de
înmatriculare a vehiculului doar după anularea interdicției sau, după caz, doar
cu acordul persoanei responsabile de instituirea interdicției. De asemenea,
aceste restricții de drepturi ar putea înceta în cazul expirării duratei lor;
îndeplinirii obligațiilor; ridicării lor de către organele abilitate.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Dorin Lupașcu,
reprezentat de avocatul Anatolie Lupașcu, prin care a solicitat admiterea
recursului, casarea deciziei instanței de apel rejudecarea cauzei sub aspectul
aplicării eronate a normelor de drept relevante cazului cu pronunțarea unei noi
decizii privind admiterea pretențiilor formulate. (f.d.131-135)
În motivarea recursului Dorin Lupașcu a invocat dezacordul cu soluția
instanțelor de judecată, menționând că instanțele de judecată au preluat
informația autorității pârâte și anume că la momentul solicitării eliberării
duplicatului certificatului de înmatriculare au existat interdicții, astfel au
restricționat dreptul de dispoziție a vehiculului.
Recurentul a susținut că obiectul speței se rezumă la problema ce ține
de incorectitudinea aplicării și interpretării dreptului de proprietate al
reclamantului asupra vehiculului, care include inclusiv și dreptul de posesie,
folosință și dispoziție. Astfel, fiecare din aceste drepturi pot fi restricționate
proprietarului în mod separat, iar restricționarea unui drept nu include în mod
neapărat, obligatoriu și restricția asupra celorlalte drepturi neinterzise.
Dorin Lupașcu a evidențiat că prin acțiunile ilegale, legate de aplicarea
incorectă a normei juridice relevante cazului, autoritarei pârâtă i-a restricționat
în mod abuziv dreptul de posesie și folosință a vehiculului, care îi aparține cu
drept de proprietate.
3
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. XI. alin. (1) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea
unor acte normative, prevede următoarele:
„Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 1
septembrie 2023.”
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea
unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții
Supreme de Justiție) stabilește că:
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”
Art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ statuează că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ (în vigoare până la 01
septembrie 2023) prevedea că:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.
Recursul se declară inadmisibil în special când:
a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;
b) recursul este depus în mod repetat;
c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;
d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1);
e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului
prevăzut la art. 245 alin. (2);
f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin.
(1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de
Curtea Supremă de Justiție”.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că, decizia Curții de Apel Chișinău a fost
pronunțată public la 12 iulie 2023. Conform extrasului din poșta electronică a
Curții de Apel Chișinău, decizia motivată a fost notificată participanților la
proces, prin intermediul poștei electronice, la 21 septembrie 2023. (f.d.132)
Recursul motivat a fost depus de către Dorin Lupașcu, reprezentat de
avocatul Anatolie Lupașcu, în data de 31 iulie 2023. (f.d.1134-135)
În asemenea circumstanțe completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată
în interiorul termenului legal.
Cu referire la temeiurile recursului instanța de recurs subliniază că din
analiza acestor prevederilor art. 246, alin. (2) din Codul administrativ (în
vigoare la data depunerii recursurilor nemotivate), rezultă că
4
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la
temeiurile menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului
administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe
temeiuri concludente și serioase.
Completul de judecată reține că sintagma „în special” denotă caracterul
neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept
exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un
eventual succes rezultat din examinarea cererii în fond.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv
al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor
veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să
răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții
de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex
officio a erorilor de drept.
Instanța de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate,
cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în
condițiile nominalizate mai sus.
În consecutivitate, motivarea cererii de recurs depusă de către Dorin
Lupașcu, reprezentat de avocatul Anatolie Lupașcu, în circumstanțele expuse,
se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Mai mult, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că, recursul depus de Dorin Lupașcu conține obiecții de fapt și de
drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată și în cererea de
apel, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Chișinău, fiind
apreciate în mod corespunzător.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în ordine de
apel, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.
De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului
și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în
asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să
țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste
însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură
în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,
5
pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea
a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor
ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor
respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept
național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.
Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,
și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul Dorin Lupașcu.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 246, alin. (1) din Codul
administrativ în vigoare la data depunerii recursului, art. 230 din Codul
administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de către Dorin Lupașcu, reprezentat de
avocatul Anatolie Lupașcu.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
6