2ra-598/23 — cu privire la încasarea venitului ratat în rezultatul pierderii capacitătii de muncă

La 05 martie 2020, Maria Tudoroglo a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ivan Frangoglo cu privire la compensarea a salariului (venitului ratat) în rezultatul pierderii capacității de muncă, în sumă totală 32 623,20 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a menționat că la 02 noiembrie 2009 de către Ivan Frangoglo a fost comisă infracțiunea, prevăzută de art.XX alin.(X) din Codul penal al RM, care s-a exprimat în încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care conducea mijlocul de transport, care a provocat vătămarea gravă a sănătății sole.

A relatat că prin sentința din 21 aprilie 2011 a Judecătoriei Comrat, Ivan Frangoglo a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.XX alin.(X) din Codul penal al RM. Sentința nominalizată în temeiul deciziei din 22 septembrie 2011 a Curții de Apel Comrat a fost menținută și ulterior a devenit irevocabilă.

A susținut că, la data săvârșirii infracțiunii de către Ivan Frangoglo, reclamanta activa în calitate de dereticătoare la ÎS „Poșta Moldovei” cu venitul mediu lunar sub formă de salariu în mărime de 906,20 de lei pe lună, conform certificatului de la ÎS „Poșta Moldovei” nr.XX din XX octombrie XXXX.

În rezultatul acțiunilor ilegale săvârșite de Ivan Frangoglo, dînsa a pierdut parțial capacitatea de muncă și i s-a determinat gradul doi (inițial) de invaliditate, prin urmare grad de dizabilitate accentuată (copiile certificatelor privind gradul de determinare a dizabilității și capacității de muncă se anexează), ceea a devenit temei pentru încetarea activității de muncă (inițial contractul individual de muncă după locul de muncă de bază la ÎS „Poșta Moldovei” a fost suspendat (ordinul nr. XX-P din XX februarie XXX), iar mai târziu a fost concediată în baza ordinului X-k din XX februarie XXX).

Cu referire la prevederile art.1398 alin.(l), art.1998 alin.(l), art.1418 alin. (1), art.1420 alin.(l), art.2028 alin.(l), art.2029 alin.(l) din Codul civil, a a susținut că Ivan Frangoglo trebuie să compenseze câștigul (venitul), ratat în urma pierderii și scăderii capacității de muncă pentru perioada de la 10 martie 2017 până la 10 martie 2020 în mărime de 32 623,20 de lei, calculată reieșind din mărimea salariului mediu (906,20 de lei) și perioada temporară de scădere a capacității de muncă (36 luni). 1

Ulterior, la 18 aprilie 2022, avocatul Grigore Popa, acționând în numele și interesele Mariei Tudoroglo a depus motivarea apelului împotriva hotărârii din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești, prin care a solicitat casarea hotărârii judecătoriei și emiterea unei noi hotărâri, prin care cerințele acțiunii reclamantei să fie admise (f.d.126129, vol.I).

În susținerea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate pe parcursul examinării cauzei în instanța de fond cât și în instanța de apel, suplimentar invocându-se că decizia Curții de Apel Chișinău este pasibilă de a fi casată deoarece din interpretarea corectă a normelor de drept procedurale instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, au apreciat arbitrar probele prezentate de către participanții la proces, fără o oferi o apreciere a argumentelor și probelor aduse de reclamantul Maria Tudoroglo, iar aceste încălcări ale instanței de apel au dus la soluționarea greșită a litigiului, ceea ce, în temeiul art.432 alin.(2) lit.c) și alin.(4) din Codul de procedură civilă, servește drept temei de declarare a recursului.

La 11 mai 2023, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul oficiului poștal, a expediat în adresa intimatului Ivan Frangoglo, copia recursului declarat de avocatul Popa Grigore în numele și interesele Mariei Tudoroglo, împotriva deciziei din 17 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, creând 2 astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d.12, vol.II).

Deși, la 16 mai 2023, Ivan Framgoglo a recepționat copia recursului, fapt confirmat prin avizul de recepție DS8008078770AS (f.d.14, vol.II), acesta nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință, prin care să-și expună opinia referitor la recursul declarat de avocatul Popa Grigore în numele și interesele Mariei Tudoroglo, împotriva deciziei din 17 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Recursul declarat de avocatul Popa Grigore în numele și interesele Mariei Tudoroglo, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 27 ianuarie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Art.434 alin.(1) – (2) din Codul de procedură civilă, prevede că: ,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă relevă că: „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).”

Art. 432 alin. (2) lit.c) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului reglementează că: „Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța de judecată: c) a interpretat în mod eronat legea;”

Art.432 alin.(3) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului reglementează că: 3 ,,Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”

Art.432 alin.(4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, reglementează că: ,,Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

Art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, prevede că: ,,Instanța de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Art. 75 alin. (1), (11) din Codul de procedură civilă: „În proces civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea avocat. Persoanele fizice pot fi reprezentate în instanța de judecată de către soț/soție, părinți, copii, frați, surori, bunei, nepoți dacă aceștia sînt licențiați în drept și sînt împuterniciți printr-o procură autentificată notarial.”

Art. 80 alin. (7) din Codul de procedură civilă: (7) „Împuternicirile date avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat”

Conform art. 60 alin. (1), (2) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002: „Avocatul acordă asistență juridică clientului în baza contractului de asistență juridică, încheiat în formă scrisă. Împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar se confirmă prin mandat. Formularul mandatului este un document de strictă evidență. Conținutul, forma și modul de utilizare a mandatului se aprobă de către Guvern”.

Conform pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar: „Împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar în procesul civil, stabilite conform art. 81 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova, urmează a fi consemnate pe versoul mandatului sau, după caz, în procura întocmită la cererea clientului, în modul stabilit de lege. Dacă se întocmește o procură, avocatul sau avocatul stagiar va nota pe versoul mandatului textul „Conform procurii anexate” și va semna versoul mandatului în 4 locul clientului. Împuternicirile avocatului sau ale avocatului stagiar stabilite în procură sunt valabile doar dacă aceasta se prezintă împreună cu mandatul”.

Art. 360 alin. (1) din Codul de procedură civilă, reglementează că: ,,Sunt în drept să declare apel părțile și alți participanți la proces, iar potrivit art. 365 alin. (3) din Codul de procedură civilă, cererea de apel se semnează de apelant sau de reprezentantul său. În ultimul caz, la cerere se anexează documentul, legalizat în modul stabilit, care certifică împuternicirile reprezentantului dacă în dosar lipsește o astfel de împuternicire.

Art. 369 alin.(1), lit.a) și b) din Codul de procedură civilă, stabilește că: ,,(1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: a) apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art.368 alin.(1); b) apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen;”

Art. 373 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, prevede că: ,,Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.”

Art.374 alin.(4), lit.a), b) din Codul de procedură civilă, stabilește că: ,,(4) După primirea cererii de apel, procedura de apel încetează din oficiu sau la cerere dacă instanța de apel constată că: a) apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen sau instanța de apel a respins cererea de repunere în termen; b) Instanța de apel, după primirea cererii de apel, poate dispune încetarea proceduri de apel din oficiu sau la cerere, dacă se constată că, cererea de apel a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel.”

Totodată, din conținutul scrisorii de expediere a actului judecătoresc nr.2a-100/2022 (f.d.218), rezultă că la 17 ianuarie 2023, Curtea de Apel Comrat a expediat în adresa participanților la proces, prin intermediul oficiului poștal, copia deciziei integrale din 07 decembrie 2022, care a fost recepționată de avocatul Nicolai Jecov, acționând în numele și interesele Mariei Tudoroglo la data de 18 ianuarie 2023, și de către apelanta Maria Tudoroglo la data de 23 ianuarie 2023, fapt confirmat prin avizele de recepție anexate la materialele cauzei (f.d.220/221, vol.I). 5

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că recursul declarat de avocatul Popa Grigore în numele și interesele Mariei Tudoroglo, la 27 ianuarie 2023, se consideră depus în termenul stabilit de art.434 din Codul de procedură civilă (a se vedea pct.34)

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Maria Tudoroglo, reprezentată de avocatul Grigore Popa, este admisibil.

În conformitate cu art. 440 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative, în vigoare de la 01 septembrie 2023), dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond. Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, din considerentele ce urmează.

Potrivit art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative, în vigoare de la 01 septembrie 2023), instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Recapitulând esența litigiului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, la 05 martie 2020, Maria Tudoroglo a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ivan Frangoglo cu privire la compensarea a salariului (venitului ratat) în rezultatul pierderii capacității de muncă, în sumă totală 32 623,20 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești, s-a respinsă acțiunea depusă de Maria Tudoroglo, ca neîntemeiată (f.d. 98, 111/114, vol.I).

La 30 decembrie 2021, avocatul ales Nicolai Jecov, acționând în numele și interesele Mariei Tudoroglo a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care cerințele acțiunii reclamantei să fie admise (f.d.107, vol.I), care nu este semnat de client.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, la actele cauzei se atestă mandatul avocațial seria MA nr.1236122 din 09 octombrie 2019, eliberat în temeiul contractului de asistență juridică nr.46 din 09 octombrie 2019, în baza căruia avocatul Nicolae Jecov urma să reprezinte drepturile și interesele Mariei Tudoroglo în prezenta cauză (f.d.23, vol.I). 6

Cu toate acestea, contrar prevederilor legale precitate supra, pe versoul mandatului avocațial nominalizat supra, nu au fost consemnate (inserate) împuternicirile avocatului Nicolae Jecov prevăzute la art.81 din Codul de procedură civilă, din care ar rezulta că reprezentantul împuternicit dispune de dreptul de a ataca hotărârea judecătorească, precum și, de a semna și de a depune recurs din numele Mariei Tudoroglo.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, cererea de apel nemotivată depusă împotriva hotărârii din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești, la data de 30 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice (f.d.99, vol.I), cât și prin intermediul cancelariei a fost semnat olograf de avocatul Nicolai Jecov, în baza mandatului avocatului seria MA nr.1236122 din 09 octombrie 2019 (f.d.100; 107, vol.I).

Or, potrivit art. 60 alin. (1), (2) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002, avocatul acordă asistență juridică clientului în baza contractului de asistență juridică, încheiat în formă scrisă. Împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar se confirmă prin mandat. Formularul mandatului este un document de strictă evidență. Conținutul, forma și modul de utilizare a mandatului se aprobă de către Guvern.

Potrivit pct. 6 subpct. 2 din Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar nr. 158 din 28 februarie 2013, formularul mandatului avocatului conține următoarele elemente obligatorii: pe verso se inserează: a) împuternicirile avocatului; a 1) numele și prenumele clientului b) semnătura clientului sau, după caz, a avocatului.

Pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 stipulează că împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar în procesul civil, stabilite conform art. 81 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova, urmează a fi consemnate pe versoul mandatului sau, după caz, în procura întocmită la cererea clientului, în modul stabilit de lege.

În continuare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că pe versoul mandatului avocațial pe numele lui Nicolai Jecov la rubrica „semnătura clientului” nu este aplicată nici o semnătura olografă a clientului (f.d.23, vol.I).

Astfel, la caz, în circumstanțele expuse raportate la normele de drept citate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că împuternicirile avocatului Nicolai Jecov nu corespund întru totul condițiilor de formă și de conținut stabilite de legislația în vigoare, iar concluzia instanței de apel referitor acceptarea apelului spre examinare, este una pripită, or, instanța de apel nu a verificat în nici un mod dacă avocatul în baza unui mandat nesemnat dispune de dreptul la exercitarea căii de atac în ordine de apel în numele ș interesele Mariei Tudoroglo. 7

Or, prin prisma prevederilor art. 26 din Constituția Republicii Moldova, coroborat cu art. 8 din Codul de procedură civilă, Colegiul învederează că asistența juridică a părților, participanților la proces este acordată de avocatul ales personal sau după caz este desemnat de coordonatorul oficiului teritorial al Consiliului National pentru Asistenta Juridică Garantată de Stat sau de un alt reprezentant, în cazurile prevăzute de prezentul cod. Respectiv nu poate fi pusă pe seama instanțelor judecătorești omisiunea participanților la proces de a completa mandatul avocațial în conformitate cu prevederile legale evocate supra.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, la actele cauzei se atestă mandatul avocațial seria MA nr.1789111 din 06 aprilie 2022, eliberat în temeiul contractului de asistență juridică nr.11/22 din 06 aprilie 2022, în baza căruia avocatul Grigore Popa urma să reprezinte drepturile și interesele Mariei Tudoroglo în prezenta cauză (f.d.142, vol.I).

La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, la 18 aprilie 2022, avocatul Grigore Popa, acționând în numele și interesele Mariei Tudoroglo a depus motivarea apelului împotriva hotărârii din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești f.d.126/129, vol.I).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că, acceptarea spre examinare a apelului motivat depus aparent peste termenul legal și primirea acestuia spre examinare, duce inevitabil la casarea deciziei adoptată pe fond, or, examinarea unui astfel de apel, încălca principiul securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ceea ce este inadmisibil.

În context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție specifică că art. 6 § 1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Instanța europeană a relatat însă în practica sa constantă că „dreptul la o instanță” nu este absolut. În această privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev contra Fosta Republică Yugoslavă a Macedoniei, Kemp contra Luxembourg, Diaz Ochoa contra Spaniei), în care înalta Curte a arătat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că decizia instanței de apel necesită a fi casată cu trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât circumstanțele constatate constituie o eroare judiciară, care nu poate fi corectată de instanța de recurs la examinarea cauzei în ordine de recurs. 8

Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a învedera că, conform art. III alin.(1) – (2), pct.1) din Legea Nr. 135 din 13 iunie 2024 pentru modificarea unor acte normative (revizuirea hărții judiciare), publicată 27 iunie 2024 în Monitorul Oficial Nr. 271-274: (1) legea nominalizată a intra în vigoare la expirarea a 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția prevederilor art. I care vizează anexa nr. 3 în partea ce se referă la arondarea judecătoriilor Ungheni și Orhei la circumscripția Curții de Apel Nord, care intră in vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova; (2) La data intrării în vigoare a prezentei legi: 3) Curtea de Apel Comrat se fuzionează cu Curtea de Apel Cahul, formând Curtea de Apel Sud (cu sediul central Cahul și sediul secundar Comrat).

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa integral decizia instanței de apel și a trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Sud, la etapa primirii cererii ce apel.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,