2ra-598/23 — cu privire la încasarea venitului ratat în rezultatul pierderii capacitătii de muncă
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la încasarea venitului ratat în rezultatul pierderii capacitătii de muncă
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-598/23 — cu privire la încasarea venitului ratat în rezultatul pierderii capacitătii de muncă (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la recursul declarat de Maria Tudoroglo, reprezentată de avocatul
Grigore Popa,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Maria
Tudoroglo împotriva lui Ivan Frangoglo cu privire la încasarea salariului
(venitului) ratat în rezultatul pierderii capacității de muncă,
împotriva deciziei din 07 decembrie 2022 a Curții de Apel Comrat, prin
care s-a respins cererea de apel depusă de Maria Tudoroglo, reprezentată de
avocatul Grigore Popa și s-a menținut hotărârea din 22 decembrie 2021 a
Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești,
(Dosarul nr. 2ra–598/23
PIGD Nr.2-20032333-01-2ra-25042023)
Omisiunea instanței de apel de a verifica împuternicirile reprezentantului apelantei de a
declara apel în temeiul unui mandat avocațional nesemnat.
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Vulcănești (Igor Botezatu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (Grigori Colev, Ștefan Starciuc, Afanasi Curdov)
16 iulie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursului declarat de Maria Tudoroglo,
reprezentată de avocatul Grigore Popa,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 05 martie 2020, Maria Tudoroglo a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Ivan Frangoglo cu privire la compensarea a salariului
(venitului ratat) în rezultatul pierderii capacității de muncă, în sumă totală 32
623,20 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a menționat că la 02 noiembrie 2009 de către Ivan
Frangoglo a fost comisă infracțiunea, prevăzută de art.XX alin.(X) din Codul
penal al RM, care s-a exprimat în încălcarea regulilor de securitate a
circulației de către persoana care conducea mijlocul de transport, care a
provocat vătămarea gravă a sănătății sole.
A relatat că prin sentința din 21 aprilie 2011 a Judecătoriei Comrat, Ivan
Frangoglo a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de
art.XX alin.(X) din Codul penal al RM. Sentința nominalizată în temeiul
deciziei din 22 septembrie 2011 a Curții de Apel Comrat a fost menținută și
ulterior a devenit irevocabilă.
A susținut că, la data săvârșirii infracțiunii de către Ivan Frangoglo,
reclamanta activa în calitate de dereticătoare la ÎS „Poșta Moldovei” cu
venitul mediu lunar sub formă de salariu în mărime de 906,20 de lei pe lună,
conform certificatului de la ÎS „Poșta Moldovei” nr.XX din XX octombrie
XXXX.
În rezultatul acțiunilor ilegale săvârșite de Ivan Frangoglo, dînsa a
pierdut parțial capacitatea de muncă și i s-a determinat gradul doi (inițial) de
invaliditate, prin urmare grad de dizabilitate accentuată (copiile certificatelor
privind gradul de determinare a dizabilității și capacității de muncă se
anexează), ceea a devenit temei pentru încetarea activității de muncă (inițial
contractul individual de muncă după locul de muncă de bază la ÎS „Poșta
Moldovei” a fost suspendat (ordinul nr. XX-P din XX februarie XXX), iar
mai târziu a fost concediată în baza ordinului X-k din XX februarie XXX).
Cu referire la prevederile art.1398 alin.(l), art.1998 alin.(l), art.1418
alin. (1), art.1420 alin.(l), art.2028 alin.(l), art.2029 alin.(l) din Codul civil, a
a susținut că Ivan Frangoglo trebuie să compenseze câștigul (venitul), ratat în
urma pierderii și scăderii capacității de muncă pentru perioada de la 10 martie
2017 până la 10 martie 2020 în mărime de 32 623,20 de lei, calculată reieșind
din mărimea salariului mediu (906,20 de lei) și perioada temporară de scădere
a capacității de muncă (36 luni).
1
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul
Vulcănești, s-a respinsă acțiunea depusă de Maria Tudoroglo, ca neîntemeiată
(f.d. 98, 111/114, vol.I).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 30 decembrie 2021, avocatul Nicolai Jecov, acționând în numele și
interesele Mariei Tudoroglo a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din
21 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești, prin care a
solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea
unei noi hotărâri, prin care cerințele acțiunii reclamantei să fie admise
(f.d.107, vol.I).
Ulterior, la 18 aprilie 2022, avocatul Grigore Popa, acționând în numele
și interesele Mariei Tudoroglo a depus motivarea apelului împotriva hotărârii
din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești, prin care a
solicitat casarea hotărârii judecătoriei și emiterea unei noi hotărâri, prin care
cerințele acțiunii reclamantei să fie admise (f.d.126129, vol.I).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 07 decembrie 2022 a Curții de Apel Comrat, s-a respins
ca fiind neîntemeiat apelul declarat de avocatul Grigore Popa, în interesele
apelantei Maria Tudoroglo și s-a menținut hotărâra din 21 decembrie 2021 a
Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești (f.d. 211, 212/216, vol.I).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 27 ianuarie 2023, avocatul Popa Grigore acționând în interesele
Mariei Tudoroglo, a declarat recurs împotriva deciziei din 07 decembrie 2022
a Curții de Apel Comrat, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei
instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii
prin care să fie admisă acțiunea.
În susținerea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt
invocate pe parcursul examinării cauzei în instanța de fond cât și în instanța
de apel, suplimentar invocându-se că decizia Curții de Apel Chișinău este
pasibilă de a fi casată deoarece din interpretarea corectă a normelor de drept
procedurale instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au constatat și
elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, au
apreciat arbitrar probele prezentate de către participanții la proces, fără o oferi
o apreciere a argumentelor și probelor aduse de reclamantul Maria Tudoroglo,
iar aceste încălcări ale instanței de apel au dus la soluționarea greșită a
litigiului, ceea ce, în temeiul art.432 alin.(2) lit.c) și alin.(4) din Codul de
procedură civilă, servește drept temei de declarare a recursului.
La 11 mai 2023, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul oficiului
poștal, a expediat în adresa intimatului Ivan Frangoglo, copia recursului
declarat de avocatul Popa Grigore în numele și interesele Mariei Tudoroglo,
împotriva deciziei din 17 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, creând
2
astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare
a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării
principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de
depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată
la materialele dosarului (f.d.12, vol.II).
Deși, la 16 mai 2023, Ivan Framgoglo a recepționat copia recursului,
fapt confirmat prin avizul de recepție DS8008078770AS (f.d.14, vol.II),
acesta nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință,
prin care să-și expună opinia referitor la recursul declarat de avocatul Popa
Grigore în numele și interesele Mariei Tudoroglo, împotriva deciziei din 17
noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat
în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art. XI alin.
(3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă
de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în
baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de
drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării
imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza
cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până
la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat de avocatul Popa Grigore în numele și interesele
Mariei Tudoroglo, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246
din 27 ianuarie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data
depunerii recursului.
Art.434 alin.(1) – (2) din Codul de procedură civilă, prevede că:
,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu
poate fi restabilit.”
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă relevă că:
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.
(2), (3) și (4).”
Art. 432 alin. (2) lit.c) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
depunerii recursului reglementează că:
„Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul
în care instanța de judecată:
c) a interpretat în mod eronat legea;”
Art.432 alin.(3) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
depunerii recursului reglementează că:
3
,,Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea
ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat
locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în
proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”
Art.432 alin.(4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
depunerii recursului, reglementează că:
,,Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a
recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la
soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea
probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise
au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”
Art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, prevede că:
,,Instanța de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze
integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o
singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
Art. 75 alin. (1), (11) din Codul de procedură civilă:
„În proces civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau
avocat stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din
dreptul de a avea avocat. Persoanele fizice pot fi reprezentate în instanța de judecată de
către soț/soție, părinți, copii, frați, surori, bunei, nepoți dacă aceștia sînt licențiați în drept
și sînt împuterniciți printr-o procură autentificată notarial.”
Art. 80 alin. (7) din Codul de procedură civilă:
(7) „Împuternicirile date avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat”
Conform art. 60 alin. (1), (2) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260
din 19 iulie 2002:
„Avocatul acordă asistență juridică clientului în baza contractului de asistență juridică,
încheiat în formă scrisă. Împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar se confirmă
prin mandat. Formularul mandatului este un document de strictă evidență. Conținutul,
forma și modul de utilizare a mandatului se aprobă de către Guvern”.
Conform pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013
cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului
avocatului și al avocatului stagiar:
„Împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar în procesul civil, stabilite conform
art. 81 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova, urmează a fi consemnate pe
versoul mandatului sau, după caz, în procura întocmită la cererea clientului, în modul
stabilit de lege. Dacă se întocmește o procură, avocatul sau avocatul stagiar va nota pe
versoul mandatului textul „Conform procurii anexate” și va semna versoul mandatului în
4
locul clientului. Împuternicirile avocatului sau ale avocatului stagiar stabilite în procură
sunt valabile doar dacă aceasta se prezintă împreună cu mandatul”.
Art. 360 alin. (1) din Codul de procedură civilă, reglementează că:
,,Sunt în drept să declare apel părțile și alți participanți la proces, iar potrivit art. 365
alin. (3) din Codul de procedură civilă, cererea de apel se semnează de apelant sau de
reprezentantul său. În ultimul caz, la cerere se anexează documentul, legalizat în modul
stabilit, care certifică împuternicirile reprezentantului dacă în dosar lipsește o astfel de
împuternicire.
Art. 369 alin.(1), lit.a) și b) din Codul de procedură civilă, stabilește că:
,,(1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă:
a) apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă
în conformitate cu art.368 alin.(1);
b) apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în
termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen;”
Art. 373 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, prevede că:
,,Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor
înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea
circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de
apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe,
precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei,
apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către
participanții la proces.”
Art.374 alin.(4), lit.a), b) din Codul de procedură civilă, stabilește că:
,,(4) După primirea cererii de apel, procedura de apel încetează din oficiu sau la cerere
dacă instanța de apel constată că:
a) apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu a solicitat repunerea în
termen sau instanța de apel a respins cererea de repunere în termen;
b) Instanța de apel, după primirea cererii de apel, poate dispune încetarea proceduri de
apel din oficiu sau la cerere, dacă se constată că, cererea de apel a fost depusă de o persoană
care nu este în drept să declare apel.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs
menționează că, Curtea de Apel Comrat a pronunțat dispozitivul deciziei în
ședință publică la 07 decembrie 2022 (f.d. 211, vol.I).
Totodată, din conținutul scrisorii de expediere a actului judecătoresc
nr.2a-100/2022 (f.d.218), rezultă că la 17 ianuarie 2023, Curtea de Apel
Comrat a expediat în adresa participanților la proces, prin intermediul
oficiului poștal, copia deciziei integrale din 07 decembrie 2022, care a fost
recepționată de avocatul Nicolai Jecov, acționând în numele și interesele
Mariei Tudoroglo la data de 18 ianuarie 2023, și de către apelanta Maria
Tudoroglo la data de 23 ianuarie 2023, fapt confirmat prin avizele de recepție
anexate la materialele cauzei (f.d.220/221, vol.I).
5
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
recursul declarat de avocatul Popa Grigore în numele și interesele Mariei
Tudoroglo, la 27 ianuarie 2023, se consideră depus în termenul stabilit de
art.434 din Codul de procedură civilă (a se vedea pct.34)
Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la
proces, în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură
civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că
recursul declarat de către Maria Tudoroglo, reprezentată de avocatul Grigore
Popa, este admisibil.
În conformitate cu art. 440 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în
redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative, în vigoare de la 01 septembrie 2023), dacă este considerat
admisibil, completul examinează recursul în fond. Studiind materialele
dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că
recursul urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și remiterea
cauzei spre rejudecare în instanța de apel, din considerentele ce urmează.
Potrivit art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă (în redacția
Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative, în
vigoare de la 01 septembrie 2023), instanța, după ce judecă recursul, este în
drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să
trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea
judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
Recapitulând esența litigiului, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție reține că, la 05 martie 2020, Maria Tudoroglo a depus cerere de
chemare în judecată împotriva lui Ivan Frangoglo cu privire la compensarea
a salariului (venitului ratat) în rezultatul pierderii capacității de muncă, în
sumă totală 32 623,20 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul
Vulcănești, s-a respinsă acțiunea depusă de Maria Tudoroglo, ca neîntemeiată
(f.d. 98, 111/114, vol.I).
La 30 decembrie 2021, avocatul ales Nicolai Jecov, acționând în
numele și interesele Mariei Tudoroglo a declarat apel nemotivat împotriva
hotărârii din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești, prin
care a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe cu
pronunțarea unei noi hotărâri, prin care cerințele acțiunii reclamantei să fie
admise (f.d.107, vol.I), care nu este semnat de client.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, la actele
cauzei se atestă mandatul avocațial seria MA nr.1236122 din 09 octombrie
2019, eliberat în temeiul contractului de asistență juridică nr.46 din 09
octombrie 2019, în baza căruia avocatul Nicolae Jecov urma să reprezinte
drepturile și interesele Mariei Tudoroglo în prezenta cauză (f.d.23, vol.I).
6
Cu toate acestea, contrar prevederilor legale precitate supra, pe versoul
mandatului avocațial nominalizat supra, nu au fost consemnate (inserate)
împuternicirile avocatului Nicolae Jecov prevăzute la art.81 din Codul de
procedură civilă, din care ar rezulta că reprezentantul împuternicit dispune de
dreptul de a ataca hotărârea judecătorească, precum și, de a semna și de a
depune recurs din numele Mariei Tudoroglo.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, cererea
de apel nemotivată depusă împotriva hotărârii din 21 decembrie 2021 a
Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești, la data de 30 decembrie 2021, prin
intermediul poștei electronice (f.d.99, vol.I), cât și prin intermediul
cancelariei a fost semnat olograf de avocatul Nicolai Jecov, în baza
mandatului avocatului seria MA nr.1236122 din 09 octombrie 2019 (f.d.100;
107, vol.I).
Or, potrivit art. 60 alin. (1), (2) din Legea cu privire la avocatură nr.
1260 din 19 iulie 2002, avocatul acordă asistență juridică clientului în baza
contractului de asistență juridică, încheiat în formă scrisă. Împuternicirile
avocatului și ale avocatului stagiar se confirmă prin mandat. Formularul
mandatului este un document de strictă evidență. Conținutul, forma și modul
de utilizare a mandatului se aprobă de către Guvern.
Potrivit pct. 6 subpct. 2 din Hotărârea Guvernului cu privire la
aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al
avocatului stagiar nr. 158 din 28 februarie 2013, formularul mandatului
avocatului conține următoarele elemente obligatorii: pe verso se inserează: a)
împuternicirile avocatului; a 1) numele și prenumele clientului b) semnătura
clientului sau, după caz, a avocatului.
Pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013
stipulează că împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar în procesul
civil, stabilite conform art. 81 din Codul de procedură civilă al Republicii
Moldova, urmează a fi consemnate pe versoul mandatului sau, după caz, în
procura întocmită la cererea clientului, în modul stabilit de lege.
În continuare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reiterează că pe versoul mandatului avocațial pe numele lui Nicolai Jecov la
rubrica „semnătura clientului” nu este aplicată nici o semnătura olografă a
clientului (f.d.23, vol.I).
Astfel, la caz, în circumstanțele expuse raportate la normele de drept
citate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că
împuternicirile avocatului Nicolai Jecov nu corespund întru totul condițiilor
de formă și de conținut stabilite de legislația în vigoare, iar concluzia instanței
de apel referitor acceptarea apelului spre examinare, este una pripită, or,
instanța de apel nu a verificat în nici un mod dacă avocatul în baza unui
mandat nesemnat dispune de dreptul la exercitarea căii de atac în ordine de
apel în numele ș interesele Mariei Tudoroglo.
7
Or, prin prisma prevederilor art. 26 din Constituția Republicii
Moldova, coroborat cu art. 8 din Codul de procedură civilă, Colegiul
învederează că asistența juridică a părților, participanților la proces este
acordată de avocatul ales personal sau după caz este desemnat de
coordonatorul oficiului teritorial al Consiliului National pentru Asistenta
Juridică Garantată de Stat sau de un alt reprezentant, în cazurile prevăzute de
prezentul cod. Respectiv nu poate fi pusă pe seama instanțelor judecătorești
omisiunea participanților la proces de a completa mandatul avocațial în
conformitate cu prevederile legale evocate supra.
Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată
că, la actele cauzei se atestă mandatul avocațial seria MA nr.1789111 din 06
aprilie 2022, eliberat în temeiul contractului de asistență juridică nr.11/22 din
06 aprilie 2022, în baza căruia avocatul Grigore Popa urma să reprezinte
drepturile și interesele Mariei Tudoroglo în prezenta cauză (f.d.142, vol.I).
La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că, la 18 aprilie 2022, avocatul Grigore Popa, acționând în numele și
interesele Mariei Tudoroglo a depus motivarea apelului împotriva hotărârii
din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești f.d.126/129,
vol.I).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că,
acceptarea spre examinare a apelului motivat depus aparent peste termenul
legal și primirea acestuia spre examinare, duce inevitabil la casarea deciziei
adoptată pe fond, or, examinarea unui astfel de apel, încălca principiul
securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul
Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale, ceea ce este inadmisibil.
În context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
specifică că art. 6 § 1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului îi
garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație
referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Instanța europeană
a relatat însă în practica sa constantă că „dreptul la o instanță” nu este absolut.
În această privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu
exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot
să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev
contra Fosta Republică Yugoslavă a Macedoniei, Kemp contra Luxembourg,
Diaz Ochoa contra Spaniei), în care înalta Curte a arătat că termenul fixat de
legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție.
Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
conchide că decizia instanței de apel necesită a fi casată cu trimiterea cauzei
spre rejudecare, întrucât circumstanțele constatate constituie o eroare
judiciară, care nu poate fi corectată de instanța de recurs la examinarea cauzei
în ordine de recurs.
8
Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră oportun de a învedera că, conform art. III alin.(1) – (2), pct.1) din
Legea Nr. 135 din 13 iunie 2024 pentru modificarea unor acte normative
(revizuirea hărții judiciare), publicată 27 iunie 2024 în Monitorul Oficial Nr.
271-274: (1) legea nominalizată a intra în vigoare la expirarea a 6 luni de la
data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția
prevederilor art. I care vizează anexa nr. 3 în partea ce se referă la arondarea
judecătoriilor Ungheni și Orhei la circumscripția Curții de Apel Nord, care
intră in vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova;
(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi: 3) Curtea de Apel Comrat se
fuzionează cu Curtea de Apel Cahul, formând Curtea de Apel Sud (cu sediul
central Cahul și sediul secundar Comrat).
Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa integral
decizia instanței de apel și a trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel
Sud, la etapa primirii cererii ce apel.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Admite recursul declarat de avocatul Popa Grigore, în numele și interesele
Mariei Tudoroglo.
Casează integral decizia din 07 decembrie 2022 a Curții de Apel Comrat,
emisă în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Maria Tudoroglo împotriva lui Ivan Frangoglo cu privire la încasarea
salariului (venitului) ratat în rezultatul pierderii capacității de muncă, cu
restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Sud.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Ion Munteanu
9