2ra-1300/23 — anularea ordinului de eliberare din functie, restabilirea în functia anterior detinută, încasarea salariului si a compensatiei pentru întreaga perioadă de absentă fortată de la locul de muncă, repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecată

La 27 decembrie 2019, Liudmila Moga a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Gagauz-Gaz” (f. d. 1-3, vol. I), completată prin cerere depusă la 23 septembrie 2022 cu privire la anularea ordinului de eliberare din funcție, restabilirea în funcția anterior deținută, încasarea salariului și a compensației pentru întreaga perioadă de absență forțată de la locul de muncă, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată (f. d. 174-176, vol. I).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta Liudmila Moga a indicat că, în perioada anului 2019, a ocupat funcția de director adjunct – inginer-șef SRL „Gagauz-gaz”. 3.Iar începând cu 22 mai 2029, prin ordinul directorului interimar SRL „Gagauz-gaz” cu nr. 120-K, a fost transferată în funcția de director- adjunct – inginer-șef SRL „Gagauz-gaz”.

Conform ordinului directorului SRL „Gagauz-gaz” nr. 120-K din 22 mai 2019, salariul de funcție al reclamantei în calitate de director adjunct – inginer-șef SRL „Gagauz-gaz” constituie 17 270 de lei.

Ulterior, prin ordinul directorului interimar SRL „Gagauz-gaz” (număr necunoscut) din 30 septembrie 2019, Liudmila Moga a fost eliberată din funcția de director-adjunct – inginer-șef SRL „Gagauz-gaz” și transferată în funcția de meșter al sectorului de exploatare nr. 9 filiala „Comrat-gaz” SRL „Gagauz-gaz”, începînd cu 01 octombrie 2019.

Prin urmare, la 16 octombrie 2019 Liudmila Moga a depus pe numele directorului interimar SRL „Gagauz-gaz” cerere de eliberare a copiei ordinului directorului interimar SRL „Gagauz-gaz” din 30 septembrie 2019, prin care reclamanta a fost eliberată din funcția de director-adjunct – inginer- 1 șef SRL „Gagauz-gaz” și transferată în funcția de meșter al sectorului de exploatare nr. 9 filiala ”Comrat-gaz” SRL ”Gagauz-gaz”.

Iar la 23 octombrie 2019 reclamanta a primit răspuns, la cererea depusă la 16 octombrie 2019, prin care i s-a refuzat în eliberarea copiei ordinului directorului interimar SRL „Gagauz-gaz” din 30 septembrie 2019.

În drept, reclamanta Liudmila Moga și-a întemeiat pretențiile în temeiul art. 6 alin. (1), (4), 8 alin. (1), 9 alin. (1) lit. a), f), l) alin. 1(11), 10 alin. (2) lit. a), b), r), 49 alin. (1) lit. d1), e), 68 alin. (1), (2), 74 alin. (1), (3), 89 alin. (1), 90 alin. (1), 354, 355 din Codul muncii, art.2036 alin. (1), (2), 2037 alin. (1), (2) din Codul civil, art. 39 alin. (7), 56 alin. (1), 60 alin. (3), 166 -167, 185 alin. (3) din Codul de procedură civilă, art. 20, 43 din Constituție.

Reclamanta Liudmila Moga a solicitat anularea ordinului directorului interimar SRL „Gagauz-gaz” nr. 258-K din 30 septembrie 2019 privind eliberarea din funcția de director-adjunct – inginer-șef SRL „Gagauz-gaz” și transfer în funcția de meșter al sectorului de exploatare nr. 9 filiala „Comrat- gaz” a SRL „Gagauz-gaz”; restabilirea în funcția de director adjunct – inginer-șef a SRL „Gagauz-gaz”; achitarea salariului și a altor plăți cuvenite conform funcției de director-adjunct – inginer-șef SRL „Gagauz-gaz”, începînd cu 30 septembrie 2019 și pînă la data anulării ordinului directorului interimar SRL „Gagauz-gaz” nr. 258-K din 30 septembrie 2019, eliberarea din funcția de director-adjunct – inginer-șef SRL „Gagauz-gaz” și transfer în funcția de meșter al sectorului de exploatare nr. 9 filiala ”Comrat-gaz” SRL ”Gagauz-gaz”; încasarea de la SRL „Gagauz-gaz” în beneficiul reclamantei compensația obligatorie pentru întreaga perioadă a absenței forțate de la serviciu în mărime nu mai mică de salariu mediu lunar al angajatului pentru această perioadă, adică în mărime nu mai mică de 17 270 de lei; prejudiciul moral în mărime de 50 000 de lei și compensarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 5 000 de lei.

Prin încheierea protocolară din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, la cererea reprezentantului SRL „Gagauz-Gaz”, au fost atrași în calitate de intervenienți accesorii Elena Bratan și Alexei Lîsov (f. d. 118-verso, vol. I).

Prin hotărârea din 28 decembrie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Liudmila Moga (f. d. 277-277-verso, 232-244-verso, vol. I, 112-122-verso, vol. II).

Fiind investită cu judecarea cauzei, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe în raport cu prevederile aplicabile la caz și criticile formulate în cererea apel, instanța de apel a constatat că instanța de fond, corect a ajuns la concluzia netemeiniciei cerințelor reclamantei Liudmila Moga.

Din lucrările dosarului instanța de apel a constatat că la 05 februarie 2010 între Liudmila Moga și SRL „Gagauz-gaz” a fost încheiat contract individual de muncă, conform căruia reclamanta a fost angajată ca inginer de supraveghere tehnică de categoria II-a la filiala „Ceadîr-Lunga” pe termen nedeterminat cu salarizare lunară în mărime de 4 000 de lei (f. d. 48, vol. I).

Prin ordinul nr.120-K din 22 mai 2019, Liudmila Moga a fost transferată din funcția de inginer de supraveghere tehnică de categoria II filiala „Ceadîr-Lunga” în funcția de director-adjunct – inginer-șef SRL „Gagauz-gaz” (f. d. 5, vol. I).

La 22 mai 2019 între Liudmila Moga și SRL „Gagauz-gaz” a fost încheiat acord adițional nr.102 privind introducerea modificărilor la 3 contractul individual de muncă din 05 februarie 2010 în partea funcției deținute și atribuțiilor de serviciu (f. d. 6, vol. I).

Totodată, conform Ordinului nr. 192 din 30 septembrie 2019 privind asigurarea garanțiilor și drepturilor la muncă în conformitate cu prevederile art. 82 lit. j) din Codul muncii, emis în legătură cu restabilire la locul anterior de muncă al lui Alexei Lîcov - funcția de director-adjunct – inginer-șef SRL „Gagauz-gaz”, prin Ordinul nr. 191 din 30 septembrie 2019 privind executarea încheierii din 30 septembrie 2019 a Judecătoriei Comrat, conducîndu-se de prevederile art. 82 lit. j1) din Codul muncii, Liudmilei Moga i-a fost propusă lista întreagă de posturi vacante, existente la întreprindere la situația din 30 septembrie 2019, pentru ulteriorul ei transfer la una din funcțiile menționate (f. d. 41, vol. 1).

Instanța de apel a reținut că, la 30 septembrie 2019 Liudmila Moga s-a adresat către SRL „Gagauz-gaz” cu cererea privind transferul ei la funcția de meșter al sectorului de exploatare nr. 9 filiala „Comrat-gaz” (f. d. 43, vol. I).

În conformitate cu art. 68 din Codul muncii, între Liudmila Moga și SRL „Gagauz-gaz” la 30 septembrie 2019 a fost încheiat acord adițional nr. 129 privind introducerea modificărilor la contractul individual de muncă din 05 februarie 2010 în partea funcției deținute, atribuțiilor de serviciu, care a fost adus la cunoștința angajatului în aceeași zi la 30 septembrie 2019 (f. d. 45, vol. I).

Astfel, conform art. 74 alin. (1), (3) din Codul muncii, la 30 septembrie 2019 SRL „Gagauz-gaz” a emis Ordinul nr. 258-K privind transferul angajatei Liudmila Moga din funcția de director-adjunct – inginer-șef SRL „Gagauz-gaz” în funcția de meșter al sectorului de exploatare nr. 9 filiala „Comrat-gaz”, cu care dînsa a făcut cunoștință contra semnătură în aceeași zi.

În opinia instanței de apel, nu poate lua în considerație argumentul Liudmilei Moga precum că nu au fost aduse la cunoștință modificările contractului individual de muncă, deoarece la 30 septembrie 2019 angajatul Liudmila Moga în mod benevol s-a adresat către angajator cu cerere scrisă de mînă proprie privind transferul ei la funcția de meșter al sectorului de exploatare nr. 9 filiala „Comrat-gaz”. În baza cererii primite, la 30 septembrie 2019 angajatorul a emis Ordinul nr. 258-K privind transferul Liudmilei Moga din funcția de director-adjunct – inginer-șef SRL „Gagauz- 4 gaz” în funcția de meșter al sectorului de exploatare nr. 9 filiala „Comrat- gaz”, cu care dînsa de asemenea a făcut cunoștință contra semnătură în aceeași zi. Iar în baza Ordinului nr. 258-K din 30 septembrie 2019 au fost introduse modificări în contractul individual de muncă din 05 februarie 2010, după cum este indicat în punctul 1 al Acordului adițional nr. 129 din 30 septembrie 2019.

Astfel, cerințele art. 74 alin. (1) și (2) din Codul muncii au fost îndeplinite de către angajator, deoarece emiterea Ordinului nr. 258-K din 30 septembrie 2019 privind transferul Liudmilei Moga a fost precedată de cererea dânsei din 30 septembrie 2019 de a fi transferată la o altă funcție, iar ulterior părțile contractului individual de muncă din 05 februarie 2010 au introdus modificări în el prin încheierea acordului adițional nr. 129 din 30 septembrie 2019.

Instanța de apel a notat, că necătînd la dezacordul privind transferul la funcția de meșter al sectorului de exploatare nr. 9, Liudmila Moga și reprezentantul acesteia Vitali Covaliov nu s-au adresat în instanță cu cerința de a anula cererea Liudmilei Moga și Acordul adițional nr. 129 din 30 septembrie 2019, prin intermediul căruia au fost introduse modificări în contractul individual de muncă din 05 februarie 2010.

Reieșind din cele expuse mai sus, anularea Ordinului nr. 258-K din 30 septembrie 2019 cu privire la transfer nu poate servi ca temei pentru achitarea salariului conform funcției directorului-adjunct – inginer-șef începînd cu 30 septembrie 2019, deoarece condițiile salarizării Liudmilei Moga au fost stabilite la pct. 3 al Acordului adițional nr. 129 din 30 septembrie 2019.

Astfel, instanța de apel a considerat, că instanța de fond just a ajuns la concluzia privitor la netemeinicia cerințelor Liudmilei Moga privind anularea Ordinului nr. 258-K din 30 septembrie 2019 și restabilirea la funcția de director-adjunct – inginer-șef SRL „Gagauz-gaz”, deoarece nu a avut loc încetarea contractului individual de muncă la 05 februarie 2010 în baza temeiurilor art. 81 din Codul muncii.

Luînd în considerație cele expuse mai sus, instanța de apel nu a constatat ilegal faptul transferului Liudmilei Moga, de asemenea nu există temeiuri pentru restabilirea Liudmilei Moga la funcția de director-adjunct – inginer-șef SRL „Gagauz-gaz”, în legătură cu ce instanța de judecată just a 5 ajuns la concluzia privitor la netemeinicia cerințelor Liudmilei Moga privind achitarea salariului și a altor plăți cuvenite conform funcției de director- adjunct – inginer-șef SRL „Gagauz-gaz”.

Completul de judecată conchide că recurenta s-a conformat prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în termen recursul, or, copia deciziei motivate din 30 mai 2023 a Curții de Apel Comrat a fost expediată la 23 iunie 2023, în adresa recurentei și avocatului acesteia, Vitali Covaliov, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de expediere anexată la actele cauzei (f. d. 105, vol. II), fiind recepționată la 28 iunie 2023 6 și la 03 iulie 2023, fapt confirmat prin avizele de recepție (f. d. 106, 109, vol. II).

Ulterior, în adresa SRL „Gagauz-gaz” a fost expediată copia recursului declarat de recurenta Liudmila Moga, reprezentată de avocatul Vitali Covaliov, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data primirii corespondenței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 151).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, declarat de Liudmila Moga, reprezentată de avocatul Vitali Covaliov, nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.

Art. 432 alin. (2), (3), (4) din Codul de procedură civilă (în redacția până la 01 septembrie 2023): „(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. (3) Se consider că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la process căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consider că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.” 7

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare din 01 septembrie 2023): „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justițieși se expediază părților.”

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului declarat de recurenta Liudmila Moga, reprezentată de avocatul Vitali Covaliov, împotriva deciziei din 30 mai 2023 a Curții de Apel Comrat, va fi examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare până la 01 septembrie 2023.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)- (4) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs), enunțate la pct. 36 din prezenta încheiere.

Verificând motivele de casare, invocate în recursul declarat de Liudmila Moga, reprezentată de avocatul Vitali Covaliov, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu cad sub incidența temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a 8 normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept materialși procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul declarat de recurenta Liudmila Moga, reprezentată de avocatul Vitali Covaliov, conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. 46.Cu referire la argumentul invocat de Liudmila Moga, reprezentată de avocatul Vitali Covaliov în recurs, precum că judecătorii Curții de Apel Comrat Grigori Colev și Ștefan Starciuc la examinarea prezentei cauze în ordine de apel, și-au exprimat anterior opinia cu privire la obiectul acțiunii și la momentul examinării existau circumstanțe care pun la îndoială obiectivitatea și imparțialitatea acestora, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție le apreciază critic. 9

Judecătorii Curții de Apel Comrat Grigori Colev și Ștefan Starciuc au făcut parte din completul de judecată care a emis decizia din 27 octombrie 2021 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost respins recursul declarat de Liudmila Moga, reprezentată de avocatul Vitali Covaliov și menținută încheierea din 18 mai 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga, prin care a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Liudmila Moga, în cauza civilă Alexei Lîkov către SRL „Chișinău-Gaz” (f. d. 140-148, vol. I).

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, participarea ulterioară a judecătorilor Curții de Apel Comrat Grigori Colev și Ștefan Starciuc la examinarea apelului în prezenta cauză, nu constituie o situație de incompatibilitate întrucât nu s-au pronunțat anterior asupra fondului prezentei cauze.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de recurentă nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Liudmila Moga, reprezentată de avocatul Vitali Covaliov, ca fiind inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse supra, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul declarat de Liudmila Moga, reprezentată de avocatul Vitali Covaliov, împotriva deciziei din 30 mai 2023 a Curții de Apel Comrat. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 10