2ra-1015/23 — anularea ordinului de concediere, incasarea compensatiei in lodc de restabilirea la locul de munca, a salariului pentru intreaga perioada a absentei fortate si a compensatiei pentru prejudiciul moral cauzat

2ra-1015/23 — anularea ordinului de concediere, incasarea compensatiei in lodc de restabilirea la locul de munca, a salariului pentru intreaga perioada a absentei fortate si a compensatiei pentru prejudiciul moral cauzat (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-1015/23

2- 21074569-01-2ra-19072023

Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Central (jud. S. Popovici)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. Gr. Colev, A. Curdov, Ș. Starciuc)

ÎNCHEIERE

27 martie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

examinând recursurile declarate de Zaharia Piotr și Întreprinderea Municipală

„Su-Canal”, reprezentată de avocatul Dmitri Chiseev,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă Zaharia

Piotr împotriva Întreprinderii Municipale „Su-Canal”, privind anularea ordinului

de concediere, încasarea compensației în loc de restabilire la locul de muncă, a

salariului pentru întreaga perioadă a absenței forțate și a compensației pentru

prejudiciul moral cauzat,

împotriva deciziei din 02 martie 2023 a Curții de Apel Comrat, prin care s –a

admis cererea de apel depusă de Întreprinderea Municipală „Su-Canal”,

reprezentată de avocatul Dumitru Chiseev, s-a casat hotărârea din 07 iunie 2022 a

Judecătoriei Comrat, sediul Central, în partea compensației prejudiciului pentru

lipsa forțată de la serviciu și s-a emis o nouă hotărâre în această parte,

constată:

La 19 mai 2021, Zaharia Piotr a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Întreprinderii Municipale „Su-Canal”, privind anularea ordinului nr.

******-k din ****** ****** ****** „Cu privire la concedierea lui Zaharia Piotr

Stepan din funcția de consultant juridic al Întreprinderii Municipale „Su-Canal” în

temeiul art. 86 lit. c) din Codul muncii, în legătură cu reducerea funcției ocupate”,

restabilirea în funcția de consultant juridic al întreprinderii, încasarea de la pârât a

salariului neachitat în mărime de 7044 de lei pentru întreaga perioada a privării

ilegale de muncă, începând de la 10 martie 2021 până la emiterea de către instanța

de judecată a hotărârii de restabilire la locul de muncă, precum și încasarea

compensației prejudiciului moral în mărime de 60 000 de lei (vol. I, f. d. 1-5).

În motivarea cererii a indicat că, la ****** ****** ******, a fost angajat la

Întreprinderea Municipală „Su-Canal” în funcție de consultant juridic, astfel fiind

încheiat contract individual de muncă pe o durată nedeterminată.

1

La 09 martie 2021, Întreprinderea Municipală „Su-Canal” a emis ordinul nr.

******-****** de concediere a acestuia din funcție în temeiul art. 86 lit. c) din

Codul muncii (reducerea statelor de personal). Acest ordin a fost emis în baza

ordinului nr. 10-k din 06 ianuarie 2021 „Cu privire la reducerea statelor de

personal al Întreprinderii Municipale „Su-Canal” pentru anul 2021”. Drept temei a

emiterii ordinului 10-k din 06 ianuarie 2021 a constituit decizia nr. 16/13 din 11

decembrie 2020 a Consiliului municipal Comrat privind aprobarea statelor de

personal al Întreprinderii Municipale „Su-Canal” pentru anul 2021.

Reclamantul a opinat că ordinul nr. ******-****** din ****** ******

****** al Întreprinderii Municipale „Su-Canal” este ilegal, neîntemeiat și pasibil

anulării, deoarece a fost emis contrar dispozițiilor legale.

În acest sens, a subliniat că Întreprinderea Municipală „Su-Canal” a încălcat

condițiile obligatorii de concediere prevăzute de art. 88 lit. a), c), d) și e) din Codul

muncii când a redus funcția de consultant juridic. Respectiv, ordinul nr. ******-

****** din ****** ****** ****** nu conține o motivare juridică sau economică

cu privire la reducerea numărului sau a statelor de personal, doar limitându-se că

acest fapt s-a efectuat întru executarea deciziei nr. 16/13 din 11 decembrie 2020 a

Consiliului municipal Comrat. Însă, Consiliul municipal Comrat nu era în drept să

adopte statutul de personal al Întreprinderii Municipale „Su-Canal”, chiar dacă este

organul administrației publice locale, cât și fondatorul acestei întreprinderi. Or,

conform art. 8 alin. (7) lit. j) din Legea cu privire la întreprinderea de stat și

întreprinderea municipală, atribuțiile de aprobare a statelor de personal ai

întreprinderii municipale îi revine consiliului de administrație ai întreprinderii

municipale.

Reclamantul a mai menționat că, o dată cu preavizarea despre concediere în

legătură cu reducerea statelor de personal al întreprinderii, nu i s-a propus, în scris,

un alt loc de muncă în cadrul unității respective (cu condiția că astfel de loc de

muncă (funcție) există la unitate, iar salariatul preavizat întrunește cerințele

necesare pentru suplinirea acestuia). Analizând cronologia deciziilor adoptate de

angajator, în mod consecutiv, cu privire la reducerea statelor de personal, a

constatat eschivarea evidentă a angajatorului de la executarea dispozițiilor legale și

anume să propună salariatului, funcția căruia a fost redusă, un alt loc de muncă în

cadrul acestei unități. Respectiv, pârâta, de facto, a suplinit funcțiile vacante cu

salariații, care deja ocupau alte funcții în cadrul întreprinderii. Iar, la ******

****** ******, a fost emis ordinul nr. ******-******cu privire la reducerea

statelor de personal și preavizarea despre faptul că în cadrul întreprinderii nu mai

sunt funcții vacante.

Zaharia Piotr a opinat că angajatorul era obligat, în primul rând, să rezilieze

contractele de muncă cu salariații angajați prin cumul, ceea ce ar fi permis că la

întreprindere să existe funcții vacante, ca ulterior acestea să fie propuse salariaților,

ai căror funcții au fost reduse. Însă, pârâta s-a eschivat de la executarea

dispozițiilor legale, prin ce se denotă că concedierea reclamantului din funcția

ocupată a fost ilegală și prin urmare a fost privat de dreptul de a munci.

În opinia reclamantului, angajatorul este obligat, conform art. 90 și 330 din

Codul muncii, să-i repare prejudiciul material sub formă de salariu neachitat în

mărime de 7044 de lei pentru întreaga perioadă a absenței forțate de la muncă,

2

începând cu 10 martie 2021 până la data emiterii hotărârii de către instanța

judecătorească privind restabilirea la locul de muncă.

Totodată, având în vedere caracterul acțiunilor ilicite din partea angajatorului

și gravitatea suferințelor morale cauzate în legătură cu concedierea ilegală,

apreciază cuantumul prejudiciului moral cauzat în mărime de 60 000 de lei, care în

opinia sa, este proporțională unei compensații echitabile cu suferințele morale

cauzate.

În drept, reclamantul și-a întemeiat pretențiile pe dispozițiile art. 33, art. 38

alin. (2), art. 85, art. 166-167, art.192 din Codul de procedură civilă, art. 9, art. 15-

16, art. 1988, art. 2036-2037 din Codul civil, art. 9-10, art. 81, art. 86, art. 88-90,

art. 327-330, art. 348-355 din Codul muncii, Legea nr. 246 din 22 decembrie 2017

cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală.

În urma concretizării cerințelor, reclamantul a solicitat anularea ordinului de

concediere, încasarea compensației în loc de restabilire la locul de muncă, a

salariului pentru întreaga perioadă a absenței forțate și a compensației pentru

prejudiciul moral cauzat.

Prin hotărârea din 07 iunie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Zaharia Piotr. S-a anulat

ordinul nr. ******-****** din ****** ****** ****** cu privire la concedierea

lui Zaharia Piotr din funcția de consultant juridic al Întreprinderii Municipale „Su-

Canal” în temeiul art. 86 lit. c) din Codul muncii, în legătură cu reducerea funcției

ocupate, ca ilegal. S-a încasat de la Întreprinderea Municipală „Su-Canal”, în

beneficul lui Zaharia Piotr compensație sub formă de trei salarii medii lunare în

mărime de 21.132 de lei, în loc de restabilire la locul de muncă a reclamantului în

funcția de consultant juridic al Întreprinderii Municipale „Su-Canal”. S-a încasat

de la Întreprinderea Municipală „Su-Canal”, în beneficiul lui Zaharia Piotr salariul

pentru întreaga perioadă a absenței forțate (de pe 09 martie 2021 până pe 07 iunie

2022) în mărime de 105 660 de lei. S-a încasat de la Întreprinderea Municipală

„Su-Canal”, în beneficiul reclamantului Zaharia Piotr compensația pentru

prejudiciul moral cauzat în mărime de trei salarii medii lunare în mărime de 21.132

de lei. S-a încasat de la Întreprinderea Municipală „Su-Canal”, în beneficiul

bugetului de stat taxa de stat, de la achitarea căreia reclamantul a fost eliberat în

cadrul depunerii acțiunii în instanța de judecată, în mărime de 4 437,72 de lei. În

rest, pretențiile reclamantului (încasarea compensației pentru prejudiciul moral

cauzat în mărime 38 868 de lei) s-au respins, ca neîntemeiate.

La 06 iulie 2022, Întreprinderea Municipală „Su-Canal”, reprezentată de

avocatul Dmitri Chiseev, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 07 iunie

2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, solicitând admiterea cererii de apel,

casarea parțială a hotărârii și emiterea unei noi hotărâri în cauză, prin care cererea

de chemare în judecată să fie respinsă integral.

Prin decizia din 02 martie 2023 a Curții de Apel Comrat, s-a admis cererea de

apel depusă de Întreprinderea Municipală „Su-Canal”, reprezentată de avocatul

Dmitri Chiseev. S-a casat hotărârea din 07 iunie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul

Central, în partea compensației prejudiciului și s-a emis o nouă hotărâre în această

parte, prin care: S-a încasat de la Întreprinderea Municipală „Su-Canal”, în

beneficiul lui Zaharia Piotr salariul pentru întreaga perioadă a absenței forțate (de

3

pe 09 martie 2021 până pe 01 martie 2022) în mărime de 85 769,72 de lei. S-a

încasat de la Întreprinderea Municipală „Su-Canal”, în beneficiul reclamantului

Zaharia Piotr compensația sub formă de trei salarii medii lunare în mărime de

22 055,07 de lei, în locul restabilirii la locul de muncă a lui Zaharia Piotr în funcția

de consultant juridic al Întreprinderii Municipale „Su-Canal”. S-a încasat de la

Întreprinderea Municipală „Su-Canal” în beneficiul reclamantului Zaharia Piotr

compensația pentru prejudiciul moral cauzat în mărime de 10 000 de lei. S-a

încasat de la Întreprinderea Municipală „Su-Canal”, în beneficiul bugetului de stat

taxa de la plata căreia reclamantul a fost scutit la depunerea cererii de chemare în

judecată, în mărime de 3 334,74 de lei. În rest, s-a menținut hotărârea instanței de

judecată.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Comrat a notat că instanța de fond a

ajuns corect la concluzia că Întreprinderea Municipală „Su-Canal” nu a respectat

dispozițiile art. 88 alin. (1) lit. a) din Codul muncii și nu a emis un ordin motivat

din punct de vedere juridic cu privire la reducerea numărului sau a statelor de

personal, prin ce a fost încălcată procedura de concediere a reclamantului.

Ce ține de argumentul apelantului precum că deciziile Consiliului municipal

Comrat sunt obligatorii pentru Întreprinderea Municipală „Su-Canal”, fiindcă sunt

emise de fondatorul întreprinderii, Curtea de Apel Comrat l-a respins ca fiind

nefondat, deoarece în activitatea sa pârâta activează în baza dispozițiilor Legii nr.

246 din 23 noiembrie 2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea

municipală, în care sunt stabilite clar delimitările de atribuții dintre fondator și

consiliul administrativ.

Curtea de Apel Comrat a constatat că instanța de fond a încasat eronat

compensația de la Întreprinderea „Su-Canal”, în beneficiul reclamantului Zaharia

Piotr sub formă de trei salarii medii lunare în mărime de 21132 de lei în locul

restabilirii ultimului la locul de muncă, în funcția de consultant juridic, deoarece

certificatul din 26 aprilie 2021 al Întreprinderii Municipale „Su-Canal” nu conține

informații cu privire la salariul mediu lunar al lui Zaharia Piotr, iar alte date în

prima instanță părțile nu au prezentat.

Instanța de apel a stabilit că urmează a fi încasat de la Întreprinderea

Municipală „Su-Canal” în beneficiul lui Zaharia Piotr compensația sub formă de

trei salarii medii lunare în mărime de 22 055,07 de lei (7351,69 de lei x 3 =

22 055,07 de lei), or suma de 7351,69 de lei constituie mărimea unui salariu

mediul lunar al reclamantului pentru perioada decembrie 2020 – februarie 2021,

întocmit în temeiul hotărârii de Guvern nr. 426 din 26 aprilie 2004 cu privire la

aprobarea Ordinii de calculare a unui salariu mediu.

Curtea de Apel Comrat a reținut că instanța de fond eronat a stabilit că

urmează să fie încasat prejudiciul în mărime de 105 660 de lei pentru perioada de

la 09 martie 2021 până la 07 iunie 2022, adică până la data pronunțării hotărârii de

către instanța de judecată, deoarece s-a constatat că, prin dispoziția nr. ******-

******din ****** ****** ****** a Adunării Populare a Găgăuziei, Zaharia Piotr

a fost angajat într-o funcție temporar vacantă de șef interimar al direcției juridice a

Adunării Populare a Găgăuzei din ****** ****** ******.

Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că urmează a fi încasat din contul

Întreprinderii Municipale „Su-Canal” în beneficiul reclamantului salariul pentru

4

întreaga perioadă absenței forțate (de pe 09 martie 2021 până pe 01 martie 2022) în

mărime de 86 619,97 de lei ((7351,69 de lei (mărimea unui salariu mediu lunar) x

11 (luni)) + (250, 06 de lei (un salariu mediu pentru o zi calendaristică) x 23 zile)).

De asemenea, conducându-se de principiul echității și a proporționalității

Curtea de Apel Comrat a considerat că prejudiciul moral urmează a fi încasat în

mărime de 10 000 de lei.

La 13 iulie 2023, Zaharia Piotr a depus cerere de recurs împotriva deciziei din

02 martie 2023 a Curții de Apel Comrat, solicitând admiterea cererii de recurs,

casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea încasării prejudiciului în

mărime de 10000 de lei și în această parte emiterea unei noi decizii de menținere a

hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat că, prin decizia din 02 martie 2023, instanța

nu și-a argumentat poziția ce ține de reducerea prejudiciul moral ce i-a fost cauzat,

prin ce se constată că aceasta este nefondată.

A susținut că, atunci când se apreciază gravitatea prejudiciului moral cauzat și

se stabilește cuantumul despăgubirii pentru prejudiciul moral, este necesar să se

țină cont de natura și gravitatea suferinței cauzate lui în calitate de victimă a unor

acțiuni ilegale, gradul de vinovăție a făptuitorului, împrejurările în care s-a produs

prejudiciul, statutul meu social, precum și gradul de satisfacție posibilă cu

cuantumul despăgubirii persoanei vătămate.

A menționat că, fiind privat în mod ilegal de locul de muncă, dar și de venit,

el împreună cu familia sa au pierdut încrederea în ziua de mâine, dreptate, au fost

lipsiți de toate plăcerile vieții, iar satisfacerea necesităților economice, sociale și

emoționale de bază au devenit imposibile. Toate acestea sunt strâns legate de

drepturile și libertățile de bază garantate de Constituția Republicii Moldova.

Suferințele morale întotdeauna duc la prejudiciu moral care nu poate fi măsurat cu

ajutorul vreunui sistem de măsurători cantitative sau vreo unitate de mărime fizică.

Totodată, a subliniat că urmează să se țină cont și de practica Curții Europene a

Drepturilor Omului (Abdulaziz Cabales and Balkandali vs UK, hotărârea din 28

mai 1985, Series A Nr 94, alineatul 96), potrivit căreia „anumite forme de

prejudiciu moral, inclusiv suferința emoțională, prin însăși natura lor nu pot fi

întotdeauna susținute de dovezi.

La 19 iunie 2023, Întreprinderea Municipală „Su-Canal”, reprezentată de

avocatul Dmitri Chiseev, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 02 martie

2023 a Curții de Apel Comrat, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea

integrală a hotărârii primei instanțe și deciziei instanței de apel cu pronunțarea

unei noi hotărâri, prin care cauza să fie transmisă la rejudecare în alt complet de

judecată.

În motivarea recursului a invocat că instanțele ierarhic inferioare au apreciat

incorect circumstanțele din dosar și au aplicat eronat norma juridică din art. 88 din

Codul muncii, oferind angajatului drepturile de a contesta rezonabilitatea

economică și temeiul reducerii statelor de personal, ceea ce nu îi revine ca

prerogativă angajatului și este competența administratorului întreprinderii.

A mai indicat că nu a fost atras în calitate de copârât în prezenta cauză

Consiliul de administrație al Întreprinderii Municipale Su-Canal, or, anume el a

5

fost investit cu funcții de aprobare a statelor de personal ale întreprinderii și prin

urmare îi sunt lezate drepturile și interesele în acest proces.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din actele cauzei se constată că, dispozitivul deciziei Curții de Apel Comrat a

fost pronunțat public la 02 martie 2023. Decizia motivată din 02 martie 2023 a

Curții de Apel Comrat a fost notificată lui Zaharia Piotr, la 17 mai 2023, avocatului

Dmitri Chiseev, la 19 mai 2023 și Întreprinderii Municipale „Su-Canal”, la 22 mai

2023, fapt confirmat prin avizele de recepție atașate la materialele cauzei (vol. II,

f.d. 195-197). Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează

că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul

termenului legal, or, cererile de recurs au fost depuse la 19 iunie 2023 și 13 iulie

2023 (vol. II, f.d.7, 11).

La 25 iulie 2023, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul oficiului poștal,

a expediat în adresa intimaților copia recursurilor declarate împotriva deciziei din

02 martie 2023 a Curții de Apel Comrat, creând astfel participanților la proces

condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a

acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și

disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost

operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01

septembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie

2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în

vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a

optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu

excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Recursurile declarate de Zaharia Piotr și Întreprinderea Municipală „Su-

Canal”, reprezentată de avocatul Dmitri Chiseev, au fost depuse până la data

intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 17 martie 2023 și vor fi examinate în baza

temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Examinând temeiurile recursurilor declarate de Zaharia Piotr și Întreprinderea

Municipală „Su-Canal”, reprezentată de avocatul Dmitri Chiseev, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil, din motivele

ce succed.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în vigoare

la data depunerii recursului, 17 martie 2023, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

6

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în

vigoare la data depunerii recursurilor, cererea de recurs se consideră inadmisibilă

în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4). Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că,

examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității

temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din

Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursurilor.

Din analiza recursurilor declarate de Zaharia Piotr și Întreprinderea

Municipală „Su-Canal”, reprezentată de avocatul Dmitri Chiseev, au invocat temei

de admisibilitate prevederile art. 432 alin.(1), (2) din Codul de procedură civilă, în

vigoare la data de 19 iunie 2023 și 13 iulie 2023.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând că recurenții au

făcut trimitere la temeiurile de drept prevăzute de art. 432 alin. (2) din Codul de

procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursurilor, nu a stabilit că normele

aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând normele

respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau

invers.

În context, Completul de judecată constată că argumentele invocate în cererile

de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei contestate, or, motivele recursului sunt

similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a

pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că,

potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de

către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în

afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă. Din recursurile declarate de Zaharia Piotr și Întreprinderea Municipală „Su-

Canal”, reprezentată de avocatul Dmitri Chiseev, nu rezultă că instanța de apel a

apreciat arbitrar probele.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa

constantă, statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

7

implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p.38, cauza Stanev

împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de

admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare

din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale

unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza Levages Prestations

Services împotriva Franței, p. 45).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică

doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil.

Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia că recursurile declarate de Zaharia Piotr și Întreprinderea

Municipală „Su-Canal”, reprezentată de avocatul Dmitri Chiseev nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă,

în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare, sunt inadmisibile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la

data depunerii recursului, art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Zaharia Piotr și

Întreprinderea Municipală „Su-Canal”, reprezentată de avocatul Dmitri Chiseev,

împotriva deciziei din 02 martie 2023 a Curții de Apel Comrat.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

8