2ra-1015/23 — anularea ordinului de concediere, incasarea compensatiei in lodc de restabilirea la locul de munca, a salariului pentru intreaga perioada a absentei fortate si a compensatiei pentru prejudiciul moral cauzat

Dosarul nr. 2ra-1015/23 2- 21074569-01-2ra-19072023 Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Central (jud. S. Popovici) Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. Gr. Colev, A. Curdov, Ș. Starciuc) ÎNCHEIERE 27 martie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Mariana Ursachi examinând recursurile declarate de Zaharia Piotr și Întreprinderea Municipală „Su-Canal”, reprezentată de avocatul Dmitri Chiseev, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă Zaharia Piotr împotriva Întreprinderii Municipale „Su-Canal”, privind anularea ordinului de concediere, încasarea compensației în loc de restabilire la locul de muncă, a salariului pentru întreaga perioadă a absenței forțate și a compensației pentru prejudiciul moral cauzat, împotriva deciziei din 02 martie 2023 a Curții de Apel Comrat, prin care s –a admis cererea de apel depusă de Întreprinderea Municipală „Su-Canal”, reprezentată de avocatul Dumitru Chiseev, s-a casat hotărârea din 07 iunie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, în partea compensației prejudiciului pentru lipsa forțată de la serviciu și s-a emis o nouă hotărâre în această parte, constată: La 19 mai 2021, Zaharia Piotr a depus cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii Municipale „Su-Canal”, privind anularea ordinului nr. ******-k din ****** ****** ****** „Cu privire la concedierea lui Zaharia Piotr Stepan din funcția de consultant juridic al Întreprinderii Municipale „Su-Canal” în temeiul art. 86 lit. c) din Codul muncii, în legătură cu reducerea funcției ocupate”,

restabilirea în funcția de consultant juridic al întreprinderii, încasarea de la pârât a salariului neachitat în mărime de 7044 de lei pentru întreaga perioada a privării ilegale de muncă, începând de la 10 martie 2021 până la emiterea de către instanța de judecată a hotărârii de restabilire la locul de muncă, precum și încasarea compensației prejudiciului moral în mărime de 60 000 de lei (vol. I, f. d. 1-5). În motivarea cererii a indicat că, la ****** ****** ******, a fost angajat la Întreprinderea Municipală „Su-Canal” în funcție de consultant juridic, astfel fiind încheiat contract individual de muncă pe o durată nedeterminată. 1 La 09 martie 2021, Întreprinderea Municipală „Su-Canal” a emis ordinul nr. ******-****** de concediere a acestuia din funcție în temeiul art. 86 lit. c) din Codul muncii (reducerea statelor de personal).

Acest ordin a fost emis în baza ordinului nr. 10-k din 06 ianuarie 2021 „Cu privire la reducerea statelor de personal al Întreprinderii Municipale „Su-Canal” pentru anul 2021”. Drept temei a emiterii ordinului 10-k din 06 ianuarie 2021 a constituit decizia nr. 16/13 din 11 decembrie 2020 a Consiliului municipal Comrat privind aprobarea statelor de personal al Întreprinderii Municipale „Su-Canal” pentru anul 2021. Reclamantul a opinat că ordinul nr. ******-****** din ****** ****** ****** al Întreprinderii Municipale „Su-Canal” este ilegal, neîntemeiat și pasibil anulării, deoarece a fost emis contrar dispozițiilor legale. În acest sens, a subliniat că Întreprinderea Municipală „Su-Canal” a încălcat condițiile obligatorii de concediere prevăzute de art. 88 lit. a), c), d) și e) din Codul muncii când a redus funcția de consultant juridic.

Respectiv, ordinul nr. ******- ****** din ****** ****** ****** nu conține o motivare juridică sau economică cu privire la reducerea numărului sau a statelor de personal, doar limitându-se că acest fapt s-a efectuat întru executarea deciziei nr. 16/13 din 11 decembrie 2020 a Consiliului municipal Comrat. Însă, Consiliul municipal Comrat nu era în drept să adopte statutul de personal al Întreprinderii Municipale „Su-Canal”, chiar dacă este organul administrației publice locale, cât și fondatorul acestei întreprinderi. Or, conform art. 8 alin. (7) lit. j) din Legea cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală, atribuțiile de aprobare a statelor de personal ai întreprinderii municipale îi revine consiliului de administrație ai întreprinderii municipale.

Reclamantul a mai menționat că, o dată cu preavizarea despre concediere în legătură cu reducerea statelor de personal al întreprinderii, nu i s-a propus, în scris, un alt loc de muncă în cadrul unității respective (cu condiția că astfel de loc de muncă (funcție) există la unitate, iar salariatul preavizat întrunește cerințele necesare pentru suplinirea acestuia). Analizând cronologia deciziilor adoptate de angajator, în mod consecutiv, cu privire la reducerea statelor de personal, a constatat eschivarea evidentă a angajatorului de la executarea dispozițiilor legale și anume să propună salariatului, funcția căruia a fost redusă, un alt loc de muncă în cadrul acestei unități. Respectiv, pârâta, de facto, a suplinit funcțiile vacante cu salariații, care deja ocupau alte funcții în cadrul întreprinderii.

Iar, la ****** ****** ******, a fost emis ordinul nr. ******-******cu privire la reducerea statelor de personal și preavizarea despre faptul că în cadrul întreprinderii nu mai sunt funcții vacante. Zaharia Piotr a opinat că angajatorul era obligat, în primul rând, să rezilieze contractele de muncă cu salariații angajați prin cumul, ceea ce ar fi permis că la întreprindere să existe funcții vacante, ca ulterior acestea să fie propuse salariaților, ai căror funcții au fost reduse. Însă, pârâta s-a eschivat de la executarea dispozițiilor legale, prin ce se denotă că concedierea reclamantului din funcția ocupată a fost ilegală și prin urmare a fost privat de dreptul de a munci.

În opinia reclamantului, angajatorul este obligat, conform art. 90 și 330 din Codul muncii, să-i repare prejudiciul material sub formă de salariu neachitat în mărime de 7044 de lei pentru întreaga perioadă a absenței forțate de la muncă, 2 începând cu 10 martie 2021 până la data emiterii hotărârii de către instanța judecătorească privind restabilirea la locul de muncă. Totodată, având în vedere caracterul acțiunilor ilicite din partea angajatorului și gravitatea suferințelor morale cauzate în legătură cu concedierea ilegală, apreciază cuantumul prejudiciului moral cauzat în mărime de 60 000 de lei, care în opinia sa, este proporțională unei compensații echitabile cu suferințele morale cauzate.

În drept, reclamantul și-a întemeiat pretențiile pe dispozițiile art. 33, art. 38 alin. (2), art. 85, art. 166-167, art.192 din Codul de procedură civilă, art. 9, art. 15- 16, art. 1988, art. 2036-2037 din Codul civil, art. 9-10, art. 81, art. 86, art. 88-90, art. 327-330, art. 348-355 din Codul muncii, Legea nr. 246 din 22 decembrie 2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală. În urma concretizării cerințelor, reclamantul a solicitat anularea ordinului de concediere, încasarea compensației în loc de restabilire la locul de muncă, a salariului pentru întreaga perioadă a absenței forțate și a compensației pentru prejudiciul moral cauzat. Prin hotărârea din 07 iunie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Zaharia Piotr.

S-a anulat ordinul nr. ******-****** din ****** ****** ****** cu privire la concedierea lui Zaharia Piotr din funcția de consultant juridic al Întreprinderii Municipale „Su- Canal” în temeiul art. 86 lit. c) din Codul muncii, în legătură cu reducerea funcției ocupate, ca ilegal. S-a încasat de la Întreprinderea Municipală „Su-Canal”, în beneficul lui Zaharia Piotr compensație sub formă de trei salarii medii lunare în mărime de 21.132 de lei, în loc de restabilire la locul de muncă a reclamantului în funcția de consultant juridic al Întreprinderii Municipale „Su-Canal”. S-a încasat de la Întreprinderea Municipală „Su-Canal”, în beneficiul lui Zaharia Piotr salariul pentru întreaga perioadă a absenței forțate (de pe 09 martie 2021 până pe 07 iunie 2022) în mărime de 105 660 de lei.

S-a încasat de la Întreprinderea Municipală „Su-Canal”, în beneficiul reclamantului Zaharia Piotr compensația pentru prejudiciul moral cauzat în mărime de trei salarii medii lunare în mărime de 21.132 de lei. S-a încasat de la Întreprinderea Municipală „Su-Canal”, în beneficiul bugetului de stat taxa de stat, de la achitarea căreia reclamantul a fost eliberat în cadrul depunerii acțiunii în instanța de judecată, în mărime de 4 437,72 de lei. În rest, pretențiile reclamantului (încasarea compensației pentru prejudiciul moral cauzat în mărime 38 868 de lei) s-au respins, ca neîntemeiate. La 06 iulie 2022, Întreprinderea Municipală „Su-Canal”, reprezentată de avocatul Dmitri Chiseev, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 07 iunie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, solicitând admiterea cererii de apel, casarea parțială a hotărârii și emiterea unei noi hotărâri în cauză, prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă integral.

Prin decizia din 02 martie 2023 a Curții de Apel Comrat, s-a admis cererea de apel depusă de Întreprinderea Municipală „Su-Canal”, reprezentată de avocatul Dmitri Chiseev. S-a casat hotărârea din 07 iunie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, în partea compensației prejudiciului și s-a emis o nouă hotărâre în această parte, prin care: S-a încasat de la Întreprinderea Municipală „Su-Canal”, în beneficiul lui Zaharia Piotr salariul pentru întreaga perioadă a absenței forțate (de 3 pe 09 martie 2021 până pe 01 martie 2022) în mărime de 85 769,72 de lei. S-a încasat de la Întreprinderea Municipală „Su-Canal”, în beneficiul reclamantului Zaharia Piotr compensația sub formă de trei salarii medii lunare în mărime de 22 055,07 de lei, în locul restabilirii la locul de muncă a lui Zaharia Piotr în funcția de consultant juridic al Întreprinderii Municipale „Su-Canal”.

S-a încasat de la Întreprinderea Municipală „Su-Canal” în beneficiul reclamantului Zaharia Piotr compensația pentru prejudiciul moral cauzat în mărime de 10 000 de lei. S-a încasat de la Întreprinderea Municipală „Su-Canal”, în beneficiul bugetului de stat taxa de la plata căreia reclamantul a fost scutit la depunerea cererii de chemare în judecată, în mărime de 3 334,74 de lei. În rest, s-a menținut hotărârea instanței de judecată. Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Comrat a notat că instanța de fond a ajuns corect la concluzia că Întreprinderea Municipală „Su-Canal” nu a respectat dispozițiile art. 88 alin. (1) lit. a) din Codul muncii și nu a emis un ordin motivat din punct de vedere juridic cu privire la reducerea numărului sau a statelor de personal, prin ce a fost încălcată procedura de concediere a reclamantului.

Ce ține de argumentul apelantului precum că deciziile Consiliului municipal Comrat sunt obligatorii pentru Întreprinderea Municipală „Su-Canal”, fiindcă sunt emise de fondatorul întreprinderii, Curtea de Apel Comrat l-a respins ca fiind nefondat, deoarece în activitatea sa pârâta activează în baza dispozițiilor Legii nr. 246 din 23 noiembrie 2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală, în care sunt stabilite clar delimitările de atribuții dintre fondator și consiliul administrativ.

Curtea de Apel Comrat a constatat că instanța de fond a încasat eronat compensația de la Întreprinderea „Su-Canal”, în beneficiul reclamantului Zaharia Piotr sub formă de trei salarii medii lunare în mărime de 21132 de lei în locul restabilirii ultimului la locul de muncă, în funcția de consultant juridic, deoarece certificatul din 26 aprilie 2021 al Întreprinderii Municipale „Su-Canal” nu conține informații cu privire la salariul mediu lunar al lui Zaharia Piotr, iar alte date în prima instanță părțile nu au prezentat.

Instanța de apel a stabilit că urmează a fi încasat de la Întreprinderea Municipală „Su-Canal” în beneficiul lui Zaharia Piotr compensația sub formă de trei salarii medii lunare în mărime de 22 055,07 de lei (7351,69 de lei x 3 = 22 055,07 de lei), or suma de 7351,69 de lei constituie mărimea unui salariu mediul lunar al reclamantului pentru perioada decembrie 2020 – februarie 2021, întocmit în temeiul hotărârii de Guvern nr. 426 din 26 aprilie 2004 cu privire la aprobarea Ordinii de calculare a unui salariu mediu.

Curtea de Apel Comrat a reținut că instanța de fond eronat a stabilit că urmează să fie încasat prejudiciul în mărime de 105 660 de lei pentru perioada de la 09 martie 2021 până la 07 iunie 2022, adică până la data pronunțării hotărârii de către instanța de judecată, deoarece s-a constatat că, prin dispoziția nr. ******- ******din ****** ****** ****** a Adunării Populare a Găgăuziei, Zaharia Piotr a fost angajat într-o funcție temporar vacantă de șef interimar al direcției juridice a Adunării Populare a Găgăuzei din ****** ****** ******. Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că urmează a fi încasat din contul Întreprinderii Municipale „Su-Canal” în beneficiul reclamantului salariul pentru 4 întreaga perioadă absenței forțate (de pe 09 martie 2021 până pe 01 martie 2022) în mărime de 86 619,97 de lei ((7351,69 de lei (mărimea unui salariu mediu lunar) x 11 (luni)) + (250, 06 de lei (un salariu mediu pentru o zi calendaristică) x 23 zile)).

De asemenea, conducându-se de principiul echității și a proporționalității Curtea de Apel Comrat a considerat că prejudiciul moral urmează a fi încasat în mărime de 10 000 de lei. La 13 iulie 2023, Zaharia Piotr a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 02 martie 2023 a Curții de Apel Comrat, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea încasării prejudiciului în mărime de 10000 de lei și în această parte emiterea unei noi decizii de menținere a hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului a invocat că, prin decizia din 02 martie 2023, instanța nu și-a argumentat poziția ce ține de reducerea prejudiciul moral ce i-a fost cauzat, prin ce se constată că aceasta este nefondată.

A susținut că, atunci când se apreciază gravitatea prejudiciului moral cauzat și se stabilește cuantumul despăgubirii pentru prejudiciul moral, este necesar să se țină cont de natura și gravitatea suferinței cauzate lui în calitate de victimă a unor acțiuni ilegale, gradul de vinovăție a făptuitorului, împrejurările în care s-a produs prejudiciul, statutul meu social, precum și gradul de satisfacție posibilă cu cuantumul despăgubirii persoanei vătămate. A menționat că, fiind privat în mod ilegal de locul de muncă, dar și de venit, el împreună cu familia sa au pierdut încrederea în ziua de mâine, dreptate, au fost lipsiți de toate plăcerile vieții, iar satisfacerea necesităților economice, sociale și emoționale de bază au devenit imposibile.

Toate acestea sunt strâns legate de drepturile și libertățile de bază garantate de Constituția Republicii Moldova. Suferințele morale întotdeauna duc la prejudiciu moral care nu poate fi măsurat cu ajutorul vreunui sistem de măsurători cantitative sau vreo unitate de mărime fizică. Totodată, a subliniat că urmează să se țină cont și de practica Curții Europene a Drepturilor Omului (Abdulaziz Cabales and Balkandali vs UK, hotărârea din 28 mai 1985, Series A Nr 94, alineatul 96), potrivit căreia „anumite forme de prejudiciu moral, inclusiv suferința emoțională, prin însăși natura lor nu pot fi întotdeauna susținute de dovezi.

La 19 iunie 2023, Întreprinderea Municipală „Su-Canal”, reprezentată de avocatul Dmitri Chiseev, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 02 martie 2023 a Curții de Apel Comrat, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea integrală a hotărârii primei instanțe și deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care cauza să fie transmisă la rejudecare în alt complet de judecată. În motivarea recursului a invocat că instanțele ierarhic inferioare au apreciat incorect circumstanțele din dosar și au aplicat eronat norma juridică din art. 88 din Codul muncii, oferind angajatului drepturile de a contesta rezonabilitatea economică și temeiul reducerii statelor de personal, ceea ce nu îi revine ca prerogativă angajatului și este competența administratorului întreprinderii.

A mai indicat că nu a fost atras în calitate de copârât în prezenta cauză Consiliul de administrație al Întreprinderii Municipale Su-Canal, or, anume el a 5 fost investit cu funcții de aprobare a statelor de personal ale întreprinderii și prin urmare îi sunt lezate drepturile și interesele în acest proces. În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din actele cauzei se constată că, dispozitivul deciziei Curții de Apel Comrat a fost pronunțat public la 02 martie 2023. Decizia motivată din 02 martie 2023 a Curții de Apel Comrat a fost notificată lui Zaharia Piotr, la 17 mai 2023, avocatului Dmitri Chiseev, la 19 mai 2023 și Întreprinderii Municipale „Su-Canal”, la 22 mai 2023, fapt confirmat prin avizele de recepție atașate la materialele cauzei (vol. II, f.d.

195-197). Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal, or, cererile de recurs au fost depuse la 19 iunie 2023 și 13 iulie 2023 (vol. II, f.d.7, 11). La 25 iulie 2023, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul oficiului poștal, a expediat în adresa intimaților copia recursurilor declarate împotriva deciziei din 02 martie 2023 a Curții de Apel Comrat, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Recursurile declarate de Zaharia Piotr și Întreprinderea Municipală „Su- Canal”, reprezentată de avocatul Dmitri Chiseev, au fost depuse până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 17 martie 2023 și vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Examinând temeiurile recursurilor declarate de Zaharia Piotr și Întreprinderea Municipală „Su-Canal”, reprezentată de avocatul Dmitri Chiseev, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil, din motivele ce succed. În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, 17 martie 2023, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele 6 indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursurilor, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursurilor.

Din analiza recursurilor declarate de Zaharia Piotr și Întreprinderea Municipală „Su-Canal”, reprezentată de avocatul Dmitri Chiseev, au invocat temei de admisibilitate prevederile art. 432 alin.(1), (2) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data de 19 iunie 2023 și 13 iulie 2023. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând că recurenții au făcut trimitere la temeiurile de drept prevăzute de art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursurilor, nu a stabilit că normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.

În context, Completul de judecată constată că argumentele invocate în cererile de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă. Din recursurile declarate de Zaharia Piotr și Întreprinderea Municipală „Su- Canal”, reprezentată de avocatul Dmitri Chiseev, nu rezultă că instanța de apel a apreciat arbitrar probele. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa constantă, statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări 7 implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p.38, cauza Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45). La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991). În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil.

Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursurile declarate de Zaharia Piotr și Întreprinderea Municipală „Su-Canal”, reprezentată de avocatul Dmitri Chiseev nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare, sunt inadmisibile. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Zaharia Piotr și Întreprinderea Municipală „Su-Canal”, reprezentată de avocatul Dmitri Chiseev, împotriva deciziei din 02 martie 2023 a Curții de Apel Comrat.

Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Mariana Ursachi 8