2ra-728/23 — anularea ordinului, repunerea in functie, incasarea salariului pentru absenta fortata de la munca, a prejudiciului moral si cheltuielilor de judecata

2ra-728/23 — anularea ordinului, repunerea in functie, incasarea salariului pentru absenta fortata de la munca, a prejudiciului moral si cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-728/23

2-21060375-01-2ra-25052023

Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Central (jud. S. Popovici)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat ( jud. A. Mironov, L. Caraianu, S. Gubenco)

Î N C H E I E R E

28 februarie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

examinând admisibilitatea recursului declarat de Întreprinderea Municipală

„Su-Canal”, reprezentată de avocatul Dmitri Chiseev,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Irina

Drangoz împotriva Întreprinderii Municipale „Su-Canal”, privind anularea

ordinului, repunerea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la

muncă, a prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 29 noiembrie 2022 a Curții de Apel Comrat, prin care s-

a admis apelul depus de Întreprinderea Municipală „Su-Canal”, s-a casat hotărârea

din 30 noiembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central și s-a admis parțial

cererea de chemare în judecată,

c o n s t a t ă:

La 22 aprilie 2021, Irina Drangoz a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Întreprinderii Municipale „Su-Canal”, privind anularea ordinului,

repunerea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă, a

prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că, la 19 octombrie ****, a fost

angajată, conform ordinului nr. ****, în calitate de jurist la Întreprinderea

Municipală „Su-Canal”, fiind încheiat și contract individual de muncă.

La 06 ianuarie 2021, Întreprinderea Municipală „Su-Canal” a emis ordinul nr.

**** „Cu privire la reducerea statelor de personal al întreprinderii pentru anul

2021”. Conform acestui ordin, au fost reduse din statul de personal câteva funcții,

printre care și funcția de jurist, pe care o deținea, astfel fiind preîntâmpinată, în

prealabil, despre reducerea acestei funcții.

Așadar, la **** **** ****, pârâta a emis ordinul nr. 30-k cu privire la

concedierea reclamantei conform art. 86 alin. (1) lit. c) din Codul muncii.

1

Reclamanta a opinat că ordinul nr. **** din **** **** 2021 al Întreprinderii

Municipale „Su-Canal” este ilegal, neîntemeiat și pasibil anulării, deoarece a fost

emis contrar dispozițiilor legale.

A punctat că pârâta a emis ordinul nr. ****din **** **** **** „cu privire la

reducerea statelor de personal pentru anul 2021” în temeiul deciziei nr. 16/13 din

11 decembrie 2019 a Consiliului municipal Comrat „Cu privire la aprobarea statelor

de personal al Întreprinderii Municipale „Su-Canal” pentru anul 2021”. Potrivit

acestui act administrativ, în statele de personal al întreprinderii nu era prevăzut, deja,

funcția de jurist.

A menționat că la adoptarea acestei decizii, Consiliul municipal Comrat a

derogat de la normele art. 6 alin. (1) lit. b) și art. 8 alin. (1), alin. (7) lit. j) din Legea

cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală, deoarece nu era în

drept să aprobe statutul de personal al întreprinderii municipale, prerogativă ce îi

revine în exclusivitate doar Întreprinderii Municipale „Su-Canal”. Respectiv,

ordinul nr. **** din **** **** **** „Cu privire la reducerea statelor de personal

pentru anul 2021” este ilegal, fiind emis în baza unui act administrativ lovit de

nulitate.

Având în vedere că decizia nr. 16/13 din 11 decembrie 2019 a Consiliului

municipal Comrat „Cu privire la aprobarea statelor de personal al Întreprinderii

Municipale „Su -Canal” pentru anul 2021” nu poate constitui ca temei juridic pentru

emiterea ordinului contestat, pârâta nu a respectat dispozițiile art. 88 alin. (1) lit. a)

din Codul muncii și nu a emis un ordin motivat din punct de vedere juridic cu privire

la reducerea numărului sau statelor de personal, prin ce se constată ilegalitatea

acestuia.

În urma concedierii ilegale de la locul de muncă și privării de posibilitatea

angajării în perioada din **** **** **** și până în prezent i s-a cauzat și i se

cauzează prejudiciu material în mărimea salariului, ce nu l-a primit în perioada

absenței forțate de la locul de muncă, reieșind din mărimea salariului mediu lunar.

Reclamanta a solicitat anularea ordinului nr. **** din **** **** **** a

Întreprinderii Municipale „Su-Canal” și repunerea în funcția deținută anterior,

încasarea de la Întreprinderea Municipală „Su-Canal” a salariului pentru perioada

absenței forțate din **** **** **** până la adoptarea actului judecătoresc reieșind

din cuantumul salariului mediu lunar stabilit, încasarea prejudiciului moral în

valoare de 30 000 de lei, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 30 noiembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central

acțiunea a fost admisă parțial. A fost anulat ordinul nr. **** din **** **** ****

privind concedierea Irinei Drangoz din funcția de jurist la Întreprinderea Municipală

„Su-Canal”, începând cu data de **** **** **** cu rezilierea contractului

individual de muncă în legătură cu reducerea statelor de personal. A fost restabilită

Irina Drangoz în funcția de jurist la Întreprinderea Municipală „Su-Canal”. S-a

încasat de la Întreprinderea Municipală „Su-Canal”, în beneficiul Irinei Drangoz

salariul pentru perioada absenței forțate de la muncă în mărime de 63 181 de lei,

precum și suma de 7 239, 52 de lei cu titlu de prejudiciu moral și taxa de stat în

beneficiul statului în sumă de 2112,61 de lei. În rest acțiunea a fost respinsă.

La 09 decembrie 2021, Întreprinderea Municipală „Su-Canal” a declarat apel

împotriva hotărârii din 30 noiembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central,

solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea

2

unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă integral și

să fie încasate de la Irina Drangoz în beneficiul Întreprinderii Municipale „Su-

Canal” cheltuielile pentru asistența juridică în mărime de 3000 de lei (f.d. 62-63).

Prin decizia din 29 noiembrie 2022 a Curții de Apel Comrat, s-a admis cererea

de apel depusă de Întreprinderea Municipală „Su-Canal”. S-a casat hotărârea din 30

noiembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central și s-a pronunțat o nouă

hotărâre, prin care s-a admis parțial cererea de chemare în judecată. S-a anulat

ordinul nr. **** din **** **** **** privind concedierea Irinei Drangoz din funcția

de jurist la Întreprinderea Municipală „Su-Canal”, începând cu data de **** ****

**** cu rezilierea contractului individual de muncă în legătură cu reducerea statelor

de personal, ca fiind ilegal. S-a restabilit Irina Drangoz în funcția de jurist la

Întreprinderea Municipală „Su-Canal”. S-a încasat de la Întreprinderea Municipală

„Su-Canal”, în beneficiul Irinei Drangoz salariul pentru perioada absenței forțate de

la locul de muncă începând cu **** **** ****. S-a încasat de la Întreprinderea

Municipală „Su-Canal”, în beneficiul Irinei Drangoz salariul pentru perioada

absenței forțate de la locul de muncă începând cu 09 martie 2021 până la 30

noiembrie 2021 în mărime de 63 181, 12 de lei. S-a încasat de la Întreprinderea

Municipală „Su-Canal”, în beneficiul Irinei Drangoz prejudiciul moral cauzat în

mărime de un salariu mediu lunar în mărime de 7239, 52 de lei. S-a încasat de la

Întreprinderea Municipală „Su-Canal”, în beneficiu statului taxa de stat în mărime

de 2112, 61 de lei. În rest, pretențiile Irinei Drangoz s-au respins, ca fiind

neîntemeiate (f.d 156-164).

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Comrat a notat că Consiliul municipal

Comrat nu era în drept să adopte statutul de personal al Întreprinderii Municipale

„Su-Canal”, chiar dacă este organul administrației publice locale, cât și fondatorul

acestei întreprinderi. Or, conform art. 8 alin. (7) lit. j) din Legea cu privire la

întreprinderea de stat și întreprinderea municipală, atribuțiile de aprobare a statelor

de personal ai întreprinderii municipale îi revine consiliului de administrației ai

întreprinderii municipale.

Instanța de apel a reținut că, prin hotărârea din 16 iunie 2021 a Judecătoriei

Comrat, sediul Central, s-a anulat decizia nr. 16/13 din 11 decembrie 2019 a

Consiliului municipal Comrat „Cu privire la aprobarea statelor de personal al

Întreprinderii Municipale „Su-Canal” pentru anul 2021”, menținută prin decizia din

02 martie 2022 a Curții de Apel Comrat.

Având în vedere că decizia nr. 16/13 din 11 decembrie 2019 a Consiliului

municipal Comrat „Cu privire la aprobarea statelor de personal al Întreprinderii

Municipale „Su-Canal” pentru anul 2021” a fost anulată, ca fiind ilegală, respectiv

acest act administrativ nu poate constitui temei pentru efectuarea acțiunilor

ulterioare întru executarea acestuia.

Curtea de Apel Comrat a constatat că Întreprinderea Municipală „Su-Canal” nu

a respectat dispozițiile art. 88 alin. (1) lit. a) din Codul muncii și nu a emis un ordin

motivat din punct de vedere juridic cu privire la reducerea numărului sau a statelor

de personal, prin ce a fost încălcată procedura de concediere a reclamantei.

La 17 martie 2023, Întreprinderea Municipală „Su-Canal”, reprezentată de

avocatul Dmitri Chiseev, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 29

noiembrie 2022 a Curții de Apel Comrat, solicitând admiterea cererii de recurs,

casarea integrală a hotărârii primei instanțe și deciziei instanței de apel cu

3

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care cererea de chemare în judecată să fie

respinsă integral.

În motivarea recursului a invocat că instanțele ierarhic inferioare au apreciat

incorect circumstanțele din dosar și au aplicat eronat norma juridică din art. 88 din

Codul muncii, oferind angajatului drepturile de a contesta rezonabilitatea economică

și temeiul reducerii statelor de personal, ceea ce nu îi revine ca prerogativă

angajatului și este competența administratorului întreprinderii.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din actele cauzei se constată că, dispozitivul deciziei Curții de Apel Comrat a

fost pronunțat public la 29 noiembrie 2022. Decizia motivată din 29 noiembrie 2022

a Curții de Apel Comrat a fost notificată avocatului Dmitri Chiseev, la 26 ianuarie

2023 și Întreprinderii Municipale „Su-Canal”, la 25 ianuarie 2023, conform avizului

de recepție (f.d. 166-167).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în speță,

calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal, or,

cererea de recurs a fost depusă la 17 martie 2023 (f.d.187-189).

La 25 mai 2023, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul oficiului poștal,

a expediat în adresa intimatei copia recursului declarat de către Întreprinderea

Municipală „Su-Canal”, reprezentată de avocatul Dmitri Chiseev împotriva deciziei

din 29 noiembrie 2022 a Curții de Apel Comrat, creând astfel participanților la

proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și

le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și

disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței.

La 16 iunie 2023, Irina Drangoz a depus referință, prin care a solicitat ca

recursul declarat de Întreprinderea Municipală „Su-Canal”, reprezentată de avocatul

Dmitri Chiseev, să fie declarat inadmisibil.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost

operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01

septembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie

2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în

vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Recursul declarat de Întreprinderea Municipală „Su-Canal”, reprezentată de

avocatul Dmitri Chiseev, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246

din 17 martie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Examinând temeiurile recursului declarat de Întreprinderea Municipală „Su-

Canal”, reprezentată de avocatul Dmitri Chiseev, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil, din motivele ce succed.

4

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în vigoare

la data depunerii recursului, 17 martie 2023, părțile și alți participanți la proces sunt

în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare

la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în

care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, examinarea

admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în

cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă,

în vigoare la data declarării recursului.

Din analiza recursului declarat rezultă că Întreprinderea Municipală „Su-

Canal”, reprezentată de avocatul Dmitri Chiseev, a invocat temei de admisibilitate

prevederile art. 432 alin.(1), (2) lit. c) din Codul de procedură civilă, în vigoare la

data de 17 martie 2023.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând că recurenta a

făcut trimitere la temeiurile de drept prevăzute de art. 432 alin. (2) lit. c) din Codul

de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, nu a stabilit că normele

aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând normele respective,

ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.

În context, Completul de judecată constată că argumentele invocate în cererea

de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei contestate, or, motivele recursului sunt similare

celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că,

potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de

către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în

afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

5

Din recursul declarat de către Întreprinderea Municipală „Su-Canal”,

reprezentată de avocatul Dmitri Chiseev, nu rezultă că instanța de apel a apreciat

arbitrar probele.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p.38, cauza Stanev

împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de

admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare

din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva

Franței, p. 45).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul

inadmisibil.

Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia că recursul declarat de Întreprinderea Municipală „Su-Canal”,

reprezentată de avocatul Dmitri Chiseev, nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data

depunerii recursului și drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la

data depunerii recursului, art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Întreprinderea Municipală „Su-

Canal”, reprezentată de avocatul Dmitri Chiseev, împotriva deciziei din 29

noiembrie 2022 a Curții de Apel Comrat.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

6