2r-353/24 — anularea ordinului, încasarea despăgubirii în locul restabilirii la locul de muncă, încasarea salariului restant, repararea prejudiciului

D E C I Z I E

cu privire la respingerea recursului declarat de către Întreprinderea Municipală

„SU-Canal”,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Irina

Drangoz împotriva Întreprinderii Municipale „SU-Canal” cu privire la anularea

ordinului, încasarea a 5 salarii medii în schimbul restabilirii la serviciu în funcția

deținută, încasarea salariului pentru toată perioada de privare de dreptul la muncă,

repararea prejudiciului moral cauzat și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 11 iulie 2024 a Curții de Apel Comrat

(Dosarul nr. 2r-353/24

NR. PIGD 2-22090122-01-2r-20082024)

Restituirea cererii de apel, ca fiind depusă în afara termenului legal, iar instanța de

apel a respins cererea de repunere în termenul procedural omis de declarare a

apelului.

Judecătoria Comrat, sediul Central, jud. M. Hanganu,

Curtea de Apel Comrat, jud. Șt. Starciuc, G. Colev, D. Fujenco,

30 octombrie 2024

1

Examinând în lipsa părților recursul depus de ÎM „SU-Canal”,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Mariana Ursachi,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

concretizată prin cererea din 12 octombrie 2023, împotriva Întreprinderii Municipale

„SU-Canal” (în continuare ÎM „SU-Canal”( cu privire la anularea, ca fiind ilegal, a

ordinului cu nr. 50 din 04 aprilie 2022, încasarea a 5 salarii medii în schimbul

restabilirii la serviciu în funcția deținută, obligarea achitării compensării pentru toată

perioada de privare de dreptul la muncă, începând cu 05 aprilie 2022 până la data

adoptării hotărârii, reieșind din cuantumul unui salariu mediu lunar de 7 309,18

MDL, încasarea sumei de 30 000 MDL cu titlu de reparare a prejudiciului moral

(f.d. 1-3, 97).

s-a admis parțial acțiunea Irinei Drangoz, s-a anulat, ca fiind ilegal, ordinul

directorului ÎM „SU-Canal” nr. 50 din 04 aprilie 2022 „privind concedierea Irinei

Drangoz din funcția de jurist-consult”, s-a restabilit Irina Drangoz în funcția de

jurist-consult a ÎM „SU-Canal”, s-a încasat de la ÎM „SU-Canal” în beneficiul Irinei

Drangoz compensarea prejudiciului material, reieșind din mărimea salariului

acumulat pentru toată perioada absenței forțate de la locul de muncă în suma de

152 603,23 MDL, prejudiciul moral în mărime de un salariu mediu lunar în mărime

de 7 044 MDL , s-a încasat de la ÎM „SU-Canal” în beneficiul bugetului taxa de stat

în mărime de 4 586,19 MDL. În rest, s-a respins ca nefondată cerința privind

încasarea compensării prejudiciului moral cauzat în mărime de 42 956 MDL

(f.d. 135, 155-161).

hotărâri suplimentare cu privire la încasarea de la intimat a 5 salarii medii în schimb

de o a restabili la serviciu în funcția deținută (f.d. 136).

respins ca nemotivată cererea reclamantei Irina Drangoz privind adoptarea unei

hotărâri suplimentare (f.d. 146-147).

februarie 2024 a Judecătoriei Comrat, sediul Central (f.d. 148, 171-175).

împotriva hotărârii din 21 februarie 2024 a Judecătoriei Comrat, sediul Central,

2

solicitând inter alia repunerea în termenul procedural omis de declarare a apelului

(f.d. 149-151).

apelantului ÎM „SU-Canal” cu privire la repunerea în termenul procedural omis de

declarare a apelului și s-a restituit cererea de apel depusă împotriva hotărârii din 21

februarie 2024 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, ca fiind depusă cu încălcarea

termenului legal (f.d. 196-199 recto-verso).

11 iulie 2024 a Curții de Apel Comrat, solicitând casarea încheierii recurate și

restituirea cauzei la curtea de apel la etapa primirii cererii de apel și de repunere în

termenul procedural omis (f.d. 211-215).

privind repunerea în termenul procedural omis de declarare a apelului, instanța de

apel nu a ținut cont de faptul că data emiterii hotărârii primei instanțe nu a fost

coordonată cu reprezentantul ÎM „SU-Canal”, iar despre hotărârea din 21 februarie

2024 a aflat abia la 29 februarie 2024, când i-a fost comunicată efectiv copia

hotărârii judecătorești.

hotărârea primei instanțe, termenul de 30 de zile urmează a fi calculat începând cu

data recepționării hotărârii, adică din 29 februarie 2024, dar nu din 21 februarie

2024.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.”

„Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să

respingă recursul și să mențină încheierea”

„Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural

civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de

îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept

procedural.

Efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de

comitere a încălcării legii, de către judecător sau de participantul care are interes să o invoce.

Sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale

participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în funcție de

prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru

neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul

îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii

judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.”

3

„Termenul de procedură ca fiind este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător),

în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de

activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu

de acte.

„Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este

stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.”

„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut

de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea

din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

„Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului

hotărîrii, dacă legea nu prevede altfel.

Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea

prevăzute de art. 116.”

„Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de

procedură pot fi repuse în termen de către instanță.

La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea

îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen

(să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.).

Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la

acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau

trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.”

„Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara

termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să

efectueze repunerea în termen

MOTIVAREA INSTANȚEI

Supreme de Justiție atestă că, potrivit avizului de recepție a trimiterii poștale

DS8011818377AS, copia încheierii motivate din 11 iulie 2024 a Curții de Apel

Comrat a fost comunicată recurentei ÎM „SU-Canal” la 30 iulie 2024 (f.d. 205).

Astfel, se consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în

interiorul termenului legal, deoarece cererea de recurs a fost depusă la 06 august

2024 (f.d. 211).

necunoașterea sau cunoașterea greșită a legii nu exonerează persoanele de obligația

4

de a se conforma legii, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu poate

accepta ipoteza recurentului, precum că începutul termenului de apel curge din

momentul comunicării efective a dispozitivului hotărârii primei instanței, iar în

asemenea circumstanțe a respectat termenul de atac, deoarece copia dispozitivului

hotărârii l-a recepționat la 29 februarie 2024, iar cererea de apel a fost depusă la 28

martie 2024.

termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării

dispozitivului hotărârii, dar nicidecum nu din data comunicării acestuia. Iar, în

sensul coroborat al art. 362 alin. (1) și art. 111 din Codul de procedură civilă,

termenul de exercitare a căii de atac în ordine de apel începe să curgă din ziua

imediat următoare datei calendaristice emiterii și pronunțării hotărârii judecătorești

și nicidecum nu depinde de momentul comunicării actului judecătoresc de

dispoziție.

consideră că ÎM „SU-Canal” a dispus de un termen rezonabil și suficient de la 29

februarie 2024, data când i-a fost comunicat copia dispozitivului hotărârii

judecătorești, pentru a face uz efectiv de dreptul său procedural de a depune cerere

de apel nemotivată până la 22 martie 2024.

manifesta diligență și să se conformeze prevederilor legale, făcând uz în interiorul

termenului legal de dreptul său de a ataca cu apel hotărârea primei instanțe, în caz

contrar intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală, restituirea

apelului ca fiind depus în afara termenului legal, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b)

din Codul de procedură civilă.

legiuitorul a instituit în mod imperativ termen pentru exercitarea căii de atac,

asigurând astfel stabilitatea raporturilor juridice dintre părți și evitarea incertitudinii

pentru o perioadă îndelungată de timp, în care apar, derulează și se modifică o

complexitate de relații dintre părți sub egida unor norme de drept distincte. Deci,

admiterea exercitării unei căi de atac în afara termenului legal ar constitui o încălcare

a principiului legalității și securității raporturilor juridice și respectiv, o soluție

inadmisibilă în conjunctura ordinii de drept naționale.

jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a apreciat că reglementarea

referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate pentru exercitarea unei

căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare a justiției și, în particular, să

respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei interesați trebuie să aibă

posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate. S-a subliniat că aceste

termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze securitatea

juridică fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de

plângeri introduse foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să

5

împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se

pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la

elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete

din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza Marckx v. Belgia).

27. În cauza Melnic v. Republica Moldova, Înalta Curte a constatat violarea

securității raporturilor juridice (art. 6 § 1 al Convenției) pentru admiterea, într-o

cauză cu privire la recuperarea prejudiciilor, a unui recurs depus peste termen, fără

a se expune asupra obiecției reclamantului că recursul este tardiv.

supra, cu normele legale precitate, instanța de recurs ajunge la concluzia că ÎM „SU-

Canal” nu a îndeplinit actul procedural în interiorul termenului legal instituit la

art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Ucraina că, deși în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești

definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina

unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval

considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare

de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru

motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul

securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

iulie 2024 a Curții de Apel Comrat a fost emisă în concordanță cu normele de drept

procedural, iar argumentele invocate în recurs sunt lipsite de substanță, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că soluția emisă de către

instanța de apel este una întemeiată legal și în corespundere cu circumstanțele

cauzei, or, argumentele și probele invocate în susținerea cererii de recurs sunt

contrare legislației procesuale și lipsite de relevanță.

procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge recursul declarat de către ÎM „SU-Canal” împotriva încheierii din 11

iulie 2024 a Curții de Apel Comrat.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Mariana Ursachi

Oxana Parfeni

6