3r-208/24 — Cu privire la anularea ordinului și obligarea la calculare și achitarea remunerației

În data de 13 octombrie 2023 Ivan Molla a depus acțiune de contencios administrativ împotriva Judecătoriei Comrat, prin care a solicitat anularea ordinului cu nr. 3-6/72 din 13 septembrie 2023 privitor la examinarea contestației înaintate de Ivan Molla împotriva rezultatelor evaluării pentru semestrul I anului 2023 și obligarea calculării și achitării sumei din luna august 2023 ce se referă la remunerarea performanței în perioada de muncă în semestru II anului 2023, în corespundere cu calificativul „bine” primite de reclamant în anul trimestru anului 2022.

Prin hotărârea din 20 mai 2024 a Judecătoriei Cimișlia, sediul central s-a respins acțiunea de contencios administrativ înaintată de către Ivan Molla. (f.d.110,126-141, vol. I)

În data de 21 mai 2024 Ivan Molla a înaintat cererea de apel nemotivată împotriva hotărârii din 20 mai 2024 a Judecătoriei Cimișlia, sediul central, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea acțiunii. (f.d.122, vol. I)

Curtea de Apel Comrat prin încheierea din data de 19 august 2024 a declarat inadmisibil apelul depus de către Ivan Molla, din motiv că motivarea apelului nu a fost prezentată în termen. (f.d.146-147, vol. I)

În data de 28 august 2024 Ivan Molla a depus recurs împotriva încheierii din data de 19 august 2024 a Curții de Apel Comrat, prin care a solicitat casarea încheierii contestate, recunoașterea ca fiind întemeiat motivul omiterii termenului de depunere a apelului motivat și repunerea în termenul omis, cu strămutarea spre examinare a apelului motivat depus la data de 22 august 2023 la Curtea de Apel Comrat.(f.d.182-185, vol. I)

În motivarea recursului Ivan Molla a menționat că deși într-adevăr în data de 11 iunie 2024 a recepționat hotărârea motivată a instanței de fond, a omis termenul de depunere a apelului motivat, dar nu în mod intenționat.

În acest sens recurentul a relatat că, faptul depunerii apelului nemotivat a doua zi de la data recepționării dispozitivului hotărârii, care i-a fost expediat la adresa electronică, semnat electronic, confirmă seriozitatea intențiilor sale de a-și apăra drepturile încălcate.

Ivan Molla a menționat că Judecătoria Cimișlia, sediul central i-a expediat hotărârea motivată prin poșta electronică în data de 11 iulie 2024, 1 care nu corespunde cerințelor obligatorii unui document electronic și anume nu este semnată electronic.

Astfel, nerespectarea procedurii corespunzătoare de notificare prin intermediul poștei electronice a hotărârii motivate, face imposibilă aplicarea în speță a prevederilor art. 232, alin. (2) din Codul administrativ, deoarece devine imposibilă verificarea autenticității și integrității actului transmis prin poșta electronică.

Ivan Molla a mai menționat că a omis termenul de depunere a apelului motivat în legătură cu necesitatea administrării mai detaliată a probelor la care a făcut referire în cererea de apel depusă în data de 22 august 2024.

În data de 03 octombrie 2024 Judecătoria Comrat a depus referință la recursul înaintat de către Ivan Molla, prin care a solicitat respingerea recursului. (f.d.63-64, vol. II)

Art. 63, alin. (1) din Codul administrativ reglementează că: „Calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art.383–390 din Codul civil.”

Art. 96, alin. (1) din Codul administrativ stabilește că: „Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”

Art. 191, alin. (5), lit. b) din Codul administrativ reglementează următoarele: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

Art. 232, alin. (2) din Codul administrativ statuează că: „Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”

Art. 236, alin. (2), lit. e) din Codul administrativ prevede următoarele: „Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2).” 2

Art. 241, alin. (1) din Codul administrativ relevă că: „Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”

Art. 242 din Codul administrativ reglementează că: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”

Art. 243, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ statuează că: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.”

Art. 243, alin. (2) din Codul administrativ stabilește că: „Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

Art. 385 alin. (1) din Codul civil prescrie că: „Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând prevederile art. 243, alin. (2) din Codul administrativ a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.

Cercetând starea de fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că în data de 20 mai 2024 Judecătoria Cimișlia, sediul central a pronunțat hotărârea prin care a respins acțiunea de contencios administrativ înaintată de către Ivan Molla.

Dispozitivul hotărârii a fost expediat lui Ivan Molla de către instanța de fond prin intermediul poștei electronice în data de 20 mai 2024. (f.d. 112, vol.I)

În data de 21 mai 2024 Ivan Molla a înaintat cererea de apel nemotivată împotriva hotărârii din 20 mai 2024 a Judecătoriei Cimișlia, 3 sediul central, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea acțiunii. Totodată a menționat că circumstanțele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul vor fi prezentate după notificarea hotărârii motivate. (f.d.122, vol. I)

Curtea de Apel Comrat prin încheierea din data de 19 august 2024 a declarat inadmisibil apelul depus de către Ivan Molla, din motiv că motivarea apelului nu a fost prezentată în termen. (f.d.146-147, vol. I)

Ivan Molla, a criticat soluția instanței de apel, indicând că a omis termenul de prezentare a apelului motivat, deoarece instanța de fond i-a comunicat hotărârea motivată necorespunzător și anume nu a fost semnată electronic.

Efectuând controlul judiciar al încheierii din 19 august 2024 a Curții de Apel Comrat, instanța de recurs a constatat că aceasta a fost emisă în concordanță cu normele de drept procedural, ori în corespundere cu art. 236, alin. (2), lit. e) din Codul administrativ apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă în termenul stabilit la art. 232, alin.(2) din Codul administrativ.

Articolul 232, alin. (2) din Codul administrativ prevede expres că motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate.

În acest context completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale. Prin urmare, neexecutarea dispozițiilor normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu survenirea efectelor negative.

Instanța de recurs menționează că termenul de procedură instituit de legiuitor este prevăzut de o normă imperativă și trebuie executat întocmai. Așa, art. 232, alin. (2) din Codul administrativ stipulează că începutul curgerii termenului de depunere a apelului motivat este determinat doar de un singur eveniment – de la data notificării hotărârii motivate.

Din materialele dosarului rezultă că instanța de fond în data de 11 iulie 2024 a expediat hotărârea motivată lui Ivan Molla, prin intermediul poștei electronice.

Astfel, coroborând prevederile art. 63, alin. (1) din Codul administrativ cu art. 385 alin. (1) din Codul civil se constată că, în condițiile speței începutul curgerii termenului de depunere a apelului motivat este ziua imediat următoare datei calendaristice notificării hotărârii motivate, adică ziua de 12 iulie 2024, iar ultima zi fiind data de 12 august 2024, ora 24:00. 4

Din materialele dosarului rezultă cu certitudine că Ivan Molla nu s-a conformat prevederilor art. 232, alin. (2) din Codul administrativ, or apelul motivat a fost depus abia la 22 august 2024, după ce instanța de apel a declarat inadmisibil apelul, deoarece motivarea apelului nu a fost prezentată în termen.

Prin recursul înaintat Ivan Molla a menționat că, a omis termenul de prezentare a apelului motivat din motive ce nu au depins de el și anume că hotărârea motivată expediată la adresa electronică nu a fost semnată corespunzător, astfel fiind imposibil de verificat autenticitatea și integritatea acesteia.

Acest argument este respins de către instanța de recurs ca fiind declarativ, or instanța de fond a ales modalitatea de notificare cea mai rapidă și eficientă din punct de vedere a costurilor și a expediat-o la adresa electronică mollaivan078@gmail.com, care este gestionată de către recurentul Ivan Molla, iar acesta nu a prezentat careva probe care ar demonstra că documentul recepționat în data de 11 iulie 2024 nu corespunde cu hotărârea motivată, anexată la materialele dosarului.

Mai mult, Ivan Molla, activând în funcția de șef al secției evidență și documentare procesuală din cadrul Judecătoriei Comrat, cunoaște caracterul public al hotărârilor judecătorești și că acestea sunt publicate pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată, deci, urma să depună diligență și să verifice dacă hotărârea motivată recepționată prin intermediul poștei electronice, corespunde cu hotărârea motivată publicată de către instanța de fond în data de 31 iulie 2024 și să se conformeze prevederilor legale și să prezinte motivarea apelului în termen.

Astfel, este în afara oricărui dubiu că recurentul nu a prezentat apelul motivat în termenul legal prevăzut la art. 232, alin. (2) din Codul administrativ, deși, a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de acest drept procedural și a prezenta apelul motivat în interiorul termenului legal.

În urma celor constatate completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în modul expres prevăzut și în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

În corespundere cu prevederile art. 24, alin. (1) din Codul administrativ, Ivan Molla urma să îndeplinească obligațiile cu bună-credință. Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenul prevăzut de lege, ori termenul de depunere a apelului motivat este imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestei condiții atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac. Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a apelului motivat se 5 datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al apelantului Ivan Molla, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu- se cu bună-credință de drepturile și obligațiile procedurale.

Astfel, prin prisma art. 24, alin. (1) din Codul administrativ, Ivan Molla inițiind acțiune în instanța de judecată, avea obligația prezumată de a manifesta diligență și atitudine activă să se intereseze de soarta dosarului și să prezinte apelul motivat în termen. Această acțiune procesuală era necesară pentru întreprinderea măsurilor de protejare a drepturilor de acces la instanță și declararea căii de atac (apelul), în caz contrar intervenind cu titlu de sancțiune procedurală, declararea apelului inadmisibil în temeiul art. 232, alin. (2) coroborat cu art. 236, alin. (2), lit. e) din Codul administrativ.

Cu privire la acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat în cauza Van Harn v. Germania (nr.7557/03 din 11 septembrie 2007) că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.

Astfel, soluția instanței de apel, de a declara apelul inadmisibil, este în concordanță cu prevederile art. 236, alin. (2), lit. e) din Codul administrativ, or termenul de depunere a apelului motivat este imperativ, iar prelungirea acestuia prin explicarea lacunele apelului, ar încălca principiul securității raporturilor juridice.

Sub acest aspect completul de judecată notează că legiuitorul a instituit termenul imperativ pentru exercitarea căii de atac, asigurând astfel stabilitatea raporturilor juridice dintre părți și evitarea incertitudinii pentru o perioadă îndelungată de timp, în care apar, derulează și se modifică o complexitate de relații dintre părți sub egida unor norme de drept distincte. Deci, admiterea exercitării unei căi de atac efectuată necorespunzător și în afara termenului legal ar constitui o încălcare a principiului legalității și securității raporturilor juridice și respectiv, o soluție inadmisibilă în conjunctura ordinii de drept naționale.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat în jurisprudența sa că reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate pentru exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate. Or, aceste termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze securitatea juridică fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de plângeri introduse foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza Marckx v. Belgia). 6

Cu referire la solicitarea lui Ivan Molla, adresată Curții Supreme de Justiție, de a recunoaște ca fiind întemeiat motivul omiterii termenului de depunere a apelului motivat și repunerea în termenul omis, instanța de recurs menționează, că legislatorul a prevăzut dreptul părții de a solicita repunerea în termen a apelului, însă această solicitare urma să fie adresată instanței de apel, ca instanță competentă în examinarea cererii de repunere în termen a apelului și prelungirea termenului de apel. Prin urmare, instanța de recurs nu se poate expune asupra acestei solicitări, or, în ordine de recurs se verifică legalitatea încheierii contestate, iar solicitarea privind repunerea apelului în termen nu a fost examinată de către instanța de apel, deoarece nu i-a fost înaintată.

În lumina acestor circumstanțe, instanța de recurs ajunge la concluzia că instanța de apel întemeiat a declarat inadmisibil apelul depus de către Ivan Molla împotriva hotărârii din 20 mai 2024 a Judecătoriei Cimișlia, sediul central.

Conjunctura situației de fapt constatată de instanța de recurs și concluziile trase profilează netemeinicia recursului și necesitatea respingerii acestuia cu menținerea încheierii contestate.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul 243, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de către Ivan Molla. Menține încheierea din data de 19 august 2024 a Curții de Apel Comrat, emisă în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de către Ivan Molla împotriva Judecătoriei Comrat cu privire la anularea ordinului și obligarea la calculare și achitarea remunerației legate de performanțele realizate în semestru II anului 2023. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 7