3ra-223/24 — cu privire la anularea actului administrativ si încasarea prejudiciului moral

3ra-223/24 — cu privire la anularea actului administrativ si încasarea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Judecătoria

Comrat,

în cauza de contenciosului administrativ, intentată la acțiunea depusă de

către Ivan Molla împotriva Judecătoriei Comrat privind anularea actului

administrativ și încasarea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 14 decembrie 2023 a Curții de Apel Comrat

(Dosarul nr. 3ra-223/24

PIGD 2-19033735-01-3ra-04032024)

Inadmisibilitatea recursului vădit neîntemeiat. Art.246, alin. (2), lit. h) din

Codul administrativ.

Judecătoria Cimișlia, sediul central, jud. V. Potlog

Curtea de Apel Comrat, jud. A. Mironov, Ș. Starciuc, D. Fujenco

16 aprilie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul declarat de către Judecătoria

Comrat,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

administrativ împotriva Judecătoriei Comrat, prin care a solicitat anularea

ordinului 3-6/ nr. 61 din 24 decembrie 2018 cu privire la aplicarea sancțiunii

disciplinare sub formă de avertisment, șefului secției în cadrul direcției

evidența documentare procesuală a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr–Lunga

și încasarea prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei.

la aprobare noilor state de personal, în secția evidență și documentare

procesuală în Judecătoria Comrat, sediul Ceadîr-Lunga, era aprobată funcție de

inspector superior asupra executorii hotărârilor judecătorești pe 0,5 unități, iar

una din atribuțiile de serviciu era executarea hotărârilor judecătorești. Deși,

această funcție a fost redusă, atribuțiile de serviciu, inclusiv, executarea

hotărârilor judecătorești nu au fost introduse în atribuțiile funcțiilor din cadrul

secției evidență și documentare procesuală în cadrul Judecătoriei Comrat,

sediul Ceadîr-Lunga.

de șef al secției, în cadrul direcției evidență și documentare procesuală a

Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr–Lunga. În obligațiile de serviciu ale șefului

secției, nu intră executarea hotărârilor penale, dar de control asupra termenului

de executare a hotărârilor. Executarea obligației de control asupra termenului

de executare a hotărârilor este din start imposibil de realizat, deoarece în

atribuțiile de serviciul ale subalternilor nu intră obligația de executare a

hotărârilor judecătorești.

penală, însă, el nu poate fi sancționat pentru neîndeplinirea obligațiilor de

serviciu, or, astfel de obligații el nu are.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de Ivan Molla, s-a anulat

ordinul 3-6/nr. 61 din 24 decembrie 2018 cu privire la aplicarea sancțiunii

disciplinare sub formă de avertisment șefului secției în cadrul direcției evidență

și documentare procesuală a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr–Lunga Ivan

1

Molla, s-a declarat inadmisibilă cerința lui Ivan Molla privind încasarea de la

Judecătoria Comrat, a prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei. (f.d.80, 88-

95, vol. III)

august 2022, de către Judecătoria Comrat. (f.d. 82-83, 97-101, vol. III)

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de către Judecătoria Comrat împotriva hotărârii Judecătoriei

Cimișlia, sediul central din data de 05 august 2022 emisă în cauza de contencios

administrativ, intentată la acțiunea depusă de Ivan Molla împotriva Judecătoriei

Comrat, privind anularea actului administrativ și încasarea prejudiciului moral.

(f.d.160,162-168, vol. III)

instanței de fond și anume în partea anulării ordinului 3-6/nr.61 din 24

decembrie 2018.

din Legea 158 din 04 iulie 2008, a concluzionat că pretenția lui Ivan Molla

privind anularea ordinului 3-6/nr. 61 din 24 decembrie 2018 cu privire la

aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de avertisment, este întemeiată.

6/ nr. 61 din 24 decembrie 208 și procesului-verbal al ședinței comisiei

disciplinare nr. 3 din 18 decembrie 2018, lui Ivan Molla i s-a imputat

neîndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor de serviciu și anume neexecutarea

în termen a deciziei Curții Supreme de Justiție din 12 iunie 2018.

imputate careva abateri disciplinare sau încălcări repetate a atribuțiilor de

serviciu, or, sancțiunea disciplinară intervine doar în cazul stabilirii repetării

acțiunilor necorespunzătoare prevăzută de Legea nr. 158 din 04 iulie 2008.

a putea fi calificată ca abatere disciplinară, neglijența nu trebuie să se manifeste

o singură dată, ci cel puțin de 2 ori, pentru că doar așa se va putea spune că este

repetată”.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

prin care a solicitat anularea deciziei instanței de apel cu trimiterea cauzei la

rejudecare. (f.d.191-192, vol.III)

soluția adoptată, reiterând opinia din referința depusă la cererea de chemare în

judecată și în cererea de apel.

2

pentru încălcările care nu implică o gravitate medie sau consecințe grave și care

nu au caracter continuu, iar hotărârea contestată vine în contradicție cu

prevederile Legii nr. 158 din 04 iulie 2008, nepermițând administrației

Judecătoarei Comrat să pedepsească disciplinar salariatul, care a admis abatere

disciplinară pentru a preveni repetarea acestora.

înaintat de către Judecătoria Comrat, solicitând declararea recursului

inadmisibil, având în vedere lipsa temeiurilor pentru depunerea recursului.

(f.d. 202-203, vol.III)

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele

și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și

se comunică părților.”

„ Recursul se declară inadmisibil în special când:

a)decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;

a1) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.2451;

b) recursul este depus în mod repetat;

c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;

d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1);

e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului

prevăzut la art.245 alin.(2);

f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art.244 alin.(2), art.233 alin.(1)

și (2) și art.234 alin.(1) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea

Supremă de Justiție;

3

g) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru

dezvoltarea jurisprudenței;

h) recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că, decizia Curții de Apel Comrat a fost

pronunțată public la 14 decembrie 2023. Conform avizului de recepție, decizia

motivată a fost notificată autorității publice pârâte, la 20 februarie 2024. (f.d.

172, vol.III)

Recursul motivat a fost depus de către Judecătoria Comrat la 15 martie

În asemenea circumstanțe completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată

în interiorul termenului legal.

că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui

control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel,

normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv

al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne decizia instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio

a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare

și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

autoritatea publică recurentă nu a invocat temeiul legal în baza căruia își

întemeiază recursul, dar a făcut trimitere la prevederile art. 244, 245 din Codul

administrativ, fără a indica expres temeiul de admisibilitate a recursului.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu

4

indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea

lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de

actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care,

din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Comrat și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici.

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Comrat, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea

pretins argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar

substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din

oficiu.

motivele de casare, invocate în recursul depus de Judecătoria Comrat nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,

deoarece argumentele invocate în recurs sunt irelevante, care nu au putere să

răstoarne soluția instanței de apel, care în temeiul art. 219 din Codul

administrativ a cercetat starea de fapt în baza tuturor probelor prezentate în

dosarul administrativ, precum și a celor prezentate în instanța de judecată.

că, recursul depus de Judecătoria Comrat conține obiecții de fapt și de drept

similare celor expuse în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel,

care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Comrat, fiind apreciate

în mod corespunzător.

la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima

instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale

a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură

în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea

5

a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor

ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul Judecătoria

Comrat

din Codul administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de către Judecătoria Comrat.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

6