2ac-97/24 — anularea dispozitiei

Dosarul nr. 2ac-97/24

2-22034995-01-2ac-19032024

Î N C H E I E R E

27 martie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Stela Procopciuc

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând demersul Președintelui interimar al Curții de Apel Comrat, Andrei

Mironov, privind examinarea declarațiilor de abținere a judecătorilor Curții de Apel

Comrat, Andrei Mironov și Dmitrii Fujenco, de la examinarea cauzei de contencios

administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Molla Ivan

împotriva Judecătoriei Comrat cu privire la anularea dispoziției,

constată:

Molla Ivan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Judecătoriei Comrat

privind anularea dispoziției nr.1 din 02 ianuarie 2020 cu privire la restabilirea de

către secția de evidență și documentare procesuală în competența direcției

Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr Lunga, împreună cu arhivarul Judecătoriei

Comrat, sediul Ceadâr Lunga a tuturor dosarelor din arhivă, pregătirea spre nimicire

de către arhivarul Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr Lunga si plasarea acestora în

încăperea arhivei judecătoriei Comrat sediul Ceadâr Lunga, conform anilor de

păstrare și numerotare ordinară în termen de până la 10.02.2020.

Prin hotărârea din 29 noiembrie 2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de Molla Ivan împotriva Judecătoriei

Comrat.

S-a anulat ca fiind ilegal în tot actul administrativ individual - dispoziția

Judecătoriei Comrat nr.1 din data de 02.01.2020 cu privire la restabilirea de către

secția de evidență și documentare procesuală în competența direcției Judecătoriei

Comrat, sediul Ceadâr Lunga, împreună cu arhivarul Judecătoriei Comrat, sediul

Ceadâr Lunga a tuturor dosarelor din arhivă, pregătirea spre nimicire de către

arhivarul Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr Lunga si plasarea acestora în încăperea

arhivei judecătoriei Comrat sediul Ceadâr Lunga, conform anilor de păstrare și

numerotare ordinară în termen de până la 10.02.2020.

La 18 decembrie 2023, Judecătoria Comrat a depus cerere de apel nemotivată,

iar la 24 ianuarie 2024, a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 29

noiembrie 2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, prin care a solicitat casarea

hotărârii instanței de fond cu pronunțarea unei decizii noi de respingere a cererii de

chemare în judecată.

La 15 ianuarie 2024, Curții de Apel Comrat, conform competenței, i-a parvenit

spre examinare cererea de apel depusă de Judecătoria Comrat împotriva hotărârii din

1

29 noiembrie 2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central.

Potrivit fișei de repartizare a dosarului, cauza a fost repartizată judecătorului-

raportor Andrei Mironov, care face parte din completul de judecată în următoarea

componență: Andrei Mironov – președintele completului, Ștefan Starciuc și Dmitrii

Fujenco.

Judecătorii Curții de Apel Comrat, Andrei Mironov și Dmitrii Fujenco, au

declarat abținere de la judecată, în temeiului art. 49 alin. (1) din Codul de procedură

civilă și art. 50, 51 din Codul administrativ, invocând că anterior, la data de 10 martie

2021, în calitate de instanță de fond au participat la examinarea acțiunii în contencios

administrativ depusă de Molla Ivan împotriva Judecătoriei Comrat cu privire la

anularea parțială a actului administrativ, ordinul 3-6, nr. 81 din 16 decembrie 2019 și

anularea integrală a dispoziției nr. 01 din 02 ianuarie 2020. Or, prin hotărârea din 01

martie 2021 a Curții de Apel Comrat, cererea de chemare în judecată a fost admisă

integral (f.d. 45-53, vol.1).

Judecătorii Curții de Apel Comrat, Andrei Mironov și Dmitrii Fujenco, au

menționat că sunt în imposibilitate de a participa la examinarea cererii de chemare în

judecată depusă de Molla Ivan împotriva Judecătoriei Comrat cu privire la anularea

dispoziției nr. 01 din 02 ianuarie 2020, deoarece anterior au participat la examinarea

prezentei cauzei ca instanță de fond.

La 15 martie 2023, Președintele interimar al Curții de Apel Comrat, Andrei

Mironov, a expediat cauza Curții Supreme de Justiție în vederea examinării

declarației de abținere a judecătorilor Curții de Apel Comrat, Andrei Mironov și

Dmitrii Fujenco, de la examinarea cererii de apel depusă de Judecătoria Comrat,

împotriva hotărârii din 29 noiembrie 2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central,

invocând imposibilitatea formării în cadrul Curții de Apel Comrat a unui complet de

judecată pentru examinarea acesteia (f.d. 25, vol.2).

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele expuse în declarația de

abținere, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a

admite declarația de abținere a judecătorilor Curții de Apel Comrat, Andrei Mironov

și Dmitrii Fujenco și a transmite cauza la Curtea de Apel Cahul.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a

remarca faptul că, potrivit informației privind judecătorii în funcție din cadrul

sistemului judiciar al Republici Moldova, publicată pe portalul oficial al Consiliului

Superior al Magistraturii, în cadrul Curții de Apel Comrat activează 4 judecători:

Dmitrii Fujenco, Grigori Colev, Andrei Mironov (președinte interimar) și Ștefan

Starciuc, iar trei funcții fiind vacante.

Astfel, faptul că, în prezent, la Curtea de Apel Comrat activează doar 4

judecători constituie un impediment pentru formarea unui complet de judecată în

vederea examinării declarației de abținere a judecătorilor Curții de Apel Comrat,

Andrei Mironov și Dmitrii Fujenco.

Prin urmare, în temeiul art. 53 alin. (3) din Codul de procedură civilă, prezenta

declarație de abținere urmează a fi soluționată de Curtea Supremă de Justiție.

Conform art. 202 alin. (1) din Codul administrativ, judecătorul care examinează

acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza

temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50.

Conform art. 50 din Codul administrativ, pentru o autoritate publică într-o

procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora

există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.

2

Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana care

acționează pentru autoritatea publică:

a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă

ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;

b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi

contestat în privința unui participant la această procedură;

c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la

aprecierea probelor până la încheierea procedurii;

d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii

administrative.

Completul reține că legiuitorul prin expresia „în special” din conținutul normei

art. 50 alin. (2) din Codul administrativ a indicat că motivele de justificare a

neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției de judecător în procedura

contenciosului administrativ nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv pot fi

reglementate și alte astfel de motive.

În continuare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că

potrivit art. 202 alin. (4) din Codul administrativ, recuzarea sau abținerea

judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 52 alin. (2), (4) din Codul de procedură civilă,

propunerea de abținere de la judecată trebuie să fie motivată și prezentată până la

începerea dezbaterii cauzei în fond.

Procedura soluționării cererii de abținere de la judecată și efectele admiterii ei se

determină conform prevederilor art. 53 și 54.

Art. 53 alin. (5) din Codul de procedură civilă, statuează că instanța decide

asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se

supune niciunei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei.

Potrivit prevederilor art. 49 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecătorul

care a luat parte la judecarea cauzei în primă instanță nu mai poate participa la

judecarea acesteia în instanță de apel, de recurs, și nici la rejudecarea ei în prima

instanță, după casare.

În conformitate cu art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă,

judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă are un interes personal, direct

sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială

obiectivitatea și nepărtinirea lui.

În conformitate cu art. 52 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă există

temeiurile specificate la art. 50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul,

grefierul sânt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași temeiuri, recuzarea poate

fi înaintată de participanții la proces sau este examinată din oficiu de către instanță.

Din materialele cauzei rezultă că judecătorii Curții de Apel Comrat, Andrei

Mironov și Dmitrii Fujenco și-au declarat abținere de la judecarea prezentei cauze.

Drept temei de abținere judecătorii Andrei Mironov și Dmitrii Fujenco au invocat

imposibilitatea participării la examinarea prezentei cauze pe motiv că anterior au

participat la examinarea acțiunii depuse de Molla Ivan împotriva Judecătoriei Comrat

cu privire la anularea parțială a actului administrativ, ordinul 3-6, nr. 81 din 16

decembrie 2019 și anularea integrală a dispoziției nr. 01 din 02 ianuarie 2020.

Astfel, prin hotărârea din 01 martie 2021 a Curții de Apel Comrat, cererea de

chemare în judecată a fost admisă integral și s-a anulat pct.3 din ordinul 3-6 nr. 81

din 16 decembrie 2019 a Vicepreședintelui Judecătoriei Comrat, I. Botezatu și s-a

3

anulat integral dispoziția nr. 1 din 02 ianuarie 2020 a Vicepreședintelui Judecătoriei

Comrat , I. Botezatu.

În circumstanțele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

constată că judecătorii Andrei Mironov și Dmitrii Fujenco au participat anterior la

examinarea cauzei.

În această privință, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că

imparțialitatea personală a unui magistrat se prezumă până la proba contrară (cauza

Hauschildt v. Danemarca), iar prezumția imparțialității ar putea fi răsturnată dacă

circumstanțele abordate în cursul celei de-a doua proceduri sunt analoage celor cu

referire la care judecătorul s-a pronunțat anterior (cauza Mancel și Branquart vs

Franța).

Completul menționează că pentru a evita orice îndoială de imparțialitate și

profesionalism al judecătorului semnatar al declarației de abținere, rezultând din

faptul că magistratul s-a pronunțat asupra cauzei, declarația de abținere este

întemeiată și constituie un motiv obiectiv și suficient de justificat pentru a o admite.

Or, raportând cele constatate la prevederile legale relevante prezentei cauze, în

vederea excluderii oricărei îndoieli în privința imparțialității magistraților, Completul

ajunge la concluzia de a admite declarația de abținere a judecătorilor Andrei Mironov

și Dmitrii Fujenco, de la judecarea prezentei cauze.

Astfel, având în vedere că, în rezultatul admiterii declarației de abținere a

judecătorilor Curții de Apel Comrat, Andrei Mironov și Dmitrii Fujenco, de la

examinarea prezentei cauze, a devenit imposibilă substituirea acestor judecători,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că prezenta cauză

urmează a fi strămutată la Curtea de Apel Cahul.

În conformitate cu art. art. 202 alin. (4), 230 din Codul administrativ, art. art. 50-

53, 269-270 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție

dispune:

Se admite declarația de abținere a judecătorilor Curții de Apel Comrat, Andrei

Mironov și Dmitrii Fujenco, de la de la examinarea cauzei de contencios

administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Molla Ivan

împotriva Judecătoriei Comrat cu privire la anularea dispoziției.

Se trimite Curții de Apel Cahul cauza de contencios administrativ intentată la

cererea de chemare în judecată depusă de Molla Ivan împotriva Judecătoriei Comrat

cu privire la anularea dispoziției.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

4