2ac-157/21 — contestarea actelor administrative

Dosarul nr. 2ac-157/2021 Î N C H E I E R E 29 septembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecători Nina Vascan Victor Burduh examinând demersul Curții de Apel Comrat privind soluționarea conflictului negativ de competență dintre Curtea de Apel Comrat și Judecătoria Comrat, la examinarea cauzei de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată de Ivan Molla împotriva Judecătoriei Comrat privind contestarea actelor administrative, c o n s t a t ă : La 28 februarie 2020, Ivan Molla a depus prin intermediul oficiului poștal, la Judecătoria Comrat, sediul Central, cerere de chemare în judecată împotriva Judecătoriei Comrat cu privire la contestarea actelor administrative (f.d.21), solicitând anularea pct. 3 din ordinul 3-6 nr. 81 din 16 decembrie 2019 a vicepreședintelui Judecătoriei Comrat, I. Botezatu, „Privind aprobarea completărilor și modificărilor la Regulamentul-cadru cu privire la organizarea și funcționarea secretariatului la Judecătoria Comrat, aprobat de vicepreședintele Judecătoriei Comrat la 27 iulie 2018”, prin care s-a completat Regulamentul-cadru cu pct. 10.15, anularea integrală a dispoziției nr. 01 din 02 ianuarie 2020 a vicepreședintelui Judecătoriei Comrat, I. Botezatu.

Prin încheierea din 20 mai 2020 a Curții de Apel Comrat s-a strămutat cauza la Judecătoria Cimișlia, sediul Central, în conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. d) din Codul de procedură civilă, deoarece din motivul abținerii de la judecată a mai multor judecători substituirea acestora a devenit imposibilă (f.d. 51 recto-verso). Prin încheierea din 05 iunie 2020 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, s-a transmis cauza după competență Curții de Apel Comrat, în conformitate cu art. 191 alin. (2) și art. 198 alin. (2) din Codul administrativ, din motiv că actele contestate sunt acte administrative normative (f.d.54-55). Prin hotărârea din 10 martie 2021 a Curții de Apel Comrat s-a admis acțiunea depusă de către Ivan Molla.

S-a anulat pct. 3 din ordinul 3-6 nr. 81 din 16 decembrie 2019 a vicepreședintelui Judecătoriei Comrat, I. Botezatu, „Privind aprobarea completărilor și modificărilor la 1 Regulamentul-cadru cu privire la organizarea și funcționarea secretariatului la Judecătoria Comrat, aprobat de vicepreședintele Judecătoriei Comrat la 27 iulie 2018”. S-a anulat integral dispoziția nr. 01 din 02 ianuarie 2020 a vicepreședintelui Judecătoriei Comrat, I. Botezatu (f.d.160, 166-174, 178-185). La 09 aprilie 2021, Judecătoria Comrat a depus la Curtea de Apel Comrat recurs motivat împotriva hotărârii din 10 martie 2021 a Curții de Apel Comrat (f.d.191-193).

Prin decizia din 23 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiției a fost admis recursul depus de către Judecătoria Comrat și a fost casată integral hotărârea din 10 martie 2021 a Curții de Apel Comrat și s-a restituit cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de către Ivan Molla împotriva Judecătoriei Comrat cu privire la contestarea actelor administrative, spre rejudecare la Curtea de Apel Comrat, în alt complet de judecată (f.d.205-216). La 26 august 2021, reprezentantul Judecătoriei Comrat a solicitat separarea pretențiilor din acțiune întrucât se contestă un act administrativ individual care ține de competența primei instanței, cît și un act administrativ cu caracter normativ care este de competența curții de apel.

Prin încheierea din 26 august 2021 a Curții de Apel Comrat, a fost declinată competența Curții de Apel Comrat, cu transmiterea dosarului Curții Supreme de Justiție pentru soluționarea conflictului de competență (f.d.232-233). Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție respinge demersul privind soluționarea conflictului negativ de competență, reieșind din următoarele considerente. În corespundere cu art. 200 alin. (3), (4) din Codul administrativ, conflictul de competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către Curtea Supremă de Justiție.

Conflictul de competență se soluționează fără citarea participanților la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs. Din materialele cauzei s-a stabilit că prin acțiunea înaintată împotriva Judecătoriei Comrat, Molla Ivan a solicitat anularea pct. 3 din ordinul 3-6 nr. 81 din 16 decembrie 2019 a vicepreședintelui Judecătoriei Comrat, I. Botezatu, „Privind aprobarea completărilor și modificărilor la Regulamentul-cadru cu privire la organizarea și funcționarea secretariatului la Judecătoria Comrat, aprobat de vicepreședintele Judecătoriei Comrat la 27 iulie 2018”, prin care s-a completat Regulamentul-cadru cu pct. 10.15, anularea integrală a dispoziției nr. 01 din 02 ianuarie 2020 a vicepreședintelui Judecătoriei Comrat, I. Botezatu.

Prevederile art. 191, alin. (1) și (2) din Codul administrativ, stipulează că, cu excepția cazurilor prevăzute la alin.(2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile în contencios administrativ. Curțile de apel soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor administrative normative, care nu se supun controlului de constituționalitate. Instanța de recurs constată că în condițiile prezentului caz, Judecătoria Cimișlia, sediul Central, considerând că actele administrative ce formează obiectul material al 2 prezentei acțiuni sunt cu caracter normativ, a transmis cauza după competență Curții de Apel Comrat (f.d.54-55). Pentru soluționarea demersului Curții de Apel Comrat privind soluționarea conflictului negativ de competență dintre Curtea de Apel Comrat și Judecătoria Comrat, cu precădere se impun de făcut următoarele precizări.

Așadar, prin decizia din 23 iunie 2021, Curtea Supremă de Justiție a stabilit că fiindu-i transmisă după competență prezenta cauză, Curtea de Apel Comrat ab initio trebuia să verifice care din actele contestate sunt acte cu caracter normativ și care din ele sunt acte administrative cu caracter individual or, este imperios faptul că legalitatea unui act administrativ cu caracter normativ se verifică în două grade de jurisdicție, pe când legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, se verifică în trei grade de jurisdicție. Respectiv, în dependență de caracterul actului, Curtea de Apel Comrat trebuia să stabilească competența jurisdicțională.

La fel, Curtea Supremă de Justiție a constatat că, Curtea de Apel Comrat la judecarea cauzei nu a verificat dacă pct. 3 din ordinul 3-6 nr. 81 din 16 decembrie 2019 emis de vicepreședintele Judecătoriei Comrat, I. Botezatu, stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice ori este un act administrativ cu caracter individual, care reglementează un caz individual.

Prin urmare, Curtea Supremă de Justiție a stabilit că actul contestat de reclamant, dispoziția vicepreședintelui Judecătoriei Comrat, I. Botezatu, nr. 01 din 02 ianuarie 2020, în esență, este un act administrativ cu caracter individual, care conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

Astfel, dispoziția vicepreședintelui Judecătoriei Comrat, I. Botezatu, nr. 01 din 02 ianuarie 2020 a dat naștere unui caz individual în domeniul dreptului public, deoarece stabilește cert cercul de persoane în privința cărora produce efecte juridice, și anume – sarcina lui Ivan Molla de a restabili toate dosarele arhivate și să le aranjeze în arhiva Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-Lunga, precum și sarcina șefului arhivei Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-Lunga – Anna Cencova, de a controla executarea acestei obligații de către Ivan Molla. În așa mod, prin decizia din 23 iunie 2021, Curtea Supreme de Justiție a subliniat că, la acceptarea acțiunii în procedură, Curtea de Apel Comrat trebuia să verifice dacă este competentă jurisdicțional de a efectua ca primă instanță controlul judecătoresc al legalității dispoziției vicepreședintelui Judecătoriei Comrat, I. Botezatu, nr. 01 din 02 ianuarie 2020, care este un act administrativ cu caracter individual.

Totodată, în cazul în care ar fi constatat că pct. 3 din ordinul 3-6 nr. 81 din 16 decembrie 2019 al vicepreședintelui Judecătoriei Comrat, I. Botezatu, este un act administrativ cu caracter normativ și ține de competența sa jurisdicțională, Curtea de Apel Comrat trebuia să verifice cui aparține competența în caz de concurență a două pretenții de drept administrativ, una care ține de jurisdicția judecătoriei, iar alta de jurisdicția curții de apel. Contrar constatărilor Curții Supreme de Justiție, Curtea de Apel Comrat prin încheierea din 26 august 2021, eronat a concluzionat că prezenta cauză nu urmează a fi 3 examinată de Curtea de Apel Comrat, dar de instanța de fond deoarece ordinul 3-6 nr. 81 din 16 decembrie 2019 emis de vicepreședintele Judecătoriei Comrat, I. Botezatu, nu stabilește regulile obligatorii de aplicare în situațiile identice nedeterminate, în legătură cu care fapt reprezintă un act administrativ individual.

Mai mult, a invocat Curtea de Apel Comrat că la caz reclamantul a explicat că cerința înaintată de acesta nu urmează a fi disjungată, întrucât dispoziția vicepreședintelui Judecătoriei Comrat, I. Botezatu, nr. 01 din 02 ianuarie 2020 rezultă din ordinul prin care s-au introdus modificările în instrucțiune. Procedând în asemenea mod, Curtea de Apel Comrat neglijând totalmente constatările specificate de către instanța de recurs în decizia din 23 iunie 2021, greșit și nejustificat a ridicat conflictul negativ de competență or, Curtea Supremă de Justiție în actul judecătoresc pronunțat, clar și explicit a evidențiat care sunt acțiunile procedurale ale Curții de Apel Comrat, urmare a transmiterii prezentei cauzei la rejudecare.

Din considerentele menționate și ținând cont de motivele casării hotărârii din 10 martie 2021 a Curții de Apel Comrat de către Curtea Supremă de Justiție, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție respinge demersul Curții de Apel Comrat privind soluționarea conflictului negativ de competență dintre Curtea de Apel Comrat și Judecătoria Comrat, la examinarea cauzei de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată de Ivan Molla împotriva Judecătoriei Comrat privind contestarea actelor administrative, cu remiterea cauzei Curții de Apel Comrat.

Conform prevederilor art. art. 193, 200 alin. (3), 230 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se respinge demersul Curții de Apel Comrat privind soluționarea conflictului negativ de competență dintre Curtea de Apel Comrat și Judecătoria Comrat, la examinarea cauzei de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată de Ivan Molla împotriva Judecătoriei Comrat privind contestarea actelor administrative. Cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată de Ivan Molla împotriva Judecătoriei Comrat privind contestarea actelor administrative, se remite Curții de Apel Comrat.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecători Nina Vascan Victor Burduh 4