3ra-659/22 — anularea actului administrativ

3ra-659/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-659/22

2-20057926-01-3ra-28062022

Prima instanță: Curtea de Apel Comrat (jud.: G. Colev, Ș. Starciuc, A. Curdov)

Î N C H E I E R E

12 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Judecătoria Comrat,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Molla Ivan împotriva Judecătoriei Comrat cu privire la anularea actelor administrative,

împotriva hotărârii din 03 mai 2022 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost

admisă acțiunea depusă de Molla Ivan,

c o n s t a t ă:

La 28 februarie 2020, Ivan Molla a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Judecătoriei Comrat cu privire la

anularea actelor administrative.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, deține funcția de șef al secției din

cadrul Direcției evidență și documentare procesuală a Judecătoriei Comrat, sediul

Ceadâr-Lunga.

La 17 decembrie 2019 i-a fost adus la cunoștință ordinul 3-6 nr.81 din 16

decembrie 2019 a vicepreședintelui Judecătoriei Comrat, I. Botezatu, privind

aprobarea completărilor și modificărilor la Regulamentul-cadru cu privire la

organizarea și funcționarea secretariatului la judecătoria Comrat, aprobat de

vicepreședintele Judecătoriei Comrat la 27 iulie 2018.

A reținut că, la pct.3 din ordinul 3-6 nr. 81 din 16 decembrie 2019 s-a dispus

completarea Regulamentului-cadru cu pct.10.15, potrivit căruia până la crearea

condițiilor pentru funcționarea într-un singur sediu a Judecătoriei Comrat, angajații

serviciului arhivă și serviciului expediție se află în subordinea, în afară de șeful

serviciului său, șefului secției din cadrul Direcției evidență și documentare procesuală

a sediului respectiv, care conduce și coordonează activitatea specialiștilor serviciului

expediție și serviciului arhivă din sediul său împreună cu șeful secției respective.

Ulterior, prin dispoziția vicepreședintelui Judecătoriei Comrat, I. Botezatu, nr.01

din 02 ianuarie 2020, adusă la cunoștință reclamantului la 03 ianuarie 2020, s-a pus în

sarcina arhivarului Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-Lunga și a secției evidență și

documentare procesuală din cadrul Direcției Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-

1

Lunga, să restabilească toate dosarele arhivate și aranjarea acestora în arhiva

Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-Lunga, în ordine cronologică conform anilor de

păstrare și numerotării ordinare, până la 10 februarie 2020, care samavolnic au fost

pregătite spre nimicire de către arhivarul Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-Lunga, L.

Constantinova.

Totodată, conform acestei dispoziții, Ivan Molla a fost numit responsabil de

restabilirea tuturor dosarelor arhivate, iar controlul executării dispoziției a fost pus pe

seama șefului arhivei Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-Lunga – Anna Cencova.

Reclamantul consideră ordinul 3-6 nr.81 din 16 decembrie 2019 în partea pct.3 ca

fiind ilegal și neîntemeiat, or, scopul reformei judiciare prin fuzionarea instanțelor

judecătorești este optimizarea cheltuielilor pentru întreținerea fiecărei instanțe, și

anume comasarea structurii și statelor de personal a fiecărei din instanțele de judecată

fuzionate în servicii și secții speciale, care exercită atribuții strict determinate. La

asemenea servicii se referă serviciul arhivă și serviciul expediție, specialiștii cărora

sunt în fiecare sediu a instanțelor de judecată, iar șefii nemijlociți ai serviciilor (șeful

arhivei și șeful expediției) fiind dislocat în sediul central al judecătoriei. Totodată, în

exercitarea atribuțiilor de serviciu arhivarul se supune nemijlocit șefului arhivei,

expeditorul – șefului serviciului de expediție, precum și șefului secretariatului instanței

de judecată și președintelui instanței, iar în cazul absenței acestuia, vicepreședintelui

instanței.

A precizat că obiectivele principalele și atribuțiile de serviciu ale angajaților din

serviciile de arhivă și expediție diferă semnificativ de obligațiile secției din cadrul

Direcției evidență și documentare procesuală a Judecătoriei Comrat. Însă, în redacția

modificărilor operate la pct.3 din ordinul 3-6 nr. 81 din 16 decembrie 2019, apare un

conflict de competență între atribuțiile șefului secției din cadrul Direcției evidență și

documentare procesuală și șefii secției arhivă și expediție, ultimii fiind responsabili de

administrarea și coordonarea activității specialiștilor din cadrul serviciilor sale.

Or, atribuțiile și obiectivele șefilor serviciului de arhivă și serviciului de expediție

pot fi exercitate atât prin vizitarea personală a subalternilor la sediile unde lucrează

aceștia, dar pot fi exercitate și de la distanță, prin intermediul telefonului sau e-mail-

ului. Pentru îndeplinirea atribuțiilor sale funcționale, fiecare din șefi ai serviciului de

arhivă și serviciului de expediție poartă răspundere personală, conform fișei postului și

legislației în vigoare, în dependență de gravitatea culpei săvârșite.

De asemenea, șefii secției din cadrul Direcției evidentă și documentare procesuală

a Judecătoriei Comrat au atribuții funcționale strict determinate, descrise în fișa

postului, pentru exercitarea cărora poartă răspundere personală.

În viziunea reclamantului dispoziția nr.01 din 02 ianuarie 2020 este ilegală și

neîntemeiată, deoarece secția din cadrul Direcției evidență și documentare procesuală a

Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-Lunga, este responsabilă doar pentru siguranța

dosarelor aflate în cadrul secției până când acestea vor fi transferate în arhiva

Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga. Ulterior, activitatea cu fondul de arhivă se

efectuează nemijlocit de către arhivarul acestei instanțe, dar nu de angajații secției din

cadrul Direcției evidență și documentare procesuală a Judecătoriei Comrat, sediul

2

Ceadâr-Lunga. Respectiv, șeful nu are dreptul să intre în arhivă, cu excepția cazurilor

de înlocuire a arhivarului în timpul aflării acestuia în concediul medical sau anual.

Mai mult ca atât, volumul de lucru conform dispoziției nr.01 din 02 ianuarie 2020

urmează a fi executat de către 2 angajați în termen de 3 luni, cu condiția că aceștia se

vor ocupa doar de restabilirea dosarelor arhivate pregătite pentru nimicire.

Astfel, la emiterea acestei dispoziții nu s-a ținut cont de faptul că fiecare din

angajații secției din cadrul Direcției evidență și documentare procesuală a Judecătoriei

Comrat, sediul Ceadâr-Lunga, are atribuții de serviciu strict determinate în fișele de

post, pentru neîndeplinirea cărora pot fi sancționați în condițiile „Instrucțiunilor

privind activitatea de evidență și documentare procesuală în judecătorii și curțile de

apel”, aprobată de Consiliul Superior al Magistraturii în anul 2014.

Afară de aceasta, pentru situația din litigiu, a fost sancționat disciplinar atât

dânsul, ca șef al secției din cadrul Direcției evidență și documentare procesuală a

Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-Lunga, cât și alți angajați ai acestei secții, deși nu

au avut nicio atribuție la pregătirea dosarelor arhivate pentru nimicire și anume, de a

separa din dosare originalele hotărârilor judecătorești și deciziile instanțelor

superioare. Or, aceste acțiuni s-au efectuat de arhivarul L. Constantinova, în camera de

arhivă și în biroul arhivarului, care la acel moment nu făcea parte din componența

secției din cadrul Direcției evidență și documentare procesuală, fapt despre care a fost

informat șeful secretariatului Judecătoriei Comrat.

Suplimentar, reclamantul a reținut că, secția din cadrul Direcției evidență și

documentare procesuală a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-Lunga, dispune de 3

unități de personal: șeful secției, specialistul superior D. Croitor și specialistul superior

N. Guboglo, având în vedere că de la 24 decembrie 2019 specialistul superior N.

Guboglo s-a aflat în concediu medical, atribuțiile acestuia fiind exercitate de către

specialistul superior D. Croitor și șeful secției – Ivan Molla. Respectiv, sarcina pusă pe

seama a 3 angajați ai secției, de facto, este exercitată doar de două persoane.

Totodată, începând cu 07 februarie 2020 a demisionat din funcție arhivarul

Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-Lunga.

În opinia reclamantului este imposibilă implicarea secției din cadrul Direcției

evidență și documentare procesuală a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-Lunga, în

procedura de restabilire a dosarelor arhivate pregătite pentru nimicire, or, sarcinile

puse pe seama unei persoane trebuie să rezulte din capacitățile și posibilitățile umane

reale ale acesteia, care pot fi exercitate în intervalul orelor de muncă de la 08:00 - până

la 17:00.

Or, restabilirea dosarelor arhivate pregătite pentru nimicire la Judecătoria Comrat,

sediul Ceadâr-Lunga, urmează să fie pusă doar în sarcina serviciului arhivă a

Judecătoriei Comrat, inclusiv și a șefului serviciului, deoarece anume din motivul

omisiunilor acestuia s-au comis erori la etapa de pregătire a dosarelor arhivate pentru

nimicire la Judecătoria Comrat, sediul Ceadâr-Lunga.

În circumstanțele enunțate, reclamantul consideră că prin dispoziția nr.01 din 02

ianuarie 2020 neîntemeiat dânsul a fost numit responsabil pentru restabilirea tuturor

dosarelor arhivate, iar pe seama șefului arhivei – Anna Cencov, fiind pusă doar

3

obligația de control pentru executarea dispoziției, deși, conform atribuțiilor ea urmează

să exercite și să fie responsabilă pentru restabilirea dosarelor arhivate pregătite pentru

nimicire la Judecătoria Comrat, sediul Ceadâr-Lunga. Funcția, sarcina și rolul șefului

de arhivă include în sine activitatea nemijlocită de administrare și coordonare a

activității subalternelor din cadrul serviciului arhivă pentru exercitarea sarcinilor puse

serviciului. În cazul dat, șeful serviciului arhivă nicicum nu poate controla activitatea

altor secții și servicii, cu activitatea cărora nu are nicio tangență.

Manifestându-și dezacordul cu ordinul 3-6 nr.81 din 16 decembrie 2019 și cu

dispoziția nr.01 din 02 ianuarie 2020 ale vicepreședintelui Judecătoriei Comrat, I.

Botezatu, la 15 ianuarie 2020, reclamantul s-a adresat Judecătoriei Comrat, sediul

central, cu cerere prealabilă, însă prin răspunsul nr.0820 din 24 ianuarie 2020, care i s-

a adus la cunoștință la 30 ianuarie 2020, Judecătoria Comrat a respins cererea

prealabilă.

În contextul enunțate, Molla Ivan a solicitat admiterea acțiunii în sensul formulat,

anularea pct.3 din ordinul 3-6 nr.81 din 16 decembrie 2019 a vicepreședintelui

Judecătoriei Comrat, I. Botezatu privind aprobarea completărilor și modificărilor la

Regulamentul-cadru cu privire la organizarea și funcționarea secretariatului la

judecătoria Comrat, aprobat de vicepreședintele Judecătoriei Comrat la 27 iulie 2018,

prin care a fost completat Regulamentul-cadru cu pct.10.15 și anularea integrală a

dispoziției nr.01 din 02 ianuarie 2020 a vicepreședintelui Judecătoriei Comrat, I.

Botezatu.

Prin încheierea din 20 mai 2020 a Curții de Apel Comrat, cauza a fost strămutată

spre examinare la Judecătoria Cimișlia, din motivul abținerii de la judecată a mai

multor judecători substituirea acestora a devenit imposibilă.

Prin încheierea din 05 iunie 2020 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, cauza a

fost transmisă spre examinare Curții de Apel Comrat conform competenței

jurisdicționale în conformitate cu art.191 alin.(2) și art.198 alin.(2) din Codul

administrativ, din motiv că actele contestate constituie acte administrative normative.

Prin hotărârea din 10 martie 2021 a Curții de Apel Comrat a fost admisă acțiunea

depusă de către Molla Ivan. A fost anulat pct.3 din ordinul 3-6 nr.81 din 16 decembrie

2019 a vicepreședintelui Judecătoriei Comrat, I. Botezatu privind aprobarea

completărilor și modificărilor la Regulamentul-cadru cu privire la organizarea și

funcționarea secretariatului la Judecătoria Comrat, aprobat de vicepreședintele

Judecătoriei Comrat la 27 iulie 2018. A fost anulată integral dispoziția nr.01 din 02

ianuarie 2020 a vicepreședintelui Judecătoriei Comrat, I. Botezatu.

La 09 aprilie 2021, Judecătoria Comrat a depus recurs împotriva hotărârii din 10

martie 2021 a Curții de Apel Comrat.

Prin decizia din 23 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul

depus de Judecătoria Comrat, s-a casat integral hotărârea din 10 martie 2021 a Curții

de Apel Comrat, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Comrat, în alt

complet de judecată.

Prin încheierea din 26 august 2021 a Curții de Apel Comrat a fost suspendat

procesul și s-a transmis dosarul Curții Supreme de Justiție pentru soluționarea

4

conflictului negativ de competență ivit la examinarea prezentei cauză între Curtea de

Apel Comrat și Judecătoria Comrat.

Prin încheierea din 29 septembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost respins

demersul Curții de Apel Comrat privind soluționarea conflictului negativ de

competență dintre Curtea de Apel Comrat și Judecătoria Comrat la examinarea

prezentei cauze de contencios administrativ.

Prin încheierea din 21 februarie 2022 a Curții de Apel Comrat a fost separată

pretenția înaintată de Molla Ivan împotriva Judecătoriei Comrat cu privire la anularea

dispoziției nr.01 din 02 ianuarie 2020 a vicepreședintelui Judecătoriei Comrat, I.

Botezatu, pentru examinare, într-un proces separat, cu transmiterea cauzei conform

competenței jurisdicționale la Judecătoria Cimișlia.

Prin hotărârea din 03 mai 2022 a Curții de Apel Comrat a fost admisă acțiunea

depusă de Molla Ivan și a fost anulat ordinul 3-6 nr.81 din 16 decembrie 2019 în partea

aprobării completărilor și a modificărilor în Regulamentul-cadru privind organizarea și

funcționarea secretariatului în Judecătoria Comrat din 27 iulie 2018 în partea

excluderii p.3 din Suplimentul prin care Regulamentul-cadru a fost completat cu

punctul 10.15 „Până la crearea condițiilor pentru activarea într-un sediu unic al

Judecătoriei Comrat, colaboratorii serviciului de arhivă și ai serviciului de expediție se

află în subordinea, pe lângă șeful secției lor, și șeful secției în componența direcției de

evidență și documentare procesuală a oficiului corespunzător, care conduce și

coordonează activitatea specialiștilor serviciului de expediție și a serviciului de arhivă

în sediul lor, în comun cu șeful serviciului corespunzător”.

Fiind învestită cu judecarea prezentei cauze în prima instanță, Curtea de Apel

Comrat a motivat soluția de admitere a acțiunii prin faptul că în conformitate cu

Hotărârea nr.585/24 din 13 septembrie 2016 a Consiliului Superior al Magistraturii

„Referitor la aprobarea structurii-tip a judecătorilor ținând cont de prevederile Legii

nr.76 din 21 aprilie 2016 privind reorganizarea instanțelor judecătorești”, în rezultatul

reorganizării instanțelor de judecată, toate materialele din arhivă judecătoriilor, care au

fost comasate, urmau să fie transmise spre păstrare judecătoriilor ce se înființează, iar

fiecare 15 instanțe trebuie să aibă o arhivă unică, în cazul în care arhiva este

voluminoasă și în încăperea principală nu este suficient lor pentru păstrarea

materialelor dosarelor, atunci în sediile secundare posturile de arhivar vor fi create

numai în cazul în care arhiva este voluminoasă, iar în sediul principal spațiul destinat

păstrării materialelor și dosarelor este insuficient (f.d.31 verso, 32-36, vol.II).

Prima instanță a stabilit că, în lumina reformei judiciare efectuate, comasarea

(fuziunea) instanțelor de judecată în scopul optimizării cheltuielilor pentru întreținerea

fiecărei instanțe unite, presupunea potrivit structurii și statelor de personal ale fiecărei

judecătorii, care dispunea de servicii speciale și secții, care exercită cu strictețe

anumite funcții.

La astfel de servicii se referă serviciul de arhivă și serviciul de expediție,

reprezentanții cărora în persoana arhivarului și a expeditorului, sunt în fiecare sediu ale

judecătoriilor contopite, în cazul dat, cu denumirea de „Judecătoria Comrat sediul

Ceadîr-Lunga” și „Judecătoria Comrat sediul Vulcănești” (în sediul Vulcănești este

5

lipsă de arhivar). Șefii de Direcții ai serviciilor indicate în persoana șefului de arhivă și

a șefului de expediție sunt amplasați în „Judecătoria Comrat sediul Central” cu sediul

în mun. Comrat. (f.d. 112-114, vol.I).

Instanța de judecată a reținut că în atribuțiile de serviciu atât a arhivarului, cât și a

expeditorului, sunt incluse puncte cu privire la faptul că șefii lor Direcții sunt șeful de

arhivă și, respectiv, șeful de expediție, șeful de secretariat a instanței de judecată,

președintele instanței de judecată, iar în cazul absenței acestuia, președintele interimar

al instanței de judecată (f.d. 148-152).

Instanța a subliniat că, din textul referinței pârâtului, atribuțiile de conducere și de

coordonare a activității specialiștilor serviciului de arhivă și a serviciului de expediție

au fost incluse în fișele de post ale șefului secției în componența Direcției de evidență

și documentare procesuală, în legătură cu amplasarea la distanță a sediilor secundare

(Ceadîr-Lunga și Vulcănești) în scopul efectuării unui control efectiv al activității și

asigurării unei repartizări echitabile a obligațiilor între colaboratorii.

Din motiv că, sediile secundare (sediul Ceadîr-Lunga și sediul Vulcănești) sunt

amplasate la o distanță îndepărtată de sediul Central, ceea ce îngreunează procesul de

control efectiv al activității și de asigurare a repartizări echitabile a obligațiilor între

colaboratorii instanței de judecată, administrația instanței de judecată a adoptat

hotărârea cu privire la repartizarea repetată a funcțiilor colaboratorilor din cadrul

secretariatului, în așa fel, încât, șefii secțiilor și a serviciilor să fie plasați în sediul

Central, însă, pentru a nu lăsa procedura ținerii lucrărilor de birou fără control, în

sediile secundare Ceadîr-Lunga și Vulcănești ale Judecătoriei Comrat au fost incluse

unități de șefi ai secțiilor de evidență și documentare procesuală, deoarece în procesul

de ținere a lucrărilor de birou au fost incluși toți colaboratorii instanței.

Instanța a precizat că, sarcinile de bază și împuternicirile, enumerate în fișele de

post ale fiecărui serviciu de arhivă și de expediție, se disting esențial de obligațiile

secției în componența Direcției de evidență și documentare procesuală a Judecătoriei

Comrat.

În contextul celor relatate, Curtea de Apel Comrat a constatat că prin varianta

aprobată de către Judecătoria Comrat prin ordinul 3-6 nr.81 din 16 decembrie 2019, la

pct.3 prin care s-au operat completări și modificări în Regulamentul-cadru cu privire la

organizarea și funcționarea secretariatului în Judecătoria Comrat, se creează un

conflict de competențe dintre șeful secției în componența direcției de evidență și

documentare procesuală pe de o parte și șefii de arhivă și de expediție pe de altă parte,

în atribuțiile nemijlocite de serviciu în care intră conducerea și coordonarea activității

specialiștilor serviciilor lor de arhivă și respectiv de expediție. Aceste atribuții și

sarcini, puse în sarcina șeful serviciului de arhivă și a serviciului de expediție, pot fi

executate atât prin vizitarea personală a subalternilor lor în sediile în care aceștia se

află, sau prin rețeaua de telefonie, sau prin intermediul poștei electronice a

colaboratorilor.

Probe incontestabile care să combată cele nominalizate Judecătoria Comrat nu a

prezentat.

6

Afară de aceasta, pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu, prin orice metode

enumerate mai sus, fiecare șef al serviciului de arhivă și al serviciului de expediție sunt

remunerați în modul corespunzător și respectiv trebuie să poartă răspundere personală

potrivit fișei de post și a legislației în vigoare.

Mai mult, șefii secției din cadrul Direcției de evidență și documentare procesuală

a Judecătoriei Comrat au atribuțiilor lor separate de serviciu, descrise în fișa de post,

pentru exercitarea cărora sunt remunerați corespunzător și respectiv poartă răspundere

personală pentru exercitarea acestora.

Totodată, prin Hotărârea de Guvern nr.201 din 11 martie 2009 privind punerea în

aplicare a prevederilor Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului

public nr.l58 din 04 iulie 2008 (în vigoare din 17.03.2009), la Anexa nr.3 s-a aprobat

Metodologia cu privire la elaborarea, coordonarea și aprobarea fișei postului, unde la

pct. 7 subpct.6 și 7 rezultă că, în componența „Conducătorul direct” se indică sub

conducere cui se află deținătorul funcției publice, iar în componenta „Conducătorul

ierarhic superior” se indică sub conducerea cui se va afla deținătorul funcției publice în

absența conducătorului direct. În cazul în care persoana care ocupă funcția publică are

câțiva conducători din componența autorității publice locale, se indică toate funcțiile

publice în ordinea crescătoare.

În lumina celor expuse, prima instanță a concluzionat că, măsura întreprinsă de

administrația Judecătoriei Comrat, care afectează drepturile lui Molla Ivan, urmărea

scopul legal, însă această măsură nu corespunde principiului proporționalității. Or,

pârâta nu a prezentat probe incontestabile că această măsură este proporțională

scopului urmărit, precum și că este rezonabilă în conformitate cu art.29 alin.(2) lit.a),

b), c) din Codul administrativ.

Scopul și împuternicirile, enumerate în fișele de post ale serviciilor

corespunzătoare de arhivă și de expediție, pot și urmează a fi executate de către

aceștia.

Pârâta Judecătoria Comrat nu a dovedit faptul că pentru exercitarea acestora

funcții era necesară antrenarea și altor funcționari publici în special, pe șeful secției în

componența Direcției de evidență și documentare procesuală, Molla Ivan.

Mai mult, din conținutul actului contestat rezultă că până la crearea condițiilor de

funcționare într-un sediu unic al Judecătoriei Comrat, atribuțiile secundare,

necaracteristice pentru funcția ocupată, au fost puse pe o perioada nedeterminată,

adică, până la construirea și darea în exploatare a clădirii unice a Judecătoriei Comrat,

construcția căreia încă nici nu a demarat.

Pe final, Curtea de Apel Comrat a concluzionat că scopurile pe care le impune

conducerea Judecătoriei Comrat prin măsura examinată, pot fi atribuite scopurilor

legale, din punct de vedere abstract, acestea pot contribui la atingerea scopurilor

indicate. Există legătură rezonabilă între măsurile contestate și scopurile legale

înaintate.

Cu toate acestea, actul contestat nu a trecut testul de proporționalitate statuat la

art.29 alin.(2) lit.a), b), c) din Codul administrativ, deoarece ingerința, în căzu dat, nu

poate fi recunoscută ca fiind pertinentă pentru atingerea scopului urmărit, necesară

7

pentru atingerea acestui scop, precum și rezonabilă, adică ingerința este proporțională

scopului urmărit.

Respectiv, autoritatea publică locală a efectuat dreptul discreționar, fără a ține

cont de factorii esențiali și a depășit limitele libertății de prevedere.

Totodată, prima instanță a menționat că, modificările introduse în Regulamentul-

cadru privind organizarea și funcționarea secretariatului în Judecătoria Comrat

trebuiau să fie reflectate în fișa de post a arhivarului și a expeditorului în componenta

’„Conducătorul direct” sub conducerea căruia se află deținătorul funcției publice.

Or, după cum rezultă din pct.17 din Metodologia de elaborare, coordonare și

aprobare a fișei postului, modificarea și/sau completarea fișei postului în legătură cu

necesitatea introducerea modificărilor în componentele fișei de post se efectuează prin

elaborarea unei noi fișe de post. Odată cu aprobarea fișei noi de post, cea care fusese

anterior în vigoare, se recunoaște drept abrogată.

Iar, la pct. 14 din Metodologia de elaborare, coordonare și aprobare a fișei

postului s-a stabilit că, după finalizarea completă a acțiunilor, indicate în punctele 8-13

(din Metodologia), fișa de post, semnată de către persoana, responsabilă pentru

elaborarea acesteia, și aprobată de serviciul cadre, se transmite conducătorului

autorității publice locale spre aprobare.

La acest aspect, Curtea de Apel Comrat a reiterat că, în cadrul examinării cauzei a

fost cert stabilit că, prevederile sus indicate ale Metodologiei de elaborare, coordonare

și aprobare a fișei postului nu au fost respectate după emiterea ordinului 3-6 nr.81

contestat de reclamant privind aprobarea completărilor și a modificărilor în

Regulamentul-cadru privind organizarea și funcționarea secretariatului în Judecătoria

Comrat, aprobată de Președintele interimar, Botezatu I.L., din 27 iulie 2018.

Pe lângă aceasta, luând în considerație faptul că art.2 alin.(2) și art.6 alin.(3) din

Legea cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești nr.76 din 21 aprilie 2016

prevăd că, unificarea sediilor judecătoriilor se va efectua treptat, până la data de 31

decembrie 2027, pe măsura creării condițiilor pentru aceasta, conform planului aprobat

de Parlament la propunerea Guvernului atunci modificările introduse în Regulamentul-

cadru privind organizarea și funcționarea secretariatului în Judecătoria Comrat poartă

un caracter de lungă durată și trebuia să fie reflectate în fișa de post al șefului secției în

componența Direcției de evidență și documentare procesuală.

În circumstanțele enunțate, Curtea de Apel Comrat a considerat necesar de a

anula ordinul 3-6 nr.81 din 16 decembrie 2019 în partea aprobării completărilor și a

modificărilor în Regulamentul-cadru privind organizarea și funcționarea secretariatului

în Judecătoria Comrat din 27 iulie 2018 în partea excluderii pct.3 din suplimentul, prin

care Regulamentul-cadru s-a completat cu punctul „10.15”: Până la crearea condițiilor

pentru activarea într-un sediu al Judecătoriei Comrat, colaboratorii serviciului de

arhivă și ai serviciului de expediție se află în subordinea, pe lângă șeful secției lor, și

șeful secției în componența Direcției de evidență și documentare procesuală a oficiului

corespunzător, care conduce și coordonează activitatea specialiștilor serviciului de

expediție și a serviciului de arhivă în sediul lor, în comun cu șeful serviciului

corespunzător”.

8

La 31 mai 2022, prin intermediul poștei electronice, Judecătoria Comrat a depus

recurs împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 30 iunie 2022 a prezentat motivarea

recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 03 mai 2022 a Curții de

Apel Comrat, cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță.

În susținerea recursului Judecătoria Comrat a invocat ilegalitatea și netemeinicia

hotărârii primei instanțe, declarând că Curtea de Apel Comrat a examinat superficial

prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, nu au fost dovedite

circumstanțele considerate de prima instanță ca fiind stabilite, cu interpretarea și

aplicarea eronată a normelor de drept material.

La examinarea cauzei, Curtea de Apel Comrat nu a cercetat și nu a dat apreciere

tuturor probelor din dosar.

Toate acțiunile au fost îndeplinite în conformitate cu Metodologia de elaborare,

coordonare și aprobare a fișei de post.

Mai mult ca atât, au fost operate modificări în fișele de post ale tuturor șefilor de

secție din cadrul Direcției de evidență și documentare procesuală, expeditori și arhivă

din sediile respective.

În ceea ce privește proporționalitatea, această măsură a fost necesară din motiv că

procesul de administrare a instanței prin telefon și poșta electronică este posibilă doar

în mod unilateral, pentru a da dispoziții și a primi mesaje despre executarea acestora,

iar vizita personală a subordonaților necesită cheltuieli suplimentare prea mare, de care

Judecătoria Comrat nu dispune.

Măsură dată a fost aplicată în mod întemeiat, după ce în sediul Ceadîr-Lunga a

fost nimicite dosare în mod arbitrar în prezența angajaților secției din cadrul Direcției

de evidență și documentare procesuală, întrucât locul de munci al arhivarului se află

nemijlocit în încăperea secției. Deși, toți angajați Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-

Lunga au cunoscut despre acest fapt, totuși nimeni nu a comunicat că arhivarul

nimicește dosarele în mod arbitrar.

De asemenea, punerea controlului asupra activităților arhivarului și expeditorului

pe seama șefului de evidență a fost necesară pentru atingerea scopului urmărit și

anume, pentru evitarea deteriorării, distrugerii și pierderii dosarelor, prin monitorizare

de control din partea șeful secției de evidență și documentare procesuală, respectiv este

rezonabilă.

Cât privește, durata termenului, acesta a fost stabilit prin lege organică și instanța

de judecată nu era în drept să conteste aceste împrejurări, din motiv că se desfășoară

reforma sistemului judecătoresc, iar instanțele de judecată sunt implicate în acest

proces și nu au dreptul de a se sustrage în perioada de tranziție, oricât de lungă ar fi

această.

Cu atât că, instanțele de judecată nu sunt scutite de îndeplinirea atribuțiilor ce le

revin la înfăptuirea justiției.

Cu toate acestea, îndepărtarea sediilor secundare (situate în diferite localități)

creează incomodități majore în activitatea secțiilor, din care motiv s-a decis

organizarea activității judecătoriei în așa fel încât locul de muncă al șefului secție

evidență și documentare procesuală să fie situat nu în sediul Central al Judecătoriei

9

Comrat, dar în secțiile teritoriale, pentru a controla în comun activitățile specialiștilor

de arhivă și expediție.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Comrat a pronunțat hotărârea contestată la 03 mai 2022, în ședință

publică.

Actele cauzei atestă faptul că copia dispozitivului hotărârii primei instanțe a fost

notificată Judecătoriei Comrat la 06 mai 2022, fapt ce rezultă prin avizul poștal de

recepție anexat la actele cauzei (f.d. 83, vol.II) .

Totodată, din materialele cauzei rezultă că la 31 mai 2022 Judecătoriei Comrat i-a

fost notificată copia deciziei integrale a Curții de Apel Comrat, fapt ce se confirmă

prin avizul poștal de recepție anexat la actele cauzei (f.d.99, vol.II).

În condițiile enunțate, recursurile (inițial și cel motivat) din 31 mai 2022 și

respectiv din 30 iunie 2022, au fost depuse în conformitate cu prevederile art.245 din

Codul administrativ.

La 29 iunie 2022, întru respectarea dreptului părților la un proces echitabil,

Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Molla Ivan copia recursului

(preventiv și motivat) depus de Judecătoria Comrat, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței, notificată ultimului la 08 iulie 2022, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de expediere și avizul de recepție anexate la actele cauzei (f.d.122-124).

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

10

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale

de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile curții de apel ca

primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de

drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la

art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs

în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul

de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, §31, Seria A, nr.212-A).

11

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul

depus de Judecătoria Comrat.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Judecătoria Comrat, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

12