3ra-659/22 — anularea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-659/22 2-20057926-01-3ra-28062022 Prima instanță: Curtea de Apel Comrat (jud.: G. Colev, Ș. Starciuc, A. Curdov) Î N C H E I E R E 12 octombrie 2022 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Judecătoria Comrat, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Molla Ivan împotriva Judecătoriei Comrat cu privire la anularea actelor administrative, împotriva hotărârii din 03 mai 2022 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost admisă acțiunea depusă de Molla Ivan, c o n s t a t ă: La 28 februarie 2020, Ivan Molla a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Judecătoriei Comrat cu privire la anularea actelor administrative.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, deține funcția de șef al secției din cadrul Direcției evidență și documentare procesuală a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-Lunga.

La 17 decembrie 2019 i-a fost adus la cunoștință ordinul 3-6 nr.81 din 16 decembrie 2019 a vicepreședintelui Judecătoriei Comrat, I. Botezatu, privind aprobarea completărilor și modificărilor la Regulamentul-cadru cu privire la organizarea și funcționarea secretariatului la judecătoria Comrat, aprobat de vicepreședintele Judecătoriei Comrat la 27 iulie 2018. A reținut că, la pct.3 din ordinul 3-6 nr. 81 din 16 decembrie 2019 s-a dispus completarea Regulamentului-cadru cu pct.10.15, potrivit căruia până la crearea condițiilor pentru funcționarea într-un singur sediu a Judecătoriei Comrat, angajații serviciului arhivă și serviciului expediție se află în subordinea, în afară de șeful serviciului său, șefului secției din cadrul Direcției evidență și documentare procesuală a sediului respectiv, care conduce și coordonează activitatea specialiștilor serviciului expediție și serviciului arhivă din sediul său împreună cu șeful secției respective.

Ulterior, prin dispoziția vicepreședintelui Judecătoriei Comrat, I. Botezatu, nr.01 din 02 ianuarie 2020, adusă la cunoștință reclamantului la 03 ianuarie 2020, s-a pus în sarcina arhivarului Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-Lunga și a secției evidență și documentare procesuală din cadrul Direcției Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr- 1 Lunga, să restabilească toate dosarele arhivate și aranjarea acestora în arhiva Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-Lunga, în ordine cronologică conform anilor de păstrare și numerotării ordinare, până la 10 februarie 2020, care samavolnic au fost pregătite spre nimicire de către arhivarul Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-Lunga, L. Constantinova. Totodată, conform acestei dispoziții, Ivan Molla a fost numit responsabil de restabilirea tuturor dosarelor arhivate, iar controlul executării dispoziției a fost pus pe seama șefului arhivei Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-Lunga – Anna Cencova.

Reclamantul consideră ordinul 3-6 nr.81 din 16 decembrie 2019 în partea pct.3 ca fiind ilegal și neîntemeiat, or, scopul reformei judiciare prin fuzionarea instanțelor judecătorești este optimizarea cheltuielilor pentru întreținerea fiecărei instanțe, și anume comasarea structurii și statelor de personal a fiecărei din instanțele de judecată fuzionate în servicii și secții speciale, care exercită atribuții strict determinate. La asemenea servicii se referă serviciul arhivă și serviciul expediție, specialiștii cărora sunt în fiecare sediu a instanțelor de judecată, iar șefii nemijlociți ai serviciilor (șeful arhivei și șeful expediției) fiind dislocat în sediul central al judecătoriei.

Totodată, în exercitarea atribuțiilor de serviciu arhivarul se supune nemijlocit șefului arhivei, expeditorul – șefului serviciului de expediție, precum și șefului secretariatului instanței de judecată și președintelui instanței, iar în cazul absenței acestuia, vicepreședintelui instanței. A precizat că obiectivele principalele și atribuțiile de serviciu ale angajaților din serviciile de arhivă și expediție diferă semnificativ de obligațiile secției din cadrul Direcției evidență și documentare procesuală a Judecătoriei Comrat. Însă, în redacția modificărilor operate la pct.3 din ordinul 3-6 nr. 81 din 16 decembrie 2019, apare un conflict de competență între atribuțiile șefului secției din cadrul Direcției evidență și documentare procesuală și șefii secției arhivă și expediție, ultimii fiind responsabili de administrarea și coordonarea activității specialiștilor din cadrul serviciilor sale.

Or, atribuțiile și obiectivele șefilor serviciului de arhivă și serviciului de expediție pot fi exercitate atât prin vizitarea personală a subalternilor la sediile unde lucrează aceștia, dar pot fi exercitate și de la distanță, prin intermediul telefonului sau e-mail- ului. Pentru îndeplinirea atribuțiilor sale funcționale, fiecare din șefi ai serviciului de arhivă și serviciului de expediție poartă răspundere personală, conform fișei postului și legislației în vigoare, în dependență de gravitatea culpei săvârșite. De asemenea, șefii secției din cadrul Direcției evidentă și documentare procesuală a Judecătoriei Comrat au atribuții funcționale strict determinate, descrise în fișa postului, pentru exercitarea cărora poartă răspundere personală.

În viziunea reclamantului dispoziția nr.01 din 02 ianuarie 2020 este ilegală și neîntemeiată, deoarece secția din cadrul Direcției evidență și documentare procesuală a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-Lunga, este responsabilă doar pentru siguranța dosarelor aflate în cadrul secției până când acestea vor fi transferate în arhiva Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga. Ulterior, activitatea cu fondul de arhivă se efectuează nemijlocit de către arhivarul acestei instanțe, dar nu de angajații secției din cadrul Direcției evidență și documentare procesuală a Judecătoriei Comrat, sediul 2 Ceadâr-Lunga. Respectiv, șeful nu are dreptul să intre în arhivă, cu excepția cazurilor de înlocuire a arhivarului în timpul aflării acestuia în concediul medical sau anual.

Mai mult ca atât, volumul de lucru conform dispoziției nr.01 din 02 ianuarie 2020 urmează a fi executat de către 2 angajați în termen de 3 luni, cu condiția că aceștia se vor ocupa doar de restabilirea dosarelor arhivate pregătite pentru nimicire.

Astfel, la emiterea acestei dispoziții nu s-a ținut cont de faptul că fiecare din angajații secției din cadrul Direcției evidență și documentare procesuală a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-Lunga, are atribuții de serviciu strict determinate în fișele de post, pentru neîndeplinirea cărora pot fi sancționați în condițiile „Instrucțiunilor privind activitatea de evidență și documentare procesuală în judecătorii și curțile de apel”, aprobată de Consiliul Superior al Magistraturii în anul 2014. Afară de aceasta, pentru situația din litigiu, a fost sancționat disciplinar atât dânsul, ca șef al secției din cadrul Direcției evidență și documentare procesuală a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-Lunga, cât și alți angajați ai acestei secții, deși nu au avut nicio atribuție la pregătirea dosarelor arhivate pentru nimicire și anume, de a separa din dosare originalele hotărârilor judecătorești și deciziile instanțelor superioare.

Or, aceste acțiuni s-au efectuat de arhivarul L. Constantinova, în camera de arhivă și în biroul arhivarului, care la acel moment nu făcea parte din componența secției din cadrul Direcției evidență și documentare procesuală, fapt despre care a fost informat șeful secretariatului Judecătoriei Comrat. Suplimentar, reclamantul a reținut că, secția din cadrul Direcției evidență și documentare procesuală a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-Lunga, dispune de 3 unități de personal: șeful secției, specialistul superior D. Croitor și specialistul superior N. Guboglo, având în vedere că de la 24 decembrie 2019 specialistul superior N. Guboglo s-a aflat în concediu medical, atribuțiile acestuia fiind exercitate de către specialistul superior D. Croitor și șeful secției – Ivan Molla.

Respectiv, sarcina pusă pe seama a 3 angajați ai secției, de facto, este exercitată doar de două persoane. Totodată, începând cu 07 februarie 2020 a demisionat din funcție arhivarul Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-Lunga. În opinia reclamantului este imposibilă implicarea secției din cadrul Direcției evidență și documentare procesuală a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-Lunga, în procedura de restabilire a dosarelor arhivate pregătite pentru nimicire, or, sarcinile puse pe seama unei persoane trebuie să rezulte din capacitățile și posibilitățile umane reale ale acesteia, care pot fi exercitate în intervalul orelor de muncă de la 08:00 - până la 17:00.

Or, restabilirea dosarelor arhivate pregătite pentru nimicire la Judecătoria Comrat, sediul Ceadâr-Lunga, urmează să fie pusă doar în sarcina serviciului arhivă a Judecătoriei Comrat, inclusiv și a șefului serviciului, deoarece anume din motivul omisiunilor acestuia s-au comis erori la etapa de pregătire a dosarelor arhivate pentru nimicire la Judecătoria Comrat, sediul Ceadâr-Lunga. În circumstanțele enunțate, reclamantul consideră că prin dispoziția nr.01 din 02 ianuarie 2020 neîntemeiat dânsul a fost numit responsabil pentru restabilirea tuturor dosarelor arhivate, iar pe seama șefului arhivei – Anna Cencov, fiind pusă doar 3 obligația de control pentru executarea dispoziției, deși, conform atribuțiilor ea urmează să exercite și să fie responsabilă pentru restabilirea dosarelor arhivate pregătite pentru nimicire la Judecătoria Comrat, sediul Ceadâr-Lunga.

Funcția, sarcina și rolul șefului de arhivă include în sine activitatea nemijlocită de administrare și coordonare a activității subalternelor din cadrul serviciului arhivă pentru exercitarea sarcinilor puse serviciului. În cazul dat, șeful serviciului arhivă nicicum nu poate controla activitatea altor secții și servicii, cu activitatea cărora nu are nicio tangență. Manifestându-și dezacordul cu ordinul 3-6 nr.81 din 16 decembrie 2019 și cu dispoziția nr.01 din 02 ianuarie 2020 ale vicepreședintelui Judecătoriei Comrat, I. Botezatu, la 15 ianuarie 2020, reclamantul s-a adresat Judecătoriei Comrat, sediul central, cu cerere prealabilă, însă prin răspunsul nr.0820 din 24 ianuarie 2020, care i s- a adus la cunoștință la 30 ianuarie 2020, Judecătoria Comrat a respins cererea prealabilă.

În contextul enunțate, Molla Ivan a solicitat admiterea acțiunii în sensul formulat, anularea pct.3 din ordinul 3-6 nr.81 din 16 decembrie 2019 a vicepreședintelui Judecătoriei Comrat, I. Botezatu privind aprobarea completărilor și modificărilor la Regulamentul-cadru cu privire la organizarea și funcționarea secretariatului la judecătoria Comrat, aprobat de vicepreședintele Judecătoriei Comrat la 27 iulie 2018, prin care a fost completat Regulamentul-cadru cu pct.10.15 și anularea integrală a dispoziției nr.01 din 02 ianuarie 2020 a vicepreședintelui Judecătoriei Comrat, I. Botezatu. Prin încheierea din 20 mai 2020 a Curții de Apel Comrat, cauza a fost strămutată spre examinare la Judecătoria Cimișlia, din motivul abținerii de la judecată a mai multor judecători substituirea acestora a devenit imposibilă.

Prin încheierea din 05 iunie 2020 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, cauza a fost transmisă spre examinare Curții de Apel Comrat conform competenței jurisdicționale în conformitate cu art.191 alin.(2) și art.198 alin.(2) din Codul administrativ, din motiv că actele contestate constituie acte administrative normative. Prin hotărârea din 10 martie 2021 a Curții de Apel Comrat a fost admisă acțiunea depusă de către Molla Ivan. A fost anulat pct.3 din ordinul 3-6 nr.81 din 16 decembrie 2019 a vicepreședintelui Judecătoriei Comrat, I. Botezatu privind aprobarea completărilor și modificărilor la Regulamentul-cadru cu privire la organizarea și funcționarea secretariatului la Judecătoria Comrat, aprobat de vicepreședintele Judecătoriei Comrat la 27 iulie 2018. A fost anulată integral dispoziția nr.01 din 02 ianuarie 2020 a vicepreședintelui Judecătoriei Comrat, I. Botezatu.

La 09 aprilie 2021, Judecătoria Comrat a depus recurs împotriva hotărârii din 10 martie 2021 a Curții de Apel Comrat. Prin decizia din 23 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul depus de Judecătoria Comrat, s-a casat integral hotărârea din 10 martie 2021 a Curții de Apel Comrat, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Comrat, în alt complet de judecată. Prin încheierea din 26 august 2021 a Curții de Apel Comrat a fost suspendat procesul și s-a transmis dosarul Curții Supreme de Justiție pentru soluționarea 4 conflictului negativ de competență ivit la examinarea prezentei cauză între Curtea de Apel Comrat și Judecătoria Comrat. Prin încheierea din 29 septembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost respins demersul Curții de Apel Comrat privind soluționarea conflictului negativ de competență dintre Curtea de Apel Comrat și Judecătoria Comrat la examinarea prezentei cauze de contencios administrativ.

Prin încheierea din 21 februarie 2022 a Curții de Apel Comrat a fost separată pretenția înaintată de Molla Ivan împotriva Judecătoriei Comrat cu privire la anularea dispoziției nr.01 din 02 ianuarie 2020 a vicepreședintelui Judecătoriei Comrat, I. Botezatu, pentru examinare, într-un proces separat, cu transmiterea cauzei conform competenței jurisdicționale la Judecătoria Cimișlia.

Prin hotărârea din 03 mai 2022 a Curții de Apel Comrat a fost admisă acțiunea depusă de Molla Ivan și a fost anulat ordinul 3-6 nr.81 din 16 decembrie 2019 în partea aprobării completărilor și a modificărilor în Regulamentul-cadru privind organizarea și funcționarea secretariatului în Judecătoria Comrat din 27 iulie 2018 în partea excluderii p.3 din Suplimentul prin care Regulamentul-cadru a fost completat cu punctul 10.15 „Până la crearea condițiilor pentru activarea într-un sediu unic al Judecătoriei Comrat, colaboratorii serviciului de arhivă și ai serviciului de expediție se află în subordinea, pe lângă șeful secției lor, și șeful secției în componența direcției de evidență și documentare procesuală a oficiului corespunzător, care conduce și coordonează activitatea specialiștilor serviciului de expediție și a serviciului de arhivă în sediul lor, în comun cu șeful serviciului corespunzător”.

Fiind învestită cu judecarea prezentei cauze în prima instanță, Curtea de Apel Comrat a motivat soluția de admitere a acțiunii prin faptul că în conformitate cu Hotărârea nr.585/24 din 13 septembrie 2016 a Consiliului Superior al Magistraturii „Referitor la aprobarea structurii-tip a judecătorilor ținând cont de prevederile Legii nr.76 din 21 aprilie 2016 privind reorganizarea instanțelor judecătorești”, în rezultatul reorganizării instanțelor de judecată, toate materialele din arhivă judecătoriilor, care au fost comasate, urmau să fie transmise spre păstrare judecătoriilor ce se înființează, iar fiecare 15 instanțe trebuie să aibă o arhivă unică, în cazul în care arhiva este voluminoasă și în încăperea principală nu este suficient lor pentru păstrarea materialelor dosarelor, atunci în sediile secundare posturile de arhivar vor fi create numai în cazul în care arhiva este voluminoasă, iar în sediul principal spațiul destinat păstrării materialelor și dosarelor este insuficient (f.d.31 verso, 32-36, vol.II).

Prima instanță a stabilit că, în lumina reformei judiciare efectuate, comasarea (fuziunea) instanțelor de judecată în scopul optimizării cheltuielilor pentru întreținerea fiecărei instanțe unite, presupunea potrivit structurii și statelor de personal ale fiecărei judecătorii, care dispunea de servicii speciale și secții, care exercită cu strictețe anumite funcții. La astfel de servicii se referă serviciul de arhivă și serviciul de expediție, reprezentanții cărora în persoana arhivarului și a expeditorului, sunt în fiecare sediu ale judecătoriilor contopite, în cazul dat, cu denumirea de „Judecătoria Comrat sediul Ceadîr-Lunga” și „Judecătoria Comrat sediul Vulcănești” (în sediul Vulcănești este 5 lipsă de arhivar).

Șefii de Direcții ai serviciilor indicate în persoana șefului de arhivă și a șefului de expediție sunt amplasați în „Judecătoria Comrat sediul Central” cu sediul în mun. Comrat. (f.d. 112-114, vol.I). Instanța de judecată a reținut că în atribuțiile de serviciu atât a arhivarului, cât și a expeditorului, sunt incluse puncte cu privire la faptul că șefii lor Direcții sunt șeful de arhivă și, respectiv, șeful de expediție, șeful de secretariat a instanței de judecată, președintele instanței de judecată, iar în cazul absenței acestuia, președintele interimar al instanței de judecată (f.d. 148-152).

Instanța a subliniat că, din textul referinței pârâtului, atribuțiile de conducere și de coordonare a activității specialiștilor serviciului de arhivă și a serviciului de expediție au fost incluse în fișele de post ale șefului secției în componența Direcției de evidență și documentare procesuală, în legătură cu amplasarea la distanță a sediilor secundare (Ceadîr-Lunga și Vulcănești) în scopul efectuării unui control efectiv al activității și asigurării unei repartizări echitabile a obligațiilor între colaboratorii.

Din motiv că, sediile secundare (sediul Ceadîr-Lunga și sediul Vulcănești) sunt amplasate la o distanță îndepărtată de sediul Central, ceea ce îngreunează procesul de control efectiv al activității și de asigurare a repartizări echitabile a obligațiilor între colaboratorii instanței de judecată, administrația instanței de judecată a adoptat hotărârea cu privire la repartizarea repetată a funcțiilor colaboratorilor din cadrul secretariatului, în așa fel, încât, șefii secțiilor și a serviciilor să fie plasați în sediul Central, însă, pentru a nu lăsa procedura ținerii lucrărilor de birou fără control, în sediile secundare Ceadîr-Lunga și Vulcănești ale Judecătoriei Comrat au fost incluse unități de șefi ai secțiilor de evidență și documentare procesuală, deoarece în procesul de ținere a lucrărilor de birou au fost incluși toți colaboratorii instanței.

Instanța a precizat că, sarcinile de bază și împuternicirile, enumerate în fișele de post ale fiecărui serviciu de arhivă și de expediție, se disting esențial de obligațiile secției în componența Direcției de evidență și documentare procesuală a Judecătoriei Comrat. În contextul celor relatate, Curtea de Apel Comrat a constatat că prin varianta aprobată de către Judecătoria Comrat prin ordinul 3-6 nr.81 din 16 decembrie 2019, la pct.3 prin care s-au operat completări și modificări în Regulamentul-cadru cu privire la organizarea și funcționarea secretariatului în Judecătoria Comrat, se creează un conflict de competențe dintre șeful secției în componența direcției de evidență și documentare procesuală pe de o parte și șefii de arhivă și de expediție pe de altă parte, în atribuțiile nemijlocite de serviciu în care intră conducerea și coordonarea activității specialiștilor serviciilor lor de arhivă și respectiv de expediție.

Aceste atribuții și sarcini, puse în sarcina șeful serviciului de arhivă și a serviciului de expediție, pot fi executate atât prin vizitarea personală a subalternilor lor în sediile în care aceștia se află, sau prin rețeaua de telefonie, sau prin intermediul poștei electronice a colaboratorilor. Probe incontestabile care să combată cele nominalizate Judecătoria Comrat nu a prezentat. 6 Afară de aceasta, pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu, prin orice metode enumerate mai sus, fiecare șef al serviciului de arhivă și al serviciului de expediție sunt remunerați în modul corespunzător și respectiv trebuie să poartă răspundere personală potrivit fișei de post și a legislației în vigoare.

Mai mult, șefii secției din cadrul Direcției de evidență și documentare procesuală a Judecătoriei Comrat au atribuțiilor lor separate de serviciu, descrise în fișa de post, pentru exercitarea cărora sunt remunerați corespunzător și respectiv poartă răspundere personală pentru exercitarea acestora. Totodată, prin Hotărârea de Guvern nr.201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr.l58 din 04 iulie 2008 (în vigoare din 17.03.2009), la Anexa nr.3 s-a aprobat Metodologia cu privire la elaborarea, coordonarea și aprobarea fișei postului, unde la pct. 7 subpct.6 și 7 rezultă că, în componența „Conducătorul direct” se indică sub conducere cui se află deținătorul funcției publice, iar în componenta „Conducătorul ierarhic superior” se indică sub conducerea cui se va afla deținătorul funcției publice în absența conducătorului direct.

În cazul în care persoana care ocupă funcția publică are câțiva conducători din componența autorității publice locale, se indică toate funcțiile publice în ordinea crescătoare. În lumina celor expuse, prima instanță a concluzionat că, măsura întreprinsă de administrația Judecătoriei Comrat, care afectează drepturile lui Molla Ivan, urmărea scopul legal, însă această măsură nu corespunde principiului proporționalității. Or, pârâta nu a prezentat probe incontestabile că această măsură este proporțională scopului urmărit, precum și că este rezonabilă în conformitate cu art.29 alin.(2) lit.a), b), c) din Codul administrativ. Scopul și împuternicirile, enumerate în fișele de post ale serviciilor corespunzătoare de arhivă și de expediție, pot și urmează a fi executate de către aceștia.

Pârâta Judecătoria Comrat nu a dovedit faptul că pentru exercitarea acestora funcții era necesară antrenarea și altor funcționari publici în special, pe șeful secției în componența Direcției de evidență și documentare procesuală, Molla Ivan. Mai mult, din conținutul actului contestat rezultă că până la crearea condițiilor de funcționare într-un sediu unic al Judecătoriei Comrat, atribuțiile secundare, necaracteristice pentru funcția ocupată, au fost puse pe o perioada nedeterminată, adică, până la construirea și darea în exploatare a clădirii unice a Judecătoriei Comrat, construcția căreia încă nici nu a demarat. Pe final, Curtea de Apel Comrat a concluzionat că scopurile pe care le impune conducerea Judecătoriei Comrat prin măsura examinată, pot fi atribuite scopurilor legale, din punct de vedere abstract, acestea pot contribui la atingerea scopurilor indicate.

Există legătură rezonabilă între măsurile contestate și scopurile legale înaintate. Cu toate acestea, actul contestat nu a trecut testul de proporționalitate statuat la art.29 alin.(2) lit.a), b), c) din Codul administrativ, deoarece ingerința, în căzu dat, nu poate fi recunoscută ca fiind pertinentă pentru atingerea scopului urmărit, necesară 7 pentru atingerea acestui scop, precum și rezonabilă, adică ingerința este proporțională scopului urmărit. Respectiv, autoritatea publică locală a efectuat dreptul discreționar, fără a ține cont de factorii esențiali și a depășit limitele libertății de prevedere. Totodată, prima instanță a menționat că, modificările introduse în Regulamentul- cadru privind organizarea și funcționarea secretariatului în Judecătoria Comrat trebuiau să fie reflectate în fișa de post a arhivarului și a expeditorului în componenta ’„Conducătorul direct” sub conducerea căruia se află deținătorul funcției publice.

Or, după cum rezultă din pct.17 din Metodologia de elaborare, coordonare și aprobare a fișei postului, modificarea și/sau completarea fișei postului în legătură cu necesitatea introducerea modificărilor în componentele fișei de post se efectuează prin elaborarea unei noi fișe de post. Odată cu aprobarea fișei noi de post, cea care fusese anterior în vigoare, se recunoaște drept abrogată. Iar, la pct. 14 din Metodologia de elaborare, coordonare și aprobare a fișei postului s-a stabilit că, după finalizarea completă a acțiunilor, indicate în punctele 8-13 (din Metodologia), fișa de post, semnată de către persoana, responsabilă pentru elaborarea acesteia, și aprobată de serviciul cadre, se transmite conducătorului autorității publice locale spre aprobare.

La acest aspect, Curtea de Apel Comrat a reiterat că, în cadrul examinării cauzei a fost cert stabilit că, prevederile sus indicate ale Metodologiei de elaborare, coordonare și aprobare a fișei postului nu au fost respectate după emiterea ordinului 3-6 nr.81 contestat de reclamant privind aprobarea completărilor și a modificărilor în Regulamentul-cadru privind organizarea și funcționarea secretariatului în Judecătoria Comrat, aprobată de Președintele interimar, Botezatu I.L., din 27 iulie 2018. Pe lângă aceasta, luând în considerație faptul că art.2 alin.(2) și art.6 alin.(3) din Legea cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești nr.76 din 21 aprilie 2016 prevăd că, unificarea sediilor judecătoriilor se va efectua treptat, până la data de 31 decembrie 2027, pe măsura creării condițiilor pentru aceasta, conform planului aprobat de Parlament la propunerea Guvernului atunci modificările introduse în Regulamentul- cadru privind organizarea și funcționarea secretariatului în Judecătoria Comrat poartă un caracter de lungă durată și trebuia să fie reflectate în fișa de post al șefului secției în componența Direcției de evidență și documentare procesuală.

În circumstanțele enunțate, Curtea de Apel Comrat a considerat necesar de a anula ordinul 3-6 nr.81 din 16 decembrie 2019 în partea aprobării completărilor și a modificărilor în Regulamentul-cadru privind organizarea și funcționarea secretariatului în Judecătoria Comrat din 27 iulie 2018 în partea excluderii pct.3 din suplimentul, prin care Regulamentul-cadru s-a completat cu punctul „10.15”: Până la crearea condițiilor pentru activarea într-un sediu al Judecătoriei Comrat, colaboratorii serviciului de arhivă și ai serviciului de expediție se află în subordinea, pe lângă șeful secției lor, și șeful secției în componența Direcției de evidență și documentare procesuală a oficiului corespunzător, care conduce și coordonează activitatea specialiștilor serviciului de expediție și a serviciului de arhivă în sediul lor, în comun cu șeful serviciului corespunzător”.

8 La 31 mai 2022, prin intermediul poștei electronice, Judecătoria Comrat a depus recurs împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 30 iunie 2022 a prezentat motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 03 mai 2022 a Curții de Apel Comrat, cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță. În susținerea recursului Judecătoria Comrat a invocat ilegalitatea și netemeinicia hotărârii primei instanțe, declarând că Curtea de Apel Comrat a examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, nu au fost dovedite circumstanțele considerate de prima instanță ca fiind stabilite, cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material.

La examinarea cauzei, Curtea de Apel Comrat nu a cercetat și nu a dat apreciere tuturor probelor din dosar. Toate acțiunile au fost îndeplinite în conformitate cu Metodologia de elaborare, coordonare și aprobare a fișei de post. Mai mult ca atât, au fost operate modificări în fișele de post ale tuturor șefilor de secție din cadrul Direcției de evidență și documentare procesuală, expeditori și arhivă din sediile respective. În ceea ce privește proporționalitatea, această măsură a fost necesară din motiv că procesul de administrare a instanței prin telefon și poșta electronică este posibilă doar în mod unilateral, pentru a da dispoziții și a primi mesaje despre executarea acestora, iar vizita personală a subordonaților necesită cheltuieli suplimentare prea mare, de care Judecătoria Comrat nu dispune.

Măsură dată a fost aplicată în mod întemeiat, după ce în sediul Ceadîr-Lunga a fost nimicite dosare în mod arbitrar în prezența angajaților secției din cadrul Direcției de evidență și documentare procesuală, întrucât locul de munci al arhivarului se află nemijlocit în încăperea secției. Deși, toți angajați Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr- Lunga au cunoscut despre acest fapt, totuși nimeni nu a comunicat că arhivarul nimicește dosarele în mod arbitrar. De asemenea, punerea controlului asupra activităților arhivarului și expeditorului pe seama șefului de evidență a fost necesară pentru atingerea scopului urmărit și anume, pentru evitarea deteriorării, distrugerii și pierderii dosarelor, prin monitorizare de control din partea șeful secției de evidență și documentare procesuală, respectiv este rezonabilă.

Cât privește, durata termenului, acesta a fost stabilit prin lege organică și instanța de judecată nu era în drept să conteste aceste împrejurări, din motiv că se desfășoară reforma sistemului judecătoresc, iar instanțele de judecată sunt implicate în acest proces și nu au dreptul de a se sustrage în perioada de tranziție, oricât de lungă ar fi această. Cu atât că, instanțele de judecată nu sunt scutite de îndeplinirea atribuțiilor ce le revin la înfăptuirea justiției. Cu toate acestea, îndepărtarea sediilor secundare (situate în diferite localități) creează incomodități majore în activitatea secțiilor, din care motiv s-a decis organizarea activității judecătoriei în așa fel încât locul de muncă al șefului secție evidență și documentare procesuală să fie situat nu în sediul Central al Judecătoriei 9 Comrat, dar în secțiile teritoriale, pentru a controla în comun activitățile specialiștilor de arhivă și expediție.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Comrat a pronunțat hotărârea contestată la 03 mai 2022, în ședință publică.

Actele cauzei atestă faptul că copia dispozitivului hotărârii primei instanțe a fost notificată Judecătoriei Comrat la 06 mai 2022, fapt ce rezultă prin avizul poștal de recepție anexat la actele cauzei (f.d. 83, vol.II) . Totodată, din materialele cauzei rezultă că la 31 mai 2022 Judecătoriei Comrat i-a fost notificată copia deciziei integrale a Curții de Apel Comrat, fapt ce se confirmă prin avizul poștal de recepție anexat la actele cauzei (f.d.99, vol.II). În condițiile enunțate, recursurile (inițial și cel motivat) din 31 mai 2022 și respectiv din 30 iunie 2022, au fost depuse în conformitate cu prevederile art.245 din Codul administrativ.

La 29 iunie 2022, întru respectarea dreptului părților la un proces echitabil, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Molla Ivan copia recursului (preventiv și motivat) depus de Judecătoria Comrat, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, notificată ultimului la 08 iulie 2022, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de expediere și avizul de recepție anexate la actele cauzei (f.d.122-124). Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de 10 inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A). 11 În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Judecătoria Comrat.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Judecătoria Comrat, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 12