3ra-681/21 — contestarea actului administrativ

3ra-681/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-681/21

Prima instanță: Curtea de Apel Comrat – D. Fujenco, A. Mironov, L. Caraianu

DECIZIE

23 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

Victor Burduh

Maria Ghervas

examinând recursul depus de către Judecătoria Comrat,

în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de către

Ivan Molla împotriva Judecătoriei Comrat cu privire la contestarea actelor

administrative,

împotriva hotărârii din 10 martie 2021 a Curții de Apel Comrat, prin care s-a

admis acțiunea depusă de către Ivan Molla,

constată:

La 28 februarie 2020, Ivan Molla a depus prin intermediul oficiului poștal la

Judecătoria Comrat, sediul central, acțiune în contencios administrativ împotriva

Judecătoriei Comrat cu privire la contestarea actelor administrative (f.d. 21).

În motivarea acțiunii a invocat că deține funcția de șef al secției din cadrul

direcției evidență și documentare procesuală a Judecătoriei Comrat, sediul

Ceadâr-Lunga, iar la 17 decembrie 2019 i-a fost adus la cunoștință ordinul 3-6

nr. 81 din 16 decembrie 2019 a vicepreședintelui Judecătoriei Comrat,

I. Botezatu, „privind aprobarea completărilor și modificărilor la Regulamentul-

cadru cu privire la organizarea și funcționarea secretariatului la judecătoria

Comrat, aprobat de vicepreședintele Judecătoriei Comrat la 27 iulie 2018”.

Prin pct. 3 din ordinul 3-6 nr. 81 din 16 decembrie 2019 s-a dispus

completarea Regulamentului-cadru cu pct. 10.15, care stipulează că până la

crearea condițiilor pentru funcționarea într-un singur sediu a Judecătoriei Comrat,

angajații serviciului arhivă și serviciului expediție se află în subordinea, în afară

de șeful serviciului său, șefului secției din cadrul direcției evidență și

documentare procesuală a sediului respectiv, care conduce și coordonează

activitatea specialiștilor serviciului expediție și serviciului arhivă din sediul său

împreună cu șeful secției respective.

Ulterior, prin dispoziția vicepreședintelui Judecătoriei Comrat, I. Botezatu,

nr. 01 din 02 ianuarie 2020, adusă la cunoștință reclamantului la 03 ianuarie

1

2020, s-a pus în sarcina arhivarului Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-Lunga și

a secției evidență și documentare procesuală din cadrul direcției Judecătoriei

Comrat, sediul Ceadâr-Lunga, să restabilească toate dosarele arhivate și aranjarea

acestora în arhiva Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-Lunga, în ordine

cronologică conform anilor de păstrare și numerotării ordinare, până la 10

februarie 2020, care samavolnic au fost pregătite spre nimicire de către arhivarul

Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-Lunga, L. Constantinova.

Totodată, conform acestei dispoziții, Ivan Molla a fost numit responsabil de

restabilirea tuturor dosarelor arhivate, iar controlul executării dispoziției a fost

pus pe seama șefului arhivei Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-Lunga – Anna

Cencova.

Reclamantul a considerat ordinul 3-6 nr. 81 din 16 decembrie 2019 în partea

pct. 3 ca fiind ilegal și neîntemeiat, or, scopul reformei judiciare prin fuzionarea

instanțelor judecătorești este optimizarea cheltuielilor pentru întreținerea fiecărei

instanțe, și anume comasarea structurii și statelor de personal a fiecărei din

instanțele de judecată fuzionate în servicii și secții speciale, care exercită atribuții

strict determinate. La asemenea servicii se referă serviciul arhivă și serviciul

expediție, specialiștii cărora sunt în fiecare sediu a instanțelor de judecată, iar

șefii nemijlociți ai serviciilor (șeful arhivei și șeful expediției) fiind dislocat în

sediul central al judecătoriei. Totodată, în exercitarea atribuțiilor de serviciu

arhivarul se supune nemijlocit șefului arhivei, expeditorul – șefului serviciului de

expediție, precum și șefului secretariatului instanței de judecată și președintelui

instanței, iar în cazul absenței acestuia, vicepreședintelui instanței.

Ivan Molla a notat că obiectivele principalele și atribuțiile de serviciu ale

angajaților din serviciile de arhivă și expediție diferă semnificativ de obligațiile

secției din cadrul direcției evidență și documentare procesuală a Judecătoriei

Comrat. Însă, în redacția modificărilor operate prin pct. 3 din ordinul 3-6 nr. 81

din 16 decembrie 2019, apare un conflict de competență între atribuțiile șefului

secției din cadrul direcției evidență și documentare procesuală și șefii secției

arhivă și expediție, ultimii fiind responsabili de administrarea și coordonarea

activității specialiștilor din cadrul serviciilor sale.

Atribuțiile și obiectivele șefilor serviciului de arhivă și serviciului de

expediție pot fi exercitate atât prin vizitarea personală a subalternilor la sediile

unde lucrează aceștia, dar pot fi exercitate și de la distanță, prin intermediul

telefonului sau e-mail-ului. Pentru îndeplinirea atribuțiilor sale funcționale,

fiecare din șefi ai serviciului de arhivă și serviciului de expediție poartă

răspundere personală, conform fișei postului și legislației în vigoare, în

dependență de gravitatea culpei săvârșite.

Totodată, șefii secției din cadrul direcției evidență și documentare

procesuală a Judecătoriei Comrat au atribuții funcționale strict determinate,

descrise în fișa postului, pentru exercitarea cărora poartă răspundere personală.

Astfel, reclamantul a considerat dispoziția nr. 01 din 02 ianuarie 2020 ca

fiind ilegală și neîntemeiată, deoarece secția din cadrul direcției evidență și

documentare procesuală a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-Lunga, este

responsabilă doar pentru siguranța dosarelor aflate în cadrul secției până când

acestea vor fi transferate în arhiva Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga.

Ulterior, activitatea cu fondul de arhivă se efectuează nemijlocit de către

arhivarul acestei instanțe, dar nu de angajații secției din cadrul direcției evidență

2

și documentare procesuală a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-Lunga.

Respectiv, șeful nu are dreptul să intre în arhivă, cu excepția cazurilor de

înlocuire a arhivarului în timpul aflării acestuia în concediul medical sau anual.

Mai mult ca atât, volumul de lucru conform dispoziției nr. 01 din 02 ianuarie

2020 urmează a fi executat de către 2 angajați în termen de 3 luni, cu condiția că

aceștia se vor ocupa doar de restabilirea dosarelor arhivate pregătite pentru

nimicire.

Reclamantul a menționat că la emiterea acestei dispoziții nu s-a ținut cont de

faptul că fiecare din angajații secției din cadrul direcției evidență și documentare

procesuală a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-Lunga, are atribuții de serviciu

strict determinate în fișele de post, pentru neîndeplinirea cărora pot fi sancționați

în condițiile „Instrucțiunilor privind activitatea de evidență și documentare

procesuală în judecătorii și curțile de apel”, aprobată de Consiliul Superior al

Magistraturii în anul 2014.

Mai mult ca atât, Ivan Molla a învederat că, pentru situația din speță, a fost

sancționat disciplinar atât el, ca șef al secției din cadrul direcției evidență și

documentare procesuală a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-Lunga, cât și alți

angajați ai acestei secții, deși nu au avut nicio atribuție la pregătirea dosarelor

arhivate pentru nimicire, și anume de a separa din dosare originalele hotărârilor

judecătorești și deciziile instanțelor superioare. Or, aceste acțiuni s-au efectuat de

arhivarul L. Constantinova, în camera de arhivă și în biroul arhivarului, care la

acel moment nu făcea parte din componența secției din cadrul direcției evidență și

documentare procesuală, fapt despre care a fost informat șeful secretariatului

Judecătoriei Comrat.

Cu titlu subsecvent, reclamantul a relevat că secția din cadrul direcției

evidență și documentare procesuală a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-Lunga,

dispune de 3 unități de personal: șeful secției, specialistul superior D. Croitor și

specialistul superior N. Guboglo. Având în vedere că de la 24 decembrie 2019

specialistul superior N. Guboglo se află în concediu medical, atribuțiile acestuia

sunt exercitate de către specialistul superior D. Croitor și șeful secției – Ivan

Molla. Respectiv, sarcina pusă pe seama a 3 angajați ai secției, de facto, este

exercitată doar de două persoane.

Totodată, începând cu 07 februarie 2020 a demisionat din funcție și

arhivarul Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-Lunga.

Astfel, reclamantul a conchis că este imposibilă implicarea secției din cadrul

direcției evidență și documentare procesuală a Judecătoriei Comrat, sediul

Ceadâr-Lunga, în procedura de restabilire a dosarelor arhivate pregătite pentru

nimicire, or, sarcinile puse pe seama unei persoane trebuie să rezulte din

capacitățile și posibilitățile umane reale ale acesteia, care pot fi exercitate în

intervalul orelor de muncă de la 08.00 până la 17.00.

Respectiv, Ivan Molla a opinat că restabilirea dosarelor arhivate pregătite

pentru nimicire la Judecătoria Comrat, sediul Ceadâr-Lunga, urmează să fie pusă

doar în sarcina serviciului arhivă a Judecătoriei Comrat, inclusiv și a șefului

serviciului. Or, anume din motivul omisiunilor acestuia s-au comis erori la etapa

de pregătire a dosarelor arhivate pentru nimicire la Judecătoria Comrat, sediul

Ceadâr-Lunga.

În această consecvență, reclamantul a considerat că neîntemeiat prin

dispoziția nr. 01 din 02 ianuarie 2020 a fost numit responsabil pentru restabilirea

3

tuturor dosarelor arhivate, iar pe seama șefului arhivei – Anna Cencov fiind pusă

doar obligația de control pentru executarea dispoziției, deși, conform atribuțiilor

ea urmează să exercite și să fie responsabilă pentru restabilirea dosarelor arhivate

pregătite pentru nimicire la Judecătoria Comrat, sediul Ceadâr-Lunga. Funcția,

sarcina și rolul șefului de arhivă include în sine activitatea nemijlocită de

administrare și coordonare a activității subalternelor din cadrul serviciului arhivă

pentru exercitarea sarcinilor puse serviciului. În cazul dat, șeful serviciului arhivă

nicicum nu poate controla activitatea altor secții și servicii, cu activitatea cărora

nu are nicio tangență.

Manifestându-și dezacordul cu ordinul 3-6 nr. 81 din 16 decembrie 2019 și

cu dispoziția nr. 01 din 02 ianuarie 2020 ale vicepreședintelui Judecătoriei

Comrat, I. Botezatu, la 15 ianuarie 2020, reclamantul a depus la Judecătoria

Comrat, sediul central, cerere prealabilă. Însă, prin răspunsul nr. 0820 din 24

ianuarie 2020, adus la cunoștință la 30 ianuarie 2020, Judecătoria Comrat a

respins cererea prealabilă.

Reclamantul Ivan Molla a solicitat prin cererea de chemare în judecată

anularea pct. 3 din ordinul 3-6 nr. 81 din 16 decembrie 2019 a vicepreședintelui

Judecătoriei Comrat, I. Botezatu, „privind aprobarea completărilor și

modificărilor la Regulamentul-cadru cu privire la organizarea și funcționarea

secretariatului la judecătoria Comrat, aprobat de vicepreședintele Judecătoriei

Comrat la 27 iulie 2018”, prin care s-a completat Regulamentul-candru cu

pct. 10.15; anularea integrală a dispoziției nr. 01 din 02 ianuarie 2020 a

vicepreședintelui Judecătoriei Comrat, I. Botezatu.

Prin încheierea din 20 mai 2020 a Curții de Apel Comrat s-a strămutat cauza

la Judecătoria Cimișlia, în conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. d) din Codul de

procedură civilă, deoarece din motivul abținerii de la judecată a mai multor

judecători substituirea acestora a devenit imposibilă (f.d. 51 recto-verso).

Prin încheierea din 05 iunie 2020 a Judecătoriei Cimișlia, sediul central, s-a

transmis cauza după competență Curții de Apel Comrat, în conformitate cu

art. 191 alin. (2) și art. 198 alin. (2) din Codul administrativ, din motiv că actele

contestate sunt acte administrative normative (f.d. 54-55).

Prin hotărârea din 10 martie 2021 a Curții de Apel Comrat s-a admis

acțiunea depusă de către Ivan Molla.

S-a anulat pct. 3 din ordinul 3-6 nr. 81 din 16 decembrie 2019 a

vicepreședintelui Judecătoriei Comrat, I. Botezatu, „privind aprobarea

completărilor și modificărilor la Regulamentul-cadru cu privire la organizarea și

funcționarea secretariatului la Judecătoria Comrat, aprobat de vicepreședintele

Judecătoriei Comrat la 27 iulie 2018”.

S-a anulat integral dispoziția nr. 01 din 02 ianuarie 2020 a vicepreședintelui

Judecătoriei Comrat, I. Botezatu (f.d. 160, 166-174, 178-185).

În consolidarea soluțiilor prima instanță a reținut că redacția pct. 10.15 din

Regulamentul-cadru cu privire la organizarea și funcționarea secretariatului la

judecătoria Comrat, introdus prin pct. 3 din ordinul 3-6 nr. 81 din 16 decembrie

2019 denotă un conflict de competență între atribuțiile șefilor secției din cadrul

direcției evidență și documentare procesuală și șefilor secțiilor arhivă și

expediție.

Or, la pct. 6 și 7 din Metodologia cu privire la elaborarea, coordonarea și

aprobarea fișei postului, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11

4

martie 2009 (anexa nr. 3), este menționat expres că în fișa postului se indică

„conducătorul direct” și „conducătorul ierarhic superior”. Astfel, fișa postului

obligatoriu trebuie să conțină informația cu privire la conducătorul direct, sub a

cui conducere se află titularul funcției publice, precum și despre conducătorul

ierarhic superior, sub a cui conducere se află titularul funcției publice în absența

conducătorului direct. Dacă, persoana care deține funcție publică are mai mulți

conducători din autoritatea publică, toate aceste funcții publice se indică în ordine

crescătoare.

Astfel, Curtea de Apel Comrat a observat că modificările introduse în

Regulamentul-cadru privind organizarea și funcționarea secretariatului la

Judecătoria Comrat, urmau a fi reflectate în fișa postului arhivarului și

expeditorului în rubrica „Conducătorul direct” sub a cui conducere se află titularii

acestor funcții.

Prima instanță a menționat că potrivit pct. 17 din Metodologia cu privire la

elaborarea, coordonarea și aprobarea fișei postului, modificarea și/sau

completarea fișei postului survine ca urmare a necesității operării unor schimbări

în componentele fișei și se realizează prin elaborarea unei noi fișe a postului.

Odată cu aprobarea acesteia, fișa anterioară a postului se abrogă de drept.

Așa, s-a constatat că, în condițiile speței, nu au fost respectate prevederile

Metodologiei cu privire la elaborarea, coordonarea și aprobarea fișei postului,

deoarece după emiterea ordinului 3-6 nr. 81 din 16 decembrie 2019 a

vicepreședintelui Judecătoriei Comrat, I. Botezatu, nu au fost introduse

modificările necesare în fișa postului arhivarului. Acest fapt a dus la încălcarea

principiului delimitării nivelurilor ierarhice ale funcțiilor într-o autoritate publică,

adică a atribuțiilor conducătorilor – șefului serviciului de arhivă (sediul central al

Judecătoriei Comrat) și șefului secției evidență și documentare procesuală (sediul

Ceadâr-Lunga al Judecătoriei Comrat), care în esență sunt distincte.

Curtea de Apel Comrat a remarcat că secția din cadrul direcției evidență și

documentare procesuală a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-Lunga, este

responsabilă doar pentru păstrarea dosarelor care se află în secție până la

transmiterea acestora în arhiva judecătoriei. Iar, activitatea cu fondul de arhivă se

efectuează direct de către arhivar, dar nu de angajații secției din cadrul direcției

evidență și documentare procesuală a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-Lunga.

Mai mult ca atât, conform pct. 11.2.6 din fișa postului arhivarului, acesta are

obligația de a asigura integritatea dosarelor și a CD-urilor pe care sunt

înregistrate audio ședințele de judecată și care sunt anexate la dosare. Din această

ipoteză rezultă că accesul la fondurile arhivistice este interzis pentru alte persoane

decât arhivarul.

Cu titlu subsecvent, Curtea de Apel Comrat a notat că fiecare angajat al

secției din cadrul direcției evidență și documentare procesuală a Judecătoriei

Comrat, sediul Ceadâr-Lunga, are propriile atribuții de funcție, care sunt

enumerate în fișele postului și pentru neîndeplinirea în termen a cărora pot fi

sancționați disciplinar.

În partea dispoziției vicepreședintelui Judecătoriei Comrat, I. Botezatu,

nr. 01 din 02 ianuarie 2020, Curtea de Apel Comrat a constatat că Ivan Molla a

fost desemnat responsabil să restabilească toate dosarele arhivate și aranjarea

acestora în arhiva Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-Lunga, în ordine

cronologică conform anilor de păstrare și numerotării ordinare, iar controlul

5

executării acestei obligații a fost pus pe seama șefului arhivei Judecătoriei

Comrat, sediul Ceadâr-Lunga – Anna Cencova, deși, conform fișei postului, șeful

arhivei, în calitate de șef nemijlocit al arhivarului, urmează să exercite și să fie

responsabil pentru restabilirea dosarelor arhivate pregătite pentru nimicire.

Instanța inferioară a învederat că sarcina și rolul șefului arhivei includ

activitatea nemijlocită de administrare și coordonare a activității subalternilor

pentru exercitarea sarcinilor atribuite.

Astfel, Curtea de Apel Comrat a conchis că șeful serviciului arhivă este

obligat să participe nemijlocit la restabilirea dosarelor arhivate pregătite pentru

nimicire în Judecătoria Comrat, sediul Ceadâr-Lunga, iar șeful secției din cadrul

direcției evidență și documentare procesuală a Judecătoriei Comrat, sediul

Ceadâr-Lunga, Ivan Molla nu trebuie să îndeplinească obligații care nu sunt

caracteristice funcției sale, fără consimțământul său și în lipsa unor temeiuri

legale.

La 09 aprilie 2021, Judecătoria Comrat a depus la Curtea de Apel Comrat

recurs motivat împotriva hotărârii din 10 martie 2021 a Curții de Apel Comrat

(f.d. 191-193).

În motivarea recursului a indicat că legea administrativă prevede că, la

examinarea acțiunii în contencios administrativ, instanța de judecată este obligată

să emită încheiere cu privire la săvârșirea actului procedural. Așa, prin prisma

art. 216 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, pentru pregătirea dezbaterilor

judiciare, judecătorul raportor pe caz din cadrul Curții de Apel Comrat trebuia să

solicite probele necesare examinării complete și soluționării juste a cauzei printr-

o încheiere în care să stabilească termenul-limită de prezentare a acestora.

La caz, însă, la materialele dosarului lipsește atât actul procedural al Curții

de Apel Comrat emis conform art. 216 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, cât

și procesul-verbal cu privire la săvârșirea acestui act procedural.

De asemenea, recurenta a menționat că instanța de fond a dat dovadă de o

poziție părtinitoare, deoarece a admis toate demersurile reclamantului, iar unicul

demers al reprezentantului pârâtei a fost respins din motive formale. Deși,

admisibilitatea probelor se verifică ex officio la orice etapă al procesului, fapt ce

presupune că prezentarea acestora poate avea loc la orice etapă a procesului.

Totodată, Curtea de Apel Comrat eronat a indicat în încheierea protocolară

cuprinsă în procesul-verbal al ședinței de judecată din 01 martie 2021 că „se

admite demersul reprezentantului pârâtului – Bejenari”, or, aceste documente au

fost prezentate de partea pârâtă la demersul reclamantului.

În opinia recurentei, aceste greșeli ale Curții de Apel Chișinău i-au încălcat

dreptul la un proces contradictoriu și la egalitatea părților în drepturile

procedurale.

Recurenta Judecătoria Comrat a solicitat prin cererea de recurs casarea

integrală a hotărârii din 10 martie 2021 a Curții de Apel Comrat și restituirea

cauzei spre rejudecare.

Prin referința depusă la 09 iunie 2021, intimatul Ivan Molla a solicitat

respingerea recursului depus de către Judecătoria Comrat.

Prin încheierea din 16 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a declarat

admisibil recursul depus de către Judecătoria Comrat împotriva hotărârii din 10

martie 2021 a Curții de Apel Comrat și s-a numit spre examinare în complet de

cinci judecători.

6

Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite

neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Hotărârea Curții de Apel Comrat a fost emisă la 10 martie 2021 (f.d. 160

recto-verso). Conform avizului de recepție a corespondenței copia dispozitivului

hotărârii judecătorești a fost notificată recurentei la 12 martie 2021 (f.d. 163).

Copia hotărârii motivate a fost notificată Judecătoriei Comrat la 24 martie 2021

(f.d. 177). Cererea de recurs motivată a fost depusă la Curtea de Apel Comrat la

09 aprilie 2021 (f.d. 191-193).

În atare circumstanțe, completul ajunge la concluzia că recurenta s-a

conformat prevederilor legale stipulate la art. 245 din Codul administrativ privind

termenul de depunere a recursurilor.

Verificând argumentele invocate în recurs, prin prisma materialelor din

dosar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție a ajuns la concluzia de a admite recursul, a casa

integral hotărârea din 10 martie 2021 a Curții de Apel Comrat și a restitui cauza

spre rejudecare la Curtea de Apel Comrat, din considerentele ce urmează.

Potrivit art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia

instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite

de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

În corespundere cu art. 21 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile

publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate

cu legea și alte acte normative.

Conform art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea

stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Prin prisma art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează

din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a

dreptului material.

La fel, aplicabile sunt și prevederile art. 244 alin. (2) coroborate cu art. 231

alin. (2) din Codul administrativ, conform cărora pentru procedura de recurs se

aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică

corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva.

În sensul art. 219 alin. (1) din Codul administrativ, instanța de judecată este

obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal

admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a

probelor înaintate de participanți.

7

Cercetând starea de fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, Colegiul

constată că, la 16 decembrie 2019, vicepreședintele Judecătoriei Comrat,

I. Botezatu, a emis ordinul 3-6 nr. 81 „privind aprobarea completărilor și

modificărilor la Regulamentul-cadru cu privire la organizarea și funcționarea

secretariatului la judecătoria Comrat, aprobat de vicepreședintele Judecătoriei

Comrat la 27 iulie 2018”.

Prin pct. 3 din ordinul 3-6 nr. 81 din 16 decembrie 2019 s-a completat

Regulamentul-cadru cu pct. 10.15, care stipulează că până la crearea condițiilor

pentru funcționarea într-un singur sediu a Judecătoriei Comrat, angajații

serviciului arhivă și serviciului expediție se află în subordinea, în afară de șeful

serviciului său, șefului secției din cadrul direcției evidență și documentare

procesuală a sediului respectiv, care conduce și coordonează activitatea

specialiștilor serviciului expediție și serviciului arhivă din sediul său împreună cu

șeful secției respective (f.d. 6-7).

Ulterior, prin dispoziția vicepreședintelui Judecătoriei Comrat, I. Botezatu,

nr. 01 din 02 ianuarie 2020 s-a pus în sarcina arhivarului Judecătoriei Comrat,

sediul Ceadâr-Lunga și a secției evidență și documentare procesuală din cadrul

direcției Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-Lunga, să restabilească toate

dosarele arhivate și aranjarea acestora în arhiva Judecătoriei Comrat, sediul

Ceadâr-Lunga, în ordine cronologică conform anilor de păstrare și numerotării

ordinare, până la 10 februarie 2020, care samavolnic au fost pregătite spre

nimicire de către arhivarul Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-Lunga,

L. Constantinova.

Totodată, conform dispoziției, Ivan Molla a fost numit responsabil de

restabilirea tuturor dosarelor arhivate, iar controlul executării dispoziției a fost

pus pe seama șefului arhivei Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-Lunga – Anna

Cencova (f.d. 8).

Manifestându-și dezacordul cu ordinul 3-6 nr. 81 din 16 decembrie 2019 și

cu dispoziția nr. 01 din 02 ianuarie 2020 ale vicepreședintelui Judecătoriei

Comrat, I. Botezatu, la 15 ianuarie 2020, Ivan Molla a depus la Judecătoria

Comrat, sediul central, cerere prealabilă (f.d. 9-15). Însă, prin răspunsul nr. 0820

din 24 ianuarie 2020, Judecătoria Comrat a respins cererea prealabilă (f.d.17-19).

Considerând ilegale actele administrative, Ivan Molla a înaintat prezenta

acțiune în contencios administrativ, solicitând anularea pct. 3 din ordinul 3-6

nr. 81 din 16 decembrie 2019 a vicepreședintelui Judecătoriei Comrat,

I. Botezatu, „privind aprobarea completărilor și modificărilor la Regulamentul-

cadru cu privire la organizarea și funcționarea secretariatului la judecătoria

Comrat, aprobat de vicepreședintele Judecătoriei Comrat la 27 iulie 2018”, prin

care s-a completat Regulamentul-cadru cu pct. 10.15; anularea integrală a

dispoziției nr. 01 din 02 ianuarie 2020 a vicepreședintelui Judecătoriei Comrat, I.

Botezatu.

Prin încheierea din 20 mai 2020 a Curții de Apel Comrat s-a strămutat cauza

la Judecătoria Cimișlia, în conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. d) din Codul de

procedură civilă, deoarece din motivul abținerii de la judecată a mai multor

judecători substituirea acestora a devenit imposibilă (f.d. 51 recto-verso).

Prin încheierea din 05 iunie 2020 a Judecătoriei Cimișlia, sediul central, s-a

transmis cauza după competență Curții de Apel Comrat, în conformitate cu

8

art. 191 alin. (2) și art. 198 alin. (2) din Codul administrativ, din motiv că actele

contestate sunt acte administrative normative (f.d. 54-55).

Judecând cauza în prima instanță, Curtea de Apel Comrat prin hotărârea din

10 martie 2021 a admis acțiunea depusă de către Ivan Molla, a anulat pct. 3 din

ordinul 3-6 nr. 81 din 16 decembrie 2019 a vicepreședintelui Judecătoriei

Comrat, I. Botezatu, „privind aprobarea completărilor și modificărilor la

Regulamentul-cadru cu privire la organizarea și funcționarea secretariatului la

Judecătoria Comrat, aprobat de vicepreședintele Judecătoriei Comrat la 27 iulie

2018” și a anulat integral dispoziția nr. 01 din 02 ianuarie 2020 a

vicepreședintelui Judecătoriei Comrat, I. Botezatu (f.d. 160, 166-174, 178-185).

Efectuând controlul judiciar al hotărârii din 10 martie 2021 a Curții de Apel

Comrat, instanța de recurs constată că instanța inferioară a cercetat superficial

starea de fapt a speței și nu a verificat dacă este competentă jurisdicțional să

judece în prima instanță toate pretențiile formulate de reclamant și dacă acestea

țin de competența jurisdicțională a aceleiași instanțe și dacă pot fi examinate

concomitent.

La caz, instanța de recurs decelează că potrivit art. 191 alin. (1) și din Codul

administrativ, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2) și (3), judecătoriile

soluționează în fond toate acțiunile în contencios administrativ.

În sensul alineatului (2) al aceluiași articol, curțile de apel soluționează în

primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor

administrative normative, care nu se supun controlului de constituționalitate.

În condițiile speței, Judecătoria Cimișlia, sediul central, considerând că

actele administrative ce formează obiectul material al prezentei acțiuni sunt cu

caracter normativ, a transmis cauza după competență Curții de Apel Comrat

(f.d. 54-55).

La rândul său, Curtea de Apel Comrat a acceptat în procedură acțiunea și

prin prisma art. 191 alin. (2) din Codul administrativ, a judecat-o în fond ca primă

instanță, adoptând la 10 martie 2021 hotărâre prin care a admis pretențiile

formulate și înaintate de Ivan Molla (f.d. 160, 166-174, 178-185).

La capitolul dat, instanța de recurs învederează că articolul 12 din Codul

administrativ definește „actul administrativ normativ” ca fiind actul juridic

subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în baza

prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului

constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr

nedeterminat de situații identice.

Astfel, fiindu-i transmisă după competență prezenta cauză, Curtea de Apel

Comrat ab initio trebuia să verifice care din actele contestate sunt acte normative

și care din ele sunt acte administrative cu caracter individual, or, este imperios

faptul că legalitatea unui act administrativ cu caracter normativ se verifică în

două grade de jurisdicție, pe când legalitatea unui act administrativ cu caracter

individual se verifică în trei grade de jurisdicție. Respectiv, în dependență de

caracterul actului, Curtea de Apel Comrat trebuia să stabilească competența

jurisdicțională.

Însă, din lucrările dosarului rezultă că Curtea de Apel Comrat nu a verificat

dacă pct. 3 din ordinul 3-6 nr. 81 din 16 decembrie 2019 emis de vicepreședintele

Judecătoriei Comrat, I. Botezatu, stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru

9

un număr nedeterminat de situații identice ori este un act administrativ cu

caracter individual, care reglementează un caz individual.

Doar după efectuarea acestei operațiuni procedurale, Curtea de Apel Comrat

putea stabili dacă este sau nu competență să judece cauza în primă instanță, în

temeiul art. 191 alin. (2) din Codul administrativ.

Succesiv, Colegiul atestă și faptul că al doilea act contestat de reclamant,

dispoziția vicepreședintelui Judecătoriei Comrat, I. Botezatu, nr. 01 din 02

ianuarie 2020, în esență, este un act administrativ cu caracter individual, care

conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ este orice dispoziție, decizie sau

altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui

caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit

efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de

drept public.

Așa, dispoziția vicepreședintelui Judecătoriei Comrat, I. Botezatu, nr. 01 din

02 ianuarie 2020 a dat naștere unui caz individual în domeniul dreptului public,

deoarece stabilește cert cercul de persoane în privința cărora produce efecte

juridice, și anume – sarcina lui Ivan Molla de a restabili toate dosarele arhivate și

să le aranjeze în arhiva Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-Lunga, precum și

sarcina șefului arhivei Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-Lunga – Anna

Cencova, de a controla executarea acestei obligații de către Ivan Molla.

În această consecvență, se observă că, la acceptarea acțiunii în procedură,

Curtea de Apel Comrat trebuia să verifice dacă este competentă jurisdicțional de

a efectua ca primă instanță controlul judecătoresc al legalității dispoziției

vicepreședintelui Judecătoriei Comrat, I. Botezatu, nr. 01 din 02 ianuarie 2020.

Totodată, în cazul în care ar fi constatat că pct. 3 din ordinul 3-6 nr. 81 din

16 decembrie 2019 al vicepreședintelui Judecătoriei Comrat, I. Botezatu, este un

act administrativ cu caracter normativ și ține de competența sa jurisdicțională,

Curtea de Apel Comrat trebuia să verifice cui aparține competența în caz de

concurență a două pretenții de drept administrativ, una care ține de jurisdicția

judecătoriei, iar alta de jurisdicția curții de apel.

Dealtfel, în speță, urma a fi verificat dacă pretențiile formulate de către

reclamant sunt conexe prin temeiurile de apariție sau prin probe și dacă sunt sau

nu inseparabile după natura sa, dacă țin de competența jurisdicțională a aceleiași

instanțe și de același nivel, precum și dacă pot fi examinate concomitent. Iar, în

cazul în care Curtea de Apel Comrat constata că acțiunea în contencios

administrativ depusă de către Ivan Molla conține pretenții separabile de drept

administrativ, care țin de competența jurisdicțională a două instanțe de nivel

ierarhic diferit (judecătorie și curte de apel), urma a fi examinată posibilitatea și

rezonabilitatea aplicării instituției separării pretențiilor în procese aparte, conform

art. 188 din Codul de procedură civilă.

În condițiile speței, însă, se atestă că Curtea de Apel Comrat a omis să

efectueze aceste acțiuni procedurale, arogându-și prematur competența de a

examina în primă instanță pretențiile formulate de către reclamant în prezenta

acțiune. Deși, conform art. 197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit

de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată

prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.

Liberul acces la justiție, consacrat la art. 20 din Constituție, semnifică faptul

că orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor

10

judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și

interesele sale legitime.

Așa, căile procedurale asigură persoanelor interesate accesul la o instanță de

judecată, căreia prin lege i s-a stabilit competența de a hotărî, iar pentru ca

dreptul de acces la o instanță să fie respectat, trebuie ca instanța în fața căreia este

adusă cauza să se bucure de jurisdicție deplină, adică instanța trebuie să fie

competentă să analizeze atât aspectele de fapt, cât și pe cele de drept ale cauzei.

Acest mod de reglementare al dreptului de acces la justiție este în

concordanță cu principiile Convenției pentru apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților fundamentale, potrivit căreia exercitarea dreptului de acces la justiție

presupune tocmai asigurarea accesului oricărei persoane la un tribunal instituit de

lege, adică garantarea unei proceduri judiciare în fața căreia să se poată realiza,

efectiv, acest drept.

Nerespectarea de către o instanță a dispozițiilor de drept intern implică în

principiu o încălcare a art. 6 § 1 din Convenție (DMD Group, A.S. împotriva

Slovaciei, pct. 61).

În același timp, art. 6 § 1 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului

și a Libertăților fundamentale garantează, ca prim aspect al procesului echitabil,

înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând,

având competență clar stabilită de legea națională. De aceea, normele de

competență jurisdicțională sunt de strictă interpretare, iar orice interpretare

extensivă sau restrictivă trebuie calificată ca abuz de drept.

Cu referire la fondul litigiului, Colegiul observă că legalitatea actelor

administrative și punerea în sarcina lui Ivan Molla executarea unor obligații

urmează a fi efectuată atât prin prisma Regulamentului-cadru cu privire la

organizarea și funcționarea secretariatului judecătoriilor și curților de apel,

aprobat prin Hotărârea CSM nr. 108/3 din 28 ianuarie 2014 și a Regulamentului-

cadru cu privire la organizarea și funcționarea secretariatului la judecătoria

Comrat, aprobat de vicepreședintele Judecătoriei Comrat la 27 iulie 2018, cât și

prin statutul de personal al Judecătoriei Comrat și prin fișa postului șefului secției

din cadrul direcției evidență și documentare procesuală a Judecătoriei Comrat,

sediul Ceadâr-Lunga, în care sunt stipulate atribuțiile acestei funcții. Însă, la

materialele cauzei lipsește fișa postului ocupat de către Ivan Molla, precum și

ordinul de numire a acestuia în funcție.

Prin urmare, Curtea de Apel Comrat nu a întreprins măsurile necesare de

pregătire a dezbaterilor judiciare, care inter alia potrivit art. 216 alin. (1) lit. c)

din Codul administrativ constau în solicitarea, la cerere sau din oficiu, a probelor

necesare examinării complete și soluționării juste a cauzei de contencios

administrativ.

Mai mult ca atât, în conformitate cu art. 219 din Codul administrativ, (1)

instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza

tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de

cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

(2) Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de

formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea

datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și

aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de

drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces.

11

(3) Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din

acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții

la proces.

(4) Instanța de judecată poate avea o discuție juridică cu participanții la

proces sau poate da în scris indicații cu privire la situația de drept a cauzei

examinate.

Conjunctura descrisă supra denotă că Curtea de Apel Comrat a pregătit

superficial cauza pentru dezbateri judiciare și nu a verificat competența sa de a

judeca cauza în primă instanță, iar drept consecință prematur a tras concluzii

referitor la fondul cauzei. În aceste circumstanțe, instanța de recurs este în

dificultate de a exercita controlul judiciar asupra unei asemenea hotărâri date de

Curtea de Apel Comrat, de a verifica temeinicia și legalitatea acestei soluții.

Având în vedere că instanța inferioară nu a verificat competența sa

jurisdicțională de a judeca fondul cauzei în primă instanță, iar în consecință a

încălcat normele de drept procedural, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată necesitatea

admiterii recursului, din alte motive decât cele invocate de recurentă, cu casarea

integrală a hotărârii din 10 martie 2021 a Curții de Apel Comrat și restituirii cauzei

la Curtea de Apel Comrat, pentru o nouă judecare, în alt complet de judecată.

Conform art. 258 alin. (3) și art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție

decide:

Se admite recursul depus de către Judecătoria Comrat.

Se casează integral hotărârea din 10 martie 2021 a Curții de Apel Comrat și se

restituie cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de către

Ivan Molla împotriva Judecătoriei Comrat cu privire la contestarea actelor

administrative, spre rejudecare la Curtea de Apel Comrat, în alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

Victor Burduh

Maria Ghervas

12