3ra-414/21 — contestarea in parte a actului normativ

3ra-414/21 — contestarea in parte a actului normativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-414/21

Prima instanță: Curtea de Apel Comrat (jud: D. Fujenco, Ș. Starciuc, L. Caraianu)

DECIZIE

16 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nicolae Craiu

Nina Vascan

Victor Burduh

examinând recursul depus de Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului mun. Comrat,

persoană terță Întreprinderea Municipală ,,Su-Canal” cu privire la contestarea în parte a

actului administrativ normativ,

împotriva hotărârii din 21 decembrie 2020 a Curții de Apel Comrat, prin care

acțiunea a fost respinsă,

c o n s t a t ă:

La 25 iunie 2019, Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a depus la

Judecătoria Comrat, sediul Central cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului

mun. Comrat, persoană terță ÎM ,,Su-Canal” cu privire la contestarea în parte a actului

administrativ normativ.

În motivarea acțiunii a indicat că reieșind din activitatea funcțională Oficiul teritorial

Comrat al Cancelariei de Stat în conformitate cu art. 64, 68 din Legea privind

administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, efectuând controlul asupra

legalității actelor administrative emise de către autoritățile administrației publice locale,

a constatat ilegalitatea deciziei Consiliului mun. Comrat nr. 11/12 din 30 mai 2019,

parvenită în adresa Oficiului teritorial Comrat al Cancelariei de Stat la data de 11 iunie

2019.

În contextul dat, a menționat că prin decizia Consiliului mun. Comrat nr. 11/12 din

30 mai 2019 ,,Cu privire la aprobarea Regulamentului consiliului de administrație al

ÎM ,,Su-Canal”, Consiliul mun. Comrat a hotărât:

(Anexa nr. 1);

membri: 2.1. Sarî Gheorghii-viceprimarul mun. Comrat; 2.2. Chiciuc Stepan-

specialist al Primăriei mun. Comrat; 2.3. Cîssa Vitalii-consilier al Consiliului

1

mun. Comrat; 2.4. Cara Stepan-consilier al Consiliului mun. Comrat; 2.5. Cara

Vladimir-consilier al Consiliului mun. Comrat 2.6. Bratunova Anna-consilier al

Consiliului mun. Comrat; 2.7. Levintii Dmitrii-consilier al Consiliului mun.

Comrat; 2.8. Slavioglo Tatiana-directorul adjunct al ÎM ,,Su-Canal”; 2.9.

Constantinov Nicolai – Șef al Direcției de construcții și infrastructură UTA

Găgăuzia.

Este de părere că subpct. 2.3.-2.7. ale pct. 2 din decizia nr. 11/12 din 30 mai 2019

,,Cu privire la aprobarea Regulamentului consiliului de administrație al ÎM ,,Su-Canal”

și pct. 7 din Regulamentul consiliului de administrație al ÎM ,,Su-Canal” (Anexa nr. 1 la

decizia nr. 11/12 din 30 mai 2019), în partea ce ține de sintagma ,,Consiliului municipal

Comrat (5 persoane) ” sunt ilegale și pasibile anulării.

În susținerea opiniei enunțate, având în vedere prevederile art. 8 alin. (3) lit. a) din

Legea cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală nr. 246 din

23 noiembrie 2017, a remarcat că membru al consiliului de administrație al întreprinderii

de stat/municipale nu poate fi conducătorul autorității publice centrale, membrii

autorității deliberative și conducătorul autorității executive a unității administrativ-

teritoriale/Comitetului executiv al Găgăuziei.

Or, art. 1 din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie

2006, definește noțiunea de ,,consiliu local” ca fiind o autoritate reprezentativă și

deliberativă a populației unității administrativ-teritoriale de nivelul întâi sau al doilea,

aleasă în vederea soluționării problemelor de interes local.

Prin urmare, reclamantul este de părere că consilierii Consiliului mun. Comrat nu

pot fi aleși în componența membrilor Consiliului de administrație a întreprinderii

municipale.

A mai indicat că contrar prevederilor art. 49 din Codul administrativ, art. 21 din

Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, consilierii în

număr de 5 persoane care au fost aleși în consiliul de administrație ÎM ,,Su-Canal”, au

participat la votarea deciziei contestate.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 1, 3 alin. (2) din Legea privind

administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, art. 6, 7, 8, 21 din Legea cu

privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală nr. 246 din 23 noiembrie

2017, art. 68 din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie

2006, art. 21, 50, 51, 189, 211 din Codul administrativ.

A solicitat anularea subpct. 2.3.-2.7. ale pct. 2 din decizia nr. 11/12 din 30 mai 2019

,,Cu privire la aprobarea Regulamentului consiliului de administrație al ÎM ,,Su-Canal”

și a sintagmei ,,Consiliului municipal Comrat (5 persoane)” din pct. 7 al Regulamentului

consiliului de administrație al ÎM ,,Su-Canal” (Anexa nr. 1 la decizia nr. 11/12 din 30 mai

2019).

Prin încheierea din 28 octombrie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul Central,

acțiunea a fost strămutată pentru examinare după competență la Curtea de Apel Comrat.

Prin hotărârea din 21 decembrie 2020 a Curții de Apel Comrat, a fost respinsă

acțiunea Oficiului teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului

mun. Comrat privind anularea subpct. 2.3.-2.7. ale pct. 2 din decizia nr. 11/12 din 30 mai

2019 ,,Cu privire la aprobarea Regulamentului consiliului de administrație al ÎM ,,Su-

Canal” și pct. 7 din Regulamentul consiliului de administrație al ÎM ,,Su-Canal” în partea

ce ține de fraza ,,Consiliului municipal Comrat (5 persoane) ”.

2

La 29 ianuarie 2021, Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a depus recurs

motivat împotriva hotărârii din 21 decembrie 2020 a Curții de Apel Comrat.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu hotărârea instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată, fiind pasibilă de casare.

A obiectat că instanța de apel neîntemeiat a respins acțiunea înaintată de Oficiul

teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, din motiv că acesta nu poate revendica încălcarea

prin activitatea administrativă a unui drept în sensul art. 17 din Codul administrativ.

Or, dreptul Oficiului teritorial Comrat al Cancelariei de Stat de a sesiza instanța de

contencios administrativ este expres prevăzut de Legea privind administrația publică

locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, Hotărârea Guvernului nr. 657 din 6 noiembrie 2009

cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea structurii și

efectivului-limită ale Cancelariei de Stat și Hotărârea Guvernului cu privire la oficiile

teritoriale ale Cancelariei de Stat nr. 845 din 18 decembrie 2009.

Prin urmare, a opinat că în virtutea atribuțiilor prevăzute de lege, oficiile teritoriale

ale Cancelariei de Stat sunt subiecți de sesizare a instanței de judecată în procedura

contenciosului administrativ în privința aspectului legalității deciziilor consiliului local.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii din 21 decembrie 2020

a Curții de Apel Comrat și emiterea unei noi decizii.

Potrivit art. 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curții de

apel.

În temeiul art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de

fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanție de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție reține că motivarea recursului depusă împreună cu cererea de recurs la data de

29 ianuarie 2021 (f. d. 144) este în termen, or, hotărârea recurată ce constituie obiectul

prezentului recurs a fost notificată recurentului la data de 21 ianuarie 2021 (f. d. 135).

Intimații Consiliul mun. Comrat și ÎM ,,Su-Canal” au recepționat recursul la

15 martie 2021, fapt ce rezultă din avizele de recepție a scrisorilor recomandate (f. d. 152-

153), însă nu și-au valorificat dreptul procedural de depunere a referinței.

Prin încheierea din 31 martie 2021 a Curții Supreme de Justiție recursul depus de

Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a fost numit pentru examinare în complet

din 5 judecători.

În conformitate cu prevederile art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

La caz, completul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru a se

pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece argumentele recurentului

au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

3

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, a casa integral

hotărârea curții de apel ca instanța de fond și a emite o nouă decizie, din considerentele

ce urmează.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral decizia

instanței de apel și emite o nouă decizie.

Totodată, conform art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc

felul și volumul cercetărilor și nu sânt legate nici de expunerile participanților, nici de

cererile lor de reclamare a probelor.

Iar potrivit art. 194 alin. (1) și (2) Cod administrativ, în procedura în prima instanță,

în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva încheierilor

judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept. În procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu

în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

La rândul său, aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244 alin. (2) în coroborare

cu art. 231 alin. (2) Cod administrativ, conform cărora pentru procedura de recurs se

aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător

prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă

altceva.

La acest capitol, Colegiul reține și prevederile art. 219 alin. (1)-(3) Cod

administrativ, potrivit cărora instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt

din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile

făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. Instanța de

judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor

neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru

depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de

judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate

de participanții la proces.

În sensul art. 12 din Codul administrativ, un act administrativ normativ este actul

juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în baza

prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului constituționalității

și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații

identice.

Potrivit art. 206 alin. (1) lit. e) din Codul administrativ, o acțiune în contencios

administrativ poate fi depusă pentru anularea în tot sau în parte a unui act administrativ

normativ (acțiune în control normativ).

Articolul 224 alin. (1) lit. e) Cod administrativ prevede, că examinând acțiunea în

contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă hotărâre în baza unei acțiuni

de control normativ, anulează în tot sau în parte actul administrativ normativ, dacă este

ilegal, sau constată nulitatea acestuia, dacă acesta este nul.

După cum rezultă din actele cauzei, prin decizia nr. 11/12 din 30 mai 2019 a

Consiliului mun. Comrat ,,Cu privire la aprobarea Regulamentului consiliului de

administrație al ÎM ,,Su-Canal”, s-a hotărât:

(Anexa nr. 1);

4

membri: 2.1. Sarî Gheorghii-viceprimarul mun. Comrat; 2.2. Chiciuc Stepan-

specialist al Primăriei mun. Comrat; 2.3. Cîssa Vitalii-consilier al Consiliului

mun. Comrat; 2.4. Cara Stepan-consilier al Consiliului mun. Comrat; 2.5. Cara

Vladimir-consilier al Consiliului mun. Comrat 2.6. Bratunova Anna-consilier al

Consiliului mun. Comrat; 2.7. Levintii Dmitrii-consilier al Consiliului mun.

Comrat; 2.8. Slavioglo Tatiana-directorul adjunct al ÎM ,,Su-Canal”; 2.9.

Constantinov Nicolai – Șef al Direcției de construcții și infrastructură UTA

Găgăuzia.

Este cert și faptul că potrivit pct. 7 din Regulamentul consiliului de administrație al

ÎM ,,Su-Canal” (Anexa nr. 1 la decizia nr. 11/12 din 30 mai 2019), a fost stabilit că în

componența consiliului de administrație ÎM ,,Su-Canal”, sunt incluși în mod obligatoriu

reprezentanții Consiliului mun. Comrat (5 persoane).

Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat în conformitate cu art. 64, 68 din

Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, efectuând

controlul asupra legalității actelor administrative emise de către autoritățile administrației

publice locale, a constatat ilegalitatea deciziei Consiliului mun. Comrat nr. 11/12 din

30 mai 2019 în partea contestată.

Invocând că la data de 11 iunie 2019, a recepționat decizia contestată, Oficiul

teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a depus o acțiune împotriva Consiliului

mun. Comrat, persoană terță ÎM ,,Su-Canal”, prin care a solicitat anularea subpct. 2.3.-

2.7. ale pct. 2 din decizia nr. 11/12 din 30 mai 2019 ,,Cu privire la aprobarea

Regulamentului consiliului de administrație al ÎM ,,Su-Canal” și a sintagmei ,,Consiliului

municipal Comrat (5 persoane)” din pct. 7 al Regulamentului consiliului de administrație

al Întreprinderii Municipale ,,Su-Canal” (Anexa nr. 1 la decizia nr. 11/12 din 30 mai

2019).

Fiind învestită cu judecarea cauzei în prima instanță, Curtea de Apel Comrat, prin

hotărârea din 21 decembrie 2020, a respins acțiunea depusă de Oficiul teritorial Comrat

al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului mun. Comrat privind anularea subpct. 2.3.-

2.7. ale pct. 2 din decizia nr. 11/12 din 30 mai 2019 ,,Cu privire la aprobarea

Regulamentului consiliului de administrație al ÎM ,,Su-Canal” și pct. 7 din Regulamentul

consiliului de administrație al ÎM ,,Su-Canal” în partea ce ține de fraza ,,Consiliului

municipal Comrat (5 persoane) ”.

În susținerea rezolvării date instanța de judecată ierarhic inferioară, cu referire la

prevederile art. 224 alin. (1) lit. a), f) din Codul administrativ, a reținut că deși actul

administrativ în partea contestată este ilegal, prin acesta nu este vătămat dreptul Oficiului

teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, considerând că acțiunea este neîntemeiată, or în

baza unei acțiuni în contestare se anulează în tot sau în parte actul administrativ individual

dacă este ilegal și prin acesta reclamantul este vătămat în drepturile sale.

Instanța de recurs constată, însă, că curtea de apel ca instanța de fond la adoptarea

hotărârii a interpretat eronat normele de drept material și nu a calificat corect din punct

de vedere juridic acțiunea, fapt ce a dus la soluționarea greșită a cauzei.

În susținerea opiniei enunțate instanța de recurs reține că, potrivit art. 189 alin. (3)

Cod administrativ, în cazurile prevăzute de lege, precum și în scopul revendicării

drepturilor ce reies dintr-un contract administrativ, acțiunea în contencios administrativ

poate fi înaintată și de autoritatea publică.

5

Astfel, conform art. 61 alin. (1) din Legea privind administrația publică locală

nr. 436 din 28 decembrie 2006, activitatea autorităților administrației publice locale de

nivelurile întâi și al doilea, precum și a celor din cadrul unității teritoriale autonome cu

statut juridic special este supusă controlului administrativ în temeiul Constituției, al

prezentei legi și al altor acte legislative.

Prin prisma art. 64 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006,

controlului obligatoriu sânt supuse următoarele acte ale autorităților administrației

publice locale: deciziile consiliilor locale de nivelurile întâi și al doilea.

Potrivit art. 63 alin. (1) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006, de organizarea

controlului administrativ al activității autorităților administrației publice locale este

responsabilă Cancelaria de Stat, acesta fiind exercitat nemijlocit de Cancelaria de Stat sau

de oficiile sale teritoriale, conduse de reprezentanții Guvernului în teritoriu.

În corespundere cu art. 68 din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006, în redacția în

vigoare la data efectuării controlului administrativ, (1) în cazul în care consideră că un

act emis de autoritatea administrației publice locale este ilegal, oficiul teritorial al

Cancelariei de Stat notifică autorității locale emitente ilegalitatea actului controlat, cerând

modificarea sau abrogarea lui totală sau parțială.

(2) În cazul exercitării controlului obligatoriu al legalității, sesizarea oficiului

teritorial al Cancelariei de Stat trebuie făcută într-un termen de 30 de zile de la data

primirii copiei de pe act.

(3) În termen de 30 de zile de la data primirii notificării, autoritatea locală emitentă

trebuie să modifice sau să abroge actul contestat.

(4) În cazul în care, în termenul stabilit la alin. (3), autoritatea locală emitentă și-a

menținut poziția sau nu a reexaminat actul contestat, oficiul teritorial al Cancelariei de

Stat poate sesiza instanța de contencios administrativ în termen de 30 de zile de la data

primirii notificării refuzului de a modifica sau de a abroga actul contestat sau în cazul

tăcerii autorității locale emitente în termen de 60 de zile de la data notificării cererii de

modificare sau de abrogare a actului în cauză.

Pct. 7 lit. p) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Cancelariei de

Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 657 din 6 noiembrie 2009, stipulează că în

scopul realizării de către Guvern a prerogativelor sale constituționale privind realizarea

politicii interne și externe a statului și exercitarea conducerii generale a administrației

publice, Cancelaria de Stat are atribuția de a asigura exercitarea de către Guvern a

prerogativelor legale în relațiile acestuia cu autoritățile administrației publice locale,

inclusiv organizarea controlului administrativ al activității autorităților respective,

exercitat direct sau prin intermediul oficiilor sale teritoriale.

Conform pct. 8 lit. g) din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea

Oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din

18 decembrie 2009, în teritoriul în care își desfășoară activitatea, Oficiul este abilitat cu

următoarele atribuții de control obligatoriu, sub aspectul legalității al deciziilor consiliilor

locale de nivelul întâi și ale celor de nivelul al doilea, inclusiv al actelor normative emise

de Adunarea Populară a unității teritoriale autonome Găgăuzia.

În corespundere cu pct. 9 subpct. 2) din Regulamentul cu privire la organizarea și

funcționarea Oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009, în scopul exercitării atribuțiilor ce-i revin,

Oficiul este abilitat, în ceea ce privește controlul legalității actelor emise de autoritățile

administrației publice locale:

6

a) să notifice, în cazul în care consideră că un act emis de autoritatea administrației

publice locale este ilegal, invocând motive legal întemeiate, autorității locale această

ilegalitate și solicitând modificarea sau abrogarea lui totală sau parțială;

b) să sesizeze, dacă autoritatea emitentă a actului considerat ilegal nu l-a modificat

sau nu l-a abrogat în termen de 30 de zile sau nu a reexaminat actul contestat, instanța de

contencios administrativ – în termen de 30 de zile de la data primirii notificării refuzului

de a modifica sau retrage acest act, iar în cazul în care autoritatea locală emitentă nu a

luat nici o atitudine – în termen de 60 de zile de la data notificării cererii de modificare

sau abrogare a actului în cauză.

Reieșind din corelația normelor legale sus-enunțate, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiției constată că prima instanță

neîntemeiat a conchis de a respinge acțiunea, considerând că prin actul administrativ

contestat, Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat nu este vătămat în drepturile

sale.

Or, în virtutea atribuțiilor prevăzute de lege, oficiile teritoriale ale Cancelariei de

Stat sunt subiecți de sesizare a instanței de judecată în procedura contenciosului

administrativ în privința aspectului legalității deciziilor consiliilor locale.

Cu referire la fondul cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiției, reține că conform art. 3 alin. (2) din Legea privind

administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, autoritățile administrației

publice locale beneficiază de autonomie decizională, organizațională, gestionară și

financiară, au dreptul la inițiativă în tot ceea ce privește administrarea treburilor publice

locale, exercitându-și, în condițiile legii, autoritatea în limitele teritoriului administrat.

În acord cu prevederile art. 14 alin. (2) lit. m) din Legea privind administrația publică

locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, pornind de la domeniile de activitate ale

autorităților administrației publice locale de nivelul întâi stabilite la art. 4 al Legii privind

descentralizarea administrativă, consiliul local realizează următoarele competențe:

aprobă statutul satului (comunei), orașului (municipiului), cu excepția statutului

municipiului Chișinău și statutului municipiului Bălți, care se reglementează prin legi

organice, și regulamentul consiliului pe baza statutului-cadru și a regulamentului-cadru,

aprobate de Parlament; aprobă alte regulamente și reguli prevăzute de lege.

Astfel, potrivit art. 8 alin. (1)-(2) din Legea cu privire la întreprinderea de stat și

întreprinderea municipală nr. 246 din 23 noiembrie 2017, consiliul de administrație este

organul colegial de administrare a întreprinderii de stat/municipale, alcătuit dintr-un

număr impar de membri, cel puțin 3, care reprezintă interesele statului/autorităților

deliberative ale administrației publice locale respective și își exercită activitatea în

conformitate cu prezenta lege și cu regulamentul consiliului de administrație aprobat de

fondator. Regulamentul-model al consiliului de administrație al întreprinderii de stat se

aprobă de Guvern.

Membrul consiliului de administrație se desemnează de fondator pe termen de 2 ani

și poate fi orice persoană fizică care întrunește cerințele minime stabilite de

Guvern/autoritatea deliberativă/Comitetul executiv al Găgăuziei, cu excepția persoanelor

stabilite la alin. (3). Membrul consiliului de administrație poate fi concomitent membru

al consiliului de administrație a cel mult 3 întreprinderi de stat și a cel mult 3 întreprinderi

7

municipale. Membrii consiliului pot fi desemnați pentru un nou termen. Președintele

consiliului de administrație este membru al consiliului de administrație.

Concomitent alin. (3) lit. a) al aceluiași articol, prevede că membru al consiliului de

administrație al întreprinderii de stat/municipale nu poate fi conducătorul autorității

publice centrale, membrii autorității deliberative și conducătorul autorității executive a

unității administrativ-teritoriale/Comitetului executiv al Găgăuziei.

Aici este util a sublinia art. 1 din Legea privind administrația publică locală nr. 436

din 28 decembrie 2006, care definește noțiunea de ,,consiliul local” ca fiind o autoritate

reprezentativă și deliberativă a populației unității administrativ-teritoriale de nivelul întâi

sau al doilea, aleasă în vederea soluționării problemelor de interes local.

Din materialele dosarului rezultă că prin decizia nr. 11/12 din 30 mai 2019 a

Consiliului mun. Comrat ,,Cu privire la aprobarea Regulamentului consiliului de

administrație al ÎM ,,Su-Canal”, s-a hotărât: de a aproba Regulamentul privind consiliul

de administrație al ÎM ,,Su-Canal” (Anexa nr. 1); de a aproba componența consiliului de

administrație, care este constituit din 9 membri: 2.1. Sarî Gheorghii - viceprimarul mun.

Comrat; 2.2. Chiciuc Stepan-specialist al Primăriei mun. Comrat; 2.3. Cîssa Vitalii-

consilier al Consiliului mun. Comrat; 2.4. Cara Stepan-consilier al Consiliului mun.

Comrat; 2.5. Cara Vladimir-consilier al Consiliului mun. Comrat 2.6. Bratunova Anna-

consilier al Consiliului mun. Comrat; 2.7. Levintii Dmitrii- consilier al Consiliului mun.

Comrat; 2.8. Slavioglo Tatiana-directorul adjunct al ÎM ,,Su-Canal”; 2.9. Constantinov

Nicolai – Șef al Direcției de construcții și infrastructură UTA Găgăuzia.

Iar, potrivit pct. 7 din Regulamentul consiliului de administrație al ÎM ,,Su-Canal”

(Anexa nr. 1 la decizia nr. 11/12 din 30 mai 2019), a fost stabilit că în componența

consiliului de administrație ÎM ,,Su-Canal”, sunt incluși în mod obligatoriu reprezentanții

Consiliului mun. Comrat (5 persoane).

Sub acest aspect, prin aplicarea regulilor de interpretare a normelor enunțate, este

evident că Consiliul mun. Comrat este o autoritate deliberativă, iar consilierii acestuia nu

pot fi membri ai consiliului de administrație al ÎM ,,Su-Canal”.

Or, norma de drept sus-indicată stabilește imperativ că membru al consiliului de

administrație al întreprinderii municipale nu poate fi membru autorității deliberative.

Prin urmare, Consiliul mun. Comrat nu era în drept să aprobe în componența

consiliului de administrație al ÎM ,,Su-Canal” membrii din rândul consilierilor Consiliului

mun. Comrat, aceasta fiind o autoritate deliberativă.

Suplimentar la cele expuse, potrivit art. 49 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Codul

administrativ, într-o procedură administrativă, pentru o autoritate publică nu au dreptul să

acționeze persoanele care înseși au statut de participant la procedura administrativă.

Persoana care, prin activitate sau decizie, poate avea nemijlocit avantaje sau

dezavantaje este asimilată participantului.

Astfel, contrar prevederilor enunțate, din procesul-verbal al ședinței Consiliului

mun. Comrat nr. 11 din 30 mai 2019, rezultă că consilierii în număr de 5 persoane care au

fost aleși în consiliul de administrație ÎM ,,Su-Canal” (f. d. 4), au participat la adoptarea

deciziei care face obiectul prezentului litigiu (f. d. 117-120).

În circumstanțele enunțate și în contextul normelor de drept citate supra, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiției ajunge la

concluzia temeiniciei pretențiilor Oficiului teritorial Comrat al Cancelariei de Stat cu

privire la anularea subpct. 2.3.-2.7. ale pct. 2 din decizia nr. 11/12 din 30 mai 2019 ,,Cu

8

privire la aprobarea Regulamentului consiliului de administrație al ÎM ,,Su-Canal” și a

sintagmei ,,Consiliului municipal Comrat (5 persoane)” din pct. 7 al Regulamentului

consiliului de administrație al ÎM ,,Su-Canal” (Anexa nr. 1 la decizia nr. 11/12 din 30 mai

2019).

Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de

Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, a casa integral hotărârea din 21 decembrie

2020 a Curții de Apel Comrat, și a emite o nouă decizie de admitere a acțiunii depuse de

Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului mun. Comrat,

persoană terță ÎM ,,Su-Canal” cu privire la contestarea în parte a actului administrativ

normativ.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c), art. 248 alin. (2) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat.

Se casează integral hotărârea din 21 decembrie 2020 a Curții de Apel Comrat, în

cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul

teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului mun. Comrat, persoană terță

Întreprinderea Municipală ,,Su-Canal” cu privire la contestarea în parte a actului

administrativ normativ și se emite o nouă decizie, prin care:

Se admite acțiunea depusă de Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat

împotriva Consiliului mun. Comrat, persoană terță Întreprinderea Municipală ,,Su-Canal”

cu privire la contestarea în parte a actului administrativ normativ.

Se anulează subpct. 2.3.-2.7. ale pct. 2 din decizia nr. 11/12 din 30 mai 2019 ,,Cu

privire la aprobarea Regulamentului consiliului de administrație al ÎM ,,Su-Canal” și

sintagma ,,Consiliului municipal Comrat (5 persoane)” din pct. 7 al Regulamentului

consiliului de administrație al Întreprinderii Municipale ,,Su-Canal” (Anexa nr. 1 la

decizia nr. 11/12 din 30 mai 2019).

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Maria Ghervas

Nicolae Craiu

Nina Vascan

Victor Burduh

9