3ra-914/21 — anularea actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actelor administrative
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilitatii recursului
3ra-914/21 — anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr.3ra-914/2021
Prima instanță: Judecătoria Comrat (V. Hrapacov)
Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (G. Colev, A. Curdov, Ș. Starciuc)
Î N C H E I E R E
10 noiembrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas
judecători Nina Vascan
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Turgunov Sherali și de
Consiliul municipal Comrat și Primarul municipiului Comrat, reprezentați de
Nezalizova Nina,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de către Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului
municipal Comrat, Primarului municipiului Comrat, Turgunov Sherali cu privire la
anularea actelor administrative,
împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Comrat,
c o n s t a t ă :
La 05 octombrie 2018, Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a depus
cerere de chemare în judecată, ulterior concretizată, împotriva Consiliului
municipal Comrat, Primarului municipiului Comrat, Turgunov Sherali cu privire la
anularea punctelor 2, 3 din decizia Consiliului municipal Comrat nr. 3/67 din 22
martie 2016 „Cu privire la numirea adjunctului primarului municipiului Comrat”,
ca fiind ilegală, recunoașterea nulității contractului individual de muncă f/n din 01
aprilie 2016, încheiat între Primăria mun. Comrat în persoana primarului mun.
Comrat și Turgunov Sherali, ca fiind ilegal.
În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, în conformitate cu art. 64 și
art. 68 Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrație publică locală,
exercitând controlul legalității actelor administrative adoptate de organul de
administrare publică locală Comrat și examinând sesizarea Serviciului de
Informații și Securitate din 12 iunie 2018, a constatat ilegalitatea unor acte
administrative, expediind în adresa Consiliului mun. Comrat și Primarului mun.
Comrat un demers cu privire la ilegalitățile depistate, răspuns la care nu a primit.
1
Reclamantul a menționat că, prin decizia Consiliului municipal Comrat nr.
3/67 din 22 martie 2016 „Cu privire la numirea adjunctului primarului mun.
Comrat”, s-a decis de a numi pe Turgunov Șherali adjunct al Primarului
municipiului Comrat și ai stabili salariul lunar lui Turgunov Șherali în
corespundere cu funcția de adjunct al Primarului municipiului Comrat. În baza
acestei decizii, Primarul mun. Comrat a încheiat contractul individual de muncă f/n
din 01 aprilie 2016, cu Turgunov Șherali pentru ocuparea funcției de adjunct al
primarului mun. Comrat.
Reclamantul a relatat că, actele administrative emise sunt ilegale și pasibile
anulării, deoarece, în conformitate cu art. 3 alin. (2) din Legea nr. 436 din 28
decembrie 2006 privind administrația publică locală, autoritățile administrației
publice locale beneficiază de autonomie decizională, organizațională, gestionară și
financiară, au dreptul la inițiativă în tot ceea ce privește administrarea treburilor
publice locale, exercitându-și, în condițiile legii, autoritatea în limitele teritoriului
administrat.
Reclamantul a invocat că, la data emiterii actelor administrative și nici după
emiterea acestora Turgunov Șherali nu și-a dobândit cetățenia Republicii Moldova.
Astfel, numirea acestuia în funcția de viceprimar a fost ilegală.
Prin hotărârea din 20 august 2020 a Judecătoriei Comrat, cererea de chemare
în judecată, a fost admisă.
S-a anulat punctul 2 și punctul 3 din decizia Consiliului municipal Comrat nr.
3/67 din 22 martie 2016 „Privind numirea viceprimarului municipiului Comrat”, ca
ilegală.
S-a recunoscut nulitatea contractului individual de muncă f/n din 01 aprilie
2016, încheiat între Primăria mun. Comrat în persoana Primarului mun. Comrat și
Turgunov Șherali (f.d. 77, 85-90).
Prin decizia din 26 mai 2021 a Curții de Apel Comrat, au fost respinse
cererile de apel depuse de Turgunov Sherali și de Consiliul municipal Comrat și
Primarul municipiului Comrat împotriva hotărârii din 20 august 2020 a
Judecătoriei Comrat.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, în conformitate cu art. 6
alin. (2) din Legea cetățeniei Republicii Moldova nr. 1024 din 02 iunie 2000,
numai cetățenii Republicii Moldova au dreptul de a alege și de a fi aleși, de a
ocupa funcții ce implică exercitarea autorității publice și de a participa la
referendum, în modul stabilit de lege. Astfel, condiție obligatorie pentru
alegerea/numirea în funcție a viceprimarului, este de a avea cetățenia R. Moldova.
Curtea de Apel Comrat a stabilit că Turgunov Șherali, la data emiterii deciziei
contestate de nu a avut cetățenia R. Moldova, fapt confirmat prin buletinul de
identitate pentru apatrizi seria xxxx, eliberat lui Turgunov Șherali la 15 martie
2016 de Biroul migrație și azil. Totodată, în cadrul examinării cauzei în instanța de
apel Turgunov Șherali a reținut că nu are cetățenia R. Moldova și este apatrid.
Astfel, instanța de apel a apreciat ca fiind corectă concluzia primei instanțe
privind anularea punctului 2 și punctului 3 din decizia Consiliului municipal
Comrat nr. 3/67 din 22 martie 2016 „Privind numirea viceprimarului municipiului
Comrat”, cât și recunoașterea nulă a contractului individual de muncă f/n din 01
aprilie 2016, încheiat între Primăria mun. Comrat, în persoana Primarului mun.
Comrat și Turgunov Șherali.
2
La 22 iunie 2021, Președintele Consiliului municipal Comrat și Primarul
municipiului Comrat au depus cerere de recurs nemotivată, iar la 23 august 2021,
au depus cerere de recurs motivată împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de
Apel Comrat, solicitând casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei
decizii noi de respingere a acțiunii.
În motivarea recursului, Președintele Consiliului municipal Comrat și
Primarul municipiului Comrat au invocat că Curtea de Apel Comrat a interpretat în
mod eronat legea, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, aplicând o lege
care nu trebuia să fie aplicată.
Recurenții consideră că, instanța de apel nu a aplicat legea aplicabilă cauzei și
anume prevederile art. 84 alin. (2) din Codul muncii, care prevede că recunoașterea
unui contract individual de muncă ca ilegal are consecințe pentru viitor. Totodată,
instanța de judecată a recunoscut ilegalitatea contractului de muncă, termenul
căruia a expirat la momentul depunerii cererii de chemare în judecată.
Recurenții menționează că, Turgunov Șherali din 29 august 2018 nu mai
deține funcția de viceprimar al municipiului Comrat, iar cererea de chemare în
judecată a fost depusă la 05 octombrie 2018, adică, la momentul depunerii cererii
de chemare în judecată nu exista un contract individual de muncă încheiat cu
Turgunov Șherali,
La 25 iunie 2021, Turgunov Șherali, a depus cerere de recurs nemotivată
împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Comrat, solicitând casarea
deciziei instanței de apel, invocând că motivele cererii de recurs vor fi expuse
adăugător prin recurs suplimentar.
În conformitate cu art. 244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții
de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu
recurs.
În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la
instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,
dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat
Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.
Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de
zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea
de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.
Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 26 mai 2021.
La 30 iulie 2021, Președintele Consiliului municipal Comrat și Primarul
municipiului Comrat, au recepționat decizia contestată, fapt ce se confirmă prin
avizele de recepție DS8002094430AS și DS8002094428AS anexat la materialele
dosarului (f.d.160,161).
La 23 august 2021, Consiliul municipal Comrat și Primarul municipiului
Comrat, reprezentați de Nezalizova Nina, a depus recurs motivat, împotriva
deciziei din 26 mai 2021, astfel se atestă că recursul a fost depus în termenul
prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.
La 08 septembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa
participanților la proces copiile cererilor de recurs depuse de Turgunov Sherali și
de Consiliul municipal Comrat și Primarul municipiului Comrat, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii referințelor, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de
însoțire anexată la materialele dosarului.
3
Examinând temeiurile invocate în recursuri în raport cu materialele cauzei,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră recursurile inadmisibile, din următoarele motive.
Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție
examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul
se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul
administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la
literele a)-f).
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”
denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp
oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu
prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși
un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ
dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a
cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept
procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,
într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de
recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile
nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale
reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea
recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.
În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la
formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și
filtrului de admisibilitate.
De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină
cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin
legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura
sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de
o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de
4
admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages
Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de
aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde
de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de
totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,
Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile
cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni
de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se
vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție conchide că cererea de recurs depusă de Consiliul municipal Comrat și
Primarul municipiului Comrat, reprezentați de Nezalizova Nina, este inadmisibilă.
Referitor la recursul depus de Turgunov Sherali, completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține prevederile art. 246 alin.
(2) lit. e) din Codul administrativ, potrivit căruia recursul se declară inadmisibil în
special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea
termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).
Din actele cauzei rezultă că, Curtea de Apel Comrat a pronunțat dispozitivul
deciziei la 26 mai 2021 (f.d. 130).
La 25 iunie 2021, Turgunov Sherali, în termenul prevăzut de art. 245 alin. (1)
din Codul administrativ, a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 26 mai
2021 a Curții de Apel Comrat (f.d.158).
Potrivit scrisorii de expediere a actului judecătoresc, se constată că Curtea de
Apel Comrat, la 27 iulie 2021 a expediat recurentului la adresa indicată de către
acesta în cererea de recurs nemotivată (xxxx) copia deciziei motivate din 26 mai
2021 (f.d.159).
Prin urmare, instanța de judecată a notificat, prin poștă cu scrisoare
recomandată, copia deciziei motivate lui Turgunov Șherali, la adresa indicată de
către acesta, însă, plicul cu avizul de recepție a restituit Curții de Apel Comrat, cu
mențiunea factorului poștal „nereclamat”.
Respectiv, până la data examinării admisibilității recursului recurentul,
Turgunov Șherali, nu a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 26
mai 2021 a Curții de Apel Comrat.
În această conjunctură, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că de către Turgunov Șherali
nu a fost prezentat Curții Supreme de Justiție recursul motivat, în conformitate cu
prevederile art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.
Mai mult, Turgunov Șherali, fiind interesat în soluționarea prezentei cauze,
urma să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale de acces la
instanță și să prezinte Curții Supreme de Justiție motivarea recursului.
Din considerentele menționate și având în vedere că motivarea recursului nu a
fost depusă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul depus de Turgunov Șherali,
5
urmează a fi declarat inadmisibil, în temeiul art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul
administrativ.
În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul
administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Recursurile depuse de Turgunov Sherali și de Consiliul municipal Comrat și
Primarul municipiului Comrat, reprezentați de Nezalizova Nina, se declară
inadmisibile.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Maria Ghervas
judecători Nina Vascan
Victor Burduh
6