2rc-84/24 — Încasarea redevenței contractuale și penalităților.

La data de 30 mai 2024, Consiliul municipal Soroca și Primăria municipiului Soroca au depus o cerere de chemare în judecată împotriva Societății pe Acțiuni „Regia Apă-Canal Soroca”, privind încasarea redevenței contractuale și a penalităților.

Prin încheierea din 7 iunie 2024, Judecătoria Soroca, sediul Central, a admis spre examinare cererea de chemare în judecată formulată de Consiliul municipal Soroca și Primăria municipiului Soroca împotriva SA „Regia Apă-Canal Soroca”.

Ulterior, prin încheierea din 11 iulie 2024, Judecătoria Soroca, sediul Central, a respins ca fiind neîntemeiată cererea administratorului procedurii de insolvabilitate, Melnic Vitalie, al SA „Regia Apă-Canal Soroca”, privind conexarea cauzei intentate de Consiliul municipal Soroca și Primăria municipiului Soroca cu privire la încasarea redevenței contractuale și a penalităților, la cauza civilă pendinte formulată de SA „Regia Apă-Canal Soroca” împotriva Consiliului municipal Soroca, având ca obiect repararea prejudiciului material, aflată pe rolul Judecătoriei Soroca, sediul Central, în examinare la judecătorul Dinu Brașoveanu.

La aceeași dată, 11 iulie 2024, administratorul insolvabilității SA „Regia Apă-Canal Soroca”, Melnic Vitalie, a depus o cerere de strămutare a cauzei de la Judecătoria Soroca, sediul Central, la o altă instanță de judecată de același grad.

Ulterior, la data de 14 august 2024, același administrator a depus la Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul Curții de Apel Bălți, o cerere de strămutare a cauzei la o altă curte de apel, întemeindu-se pe prevederile art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă.

Prin încheierea din 23 octombrie 2024, Curtea Supremă de Justiție a respins cererea depusă de Melnic Vitalie, în numele și în interesele SA „Regia Apă-Canal Soroca”, privind strămutarea examinării cererii de strămutare de la Curtea de Apel Bălți la o altă instanță egală în grad.

În continuare, prin încheierea din 1 noiembrie 2024, Curtea de Apel Bălți a respins cererea de strămutare a cauzei către o altă instanță de judecată, cerere formulată de administratorul insolvabilității SA „Regia Apă-Canal 1 Soroca”, Melnic Vitalie, în dosarul având ca obiect încasarea redevenței contractuale și a penalităților, promovat de Consiliul municipal Soroca și Primăria municipiului Soroca împotriva SA „Regia Apă-Canal Soroca”.

La data de 4 noiembrie 2024, Melnic Vitalie a declarat recurs împotriva încheierii din 1 noiembrie 2024 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii contestate și admiterea cererii de strămutare a cauzei civile.

Prin încheierea din 15 noiembrie 2024, Curtea Supremă de Justiție nu a dat curs examinării cererii de recurs formulate de administratorul insolvabilității SA „Regia Apă-Canal Soroca”, Melnic Vitalie, împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 1 noiembrie 2024. Totodată, i-a comunicat acestuia obligația de a prezenta, până la data de 28 noiembrie 2024, ora 17:00, dovada achitării taxei de timbru în original, în cuantum de 200 (două sute) de lei, la Biroul pentru audiență și relații cu publicul al Curții Supreme de Justiție, situat în municipiul Chișinău, str. Petru Rareș, nr. 18, program de lucru: 08:30–17:00.

Art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Taxa de timbru este o sumă de bani care se percepe, o singură dată, pentru intentarea unui proces judiciar civil sau de contencios administrativ atât în primă instanță, cât și în căile de atac, în temeiul legii.”

Art. 426¹ alin. (2¹) din Codul de procedură civilă: „Prin derogare de la alin. (2), dacă la cererea de recurs lipsește dovada de plată a taxei de timbru, instanța de recurs emite o încheiere, care nu se supune niciunei căi de atac, de a nu da curs cererii de recurs și acordă recurentului un termen rezonabil pentru înlăturarea deficiențelor depistate. Dacă recurentul înlătură deficiențele în cadrul termenului acordat, recursul se consideră depus la data prezentării inițiale. Dacă recurentul nu înlătură deficiențele cererii de recurs în cadrul termenului acordat, instanța de recurs o restituie imediat după expirarea termenului rezonabil stabilit de instanță pentru înlăturarea neajunsurilor.”

Art. 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.” 2

Art. 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.”

Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.”

Completul de judecată constată că copia încheierii din 15 noiembrie 2024, emisă de Curtea Supremă de Justiție, a fost transmisă la adresa electronică indicată de administratorul insolvabilității SA „Regia Apă-Canal Soroca”, Melnic Vitalie, în aceeași zi, respectiv la data de 15 noiembrie 2024 (f.d. 134–135).

Confirmarea expedierii actului judecătoresc către partea interesată rezultă din extrasul emis de operatorul serviciului de poștă electronică, atașat la dosarul cauzei. Acest extras conține toate elementele necesare de identificare: adresele electronice ale expeditorului și destinatarului, data calendaristică, anul, ora transmiterii, precum și fișierul atașat ce conține actul judecătoresc notificat.

Instanța de recurs reține că, cu titlu de excepție, în ipoteza unei erori tehnice sau a neexpedierii actului prin poșta electronică, extrasul aferent transmiterii va conține informații relevante privind aceste neconcordanțe. Mai exact, expeditorul va primi un mesaj separat din partea sistemului „Mail Delivery System” sau, alternativ, extrasul prezentat spre analiză va include un asemenea mesaj, prin care operatorul poștal va explica motivele care au determinat returnarea mesajului către expeditor. De regulă, expeditorul este informat că transmiterea mesajului a eșuat întrucât adresa electronică nu a fost găsită ori nu poate primi mesaje electronice. 3

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că astfel de mențiuni privind existența unei erori tehnice, în legătură cu expedierea actului judecătoresc la adresa electronică a reprezentantului recurentei, nu se regăsesc în prezenta cauză.

Prin urmare, având în vedere că actul transmis prin poșta electronică se consideră recepționat la data expedierii, se conchide că instanța de recurs a întreprins toate măsurile legale necesare pentru expedierea copiei încheierii din 15 noiembrie 2024, respectând în mod integral prevederile art. 100 alin.(1) din Codul de procedură civilă.

Cu toate acestea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că recurentul, administratorul insolvabilității SA „Regia Apă-Canal Soroca”, Melnic Vitalie, a omis să remedieze neajunsul identificat în cererea de recurs, în termenul stabilit prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 15 noiembrie 2024. Aceasta, în pofida faptului că instanța a respectat procedura legală de înștiințare judiciară. Nerespectarea termenului acordat atrage aplicarea sancțiunii procedurale a restituirii cererii de recurs, în temeiul art. 426¹ alin. (2¹) din Codul de procedură civilă.

În acest context, recurentul avea obligația de a întreprinde toate demersurile necesare pentru apărarea dreptului său de acces la instanță, conform exigențelor impuse de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, inclusiv cauza Van Ham împotriva Germaniei din 11 septembrie 2007, care reiterează obligația părților de a manifesta diligență în exercitarea drepturilor procesuale.

Din perspectiva respectării dreptului de acces liber la justiție, garantat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de art. 20 din Constituția Republicii Moldova, precum și de art. 5 din Codul de procedură civilă, reflectat constant în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, alături de dreptul la un recurs efectiv garantat de art. 13 din Convenție, circumstanțele cauzei denotă că recurentul a neglijat exercitarea efectivă și în termen a drepturilor sale procedurale, în pofida posibilității reale de a le valorifica.

În aceste condiții, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide asupra restituirii cererii de recurs, împreună cu toate documentele anexate. 27. .Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 4261 alin. (21) din Codul de procedură civilă