3r-30/25 — anularea actelor administrative, restabilirea în functia anterior detinută

La 22 aprilie 2022, Boris Cojocari, reprezentat de avocatul Natalia Moloșag a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, prin care a solicitat anularea ordinului nr. 2157p din 31 decembrie 2021, emis de Directorul general al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor dl Radu Musteață cu privire la destituirea din funcția publică; a ordinului nr. 103 p din 10 ianuarie 2022, emis de Directorul general al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor dl Radu Musteață cu privire la modificarea Ordinului nr.2157p cu privire la destituirea din funcția publică; restabilirea sa în funcție deținută până la destituire; încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă începând cu data încetării raportului de muncă până la data restabilirii în funcție, a prejudiciului moral în valoare de 100000 de lei și a cheltuielilor suportate în legătură cu prestarea serviciilor juridice de către Cabinetul Avocatului Natalia Moloșag.

Prin hotărârea din 28 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Boris Cojocari (f.d. 185, 188-222).

La 24 iulie 2024, Boris Cojocari, reprezentat de avocatul Natalia Moloșag a depus apel împotriva hotărârii din 28 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.187).

Iar, la 06 decembrie 2024, prin e-mail, Boris Cojocari, reprezentat de avocatul Natalia Moloșag a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 28 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.230-232).

Prin încheierea din 24 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat inadmisibil apelul depus de Boris Cojocari, reprezentat de avocatul Natalia Moloșag împotriva hotărârii din 28 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din motiv că motivarea apelului a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen (f.d.233-236).

La 22 ianuarie 2025, Boris Cojocari, reprezentat de avocatul Natalia Moloșag a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 24 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând anularea acesteia și restituirea cauzei Curții de Apel Centru pentru judecarea apelului (f.d.238-242).

În susținerea cererii de recurs, recurentul a invocat dezacordul cu încheierea din 24 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, care în opinia sa este ilegală și urmează a fi casată integral.

Aceasta deoarece, instanța de apel, pripit și eronat a respins ca inadmisibil apelul său, stabilind că hotărârea motivată din 28 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani i-ar fi fost notificată nu la 08 noiembrie 2024, dar la 03 noiembrie 2024.

Aici, recurentul a subliniat că data de 03 noiembrie 2024, conform calendarului, cade în zi de duminică, adică de odihnă, ceia ce demonstrează că instanța de fond nu putea notifica hotărârea motivată la data de 03 noiembrie 2024, iar dacă a și făcut o asemenea notificare, aceasta urma a fi acceptată de președintele instanței de judecată în conformitate cu prevederile legale în vigoare în acest aspect.

Mai mult, pe parcursul judecării cauzei în instanța de fond, a fost reprezentat de avocatul Natalia Moloșag, care în cererea de chemare în judecată a indicat e-mailul de contact: solidlawyermoldova@gmail.com.

Din cauza epuizării spațiului de stocare pe e-mailul solidlawyermoldova@gmail.com, nu a mai fost posibil de primit e-mailuri. Respectiv, abia după comunicarea prin telefon cu grefierul Dorin-Marcel Baltag, reprezentantul său, avocatul Natalia Moloșag, a recepționat la adresa de e-mail natalia.molosag@gmaiI.com, hotărârea motivată din 28 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și în aceiași zi a formulat și expediat către instanță, prin intermediul aceleiași poște electronice, actul de recunoaștere al recepționării acesteia.

Iar, la 06 decembrie 2024, prin intermediul poștei electronice natalia.molosag@gmail.com, către Curtea de Apel Centru, au fost expediate motivele de drept și de fapt plasate de partea recurentă, la baza dezacordului cu hotărârea din 28 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Astfel, în opinia recurentului, eronat și ilegal a fost respins ca inadmisibil în temeiul prevederilor art. 236 alin. (2) lit.e) din Codul administrativ apelul său depus împotriva hotărârii din 28 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Or, conform probelor anexate și argumentelor indicate, motivarea apelului a fost prezentată instanței de apel cu respectarea termenului indicat în art. 232 alin.(2) din Codul administrativ.

Subsecvent, invocând dispozițiile art.223, 96, 97, 101, 1101 din Codul administrativ, reiterând a concluzionat că instanța de apel, eronat și ilegal a considerat expirat termenul prevăzut pentru prezentarea motivării apelului, iar respingerea acestuia ca inadmisibil, duce în mod inevitabil la încălcarea dreptului său la un proces echitabil, garantat de art. 6 CEDO.

Mai mult, efectele produse asupra lui prin încheierea contestată din 24 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău sunt arbitrare și disproporționate, deoarece prin probele anexate la prezentul recurs, se confirmă faptul că încălcarea termenului prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, nu a avut loc. Iar, concluzia instanței de apel, probată printr-o notificare din 03 noiembrie 2024, într-o zi de odihnă (duminică), vine în contradicție cu cadrul legal în vigoare, care reglementează expres că: duminica și în zilele de sărbătoare nelucrătoare notificarea poate fi făcută doar cu permisiunea conducătorului autorității publice, care se anexează în copie la înscrisul de notificat. O notificare pentru care nu sânt respectate aceste prevederi se consideră valabilă dacă a fost acceptată. Notificarea prin poștă electronică este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală. Actul de recunoaștere a recepționării, care este semnat cu semnătură electronică de persoana notificată și remis în schimb la adresa electronică a autorității publice, este echivalent cu notificarea prin act de recunoaștere a recepționarii.

Prin referința depusă la 31 ianuarie 2025, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a solicitat declararea inadmisibilă sau respingerea ca fiind nefondat a recursului depus de Boris Cojocari, reprezentat de avocatul Natalia Moloșag și menținerea în vigoare a încheierii din 24 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău.

Art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ: „(1) Examinînd recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: b) respinge recursul; (2) Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

Art. 232 alin. (2) din Codul administrativ: „(2) Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărîrii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată.”

Art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ: „(1) Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. (2) Apelul se declară inadmisibil în special cînd: e) motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2).”

Art. 237 alin. (1) din Codul administrativ: „(1) Prevederile art.65 alin.(1)–(3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel și în termenul de prezentare a motivării apelului.”

Art. 65 alin. (1) din Codul administrativ: „ (1) Dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului.”

Art. 24 alin. (1) și (2) din Codul administrativ: „(1) Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. (2) Participantul care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună-credință răspunde potrivit legii pentru prejudiciile materiale și morale cauzate.”

Art.45 alin.(1) din Codul administrativ: „(1) Persoanele fizice participă la procedura administrativă personal sau prin reprezentanții lor.”

Art. 96 alin.(1) din Codul administrativ: „(1) Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”

Art. 97 alin. (1) și (3) lit.d) din Codul administrativ: „(1) Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. (3) Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.”

Art.98 alin.(1) din Codul administrativ: „(1) Dacă în cadrul procedurii administrative un participant este reprezentat, conform art.45, de către un reprezentant legal, notificările se adresează acestuia.”

Art. 1101 alin. (1) din Codul administrativ: „(1) Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.”

Art.22 alin. (1), (3), (4) lit.c) și alin. (5) al Codului civil: „ (1) Se consideră notificare comunicarea unui act juridic sau a unei informații într- un scop juridic. (3) Notificarea produce efecte din momentul cînd ajunge la destinatar, cu excepția cazului în care aceasta prevede un efect întîrziat. (4) Notificarea se consideră ajunsă la destinatar: c) în cazul unei notificări transmise prin poștă electronică sau prin alt mijloc de comunicare individuală, cînd poate fi accesată de către destinatar; sau (5) Notificarea se consideră că a ajuns la destinatar după îndeplinirea uneia dintre cerințele prevăzute la alin. (4), oricare dintre acestea este îndeplinită mai întîi.”

Art. 48 alin. (1) și (2) al Legii nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronica și serviciile de încredere: „(1) Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, moment al expedierii documentului electronic se consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional care nu este controlat de către semnatar sau creatorul sigiliului electronic ori de către intermediarul în circulația electronică a documentelor care expediază documentul electronic în numele semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic. (2) Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, momentul recepționării documentului electronic se consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional indicat de destinatar. În cazul în care destinatarul documentului electronic nu a indicat sistemul informațional respectiv, documentul electronic se consideră recepționat din momentul intrării acestuia în sistemul informațional al destinatarului, iar în cazul în care destinatarul nu dispune de un asemenea sistem – din momentul extragerii de către destinatar a documentului electronic din sistemul informațional prin care a fost transmis.”

În continuare, coroborând dispozițiile 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2), art. 232 alin. (2), art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ cu probele administrate la dosar, instanța de recurs consideră întemeiată concluzia Curții de Apel Chișinău referitoare la faptul că Boris Cojocari, reprezentat de avocatul Natalia Moloșag a prezentat motivarea apelului, după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul administrativ și respinge argumentele recurentului invocate în susținerea poziției sale ca neîntemeiate și pur declarative.

Or, din materialele cauzei rezultă că, pe parcursul examinării prezentei cauze în prima instanță și instanța de apel, Boris Cojocari a fost reprezentat de avocatul Natalia Moloșag în baza mandatului Seria MA nr.1692571 din 22 aprilie 2022 (f.d.4).

Reiterând dispozițiile art. 232 alin. (2), art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide reieșind din actele dosarului că instanța de fond a expediat participanților la proces, inclusiv reprezentantului lui Boris Cojocari, avocatului Natalia Moloșag, în corespundere cu dispozițiile art. 96 - 98 din Codul administrativ, prin intermediul poștei electronice, la adresele de e-mail indicate de acesta în cererea de chemare în judecată, mandatul avocațial și pledoariile depuse: solidlawyermoldova@gmail.com și natalia.molosag@gmail.com, la 03 noiembrie 2024, copia hotărârii motivate din 28 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.223).

Aici, instanța de recurs menționează că confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a expeditorului și a destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul pre-citat va cuprinde informații cu privire la aceste inexactități. Cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri.

Prin urmare, în lipsa acestor mențiuni, de rând cu anexarea extrasului de pe portalul poștei electronice a instanței de fond, se atestă faptul că reprezentantului apelantului, avocatului Natalia Moloșag i-a fost notificată copia hotărârii motivate din 28 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin e-mail, la 03 noiembrie 2024, iar această modalitate de notificare a actului judecătoresc emis, se încadrează în rigorile art. 96-98, art. 1101 alin. (1) din Codul administrativ, în coroborare cu art. 45 alin. (1) și (2) al Legii nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronica și serviciile de încredere și art.22 alin. (1), (3), (4) lit.c) și alin. (5) al Codului civil (a se vedea pct.25-30).

De altfel, instanța de recurs notează că la 04 noiembrie 2024, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a publicat hotărârea motivată din 28 iunie 2024 pe pagina web a instanțelor judecătorești: www.instante.justice.md, care poate fi identificată la rubrica „hotărârile instanței” cu nr. 2-22057983-12-3-26042022.

Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că, rolul instanței de judecată este de a aduce la cunoștință persoanei despre emiterea hotărârii judecătorești, iar apelantul Boris Cojocari și reprezentantul acestuia, avocatul Natalia Moloșag, fiind părți interesate în soluționarea prezentei cauze, urmau să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță și anume, să se intereseze de soarta dosarului la intervale rezonabile de timp și să prezinte în termen motivarea apelului.

Or, în hotărârea Gurzhyy versus Ucraina (01 aprilie 2008), în care reclamantul nu a primit copii ale hotărârilor judecătorești, care i-au fost transmise de instanța locală prin poștă obișnuită, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a considerat că, a fost chemată să examineze nu numai ce măsuri au fost luate de autoritățile judiciare pentru a se asigura că reclamantului i-au fost comunicate cu promptitudine deciziile, dar și acțiunile pe care reclamantul le-a luat pentru a se informa cu privire la evoluția procedurilor sale.

Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a creat condițiile necesare prevăzute atât de legislația națională, cât și de cea internațională, asigurându-i lui Boris Cojocari și reprezentantului acestuia, avocatului Natalia Moloșag posibilitatea de a-și valorifica efectiv drepturile sale procesuale, care însă nu au dat dovadă de diligență în realizarea drepturilor sale.

Așadar, în circumstanțele enunțate se constată că hotărârea motivată a primei instanțe a fost notificată recurentului Boris Cojocari și reprezentantului acestuia, avocatului Natalia Moloșag, inițial la 03 noiembrie 2024, prin intermediul poștei electronice, dar și la 04 noiembrie 2024, dată la care a fost publicată pe pagina web a instituției și nicidecum la 08 noiembrie 2024, după cum invocă recurentul.

Astfel, termenul de prezentare a motivării apelului împotriva hotărârii primei instanțe a început să curgă de la 04 noiembrie 2024, și a expirat la data de 04 decembrie 2024.

Respectiv, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție precizează că la 24 iulie 2024, în termenul legal stabilit la art. 232 alin. (1) al Codului administrativ, Boris Cojocari, reprezentat de avocatul Natalia Moloșag a depus apel (f.d.187), iar la 06 decembrie 2024, a prezentat motivarea apelului cu omiterea termenului legal de 30 de zile, stipulat la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, adică mult prea târziu.

Prin urmare, Boris Cojocari, reprezentat de avocatul Natalia Moloșag, fiind conștient că a depus doar apel nemotivat, avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță, fapt, însă ignorat de aceasta.

Mai mult, Boris Cojocari, reprezentat de avocatul Natalia Moloșag, în cererea de apel a indicat faptul că își rezervă dreptul de a prezenta motivarea apelului după ce va lua cunoștință de hotărârea motivată a primei instanțe (f.d.187).

La acest capitol se va remarca că Boris Cojocari, reprezentat de avocatul Natalia Moloșag din data notificării copiei hotărârii motivate a primei instanțe 03 noiembrie 2024 și până la data limită pentru prezentarea motivării apelului 04 decembrie 2024, a avut termen real și suficient de 30 de zile, întru realizarea acțiunilor procesuale necesare în vederea apărării drepturilor și intereselor sale legitime.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, în condițiile în care Boris Cojocari, reprezentat de avocatul Natalia Moloșag nu a prezentat motivarea apelului în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate, soluția instanței de apel, privind declararea inadmisibilă a apelului, este întemeiată.

Ținând cont de cele menționate și având în vedere faptul că încheierea din 24 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău este adoptată în conformitate cu normele de drept procedural și cu aprecierea completă a tuturor probelor și a circumstanțelor cauzei, instanța de recurs o consideră legală și întemeiată, or, recurentul-apelant nu a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii primei instanțe până la 04 decembrie 2024, ziua în care a expirat termenul pentru realizarea operațiunilor procesuale nominalizate.

Aici, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterând notează că pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel Boris Cojocari, a fost reprezentat de avocatul Natalia Moloșag, care este o persoană abilitată și calificată, jurist, dispune de licență de avocat și se prezumă că cunoaște prevederile legale referitoare la modul și termenul de declarare a apelului împotriva hotărârii judecătorești. De altfel, conform art. 47 alin. (3) din Codul administrativ, culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat.

Subsidiar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, moment al expedierii documentului electronic se consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional care nu este controlat de către semnatar sau creatorul sigiliului electronic ori de către intermediarul în circulația electronică a documentelor care expediază documentul electronic în numele semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic, iar momentul recepționării documentului electronic se consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional indicat de destinatar. În cazul în care destinatarul documentului electronic nu a indicat sistemul informațional respectiv, documentul electronic se consideră recepționat din momentul intrării acestuia în sistemul informațional al destinatarului, iar în cazul în care destinatarul nu dispune de un asemenea sistem – din momentul extragerii de către destinatar a documentului electronic din sistemul informațional prin care a fost transmis (a se vedea pct.28).

Respectiv, odată ce reprezentantul lui Boris Cojocari, avocatul Natalia Moloșag a indicat adresele sale de e-mail solidlawyermoldova@gmail.com și natalia.molosag@gmail.com la datele de contact din mandatul avocațial, cererea de chemare în judecată, pledoariile depuse, inclusiv în cererile de apel și recurs, rezultă că acesta a acceptat efectuarea corespondenței, inclusiv expedierea de către instanțele de judecată a actelor de procedură, prin intermediul poștei electronice, or, dezacordul acestuia în acest sens, în cererile depuse, nu se atestă.

Astfel, era obligațiunea reprezentantului lui Boris Cojocari, avocatului Natalia Moloșag de a-și verifica în mod sistematic și cât mai frecvent poșta electronică, în vederea recepționării hotărârii motivate a primei instanțe și prezentării în termenul legal instituit de legiuitor a motivării apelului.

Mai mult, este responsabilitatea exclusivă a avocatului Natalia Moloșag de a-și gestiona corect și verifica corespondența expediată la e-mail-ul personal, pe care însuși l-a indicat și acordat instanței de judecată în vederea comunicării actelor de procedură. Iar, depunând apel în interesele clientului său Boris Cojocari, avocatul Natalia Moloșag era conștient de faptul că urmează să prezinte și motivarea apelului, respectiv, ținea de obligația dânsei de a depune diligența necesară de a se interesa de soarta dosarului și la ce etapă procesuală se află acesta.

De altfel, având în vedere dispozițiile art. 45 alin. (1) și (2) al Legii nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronica și serviciile de încredere și art.22 alin. (1), (3), (4) lit.c) și alin. (5) al Codului civil, anexarea la cererea de recurs a copiei extrasului din poșta electronică solidlawyermoldova@gmail.com a avocatului Natalia Moloșag, întru confirmarea nerecepționării la data de 03 noiembrie 2024 a copiei hotărârii motivate a primei instanțe, instanța de recurs o consideră irelevantă, în condițiile în care chiar dacă această adresă de e-mail la data respectivă era indisponibilă din lipsa spațiului de stocare a corespondenței, actul de dispoziție contestat a fost expediat la 03 noiembrie 2024 și la adresa de e-mail natalia.molosag@gmail.com, indicată de avocatul Natalia Moloșag și de pe care ultima a menținut legătura cu instanța, expediind cereri în adresa acesteia și a confirmat recepționarea actelor de dispoziție.

Totodată, din considerentele enunțate la pct.41-43, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție respinge ca nefondat argumentul recurentului precum că a depus apelul în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, iar instanța de apel neîntemeiat la declarat inadmisibil, din cauza prezentării tardive a motivării acestuia.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că, Boris Cojocari, reprezentat de avocatul Natalia Moloșag nu a prezentat Curții de Apel Chișinău în termenul stipulat de lege motivarea apelului, în care să demonstreze, prin motivele de apel formulate, în baza unui raționament juridic întemeiat pe dispoziții legale, care sunt argumentele de netemeinicie ale hotărârii din 28 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, deși în cererea de apel a indicat că își rezervă dreptul de a prezenta motivarea apelului după ce va lua cunoștință de hotărârea motivată a primei instanțe.

Subsecvent, relevând dispozițiile art. 24 alin. (1) și (2), art. 65 alin. (1) și art. 237 alin. (1) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că Boris Cojocari și reprezentantul acestuia avocatul Natalia Moloșag au cunoscut despre judecarea cauzei și despre adoptarea hotărârii, or, aceștia au fost legal citați pentru examinarea cauzei.

Astfel, Boris Cojocari, reprezentat de avocatul Natalia Moloșag urma să depună diligența necesară și să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță, după cum sugerează și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Popov versus Moldova (nr. 2) din 02 decembrie 2005; Melnic versus Moldova din 14 noiembrie 2006, Ponomaryov versus Ucraina din 03 aprilie 2008, Van Harn versus Germany din 11 septembrie 2007, SRL Construct Confort versus Moldova din 28 mai 2019), și să conteste în termenul legal hotărârea primei instanțe, fapt, însă, ignorat de recurent, ce a generat omiterea termenului prescris la prezentarea motivării apelului.

Mai mult, deși a prezentat motivarea apelului cu omiterea termenului legal prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, recurentul- apelant nu a solicitat repunerea în termenul de prezentare a motivării apelului, opinând că având în vedere data recepționării actului judecătoresc, personal, de către avocatul său Natalia Moloșag, motivarea apelului a fost prezentată în termenul prevăzut de lege.

În asemenea circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, instanța de apel corect a declarat inadmisibil apelul depus de Boris Cojocari, reprezentat de avocatul Natalia Moloșag împotriva hotărârii din 28 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din motiv că motivarea apelului a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen.

Respectiv, instanța de recurs reține că soluția adoptată de instanța de apel prin încheierea recurată privind declararea inadmisibilă a cererii de apel, în rezultatul nedepunerii motivării apelului, este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în vedere obligația părților privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună credință și în termen.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007, Pîrnău ș.a. vs Republica Moldova din 31 ianuarie 2012 și SA „Universul” vs Republica Moldova din 10 iulie 2012 ).

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței de apel este legală, iar argumentele invocate de Boris Cojocari, reprezentat de avocatul Natalia Moloșag sunt declarative și neîntemeiate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de Boris Cojocari, reprezentat de avocatul Natalia Moloșag împotriva încheierii din 24 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă