3ra-1171/23 — anularea actului administrativ individual defavorabil, restabilirea in functia anterior detinuta, incasarea salariului pentru perioada absentei fortate de la munca, a prejudiciului moral si a cheltuielilor de judecata

3ra-1171/23 — anularea actului administrativ individual defavorabil, restabilirea in functia anterior detinuta, incasarea salariului pentru perioada absentei fortate de la munca, a prejudiciului moral si a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Ștefan Jora,

reprezentat de avocatul Anatolie Lupașcu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

depusă de Ștefan Jora împotriva Agenției Naționale pentru Siguranța

Alimentelor cu privire la anularea actului administrativ individual

defavorabil, restabilirea în funcția anterior deținută, încasarea salariului

pentru perioada absenței forțate de la muncă, a prejudiciului moral și a

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 05 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 3ra-1171/23

NR. PIGD 2-21158905-01-3ra-28112023)

Consecințele neînlăturării neajunsurilor cererii de recurs, depunerea cererii de

recurs prin intermediul poștei electronice, contrar cerințelor stabilite de Legea

nr.124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronică și serviciile de

încredere.

Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani: jud. V. Ciumac,

Curtea de Apel Chișinău: jud. V. Negru, I. Dutca, E. Palanciuc,

04 septembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de

Ștefan Jora, reprezentat de avocatul Anatolie Lupașcu

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor cu

privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, restabilirea

în funcția anterior deținută, încasarea salariului pentru perioada absenței

forțate de la muncă, a prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

este funcționar public, angajat la Agenția Națională pentru Siguranța

Alimentelor, în funcția de Inspector principal, Secția controlul siguranței

alimentelor a Direcției teritoriale pentru siguranța alimentelor Chișinău.

suspendat contractul său individual de muncă pentru o perioadă de până la

momentul în care, motivele ce au provocat suspendarea raporturilor de

serviciu încetează.

cunoștință la 14 septembrie 2021, când, după mai multe adresări, pârâta l-a

prezentat, constatând din textul acestuia că temei pentru emiterea lui a fost

scrisoarea Procuraturii Anticorupție nr.5218/21-6851 din 01 iunie 2021 cu

referire la administrarea de către această instituție a dosarului

nr.2020970620, în cadrul căruia i-ar fi fost atribuit statutul de învinuit pentru

suspiciuni de comitere a unor pretinse acțiuni ilegale. Totodată, fiind

invocată necesitatea unei bune desfășurări a acțiunilor de urmărire penală pe

cauza menționată și excluderea unei presupuse ingerințe în acțiunile

organului de investigare a cazului, în corespundere cu drepturile atribuite

acestui organ, a fost supus sancțiunii măsurii de constrângere sub formă de

arest la domiciliu. Iar, la 09 septembrie 2021, prin decizia Curții de Apel

Chișinău, măsura de constrângere, în forma arestului la domiciliu, a fost

abrogată, fiind substituită cu aplicarea controlului judiciar.

1

pentru o perioadă anumită de timp să se prezinte fizic la serviciu și care ar fi

motivat emiterea de către pârâtă a ordinului nr.1480, au încetat odată cu

pronunțarea deciziei irevocabile din 09 septembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, fiind astfel epuizate și efectele respectivului ordin nr.1480 p, din

03 iunie 2021 (de suspendare).

Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, cu cerere de anulare a

ordinului nr.1480 p și repunerea sa în serviciu, indicând asupra motivelor de

fapt și de drept, care justifică anularea ordinului de suspendare și reluarea

raporturilor de muncă. Însă, i s-a comunicat că problema ridicată va fi

examinată și soluționată în una, două zile, conform legislației în vigoare și

va fi anunțat imediat.

15 septembrie 2021, a solicitat repunerea în drepturile salariale. Însă, potrivit

răspunsului nr. 01-6/2289 din 11 octombrie 2021, cererea sa de repunere în

exercițiul funcției i-a fost respinsă în temeiul prevederilor art.53 lit.c) din

Legea nr.158/2008.

făcut trimitere pârâta, contravine Constituției Republicii Moldova, fapt

constatat definitiv și în formă irevocabilă în Hotărârea Curții Constituționale

nr.6 din 03 martie 2016, prin care s-a declarat neconstituțional art. 53 lit.c)

din Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public.

demonstrativ drepturile fundamentale, garantate de legislația internă dar și

cea internațională la care Republica Moldova este parte, respectiv, dreptul

său la muncă, la întreținerea familiei, care este compusă din 4 persoane cu

doi copii minori, el fiind unicul lor întreținător, iar tangențial, întregii familii

îi este amenințat dreptul la viață și la existența fizică or, doar posibilitatea de

a munci poate asigura aceste drepturi.

Națională pentru Siguranța Alimentelor discriminatoriu. Or, în raport cu alți

angajați, aflați în situație similară, pârâta a aprobat decizii și atitudini diferite

de cea promovată față de el.

ordinului nr.1480p din 03 iunie 2021 „Cu privire la suspendarea raporturilor

2

de serviciu”, emis de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor,

repunerea în exercițiul funcției de inspector principal al Secției controlul

siguranței alimentelor în Direcția teritorială pentru siguranța alimentelor

Chișinău începând cu data de 10 septembrie 2021, încasarea salariului pentru

perioada absenței forțate de la serviciu, încasarea prejudiciului moral în

cuantum de 5 salarii medii lunare ale sale, a cheltuielilor de judecată, precum

și obligarea pârâtei să deconteze în fondul social, administrat de Casa

Națională de Asigurări Sociale, la contul nominal, contribuția financiară în

cuantumul stabilit de legislație pentru perioada începând cu

10 septembrie 2021 și în fondul de asigurări în medicină, administrat de

Compania Națională de Asigurări în Medicină, la contul nominal, contribuția

financiară în cuantumul stabilit de legislație, pentru perioada începând cu

data de 10 septembrie 2021.

Râșcani, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. f) din Codul administrativ, din motiv

că, nu sânt întrunite condițiile prevăzute la art.208, care prevede respectarea

procedurii prealabile, s-a declarat inadmisibilă pretenția lui Ștefan Jora cu

privire la repararea prejudiciului moral (f.d.39-40).

Râșcani, cererea de chemare în judecată înaintată de Ștefan Jora s-a respins

ca neîntemeiată (f.d. 44, 52-56).

administrativ, Ștefan Jora, reprezentat de avocatul Anatolie Lupașcu a depus

apel, iar la 20 decembrie 2022 a prezentat motivarea apelului împotriva

hotărârii din 02 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

solicitând casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii de

admitere a cererii sale de chemare în judecată (f.d.48-51, 66-68).

apelul depus de Ștefan Jora împotriva hotărârii din 02 iunie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.91-102).

materialele cauzei și făcând trimitere la dispozițiile art.51 alin.(1) și (3),

art.53 lit.a) și lit.c), art.55 alin.(1)-(21) din Legea nr.158 din 04 iulie 2008 cu

privire la funcția publică și statutul funcționarului public, a conchis asupra

legalității soluției instanței de fond privind netemeinicia acțiunii înaintate de

Ștefan Jora. Or, temei de emitere a ordinului nr.1480p din 03 iunie 2021 de

către Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a constituit faptul că,

3

în privința lui Ștefan Jora, inspector principal al Secției supravegherea

sanitar-veterinară a fost intentată cauza penală nr.2020970620, fiindu-i

atribuită calitatea de învinuit și totodată, în privința acestuia s-a aplicat

măsura preventivă – arestul, astfel fiind aplicabile prevederile art.53 lit.a) și

c) din Legea nr.158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public.

respingerea ca neîntemeiată a acțiunii înaintate de către Ștefan Jora, întrucât

nu au fost stabilite motive privind anularea ordinului nr.1480p din

03 iunie 2021 „Cu privire la suspendarea raporturilor de serviciu” și

restabilirea în funcția anterior deținută, ce ar cădea sub incidența art. 224

alin. (1) lit. a) și lit. b) din Codul administrativ, acesta fiind emis cu

respectarea legislației în vigoare, competenței și procedurii. Iar, de către

reclamant nu au fost prezentate probe concludente, care ar servi drept temei

pentru anularea ordinului nr.1480p din 03 iunie 2021 ,,Cu privire

suspendarea raporturilor de serviciu cu Ștefan Jora, inspector principal,

Secția controlul siguranței alimentelor, Direcția teritorială pentru siguranța

alimentelor Chișinău”, motiv din care, instanța ierarhic inferioară a

concluzionat că, în fapt, ultimul își exprimă doar indignarea asupra

conținutului actului administrativ contestat și respectiv, dezacordul cu

suspendarea din funcția de inspector principal, Secția controlul siguranței

alimentelor, Direcția teritorială pentru siguranța alimentelor Chișinău.

reclamantului/apelant precum că, prin decizia din 09 septembrie 2021a Curții

de Apel, s-a înlocuit măsura preventivă - arestul la domiciliu în privința lui,

cu măsura preventivă - liberarea provizorie sub control judiciar, motiv din

care, circumstanțele care au creat suspendarea contractului de muncă au

încetat. Or, la acest capitol instanța de fond just și întemeiat a constată că, în

speță, rămân a fi aplicabile prevederile art.53 lit.c) din Legea nr.158 din

04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.

prevăzute de art.191 alin. (3) din Codul de procedură penală, prin decizia

Curții de Apel, care expres stipulează că una din condițiile liberării provizorii

sub control judiciar este obligarea reclamantului de a nu exercita o profesie

de natura în care s-a folosit la săvârșirea infracțiunii. Or, cauza penală

nr.2020970620, anume a fost inițiată pentru săvârșirea unor acțiuni ilegale

în legătură cu raporturile sale de serviciu. Iar, continuarea exercitării

raporturilor de serviciu a funcționarului public pus sub învinuire, ar putea

4

prejudicia imaginea, prestigiul, interesele legale ale autorității publice sau

legate de exercitarea atribuțiilor funcției publice pe care o deține, motiv din

care, exercitarea în continuarea a funcție date, este inadmisibilă. Or, prin

actul administrativ contestat nu s-a dispus încetarea raporturilor de muncă a

lui Ștefan Jora pentru restabilirea în funcția anterior deținută, ci doar

suspendarea raporturilor de serviciu, acțiune ce poartă un caracter temporar.

03 iunie 2021 nu era emisă decizia din 09 septembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău.

Hotărârea Curții Constituționale nr.6 din 03 martie 2016, s-a declarat

neconstituțional art. 53 lit. c) din Legea nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu

privire la funcția publică și statutul funcționarului public, instanțele ierarhic

inferioare au notat că, prin Hotărârea Curții Constituționale nr.6 din

03 martie 2016 s-a declarat neconstituțional art. 53 lit. c) din Legea

nr. 158/2008, care prevedea faptul că, raporturile de serviciu se suspendă de

către autoritatea publică în cazul recunoașterii funcționarului public în

calitate de bănuit sau emiterii în privința acestuia a ordonanței de punere sub

învinuire, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, dar prin

Legea nr.172 din 21 septembrie 2017 privind modificarea și completarea

unor acte legislative, art. 53 lit. c) a fost modificat și actualizat astfel încât,

în cazul recunoașterii în calitate de bănuit sau al emiterii în privința acestuia

a unei ordonanțe de punere sub învinuire privind comiterea de către

funcționarul public a unei infracțiuni care ar prejudicia imaginea, prestigiul,

interesele legale ale autorității publice sau legate de exercitarea atribuțiilor

funcției publice pe care o deține, până la rămânerea definitivă a hotărârii

judecătorești.

suspendării raporturilor de serviciu a funcționarului public în condițiile în

care continuarea exercitării raporturilor de serviciu a funcționarului pus sub

bănuire/învinuire ar putea prejudicia imaginea, prestigiul, interesele legale

ale autorității publice sau legate de exercitarea atribuțiilor funcției publice pe

care o deține, situație ce se regăsește în speță.

03 iunie 2021, instanța de apel a conchis că, prima instanță întemeiat a

constatat lipsa temeiului legal de a admite pretențiile subsecvente acesteia și

anume repunerea lui Ștefan Jora în exercițiul funcției de inspector principal

al Secției controlul siguranței alimentelor în Direcția teritorială pentru

5

siguranța alimentelor Chișinău începând cu data de 10 septembrie 2021;

încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la serviciu, calculat

din data de 10 septembrie 2021; obligarea decontării în interesul

reclamantului în fondul social, administrat de Casa Națională de Asigurări

Sociale, la contul nominal al acestuia, contribuția financiară în cuantumul

stabilit de legislație pentru perioada începând cu 10 septembrie 2021 și în

fondul de asigurări în medicină, administrat de Compania Națională de

Asigurări în Medicină, la contul nominal al reclamantului, contribuția

financiară în cuantumul stabilit de legislație, pentru perioada începând cu

data de 10 septembrie 2021.

nu sunt plauzibile, întemeiate și probate, iar actul contestat a fost emis de

organul competent, cu respectarea procedurii prevăzute de lege și este

motivat în fapt și în drept, astfel încât pretenția privind compensarea

cheltuielilor de judecată, subsecvente contestării actului administrativ și

obligării autorității publice locale să emită actul administrativ favorabil, este

neîntemeiată per se. Ceea ce în consecință constituie temei de respingere a

acțiunii, ca fiind neîntemeiată.

inadmisibilă prin încheierea din 02 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. f) din Codul administrativ, din motiv

că, nu sânt întrunite condițiile prevăzute la art.208, care prevede respectarea

procedurii prealabile, instanța de apel nu s-a expus din considerentul că

apelantul n-a contestat încheierea instanței de fond, examinând legalitatea

hotărârii primei instanțe în limitele apelului declarat de către Ștefan Jora.

instanță a elucidat pe deplin toate circumstanțele cauzei, a apreciat obiectiv

și sub toate aspectele probele administrate la dosar, adoptând o hotărâre

legală și întemeiată, aplicând și interpretând corect normele legale, iar

cererea de apel depusă de către Ștefan Jora, este neîntemeiată, Curtea de Apel

Chișinău a respins apelul depus de către Ștefan Jora împotriva hotărârii din

02 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Anatolie Lupașcu a depus recurs împreună cu motivarea recursului

împotriva deciziei din 05 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

casarea acesteia ca fiind neîntemeiată și ilegală (f.d.104-106).

6

decizia din 05 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău pe care o consideră

ilegală, neîntemeiată și pasibilă casării, deoarece la baza acesteia au fost

preluate concluziile primei instanțe expuse în hotărârea contestată, motiv

pentru care probele și argumentele sale invocate în instanțele ierarhic

inferioare rămân valabile și pentru instanța de recurs.

Siguranța Alimentelor a solicitat declararea inadmisibilă sau respingerea ca

neîntemeiată a recursului depus de Ștefan Jora, reprezentat de avocatul

Anatolie Lupașcu și menținerea în vigoare a actului judecătoresc de

dispoziție contestat cu prezentul recurs.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data

publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V

pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la

data depunerii recursului.

pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu

excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Respectiv, recursul depus de Ștefan Jora, reprezentat de avocatul Anatolie

Lupașcu a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru

modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex

reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi

examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Astfel, la momentul examinării admisibilității prezentului recurs,

prevederile legale relevante aveau următorul conținut:

”(1) Hotărîrile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de

apel pot fi contestate cu recurs.

(2) Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din

cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

7

„(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de

apel transmite neîntîrziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul

judiciar.

(2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30

de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

„Recursul se declară inadmisibil în special cînd:

f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233

alin.(1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în

termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.”

„(2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărîrile și deciziile

contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și

aplicării corecte a dreptului material.”

„(2) Cererea de apel se semnează de apelant sau de reprezentantul lui legal ori

împuternicit.”.

„(1) Persoanele fizice participă la procedura administrativă personal sau prin

reprezentanții lor.”

„(1) Acțiunile procedurale întreprinse de reprezentantul împuternicit se atribuie

participantului reprezentat. În măsura în care participantul nu contrazice

neîntîrziat acțiunile întreprinse de reprezentantul împuternicit, acestea se

consideră ca fiind întreprinse de participant.

(3) Culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat.”

„(2) Petiția poate fi:

b) transmisă în formă electronică;

(3) Dacă se transmite în formă electronică, petiția trebuie să corespundă cerințelor

legale stabilite pentru un document electronic.”

„Comunicarea interinstituțională și comunicarea cu participanții sau cu publicul

în cadrul procedurii administrative se face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon,

8

fax, poștă electronică etc.), acordîndu-se prioritate mijloacelor care asigură o mai

mare eficiență, rapiditate și economie de costuri, în special mijloacelor electronice

de comunicație.”

„(1) Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se

realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul

de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă

este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”

„(3) Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare:

d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație

dedicate.”

„ (1) Dacă în cadrul procedurii administrative un participant este reprezentat,

conform art. 45, de către un reprezentant legal, notificările se adresează acestuia.”

identificarea electronică și serviciile de încredere:

„(1) Documentul electronic semnat cu semnătură electronică calificată este

asimilat, după efectele acestuia, cu documentul similar pe suport de hârtie, semnat

cu semnătură olografă.

(2) Documentul electronic semnat cu alt tip de semnătură electronică decât cea

calificată este asimilat, după efectele sale, cu documentul similar pe suport de

hârtie, semnat cu semnătură olografă, doar în cazurile stabilite expres de actele

normative sau de acordul părților privind aplicarea semnăturilor sau sigiliilor

electronice, cu respectarea condițiilor stipulate la art. 43 alin. (1).

(3) Actele normative sau acordul părților privind aplicarea semnăturilor

electronice care stabilesc cazurile de recunoaștere a documentelor electronice,

semnate cu alt tip de semnătură electronică decât cea calificată, asimilate, după

efectele lor, cu documente similare pe suport de hârtie, semnate cu semnătură

olografă, trebuie să prevadă modalitatea de verificare a semnăturii electronice,

precum și obligațiile părților privind confidențialitatea și răspunderea materială.

(7) Modul de utilizare a documentelor electronice în cadrul procedurilor judiciare

este reglementat de legislația procesuală.”

privind identificarea electronică și serviciile de încredere:

„(1) Documentul electronic este considerat autentic dacă întrunește cumulativ

următoarele condiții:

9

a) semnătura electronică sau sigiliul electronic este aplicat de persoana abilitată,

în modul stabilit, să semneze cu semnătură olografă documentul echivalent pe

suport de hârtie;

b) pe documentul electronic este aplicată semnătura electronică autentică sau

sigiliul electronic autentic al semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic

indicat în document.

(2) Verificarea autenticității documentului electronic se efectuează prin

verificarea, cu ajutorul dispozitivelor de verificare a semnăturilor electronice sau

a sigiliilor electronice și/sau al produsului, a autenticității semnăturii electronice

sau a sigiliului electronic.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat

decizia în prezenta cauză de contencios administrativ la 05 iulie 2023.

de e-mail a participanților la proces, copia dispozitivului deciziei din

05 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău la data de 18 septembrie 2023, iar

decizia motivată la 16 noiembrie 2023, fapte confirmate prin extrasele din

poșta electronică, anexate la dosar (f.d.103, 108).

Ștefan Jora, reprezentat de avocatul Anatolie Lupașcu s-a conformat

dispozițiilor art. 245 din Codul administrativ și a depus în termen recursul la

12 iulie 2023.

avocatul Anatolie Lupașcu în raport cu materialele cauzei, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil

din următoarele motive.

mandatul Seria MA, nr. 1466095 din 25 octombrie 2021 a fost împuternicit

de Ștefan Jora cu toate actele procedurale, inclusiv dreptul de a semna cereri

(acte) de orice natură juridică, inclusiv cerere de chemare în judecată, apel,

recurs, revizuire, de orice procedură juridică, a o depune în judecată, în

adresa instituțiilor, entităților publice, private, a recurge la arbitraj, a renunța

total sau parțial la cereri, pretenții din acțiune/cereri, a recunoaște pretențiile,

a recurge la mediere, a încheia tranzacții, a intenta acțiune reconvențională,

a transmite împuterniciri unei alte persoane (drept de substituire), a ataca

hotărârea/decizia judecătorească, oricare alta luată de o altă instituție

10

juridică, de drept, a plăti taxa de stat, a declanșa proceduri de executare,

schimba modul de executare, a amâna sau eșalona executarea, a prezenta titlu

executoriu spre urmărire/executare, a primi bunuri și/sau bani în temeiul

hotărârii judecătorești și/sau a titlului executoriu, a utiliza dreptul accesului

la datele cu caracter personal, a ridica acte în interesul subsemnatului de

orice ordin și de la orice instituție, entitate juridică, a executa în interesul

subsemnatului orice alte acte ce-i reprezintă drepturile, obligațiile și interesul

(f.d.3).

Jora a expediat de pe e-mail-ul său personal lupascu_anatol@yahoo.com, la

adresa oficială de e-mail (poștă electronică) a Curții de Apel Chișinău o

scrisoare electronică la care a fost atașat un fișier electronic în format „pdf”

întitulat „File” (f.d.104).

e-mail lupascu_anatol@yahoo.com, care aparține reprezentantului lui Ștefan

Jora, avocatului Anatolie Lupașcu și de pe care a fost expediată cererea de

recurs cu anexe în adresa electronică a Curții de Apel Chișinău, notificarea

conform art. 33, 96-98 din Codul administrativ, indicate în pct.41-44, prin

care ultimul a fost informat despre necesitatea depunerii până la data

de 30 august 2024 a cererii de recurs înaintată împotriva deciziei din

05 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău cu semnătură olografă, sau în mod

electronic cu respectarea prevederilor Legii nr.124 din 19 mai 2022 privind

identificarea electronică și serviciile de încredere, prin aplicarea semnăturii

electronice avansată calificată, ce va putea fi verificată cu ajutorul

dispozitivelor de verificare a semnăturilor electronice sau a sigiliilor

electronice și/sau al produsului, a autenticității semnăturii electronice sau a

sigiliului electronic. Totodată, i-a comunicat, că în cazul în care nu vor fi

lichidate neajunsurile indicate în termenul stabilit, în temeiul art. 243

alin. (1) lit. a) și art. 236 alin. (2) lit. f) din Codul administrativ, recursul va

fi declarat inadmisibil.

Codul administrativ, menționat la pct.42, reglementează o atare modalitate

de comunicare către participanții la procedura administrativă. Pentru

aplicarea acestor norme de drept procedural, este necesar ca acest mijloc să

asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui.

Așadar, confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea

interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei

electronice. În mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a

11

poștei electronice a expeditorului și a destinatarului; data calendaristică,

anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul judecătoresc. Cu titlu de

excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta

electronică, extrasul pre-citat va cuprinde informații cu privire aceste

inexactități. Cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la

„Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de

la „Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica

cauzele care au stat la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă,

acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece

adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri.

atașat la materialele cauzei demonstrează incontestabil că reprezentantul lui

Ștefan Jora, avocatul Anatolie Lupașcu a fost informat despre necesitatea

depunerii cererii de recurs în original, sau în mod electronic cu

respectarea prevederilor Legii nr.124 din 19 mai 2022 privind identificarea

electronică și serviciile de încredere, prin aplicarea semnăturii electronice

avansată calificată, ce va putea fi verificată cu ajutorul dispozitivelor de

verificare a semnăturilor electronice sau a sigiliilor electronice și/sau al

produsului, a autenticității semnăturii electronice sau a sigiliului electronic

și se încadrează în rigorile art. 96 alin. (1) din Codul administrativ.

Ștefan Jora a expediat la adresa oficială de e-mail (poștă electronică) a Curții

Supreme de Justiție o scrisoare electronică la care a fost atașat un fișier

electronic în format „pdf” întitulat „jora ștefan rec”.

art.40 alin.(1)-(3), (7) și art. 43 alin. (1) lit. a), b) și alin. (2) din Legea nr.124

din 19 mai 2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere,

enunțate la pct.40, 45-46, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

conchide că, la depunerea cererii de recurs împotriva deciziei din

05 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, Ștefan Jora, reprezentat de avocatul

Anatolie Lupașcu nu a respectat dispozițiile art. 233 alin. (2) din Codul

administrativ, care prevede condițiile de formă ale cererii de recurs, în

situația în care a ales depunerea recursului prin intermediul poștei

electronice. Or, cererea de recurs a fost expediată, inclusiv la

01 septembrie 2024, fără aplicarea semnăturii electronice avansate calificate,

contrar prevederilor art.72 alin.(2) lit.b) și alin.(3) din Codul administrativ și

contrar dispozițiilor art.40 alin.(1), (7), art. 43 alin.(1) din Legea nr.124 din

19 mai 2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere.

12

avocatul Anatolie Lupașcu nu a respectat cerințele stabilite de Legea nr.124

din 19 mai 2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere,

față de documentul electronic.

poate fi reținută de instanța de recurs ca fiind semnătura avocatului Anatolie

Lupașcu. Iar, documentul expediat la adresa de e-mail a Curții Supreme de

Justiție la data de 01 septembrie 2024, nu conține nicio semnătură.

aplicarea semnăturii electronice avansate calificate, nu poate fi apreciată

drept îndeplinire a actului de procedură, deoarece contravine regimului

juridic al documentelor electronice și cerințelor față de valabilitatea acestora.

pct.39, atribuie culpa reprezentantului împuternicit participantului

reprezentat în cadrul acțiunilor procedurale întreprinse de reprezentantul

împuternicit participantului reprezentat. Astfel, în măsura în care

participantul nu contrazice neîntîrziat acțiunile întreprinse de reprezentantul

împuternicit, acestea se consideră ca fiind întreprinse de participant.

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul

depus de Ștefan Jora, reprezentat de avocatul Anatolie Lupașcu.

lit. f) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii recursului

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

declară inadmisibil recursul depus de Ștefan Jora, reprezentat de

avocatul Anatolie Lupașcu.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

13