3ra-1171/23 — Anularea actului administrativ individual defavorabil, restabilirea în funcția anterior deținută, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la muncă, a prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată

La 27 octombrie 2021, Ștefan Jora a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, restabilirea în funcția anterior deținută, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la muncă, a prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a relatat că este funcționar public, angajat la Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, în funcția de Inspector principal, Secția controlul siguranței alimentelor a Direcției teritoriale pentru siguranța alimentelor Chișinău.

La 03 iunie 2021, partea pârâtă a emis ordinul nr.1480, prin care a suspendat contractul său individual de muncă pentru o perioadă de până la momentul în care, motivele ce au provocat suspendarea raporturilor de serviciu încetează.

În context, reclamantul a susținut că de respectivul ordin a luat cunoștință la 14 septembrie 2021, când, după mai multe adresări, pârâta l-a prezentat, constatând din textul acestuia că temei pentru emiterea lui a fost scrisoarea Procuraturii Anticorupție nr.5218/21-6851 din 01 iunie 2021 cu referire la administrarea de către această instituție a dosarului nr.2020970620, în cadrul căruia i-ar fi fost atribuit statutul de învinuit pentru suspiciuni de comitere a unor pretinse acțiuni ilegale. Totodată, fiind invocată necesitatea unei bune desfășurări a acțiunilor de urmărire penală pe cauza menționată și excluderea unei presupuse ingerințe în acțiunile organului de investigare a cazului, în corespundere cu drepturile atribuite acestui organ, a fost supus sancțiunii măsurii de constrângere sub formă de arest la domiciliu. Iar, la 09 septembrie 2021, prin decizia Curții de Apel Chișinău, măsura de constrângere, în forma arestului la domiciliu, a fost abrogată, fiind substituită cu aplicarea controlului judiciar. 1

Prin urmare, în opinia reclamantului, motivele care l-au împiedicat pentru o perioadă anumită de timp să se prezinte fizic la serviciu și care ar fi motivat emiterea de către pârâtă a ordinului nr.1480, au încetat odată cu pronunțarea deciziei irevocabile din 09 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, fiind astfel epuizate și efectele respectivului ordin nr.1480 p, din 03 iunie 2021 (de suspendare).

Respectiv, din aceste considerente, la 10 septembrie 2021, s-a adresat Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, cu cerere de anulare a ordinului nr.1480 p și repunerea sa în serviciu, indicând asupra motivelor de fapt și de drept, care justifică anularea ordinului de suspendare și reluarea raporturilor de muncă. Însă, i s-a comunicat că problema ridicată va fi examinată și soluționată în una, două zile, conform legislației în vigoare și va fi anunțat imediat.

De altfel, Ștefan Jora a enunțat că, prin cererea prealabilă din 15 septembrie 2021, a solicitat repunerea în drepturile salariale. Însă, potrivit răspunsului nr. 01-6/2289 din 11 octombrie 2021, cererea sa de repunere în exercițiul funcției i-a fost respinsă în temeiul prevederilor art.53 lit.c) din Legea nr.158/2008.

Aici, reclamantul a invocat că această prevedere din lege, la care a făcut trimitere pârâta, contravine Constituției Republicii Moldova, fapt constatat definitiv și în formă irevocabilă în Hotărârea Curții Constituționale nr.6 din 03 martie 2016, prin care s-a declarat neconstituțional art. 53 lit.c) din Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.

Astfel, actul pârâtei contestat, este ilegal și încalcă direct și demonstrativ drepturile fundamentale, garantate de legislația internă dar și cea internațională la care Republica Moldova este parte, respectiv, dreptul său la muncă, la întreținerea familiei, care este compusă din 4 persoane cu doi copii minori, el fiind unicul lor întreținător, iar tangențial, întregii familii îi este amenințat dreptul la viață și la existența fizică or, doar posibilitatea de a munci poate asigura aceste drepturi.

Mai mult, reclamantul a susținut că este tratat de către Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor discriminatoriu. Or, în raport cu alți angajați, aflați în situație similară, pârâta a aprobat decizii și atitudini diferite de cea promovată față de el.

În final, având în vedere cele enunțate, Ștefan Jora a solicitat anularea ordinului nr.1480p din 03 iunie 2021 „Cu privire la suspendarea raporturilor 2 de serviciu”, emis de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, repunerea în exercițiul funcției de inspector principal al Secției controlul siguranței alimentelor în Direcția teritorială pentru siguranța alimentelor Chișinău începând cu data de 10 septembrie 2021, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la serviciu, încasarea prejudiciului moral în cuantum de 5 salarii medii lunare ale sale, a cheltuielilor de judecată, precum și obligarea pârâtei să deconteze în fondul social, administrat de Casa Națională de Asigurări Sociale, la contul nominal, contribuția financiară în cuantumul stabilit de legislație pentru perioada începând cu 10 septembrie 2021 și în fondul de asigurări în medicină, administrat de Compania Națională de Asigurări în Medicină, la contul nominal, contribuția financiară în cuantumul stabilit de legislație, pentru perioada începând cu data de 10 septembrie 2021.

Prin încheierea din 02 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. f) din Codul administrativ, din motiv că, nu sânt întrunite condițiile prevăzute la art.208, care prevede respectarea procedurii prealabile, s-a declarat inadmisibilă pretenția lui Ștefan Jora cu privire la repararea prejudiciului moral (f.d.39-40).

Prin hotărârea din 02 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani, cererea de chemare în judecată înaintată de Ștefan Jora s-a respins ca neîntemeiată (f.d. 44, 52-56).

La 01 iulie 2022, în termenul prevăzut de art. 232 din Codul administrativ, Ștefan Jora, reprezentat de avocatul Anatolie Lupașcu a depus apel, iar la 20 decembrie 2022 a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 02 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii de admitere a cererii sale de chemare în judecată (f.d.48-51, 66-68).

Prin decizia din 05 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus de Ștefan Jora împotriva hotărârii din 02 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.91-102).

În susținerea deciziei pronunțate, Curtea de Apel Chișinău reieșind din materialele cauzei și făcând trimitere la dispozițiile art.51 alin.(1) și (3), art.53 lit.a) și lit.c), art.55 alin.(1)-(21) din Legea nr.158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, a conchis asupra legalității soluției instanței de fond privind netemeinicia acțiunii înaintate de Ștefan Jora. Or, temei de emitere a ordinului nr.1480p din 03 iunie 2021 de către Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a constituit faptul că, 3 în privința lui Ștefan Jora, inspector principal al Secției supravegherea sanitar-veterinară a fost intentată cauza penală nr.2020970620, fiindu-i atribuită calitatea de învinuit și totodată, în privința acestuia s-a aplicat măsura preventivă – arestul, astfel fiind aplicabile prevederile art.53 lit.a) și c) din Legea nr.158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.

Altfel spus, instanța de fond, întemeiat a ajuns la concluzia privind respingerea ca neîntemeiată a acțiunii înaintate de către Ștefan Jora, întrucât nu au fost stabilite motive privind anularea ordinului nr.1480p din 03 iunie 2021 „Cu privire la suspendarea raporturilor de serviciu” și restabilirea în funcția anterior deținută, ce ar cădea sub incidența art. 224 alin. (1) lit. a) și lit. b) din Codul administrativ, acesta fiind emis cu respectarea legislației în vigoare, competenței și procedurii. Iar, de către reclamant nu au fost prezentate probe concludente, care ar servi drept temei pentru anularea ordinului nr.1480p din 03 iunie 2021 ,,Cu privire suspendarea raporturilor de serviciu cu Ștefan Jora, inspector principal, Secția controlul siguranței alimentelor, Direcția teritorială pentru siguranța alimentelor Chișinău”, motiv din care, instanța ierarhic inferioară a concluzionat că, în fapt, ultimul își exprimă doar indignarea asupra conținutului actului administrativ contestat și respectiv, dezacordul cu suspendarea din funcția de inspector principal, Secția controlul siguranței alimentelor, Direcția teritorială pentru siguranța alimentelor Chișinău.

Prin urmare, instanța de apel a respins ca neîntemeiate argumentele reclamantului/apelant precum că, prin decizia din 09 septembrie 2021a Curții de Apel, s-a înlocuit măsura preventivă - arestul la domiciliu în privința lui, cu măsura preventivă - liberarea provizorie sub control judiciar, motiv din care, circumstanțele care au creat suspendarea contractului de muncă au încetat. Or, la acest capitol instanța de fond just și întemeiat a constată că, în speță, rămân a fi aplicabile prevederile art.53 lit.c) din Legea nr.158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.

Mai mult, instanța de fond întemeiat a constatat impunerea obligațiilor prevăzute de art.191 alin. (3) din Codul de procedură penală, prin decizia Curții de Apel, care expres stipulează că una din condițiile liberării provizorii sub control judiciar este obligarea reclamantului de a nu exercita o profesie de natura în care s-a folosit la săvârșirea infracțiunii. Or, cauza penală nr.2020970620, anume a fost inițiată pentru săvârșirea unor acțiuni ilegale în legătură cu raporturile sale de serviciu. Iar, continuarea exercitării raporturilor de serviciu a funcționarului public pus sub învinuire, ar putea 4 prejudicia imaginea, prestigiul, interesele legale ale autorității publice sau legate de exercitarea atribuțiilor funcției publice pe care o deține, motiv din care, exercitarea în continuarea a funcție date, este inadmisibilă. Or, prin actul administrativ contestat nu s-a dispus încetarea raporturilor de muncă a lui Ștefan Jora pentru restabilirea în funcția anterior deținută, ci doar suspendarea raporturilor de serviciu, acțiune ce poartă un caracter temporar.

La fel, la momentul emiterii ordinului contestat și anume la data de 03 iunie 2021 nu era emisă decizia din 09 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Subsecvent, la argumentul reclamantului/apelant precum că prin Hotărârea Curții Constituționale nr.6 din 03 martie 2016, s-a declarat neconstituțional art. 53 lit. c) din Legea nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, instanțele ierarhic inferioare au notat că, prin Hotărârea Curții Constituționale nr.6 din 03 martie 2016 s-a declarat neconstituțional art. 53 lit. c) din Legea nr. 158/2008, care prevedea faptul că, raporturile de serviciu se suspendă de către autoritatea publică în cazul recunoașterii funcționarului public în calitate de bănuit sau emiterii în privința acestuia a ordonanței de punere sub învinuire, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, dar prin Legea nr.172 din 21 septembrie 2017 privind modificarea și completarea unor acte legislative, art. 53 lit. c) a fost modificat și actualizat astfel încât, în cazul recunoașterii în calitate de bănuit sau al emiterii în privința acestuia a unei ordonanțe de punere sub învinuire privind comiterea de către funcționarul public a unei infracțiuni care ar prejudicia imaginea, prestigiul, interesele legale ale autorității publice sau legate de exercitarea atribuțiilor funcției publice pe care o deține, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.

Astfel, sensul aliniatului menționat a fost modificat prin accentuarea suspendării raporturilor de serviciu a funcționarului public în condițiile în care continuarea exercitării raporturilor de serviciu a funcționarului pus sub bănuire/învinuire ar putea prejudicia imaginea, prestigiul, interesele legale ale autorității publice sau legate de exercitarea atribuțiilor funcției publice pe care o deține, situație ce se regăsește în speță.

Prin urmare, reieșind din constatarea legalității ordinului nr. 1480p din 03 iunie 2021, instanța de apel a conchis că, prima instanță întemeiat a constatat lipsa temeiului legal de a admite pretențiile subsecvente acesteia și anume repunerea lui Ștefan Jora în exercițiul funcției de inspector principal al Secției controlul siguranței alimentelor în Direcția teritorială pentru 5 siguranța alimentelor Chișinău începând cu data de 10 septembrie 2021; încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la serviciu, calculat din data de 10 septembrie 2021; obligarea decontării în interesul reclamantului în fondul social, administrat de Casa Națională de Asigurări Sociale, la contul nominal al acestuia, contribuția financiară în cuantumul stabilit de legislație pentru perioada începând cu 10 septembrie 2021 și în fondul de asigurări în medicină, administrat de Compania Națională de Asigurări în Medicină, la contul nominal al reclamantului, contribuția financiară în cuantumul stabilit de legislație, pentru perioada începând cu data de 10 septembrie 2021.

Or, instanța de fond just a conchis că, pretențiile invocate în acțiune nu sunt plauzibile, întemeiate și probate, iar actul contestat a fost emis de organul competent, cu respectarea procedurii prevăzute de lege și este motivat în fapt și în drept, astfel încât pretenția privind compensarea cheltuielilor de judecată, subsecvente contestării actului administrativ și obligării autorității publice locale să emită actul administrativ favorabil, este neîntemeiată per se. Ceea ce în consecință constituie temei de respingere a acțiunii, ca fiind neîntemeiată.

La pretenția privind repararea prejudiciului moral, declarată inadmisibilă prin încheierea din 02 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. f) din Codul administrativ, din motiv că, nu sânt întrunite condițiile prevăzute la art.208, care prevede respectarea procedurii prealabile, instanța de apel nu s-a expus din considerentul că apelantul n-a contestat încheierea instanței de fond, examinând legalitatea hotărârii primei instanțe în limitele apelului declarat de către Ștefan Jora.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, prima instanță a elucidat pe deplin toate circumstanțele cauzei, a apreciat obiectiv și sub toate aspectele probele administrate la dosar, adoptând o hotărâre legală și întemeiată, aplicând și interpretând corect normele legale, iar cererea de apel depusă de către Ștefan Jora, este neîntemeiată, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul depus de către Ștefan Jora împotriva hotărârii din 02 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La 12 iulie 2023, prin e-mail, Ștefan Jora, reprezentat de avocatul Anatolie Lupașcu a depus recurs împreună cu motivarea recursului împotriva deciziei din 05 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia ca fiind neîntemeiată și ilegală (f.d.104-106). 6

În susținerea cererii de recurs, recurentul a indicat dezacordul cu decizia din 05 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău pe care o consideră ilegală, neîntemeiată și pasibilă casării, deoarece la baza acesteia au fost preluate concluziile primei instanțe expuse în hotărârea contestată, motiv pentru care probele și argumentele sale invocate în instanțele ierarhic inferioare rămân valabile și pentru instanța de recurs.

Prin referința depusă la 28 decembrie 2023, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a solicitat declararea inadmisibilă sau respingerea ca neîntemeiată a recursului depus de Ștefan Jora, reprezentat de avocatul Anatolie Lupașcu și menținerea în vigoare a actului judecătoresc de dispoziție contestat cu prezentul recurs.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul depus de Ștefan Jora, reprezentat de avocatul Anatolie Lupașcu a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Astfel, la momentul examinării admisibilității prezentului recurs, prevederile legale relevante aveau următorul conținut:

Art. 244 alin. (1) și (2) din Codul administrativ: ”(1) Hotărîrile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. (2) Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.” 7

Art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ: „(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. (2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

Art. 246 alin. (2) lit.f) al Codului administrativ: „Recursul se declară inadmisibil în special cînd: f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin.(1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.”

Art. 194 alin. (2) al Codului administrativ: „(2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărîrile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.”

Art. 233 alin. (2) din Codul administrativ: „(2) Cererea de apel se semnează de apelant sau de reprezentantul lui legal ori împuternicit.”.

Art.45 alin.(1) al Codului administrativ: „(1) Persoanele fizice participă la procedura administrativă personal sau prin reprezentanții lor.”

Art. 47 alin.(1) și (3) al Codului administrativ: „(1) Acțiunile procedurale întreprinse de reprezentantul împuternicit se atribuie participantului reprezentat. În măsura în care participantul nu contrazice neîntîrziat acțiunile întreprinse de reprezentantul împuternicit, acestea se consideră ca fiind întreprinse de participant. (3) Culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat.”

Art. 72 alin.(2) lit.b) și alin.(3) din Codul administrativ: „(2) Petiția poate fi: b) transmisă în formă electronică; (3) Dacă se transmite în formă electronică, petiția trebuie să corespundă cerințelor legale stabilite pentru un document electronic.”

Art. 33 din Codul administrativ: „Comunicarea interinstituțională și comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul procedurii administrative se face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, 8 fax, poștă electronică etc.), acordîndu-se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare eficiență, rapiditate și economie de costuri, în special mijloacelor electronice de comunicație.”

Art.96 alin.(1) al Codului administrativ: „(1) Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”

Art. 97 alin.(3) lit.d) din Codul administrativ: „(3) Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.”

Art.98 alin.(1) din Codul administrativ: „ (1) Dacă în cadrul procedurii administrative un participant este reprezentat, conform art. 45, de către un reprezentant legal, notificările se adresează acestuia.”

Art.40 alin.(1)-(3), (7) din Legea nr.124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere: „(1) Documentul electronic semnat cu semnătură electronică calificată este asimilat, după efectele acestuia, cu documentul similar pe suport de hârtie, semnat cu semnătură olografă. (2) Documentul electronic semnat cu alt tip de semnătură electronică decât cea calificată este asimilat, după efectele sale, cu documentul similar pe suport de hârtie, semnat cu semnătură olografă, doar în cazurile stabilite expres de actele normative sau de acordul părților privind aplicarea semnăturilor sau sigiliilor electronice, cu respectarea condițiilor stipulate la art. 43 alin. (1). (3) Actele normative sau acordul părților privind aplicarea semnăturilor electronice care stabilesc cazurile de recunoaștere a documentelor electronice, semnate cu alt tip de semnătură electronică decât cea calificată, asimilate, după efectele lor, cu documente similare pe suport de hârtie, semnate cu semnătură olografă, trebuie să prevadă modalitatea de verificare a semnăturii electronice, precum și obligațiile părților privind confidențialitatea și răspunderea materială. (7) Modul de utilizare a documentelor electronice în cadrul procedurilor judiciare este reglementat de legislația procesuală.”

Art. 43 alin. (1) lit. a), b) și alin. (2) din Legea nr.124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere: „(1) Documentul electronic este considerat autentic dacă întrunește cumulativ următoarele condiții: 9 a) semnătura electronică sau sigiliul electronic este aplicat de persoana abilitată, în modul stabilit, să semneze cu semnătură olografă documentul echivalent pe suport de hârtie; b) pe documentul electronic este aplicată semnătura electronică autentică sau sigiliul electronic autentic al semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic indicat în document. (2) Verificarea autenticității documentului electronic se efectuează prin verificarea, cu ajutorul dispozitivelor de verificare a semnăturilor electronice sau a sigiliilor electronice și/sau al produsului, a autenticității semnăturii electronice sau a sigiliului electronic.”

Din materialele cauzei rezultă că, instanța de apel a expediat la adresa de e-mail a participanților la proces, copia dispozitivului deciziei din 05 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău la data de 18 septembrie 2023, iar decizia motivată la 16 noiembrie 2023, fapte confirmate prin extrasele din poșta electronică, anexate la dosar (f.d.103, 108).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Ștefan Jora, reprezentat de avocatul Anatolie Lupașcu s-a conformat dispozițiilor art. 245 din Codul administrativ și a depus în termen recursul la 12 iulie 2023.

Examinând temeiurile recursului depus de Ștefan Jora, reprezentat de avocatul Anatolie Lupașcu în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

Din materialele cauzei rezultă că avocatul Anatolie Lupașcu, prin mandatul Seria MA, nr. 1466095 din 25 octombrie 2021 a fost împuternicit de Ștefan Jora cu toate actele procedurale, inclusiv dreptul de a semna cereri (acte) de orice natură juridică, inclusiv cerere de chemare în judecată, apel, recurs, revizuire, de orice procedură juridică, a o depune în judecată, în adresa instituțiilor, entităților publice, private, a recurge la arbitraj, a renunța total sau parțial la cereri, pretenții din acțiune/cereri, a recunoaște pretențiile, a recurge la mediere, a încheia tranzacții, a intenta acțiune reconvențională, a transmite împuterniciri unei alte persoane (drept de substituire), a ataca hotărârea/decizia judecătorească, oricare alta luată de o altă instituție 10 juridică, de drept, a plăti taxa de stat, a declanșa proceduri de executare, schimba modul de executare, a amâna sau eșalona executarea, a prezenta titlu executoriu spre urmărire/executare, a primi bunuri și/sau bani în temeiul hotărârii judecătorești și/sau a titlului executoriu, a utiliza dreptul accesului la datele cu caracter personal, a ridica acte în interesul subsemnatului de orice ordin și de la orice instituție, entitate juridică, a executa în interesul subsemnatului orice alte acte ce-i reprezintă drepturile, obligațiile și interesul (f.d.3).

La 13 iulie 2023, avocatul Anatolie Lupașcu în interesele lui Ștefan Jora a expediat de pe e-mail-ul său personal lupascu_anatol@yahoo.com, la adresa oficială de e-mail (poștă electronică) a Curții de Apel Chișinău o scrisoare electronică la care a fost atașat un fișier electronic în format „pdf” întitulat „File” (f.d.104).

La 21 august 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat la adresa de e-mail lupascu_anatol@yahoo.com, care aparține reprezentantului lui Ștefan Jora, avocatului Anatolie Lupașcu și de pe care a fost expediată cererea de recurs cu anexe în adresa electronică a Curții de Apel Chișinău, notificarea conform art. 33, 96-98 din Codul administrativ, indicate în pct.41-44, prin care ultimul a fost informat despre necesitatea depunerii până la data de 30 august 2024 a cererii de recurs înaintată împotriva deciziei din 05 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău cu semnătură olografă, sau în mod electronic cu respectarea prevederilor Legii nr.124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere, prin aplicarea semnăturii electronice avansată calificată, ce va putea fi verificată cu ajutorul dispozitivelor de verificare a semnăturilor electronice sau a sigiliilor electronice și/sau al produsului, a autenticității semnăturii electronice sau a sigiliului electronic. Totodată, i-a comunicat, că în cazul în care nu vor fi lichidate neajunsurile indicate în termenul stabilit, în temeiul art. 243 alin. (1) lit. a) și art. 236 alin. (2) lit. f) din Codul administrativ, recursul va fi declarat inadmisibil.

Sub acest, aspect, instanța de recurs precizează că art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, menționat la pct.42, reglementează o atare modalitate de comunicare către participanții la procedura administrativă. Pentru aplicarea acestor norme de drept procedural, este necesar ca acest mijloc să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui. Așadar, confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a 11 poștei electronice a expeditorului și a destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul pre-citat va cuprinde informații cu privire aceste inexactități. Cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri.

Prin urmare, luând în considerare lipsa acestor mențiuni, extrasul atașat la materialele cauzei demonstrează incontestabil că reprezentantul lui Ștefan Jora, avocatul Anatolie Lupașcu a fost informat despre necesitatea depunerii cererii de recurs în original, sau în mod electronic cu respectarea prevederilor Legii nr.124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere, prin aplicarea semnăturii electronice avansată calificată, ce va putea fi verificată cu ajutorul dispozitivelor de verificare a semnăturilor electronice sau a sigiliilor electronice și/sau al produsului, a autenticității semnăturii electronice sau a sigiliului electronic și se încadrează în rigorile art. 96 alin. (1) din Codul administrativ.

La 01 septembrie 2024, avocatul Anatolie Lupașcu în interesele lui Ștefan Jora a expediat la adresa oficială de e-mail (poștă electronică) a Curții Supreme de Justiție o scrisoare electronică la care a fost atașat un fișier electronic în format „pdf” întitulat „jora ștefan rec”.

Astfel, reiterând dispozițiile art. 72 alin. (3) din Codul administrativ, art.40 alin.(1)-(3), (7) și art. 43 alin. (1) lit. a), b) și alin. (2) din Legea nr.124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere, enunțate la pct.40, 45-46, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că, la depunerea cererii de recurs împotriva deciziei din 05 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, Ștefan Jora, reprezentat de avocatul Anatolie Lupașcu nu a respectat dispozițiile art. 233 alin. (2) din Codul administrativ, care prevede condițiile de formă ale cererii de recurs, în situația în care a ales depunerea recursului prin intermediul poștei electronice. Or, cererea de recurs a fost expediată, inclusiv la 01 septembrie 2024, fără aplicarea semnăturii electronice avansate calificate, contrar prevederilor art.72 alin.(2) lit.b) și alin.(3) din Codul administrativ și contrar dispozițiilor art.40 alin.(1), (7), art. 43 alin.(1) din Legea nr.124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere. 12

Așadar, instanța de recurs constată că Ștefan Jora, reprezentat de avocatul Anatolie Lupașcu nu a respectat cerințele stabilite de Legea nr.124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere, față de documentul electronic.

Mențiunea aplicată la sfârșitul documentului datat cu 13 iulie 2023, nu poate fi reținută de instanța de recurs ca fiind semnătura avocatului Anatolie Lupașcu. Iar, documentul expediat la adresa de e-mail a Curții Supreme de Justiție la data de 01 septembrie 2024, nu conține nicio semnătură.

Or, depunerea cererii de recurs prin intermediul poștei electronice, fără aplicarea semnăturii electronice avansate calificate, nu poate fi apreciată drept îndeplinire a actului de procedură, deoarece contravine regimului juridic al documentelor electronice și cerințelor față de valabilitatea acestora.

De altfel, art. 47 alin.(1) și (3) al Codului administrativ, indicat la pct.39, atribuie culpa reprezentantului împuternicit participantului reprezentat în cadrul acțiunilor procedurale întreprinse de reprezentantul împuternicit participantului reprezentat. Astfel, în măsura în care participantul nu contrazice neîntîrziat acțiunile întreprinse de reprezentantul împuternicit, acestea se consideră ca fiind întreprinse de participant.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Ștefan Jora, reprezentat de avocatul Anatolie Lupașcu.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230, 246 alin. (1) și (2) lit. f) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii recursului COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, declară inadmisibil recursul depus de Ștefan Jora, reprezentat de avocatul Anatolie Lupașcu. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 13