3r-235/24 — anularea actului administrativ s.a.
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ s.a.
- Temei legal
- termenul de depunere a motivării apelului
3r-235/24 — anularea actului administrativ s.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de Parascovia Șadurschi,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Parascovia Șadurschi împotriva Agenției Naționale pentru
Siguranța Alimentelor, privind anularea Ordinului nr. 24-p din 31.03.2023 cu
privire la eliberarea din funcția publică, anularea răspunsului nr. 10-1668 din
21.04.2023, restabilirea în funcția de inspector superior în cadrul Agenției
Naționale pentru Siguranța Alimentelor, încasarea salariului pentru absență
forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor
de judecată,
împotriva încheierii din 17 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3r-235/24
NR. PIGD 2-23061020-01-3r-21102024)
Termenul depunerii motivării cererii de apel. Neprezentarea motivării cererii
de apel.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. G. Cazacu,
Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan,
06 noiembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Parascovia Șadurschi,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 28 aprilie 2023, Parascovia Șadurschi a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, privind
anularea Ordinului nr. 24-p din 31.03.2023 cu privire la eliberarea din funcția
publică, anularea răspunsului nr. 10-1668 din 21.04.2023, restabilirea în
funcția de inspector superior în cadrul Agenției Naționale pentru Siguranța
Alimentelor, încasarea salariului pentru absență forțată de la muncă, încasarea
prejudiciului moral în mărime de 100000 lei, precum și a cheltuielilor de
judecată.
Prin hotărârea din 18 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată.
La 24 aprilie 2024, Parascovia Șadurschi a depus cerere de apel
nemotivată împotriva hotărârii din 18 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Rîșcani.
Prin încheierea din 17 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
cererea de apel declarată de Parascovia Șadurschi împotriva hotărârii din 18
aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a declarat inadmisibilă.
La 4 octombrie 2024, prin intermediul poștei, Parascovia Șadurschi a
declarat recurs împotriva încheierii din 17 septembrie 2024 a Curții de Apel
Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a încheierii și
repunerea în termenul de depunere a cererii de apel motivată.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, recurenta a susținut că, din cauze independente
de voința sa, avocatul său, Corina Manea, nu a depus motivarea apelului în
termenul legal prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.
Recurenta a menționat că nu are cunoștințe juridice și, în lipsa acestora,
nu putea să prevadă importanța depunerii motivării apelului în termenul de 30
de zile de la notificarea hotărârii motivate.
1
De asemenea, Parascovia Șadurschi a indicat că a depus o plângere la
Uniunea Avocaților împotriva avocatului pentru această omisiune.
A subliniat că nu a primit încheierea din 17 septembrie 2024, prin care
apelul său a fost declarat inadmisibil. În schimb, informația i-a fost
comunicată de avocat, abia după ce acesta a recepționat documentul prin poșta
electronică, la data de 20 septembrie 2024.
Acest mod de comunicare i-a limitat accesul la o informare promptă și
adecvată, împiedicând-o să ia măsuri corective în timp util.
Parascovia Șadurschi a invocat încălcarea dreptului său la un proces
echitabil și susține că încheierea Curții de Apel Chișinău este arbitrară și că
s-a aplicat un formalism excesiv prin declararea apelului inadmisibil fără a
lua în considerare circumstanțele obiective care au împiedicat-o să depună
motivarea apelului în termen.
Invocând jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, aceasta
a subliniat că aplicarea rigidă a termenelor procedurale nu trebuie să conducă
la încălcarea drepturilor fundamentale, mai ales când partea nu a avut
posibilitatea obiectivă de a respecta aceste termene.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 231 alin. (1) din Codul administrativ, prevede că:
„Hotărârile judecătoriilor adoptate în contenciosul administrativ pot fi contestate cu
apel.”
Conform art. 232 din Codul administrativ,
„Apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen
de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen
mai mic. Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul
împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel.
Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data
notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se
depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”
În corespundere cu art. 236 alin. (1) și alin. (2) lit. e) din Codul
administrativ,
„Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este
inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se
declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă
după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).”
Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele:
„Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat
de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”
Art. 242 din Codul administrativ relevă că:
2
„Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată
care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii
judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis
încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești
împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.”
Prin prisma art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a
deciziilor și a încheierilor curților de apel.”
Art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ prevede că:
„Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre
următoarele decizii: respinge recursul.
Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără
ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la
proces.”
Potrivit art. 96 alin. (1) din Codul administrativ:
„Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se
realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere
al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată
obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”
Conform art. 97 alin. (1) și alin. (3) din Codul administrativ:
„Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma
stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de
notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu
act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă
electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.
În conformitate cu articolul 109 din Codul administrativ:
„Un înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție.
Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție.”
Conform art. 98. Notificarea reprezentantului legal sau împuternicit
„(1) Dacă în cadrul procedurii administrative un participant este reprezentat,
conform art.45, de către un reprezentant legal, notificările se adresează acestuia.
(2) Dacă în cadrul procedurii administrative un participant este reprezentat conform
art.46, notificările se adresează reprezentantului împuternicit imediat ce acesta sau
persoana reprezentată prezintă o procură sau o împuternicire în baza semnăturii electronice
în acest sens.
(3) În cazul mai multor reprezentanți legali sau împuterniciți este suficientă
notificarea unuia dintre ei.
(4) Dacă reprezentantul legal sau împuternicit reprezintă mai mulți participanți,
acestuia i se notifică atîtea exemplare sau copii de înscrisuri de notificat cîți participanți
reprezintă.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
constată că încheierea din 17 septembrie 2024 a fost notificată doar avocatului
3
recurentei, prin poșta electronică, la data de 20 septembrie 2024. Nu există
însă dovezi clare că recurenta a primit notificarea personal sau că avocatul i-
a comunicat efectiv conținutul încheierii.
În recurs, Parascovia Șadurschi menționează că a aflat despre
încheierea din 17 septembrie 2024 întâmplător, de la avocatul său, care a
anunțat-o prin telefon după ce a primit copia încheierii prin poșta electronică
la data de 20 septembrie 2024. Recurenta specifică faptul că ea personal nu a
fost notificată și că a luat cunoștință de conținutul încheierii abia după această
comunicare indirect.
Din aceste motive, Completul de judecată consideră recursul depus la
4 octombrie 2024, ca fiind declarat în termen, conform art. 242 din Codul
administrative.
Curtea Supremă de Justiție a notificat intimatului copia recursului.
Prin referința depusă la 29 octombrie 2024, Agenția Națională pentru
Siguranța Alimentelor a solicitat declararea recursului drept inadmisibil.
Cu referire la fondul recursului, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție reține că, la 18 aprilie 2024 a fost pronunțată hotărârea
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care s-a respins ca neîntemeiată
acțiunea înaintată de Parascovia Șadurschi.
La 23 aprilie 2024, la adresa electronică avocatului Corina Captari a
fost expediată copia dispozitivului hotărârii (f.d.77).
La 24 aprilie 2024, Parascovia Șadurschi a depus cerere de apel
nemotivată împotriva hotărârii din 18 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Rîșcani, solicitând casarea hotărârii și emiterea unei hotărâri noi prin
care acțiunea va fi admisă integral.
Iar, prin încheierea din 17 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
cererea de apel declarată de Parascovia Șadurschi împotriva hotărârii din 18
aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a declarat inadmisibilă.
Conform art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea apelului
trebuie depusă în termen de 30 de zile de la notificarea hotărârii motivate a
primei instanțe. În cazul de față, hotărârea din 18 aprilie 2024 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani a fost notificată Parascoviei Șadurschi prin
intermediul poștei la data de 21 iunie 2024, fapt confirmat prin avizul de
recepție semnat de recurentă, anexat la dosar (f.d.88), astfel că termenul
pentru depunerea motivării apelului a expirat la 22 iulie 2024.
Nerespectarea acestui termen, în absența unor motive obiective și
justificate, atrage sancțiunea inadmisibilității apelului, conform art. 236 alin.
(2) lit. e) din Codul administrativ.
4
La caz, Curtea de Apel Chișinău a acționat în conformitate cu legea,
aplicând sancțiunea procedurală corespunzătoare.
Recurenta a invocat încălcarea dreptului la un proces echitabil,
motivând că a fost prejudiciată de omisiunile avocatului. Totuși, instanța de
recurs reține că dreptul la un proces echitabil nu înseamnă scutirea părților de
a respecta termenele și procedurile prevăzute de lege. Procedurile și termenele
sunt stabilite tocmai pentru a asigura echilibrul procesual între părți și a
proteja principiul securității juridice.
Recurenta a fost reprezentată de avocatul său, iar lipsa diligenței
acestuia nu constituie un motiv pentru repunerea în termen a motivării
apelului. Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,
termenele procedurale sunt esențiale pentru buna administrare a justiției, iar
părțile sunt obligate să manifeste diligență în respectarea acestora.
În condițiile în care recurentei i-a fost notificată hotărârea integrală
legal și ea nu a respectat termenul de depunere a motivării apelului, instanța
de apel a acționat corect în a sancționa această omisiune procedurală prin
declararea apelului ca fiind inadmisibil.
În concluzie, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră că argumentele recursului nu justifică casarea încheierii instanței de
a considera apelul inadmisibil.
Reieșind din cele expuse, instanța de recurs constată temeinicia
încheierii instanței de apel, deoarece recurentul nu a prezentat motivarea
apelului în modul stabilit de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, fapt
pentru care survin consecințele prevederilor art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul
administrativ.
La fel, instanța de recurs consideră că dreptul la un proces echitabil nu
este afectat de respectarea termenelor procedurale. Recurentei i-a fost
notificată prin poștă hotărârea motivată, astfel că, ea a avut posibilitatea de a
depune motivarea apelului în termenul de 30 de zile. Lipsa acestei acțiuni este
exclusiv responsabilitatea recurentei.
Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-
un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe,
cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare
valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.
În practica sa constantă, Curtea Europeană a reiterat că „dreptul la
instanță”, la fel ca și dreptul de acces, nu are un caracter absolut. În această
privință Curtea, în multe cauze similare, nu exclude ipoteza că interesele unei
bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de
5
exercitare a căii de atac (cauza Bacev vs. fosta Republică Iugoslavă a
Macedoniei; Kemp vs. Luxemburg; Diaz Ochoa vs Spania), în care CEDO a
reiterat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează
accesul la justiție.
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că,
soluția emisă de către instanța de apel este una întemeiată legal și în
corespundere cu circumstanțele cauzei, or argumentele invocate în susținerea
cererii de recurs sunt contrare legislației procesuale și lipsite de relevanță.
Din aceste considerente, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Parascovia
Șadurschi, cu menținerea încheierii contestate.
Ținând cont de cele expuse și în conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b)
și alin. (2) din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul declarat de Parascovia Șadurschi și menține
încheierea 17 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
6