3ra-603/24 — contestarea actului administrativ

La 27 iunie 2022 Balica Eduard a înaintat acțiune de contencios administrativ împotriva Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), terț Cenușă Serghei, cu privire la anularea ordinului directorului general al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor nr. 754-p „Cu privire la suspendarea raporturilor de serviciu” din 17 septembrie 2018, anularea Ordinului directorului ANSA nr. 1132-p „Cu privire la suspendarea raporturilor de serviciu” din 14 noiembrie 2018, anularea Ordinului nr. 479- P din 21 aprilie 2022 al ANSA, anularea ordinului Directorului general al ANSA nr. 523- p din 27 mai 2022 cu privire la eliberarea din funcție publică, reîncadrarea lui Balica Eduard în funcția de șef subdiviziune teritorială, Direcția raională pentru siguranța alimentelor Fălești.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, prin Ordinul directorului general al ANSA nr. 7 din 05 februarie 2013 „Cu privire la angajarea prin transfer”, Balica Eduard a fost angajat prin transfer în funcție de șef subdiviziune teritorială, Direcția raională Fălești a ANSA, începând cu 06 februarie 2013.

În conformitate cu încheierea nr. 268/18 din 7 septembrie 2018 a judecătorului Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, desemnat cu atribuții de judecător de instrucție, în privința lui Balica Eduard a fost aplicată măsura preventivă „arestul la domiciliu”, pe un termen de 30 zile, fiind învinuit în cadrul cauzei penale nr. 2018978124 de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), (4), art. 327 alin. (2) lit. b1) și c) din Codul penal.

Astfel, la 17 septembrie 2018 directorul general al ANSA a emis Ordinul nr. 754-p „Cu privire la suspendarea raporturilor de serviciu”, având la bază Ordonanța de punere sub învinuire din 6 septembrie 2018 și arestul preventiv pe un termen de 30 zile.

La data de 14 noiembrie 2018, conform Ordinului directorului ANSA nr. 1132-p „Cu privire la suspendarea raporturilor de serviciu”, având ca temei art. 51, art. 53 lit. c) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, în privința lui Balica Eduard a fost 1 prelungită suspendarea raporturilor de serviciu, începând cu data de 5 octombrie 2018 până la momentul în care motivele de drept ce au provocat suspendarea raporturilor de serviciu încetează.

Prin hotărârea din 28 decembrie 2020 Balica Eduard învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Codul Penal, a fost achitat din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Prin Ordinul nr. 479-p din 21 aprilie 2022 al ANSA, Balica Eduard a fost preavizat despre posibila disponibilizare, din funcția de șef subdiviziune teritorială, Direcția raională pentru Siguranța alimentelor Fălești, în temeiul art. 63 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, începând cu 22 aprilie 2022.

Prin ordinul Directorului general al ANSA nr. 523-p din 27 mai 2022 cu privire la eliberarea din funcție publică, adus la cunoștință la data de 1 iunie 2022 prin intermediul oficiului poștal, s-au încetat raporturile de serviciu din funcție publică de șef subdiviziune teritorială, Direcția raională pentru siguranța alimentelor Fălești, începând cu 3 iunie 2022.

Autoritatea publică a făcut trimitere în ordin la prevederile Hotărârii Guvernului nr. 600/2018 cu privire la organizarea și funcționarea ANSA, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 144/2021 cu privire la aprobarea modificărilor ce se operează în unele hotărâri ale Guvernului și aprobarea unei hotărâri de guvern

Reclamantul consideră Ordinul menționat ilegal și neîntemeiat, or, din Hotărârea Guvernului nr. 144/2021 cu privire la aprobarea modificărilor ce se operează în unele hotărâri ale Guvernului și aprobarea unei hotărâri de guvern, nu rezultă că funcția deținută de Eduard Balica de șef subdiviziune teritorială, Direcția raională pentru siguranța alimentelor Fălești, a fost exclusă.

După cum se menționează în ordinul de concediere, în cadrul ANSA s-a produs reorganizarea de tip fuziunea prin contopire, care presupune încetarea existenței a două sau mai multe persoane juridice și unirea acestora, toate drepturile și obligațiile trecând la entitatea ce se înființează. Din subdiviziunea teritorială, Direcția raională pentru siguranța alimentelor Fălești și subdiviziunea teritorială, Direcția raională pentru siguranța alimentelor Glodeni, care se aflau aparte, s-a creat o altă instituție publică, cu denumirea subdiviziunea teritorială, Direcția teritorială pentru siguranța alimentelor Fălești (cu raza de acoperire și a raionului Glodeni). Din cele menționate, rezultă că funcția a rămas aceeași, doar că a fost mărită raza de acoperire. Deci concedierea este vădit ilegală și neîntemeiată iar argumentele angajatorului precum că a fost redusă funcția, nu pot fi luate în considerare, 2 deoarece funcția încă este cu aceleași atribuții doar că raza de acoperire extinsă, or, lui Balica Eduard urma să-i păstreze funcția în urma suspendării contractului individual de muncă în conformitate cu legislația în vigoare.

Ca urmare a celor reținute supra, a menționat reclamantul că prin adoptarea Ordinului Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor „Cu privire la posibila disponibilizare” și prin refuzul de reîncadrare a lui Balica Eduard după achitarea lui se încalcă un șir de drepturi fundamentale cum ar fi dreptul la muncă (art. 43 din Constituție), prezumția nevinovăției (art. 21 din Constituție), precum și normele legislației muncii; a Legii nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public și a codului de procedură penală.

Reclamantul Balica Eduard a solicitat anularea ordinului directorului general al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor nr. 754-p din 17 septembrie 2018 „Cu privire la suspendarea raporturilor de serviciu”; anularea Ordinului directorului Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor nr. 1132-p din 14 noiembrie 2018 „Cu privire la suspendarea raporturilor de serviciu”; anularea Ordinului Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor nr. 479-p din 21 aprilie 2022 „Cu privire la posibila disponibilizare”; anularea ordinului Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor nr. 523-p din 27 mai 2022 „Cu privire la eliberarea din funcție publică a d-lui Balica Eduard, șef subdiviziune teritorială, Direcția regională pentru siguranța alimentelor Fălești” și reîncadrarea în funcția de șef subdiviziune teritorială, Direcția raională pentru siguranța alimentelor Fălești.

La 21 iunie 2024, Balica Eduard, a depus recurs împotriva deciziei din 23 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău, iar la 29 august 2024, a prezentat motivarea recursului, completat ulterior, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În context, a reiterat că instanța de apel a dat o interpretate arbitrară materialelor dosarului și cadrului normativ pertinent speței, a aplicat eronat 4 normele de drept material, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

Totodată, a invocat că instanțele nu au ținut cont de faptul că Balica Eduard a refuzat propunerile Agenției, a celor patru funcții menționate supra, iar potrivit art. 61 lit. b) și art.63 alin.(1) lit. c) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, raporturile de serviciu încetează în cazul eliberării din funcție iar persoana/organul care are competența legală de numire în funcție va dispune eliberarea din funcția publică printr-un act administrativ, care se comunică funcționarului public, în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, însă anterior datei eliberării din funcția publică, în cazul în care autoritatea publică își reduce efectivul de personal sau lichidează funcția publică, ca urmare a intrării în vigoare a statului de personal în care nu se mai regăsește funcția ocupată de funcționarul public respectiv.

A relatat că, refuzul lui Balica Eduard nu a fost clar angajatorului, or, în cadrul audierilor la etapa propunerilor care au fost înaintate, ultimul nu a indicat motivele refuzului, nu a solicitat careva funcții în care intenționa de a fi numit, deci, nici în procedura administrativă, nici la examinarea în fond a cauzei, intimatul nu a comunicat Agenției la care funcții publice pretinde.

În alt context, consideră că prevederile Codului muncii nu au fost aplicabile speței. Or, potrivit art. 76 din legea menționată supra, dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile legislației muncii, și cu reglementările de drept comun, civile, administrative sau penale, după caz, în măsura în care nu contravin legislației speciale care reglementează activitatea funcționarilor publici. Deci doar în aceste condiții pot fi aplicabile prevederile Codului muncii funcționarilor publici.

La adoptarea deciziei contestate atât instanța de apel cât și instanța de fond au omis prerogativa, că Agenția a respectat normele Legii 158/2008 și a înaintat propunerile de rigoare lui Balica Eduard, astfel, recurentul consideră că Ordinul directorului general al Agenției nr.523-p din 27 mai 2022 cu privire la eliberarea din funcția publică este legal și întemeiat, iar hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 23 mai 2023 și decizia Curții de Apel Chișinău din 23 aprilie 2024, urmează a fi casate cu respingerea cererii lui Balica Eduard.

Totodată a remarcat că Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a intenționat să-l numească pe Balica Eduard într-o funcție publică vacantă din funcția suspendată, propunând una din cele vacante, fapt ce se confirmă prin procesul-verbal din 4 mai 2022. 5

A menționat, că anularea ordinului directorului general al Agenției nr. 754-p din 17 septembrie 2018, cu privire la suspendarea raporturilor de serviciu este neîntemeiată și totodată inadmisibilă pe motive de tardivitate, deoarece, Balica Eduard fiind angajat în calitate de șef subdiviziune teritorială, direcția raională pentru siguranța alimentelor Fălești, a fost recunoscut în calitate de învinuit în cadrul cauzei penale nr. 2018978124 și în privința acestuia au fost aplicate măsuri cu caracter de constrângere sub formă de arest la domiciliu pe un termen de 30 zile.

Astfel, consideră recurentul că, anularea ordinului nr. 754-p din 17 septembrie 2018 în privința lui Balica Eduard nu poate fi admisă ca acțiune în contencios administrativ, din motiv că, nu au fost întrunite condițiile de admisibilitate, prin prisma art. 207 și 208 Cod administrativ (tardiv depusă). Or, anularea ordinului directorului general al Agenției nr. 1132-p din 14 noiembrie 2018, cu privire la suspendarea raporturilor de serviciu nu este posibilă din motiv că, Balica Eduard fiind angajat în calitate de șef subdiviziune teritorială. Direcția raională pentru siguranța alimentelor Fălești, a fost recunoscut în calitate de învinuit în cadrul cauzei penale nr. 2018978124 și la acel moment se desfășurau acțiuni de urmărire penală îndreptate spre stabilirea circumstanțelor cauzei penale și aflarea adevărului.

A accentuat recurentul că, la emiterea Ordinului directorului general al Agenției nr. 754-p din 17 septembrie 2018 și Ordinului directorului general al Agenției nr. 1132-p din 14 noiembrie 2018 s-a luat în considerare art. 53 lit. (c) din Legea 158/2008, raporturile de serviciu se suspendă de către autoritatea publică, în cazul recunoașterii în calitate de bănuit sau al emiterii în privința acestuia a unei ordonanțe de punere sub învinuire privind comiterea de către funcționarul public a unei infracțiuni care ar prejudicia imaginea, prestigiul, interesele legale ale autorității publice sau legate de exercitarea atribuțiilor funcției publice pe care o deține, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.

A menționat recurenta că, Balica Eduard nu a solicitat repunerea în termen în partea ce ține de pretențiile privind anularea Ordinului directorului general al Agenției nr.754-p din 17 septembrie 2018, cu privire la suspendarea raporturilor de serviciu și Ordinului directorului general al Agenției nr. 1132-p din 14 noiembrie 2018, cu privire la suspendarea raporturilor de serviciu.

A relatat că, nu este clar, din care considerente instanța de apel și instanța de fond au admis pretențiile lui Balica Eduard, în condițiile care, ultimul a refuzat transferul din funcția de șef subdiviziune teritorială, Direcția raională pentru siguranța alimentelor Fălești (radiată) în funcția publică vacantă la acel moment. 6

În motivarea recursului, Balica Eduard, a invocat că consideră decizia instanței de apel, în partea în care au fost respinse pretențiile privind anularea Ordinului directorului general al Agenției nr.754-p din 17 septembrie 2018, cu privire la suspendarea raporturilor de serviciu și Ordinul directorului general al Agenției nr. 1132-p din 14 noiembrie 2018, arbitrară și bazată în mod determinat pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor invocate de către Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor.

În context, a reiterat că instanța de apel a examinat superficial circumstanțele cauzei, nu a analizat suficient probele administrate la materialele cauzei, prin urmare a emis o hotărâre ilegală ce contravine circumstanțelor de fapt și de drept.

Prin referința depusă la 29 august 2024 și 23 mai 2025, Balica Eduard, a solicitat declararea recursului declarat de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor ca inadmisibil.

Art. 245 Cod administrativ relevă că: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 2451 din Codul administrativ prevede că: „(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. (3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs,

Art. 193 alin. (3) și (3¹) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5 7 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”

Art. 247 din Codul administrativ: „Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451 alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

Art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ: „(1) În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: d) admite recursul, casează integral decizia instanței de apel și trimite cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.”

Art. 194 alin. (2) din Codul administrativ: „(2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.”

Art. 51 alin. (1) și (2) din Legea nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public: „(1) Suspendarea raporturilor de serviciu presupune încetarea îndeplinirii pentru o anumită perioadă a atribuțiilor de către funcționarul public și a plății drepturilor salariale de către autoritatea publică în care acesta activează. (2) Suspendarea raporturilor de serviciu poate interveni în circumstanțe ce nu depind de voința părților, prin acordul părților sau la inițiativa uneia dintre părți.”

Art. 53 din Legea nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public: „Raporturile de serviciu se suspendă de către autoritatea publică: a) dacă funcționarul public este arestat preventiv sau îi este aplicat arestul administrativ; b) pe durata anchetei de serviciu în privința funcționarului public, dacă exercitarea în continuare a atribuțiilor de către acesta ar putea afecta desfășurarea obiectivă a anchetei și rezultatele acesteia; c) în cazul recunoașterii în calitate de bănuit sau al emiterii în privința acestuia a unei ordonanțe de punere sub învinuire privind comiterea de către funcționarul public a unei infracțiuni care ar prejudicia imaginea, prestigiul, interesele legale ale autorității publice sau legate de exercitarea atribuțiilor funcției publice pe care o deține, pînă la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești; d) în alte cazuri prevăzute de lege.”

Conform art. 55 alin. (1) din Legea nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public: „(1) În cazurile în care motivele ce au provocat suspendarea raporturilor de serviciu încetează sau, după caz, la sfârșitul perioadei pentru care a fost aprobată cererea de suspendare, funcționarul public este reîncadrat în funcția publică exercitată înainte de suspendare sau într-o funcție publică echivalentă vacantă ori temporar 8 vacantă dacă cea anterioară nu mai există, cu excepția situației în care autoritatea publică a fost lichidată. Dacă în cadrul autorității publice nu există funcție publică echivalentă vacantă ori temporar vacantă, cu acordul în scris al funcționarului public, acesta poate fi reîncadrat într-o funcție publică inferioară, iar în caz de lichidare a autorității sau dacă funcționarul nu acceptă transferul, acesta este eliberat din funcție în condițiile art.63.”

Conform art. 63 din Legea nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public (în vigoare la data emiterii actului contestat): „(1) Persoana/organul care are competența legală de numire în funcție va dispune eliberarea din funcția publică printr-un act administrativ, care se comunică funcționarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, însă anterior datei eliberării din funcția publică, în următoarele cazuri: c) autoritatea publică își reduce efectivul de personal sau lichidează funcția publică, ca urmare a intrării în vigoare a statului de personal în care nu se mai regăsește funcția ocupată de funcționarul public respectiv. (2) În cazul eliberării din funcția publică în condițiile alin.(1) lit.a)-c), autoritatea publică este obligată să acorde funcționarilor publici un preaviz cu o durată de 30 de zile calendaristice, iar în restul cazurilor – de 15 zile calendaristice, cu excepția situațiilor prevăzute la alin. (1) lit. j) și k), pentru care nu se acordă preaviz. Termenul de preavizare nu include perioada aflării funcționarului în concediu de odihnă anual, în concediu de studii, precum și perioada suspendării raporturilor de serviciu în legătură cu boala sau trauma. (4) În cazurile prevăzute la alin.(1) lit. c) și d), în perioada de preaviz, dacă în cadrul autorității publice există funcție publică vacantă sau temporar vacantă corespunzătoare, funcționarul public poate fi transferat sau promovat în această funcție.”

Copia deciziei motivate a instanței de apel a fost notificată recurenților la data de 2 iulie 2024, prin intermediul poștei electronice (f.d. 23, vol. II).

Din acest motiv, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursurile sunt depuse cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

Cu referire la fondul cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține următoarele circumstanțe esențiale ale litigiului. 9

Prin ordinului Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor nr. 07 din 5 februarie 2013, Balica Eduard a fost angajat prin transfer în funcția de șef subdiviziune teritorială, Direcția raională Fălești a Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, începând cu 06 februarie 2013 (f.d. 41).

La 17 septembrie 2018, în temeiul dispozițiilor art. 51, art. 53 lit. a) al Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158- XVI din 4 iulie 2008, încheierea de aplicare a măsurii preventive „arestare la domiciliu” din 7 septembrie 2018, prin Ordinul ANSA nr.754-p, s-a dispus: Suspendarea raporturilor de serviciu cu dl Eduard Balica, șef al Direcției-Raionale pentru Siguranța Alimentelor Fălești al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, începând cu data de 5 septembrie 2018 și până la momentul în care motivele ce au provocat suspendarea raporturilor de serviciu încetează (f.d.42).

La 14 noiembrie 2018, în temeiul subpct. 11), pct. 13 al Regulamentului cu privire la organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 600 din 27.06.2018, art. 51, art. 53, lit. c) Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, scrisorii nr. 10129 din 30 octombrie 2018 parvenită de la Rudei Lilian, procuror în Procuratura Anticorupție, prin Ordinul ANSA nr.1132-p, s-a dispus: 1. Se ia act de demersul dlui Lilian Rudei Procuror în Procuratura Anticorupție nr.10129 din 30 octombrie 2018 privind confirmarea statutului dlui Balica Eduard în cadrul cauzei penale care are calitatea de învinuit. 2. Se prelungește din data de 0 octombrie 2018 suspendarea raporturilor de serviciu ale dlui Balica Eduard Anatolie, șef al Direcției Raionale pentru Siguranța Alimentelor Fălești din cadrul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, până în momentul în care motivele ce au provocat suspendarea raporturilor de serviciu încetează (f.d.43).

Prin sentința Judecătoriei Bălți sediul Fălești din 28 decembrie 2020, menținută prin Decizia Curții de Apel Bălți din 13 aprilie 2022, s-a hotărât: Se achită Balica Eduard învinuit în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin.(1) Cod Penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii (f.d.8-39).

Prin cererea din 15 aprilie 2022 adresată Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, Balica Eduard a solicitat anularea Ordinului din 17 septembrie 2018 „cu privire la suspendarea raporturilor de serviciu”, iar prin decizia nr.10/2187 din 13 mai 2022 cererea prealabilă a fost respinsă (f.d.44- 45). 10

Ulterior, prin Ordinul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor nr.479-p din 21 aprilie 2022, fiind menționate prevederile art. 86 alin. (1) lit. c), art. 87, art. 88 din Codul muncii, art. 63 alin. (41) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public și întru executarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr.600/2018 cu privire la organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, punerea în aplicare a Statului de personal avizat de Cancelaria de Stat a Republicii Moldova cu numărul 86 din 19 octombrie 2021, s-a dispus : 1. Se ia act de prevederile Hotărârii Guvernului nr.600/2018 cu privire la organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 144/2021 cu privire la aprobarea modificărilor ce se operează în unele hotărâri ale Guvernului și abrogarea unei hotărâri de guvern; 2. Se preavizează privind posibila disponibilizare, dl Eduard Balica, șef subdiviziune teritorială, Direcția raională pentru siguranța alimentelor Fălești, în temeiul art.63 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, începând cu 22.04.2022; 3. Se stabilește în sarcina Direcției resurse umane : a) Aducerea la cunoștință a prezentului ordin; b) Propunerea funcțiilor vacante sau temporar vacante existente corespunzătoare; c) Informarea Agenției pentru Ocuparea Forței de Muncă privind disponibilizarea dlui Eduard Balica, în conformitate cu prevederile art.28 din Legea nr. 105/2018 cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurarea de șomaj; d) Adresarea către organul sindical în vederea obținerii opiniei consultative privind concedierea dlui Eduard Balica (f.d. administrativ 25).

Prin cererea din 25 mai 2022 adresată Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, reclamantul Balica Eduard a solicitat anularea Ordinului din nr.479-p din 21.04.2022 „Cu privire la posibila disponibilizare”, iar prin decizia nr.10/3881 din 07.06.2022 cererea prealabilă a fost respinsă (f.d. 52-53).

Prin Ordinul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor nr.523- p din 27 mai 2022, s-a ordonat: 1. Se eliberează din funcția de șef subdiviziune teritorială, Direcția raională pentru siguranța alimentelor Fălești, dl Balica Eduard, începând cu data ce 03.06.2022; 2. Se atribuie Direcției resurse umane sarcina eliberării din funcția publică a dlui Balica Eduard, șef subdiviziune teritorială, Direcția raională pentru siguranța alimentelor Fălești, începând cu data de 03.06.2022; 3. Se atribuie sarcina Serviciului evidență contabilă și juridică, Direcția teritorială pentru siguranța alimentelor Fălești (cu raza de acoperire și a raionului Glodeni): 4.1 achitarea indemnizații de eliberare din serviciu calculate în corespundere cu vechimea 11 în serviciul public de 10 ani 06 luni, în mărime de 4 salarii medii lunare, care se achită lunar în termen de 4 luni, începând cu prima zi a lunii următoare celei în care funcționarul public a fost eliberat; 4.2 achitarea unei indemnizații de șomer în mărime de un salariu mediu lunar la prezentarea actelor confirmative privind înregistrarea statutului de șomer; 4.3 achitarea compensației pentru 26 zile calendaristice ale concediului de odihnă anual nefolosit, pentru perioada de activitate 01.01.2018-05.09.2018. 4. Se atribuie sarcina dlui Cenușa Sergiu, șef subdiviziune teritorială, Direcția teritorială pentru siguranța alimentelor Fălești (cu raza de acoperire și a raionului Glodeni) aducerea la cunoștința titularului funcției prevederile prezentului ordin sub semnătură până la data de 30.05.2022 inclusiv. 5. Prezentul ordin se contestă direct în instanța de judecată (Judecătoria Chișinău. sediul Râșcani, mun. Chișinău, str. Kiev, 3), în termen de 30 zile de la data comunicării sau notificării acestuia (f.d. administrativ 35-38).

Astfel, la 27 iunie 2022, Balica Eduard a înaintat în instanța de judecată acțiune împotriva Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, persoană terță Cenușă Serghei, cu privire la anularea ordinului directorului general al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor nr. 754-p din 17 septembrie 2018 „Cu privire la suspendarea raporturilor de serviciu”; anularea Ordinului directorului Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor nr. 1132-p din 14 noiembrie 2018 „Cu privire la suspendarea raporturilor de serviciu”; anularea Ordinului Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor nr. 479-p din 21 aprilie 2022 „Cu privire la posibilă disponibilizare”; anularea ordinului Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor nr. 523-p din 27 mai 2022 „Cu privire la eliberarea din funcție publică a dlui Balica Eduard, șef subdiviziune teritorială, Direcția regională pentru siguranța alimentelor Fălești”, reîncadrarea reclamantului Eduard Balica în funcția de șef subdiviziune teritorială, Direcția raională pentru siguranța alimentelor Fălești.

Examinând acțiunea, prima instanță a admis-o parțial și a anulat Ordinul nr. 754p din 17 septembrie 2018 „Cu privire la suspendarea raporturilor de serviciu”, Ordinul nr. 1132-p din 14 noiembrie 2018 „Cu privire la suspendarea raporturilor de serviciu”, decizia nr.10/2187 din 13 mai 2022 adoptată în procedura prealabilă, Ordinul nr. 479-P din 21 aprilie 2022 „Cu privire la posibila disponibilizare”, decizia nr.10/3881 din 07 iunie 2022 adoptată în procedura prealabilă, precum și Ordinul nr. 523-p din 27 mai 2022 „Cu privire la eliberarea din funcție publică a lui Balica Eduard, șef subdiviziune teritorială, Direcția raională pentru siguranța alimentelor Fălești”. S-a obligat Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor să emită ordin în temeiul căruia să dispună restabilirea lui Eduard Balica în 12 funcție echivalentă cu cea deținută anterior încetării raportului de serviciu. În rest, a respins acțiunea (f.d.148, 163-179, vol. I).

Curtea de Apel Chișinău a admis apelul declarat de către Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor împotriva hotărârii din 23 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a casat parțial hotărârea primei instanțe, în partea în care au fost admise pretențiile privind anularea ordinelor ANSA nr. 754-p din 17 septembrie 2018 și nr. 1132-p din 14 noiembrie 2018, cu emiterea în această parte a unei noi decizii, prin care: S-a respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Balica Eduard împotriva Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, în partea pretențiilor privind anularea ordinului ANSA nr. 754-p din 17 septembrie 2018 „Cu privire la suspendarea raporturilor de serviciu” și ordinului nr. 1132-p din 14 noiembrie 2018 „Cu privire la suspendarea raporturilor de serviciu”. În rest, hotărârea din 23 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost menținută fără modificări (f. d. 6, 7-18, vol. II).

Curtea de Apel a reținut că la emiterea Ordinului nr. 754p din 17.09.2018 „Cu privire la suspendarea raporturilor de serviciu”, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor și-a exercitat dreptul discreționar în conformitate cu prevederile legale, or, prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 07 septembrie 2018, lui Balica Eduard i-a fost aplicată măsura preventivă – „arestare preventivă” pe un termen de 30 zile (f.d. administrativ 11-15).

Astfel, a concluzionat că prima instanță just a conchis că, se constată că instanța de fond neîntemeiat a ajuns la concluzia anulării Ordinului nr. 754p din 17.09.2018 „Cu privire la suspendarea raporturilor de serviciu”, or, acest act administrativ a fost emis în conformitate cu prevederile art.53 lit. a) al Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI din 4 iulie 2008, iar careva temeiuri ce ar duce la anularea acestuia, nu se atestă.

În susținerea concluziei enunțate, instanța de apel a reținut că, instanța de fond neîntemeiat a ajuns la concluzia anulării Ordinului nr. 1132-p din 14 noiembrie 2018 „Cu privire la suspendarea raporturilor de serviciu”, or, potrivit materialelor cauzei se atestă că, acest act a fost emis ca urmare a demersului procurorului Procuraturii Anticorupție nr.10129 din 30 octombrie 2018 privind confirmarea statutului lui Balica Eduard în cadrul cauzei penale care avea calitatea de învinuit, iar art. 53 lit. c) al Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI din 04.07.2008, prevede expres că, raporturile de serviciu se suspendă de către autoritatea publică: în cazul recunoașterii în calitate de bănuit sau al emiterii în privința acestuia a unei ordonanțe de punere sub învinuire privind 13 comiterea de către funcționarul public a unei infracțiuni care ar prejudicia imaginea, prestigiul, interesele legale ale autorității publice sau legate de exercitarea atribuțiilor funcției publice pe care o deține, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.

De asemenea, instanța de apel a constatat că, Ordinele Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor nr. 754p din 17.09.2018 și nr. 1132- p din 14.11.2018, au fost emise în conformitate cu prevederile legale, iar careva temeiuri ce ar duce la ilegalitatea acestora nu au fost constatate.

Cu privire la argumentul intimatului, precum că actul administrativ cu privire la suspendarea din funcție nu a fost revocat sau retras de către emitent, instanța de apel a notat că îl consideră ca fiind neîntemeiat, or, prin Ordinele Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor nr. 754p din 17.09.2018 și nr. 1132-p din 14.11.2018, a fost dispusă suspendarea raporturilor de serviciu cu Balica Eduard, șef al Direcției Raionale pentru Siguranța Alimentelor Fălești din cadrul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, până în momentul în care motivele ce au provocat suspendarea raporturilor de serviciu încetează, ceea ce la caz a avut loc la data de 13.04.2022, când prin sentința Judecătoriei Bălți (sediul Fălești) din 28.12.2020, Balica Eduard învinuit în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin.(1) Cod Penal, a fost achitat din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii (f.d.8- 39).

În acest context a notat că, ordinele Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor nr. 754p din 17.09.2018 și nr. 1132-p din 14.11.2018, nu mai produc efecte juridice, odată ce motivele ce au provocat suspendarea raporturilor de serviciu au încetat, iar ca urmare apelantul nu a avut temei pentru revocarea sau retragerea acestora.

Cu referire la legalitatea ordinului Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor nr. 479-P din 21.04.2022 „Cu privire la posibila disponibilizare” și a ordinului Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor nr. 523-p din 27.05.2022 „Cu privire la eliberarea din funcție publică a dlui Balica Eduard, șef subdiviziune teritorială, Direcția regională pentru siguranța alimentelor Fălești”, instanța de apel a reținut că prin Hotărârea de Guvern nr.600/2018, modificată prin Hotărârea de Guvern nr.144/2021 (în vigoare la data emiterii actelor contestate), s-a aprobat: 1) Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, astfel, că suspendarea raporturilor de muncă se limitează doar la interdicțiile prescrise de lege și nu poate obstrucționa, prin extensie, alte drepturi ale salariatului. Salariatul continuă să beneficieze de celelalte garanții ale dreptului la muncă, per se, norma juridică disputată nu instituie prohibiția preavizării privind posibila disponibilizare. 14

În susținerea concluziei enunțate, instanța de apel a mai reținut că, luându-se în considerare că în cadrul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor s-a produs reorganizarea de tip fuziunea prin contopire, care presupune încetarea existenței a două sau mai multe persoane juridice și unirea acestora, toate drepturile și obligațiile trecând la entitatea ce se înființează, din subdiviziunea teritorială, Direcția raională pentru siguranța alimentelor Fălești și subdiviziunea teritorială, Direcția raională pentru siguranța alimentelor Glodeni, care se aflau aparte, s-a creat o altă instituție publică, cu denumirea subdiviziunea teritorială, Direcția teritorială pentru siguranța alimentelor Fălești (cu raza de acoperire și a raionului Glodeni), ca rezultat fiind lichidată funcția de șef subdiviziune teritorială, Direcția raională pentru siguranța alimentelor Fălești și s-a format o noua funcție publică de conducere șef subdiviziune teritorială, Direcția teritorială pentru alimentelor Fălești (cu raza de acoperire și a raionului Glodeni). Astfel, legislatorul a stabilit două ipoteze alternative pentru dispunerea încetării raportului de serviciu: 1) lichidarea entității din care face parte salariatul sau 2) reducerea postului salariatului din statele de personal.

De asemenea, instanța de apel a considerat că, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor s-a limitat în a propune reclamantului/intimat funcția de inspector în cadrul Direcțiilor teritoriale (f.d. administrativ 34), desconsiderând voința exprimată de Eduard Balica, neglijând întreg volumul funcțiilor vacante la momentul soluționării chestiunii încadrării în funcție.

Totodată, instanța de apel a menționat că, autoritatea publică emitentă urma să asigure atingerea scopului legitim în vederea asigurării intimatului cu un post de muncă, cu titlu de recomandare unul proxim ca sferă de atribuții sau echivalentă reieșind din art. 48 alin. (6) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI din 04.07.2008, având în vedere că acest proces nu a derivat din comportamentul salariatului ci a angajatorului care la rândul său ar trebui să depună toată diligența ca dreptul la muncă a salariatului să rămână intangibil.

În acest context a notat că, instanța de fond întemeiat a ajuns la concluzia că viciile juridice evocate supra conduc la concluzia ilegalității Ordinul nr. 479-P din 21.04.2022 „Cu privire la posibila disponibilizare”, precum și Ordinul nr. 523-p din 27.05.2022 „Cu privire la eliberarea din funcție publică a dlui Balica Eduard, iar ca urmare duc la nulitatea acestora.

Reieșind din faptul că s-a ajuns la concluzia ilegalității Ordinului nr. 523-p din 27.05.2022 „Cu privire la eliberarea din funcție publică a lui Balica Eduard”, a ajuns la concluzia că instanța de fond întemeiat a dispus obligarea apelantului să emită actul administrativ în temeiul căruia va dispune 15 restabilirea lui Eduard Balica în funcție echivalentă cu cea deținută anterior încetării raportului de serviciu.

Examinând recursurile declarate împotriva deciziei din 23 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că instanța de apel a dat o interpretare greșită normelor de drept material aplicabile în speță, nu s-a bazat pe o cercetare mult aspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, pronunțând o soluție în contradicție cu circumstanțele pricinii.

În contextul dat, Completul de judecată subscrie concluziilor instanțelor ierarhic inferioare cu privire la legalitatea suspendării raporturilor de muncă.

În același timp, Completul de judecată nu poate să facă abstracție de faptul că motivarea instanței de apel în partea menținerii hotărârii instanței de fond este una neclară. Astfel, pe de o parte corect menționează că în urma reorganizării s-a format o funcție nouă, funcție publică de conducere șef subdiviziune teritorială, Direcția teritorială pentru alimentelor Fălești (cu raza de acoperire și a raionului Glodeni). Totodată, expune că, în urma reorganizării, subdiviziunea Fălești a Agenției Naționale de Siguranță a Alimentelor a contopit subdiviziunea Glodeni, arătând parcă că de fapt nu a fost creată o funcție nouă. Astfel, nu e clar, care a fost motivul anulării ordinului de concediere. Faptul că nu a fost lichidată funcția deținută de Balica Eduard, deși însăși instanța de apel indică că s-a creat o funcție nouă, sau faptul că în urma lichidării funcției lui Balica Eduard nu i s-a propus să ocupe o funcție liberă similară.

Urmând firul ideii, Completul de judecată nu poate să facă abstracție de faptul că Balica Eduard a refuzat propunerile Agenției, a celor patru funcții menționate supra, iar potrivit art. 61 lit. b) și art.63 alin.(1) lit. c) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, raporturile de serviciu încetează în cazul eliberării din funcție iar persoana/organul care are competența legală de numire în funcție va dispune eliberarea din funcția publică printr-un act administrativ, care se comunică funcționarului public, în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, însă anterior datei eliberării din funcția publică, în cazul în care autoritatea publică își reduce efectivul de personal sau lichidează funcția publică, ca urmare a intrării în vigoare a statului de personal în care nu se mai regăsește funcția ocupată de funcționarul public respectiv. Mai mult ca atât, refuzul lui Balica Eduard nu a fost clar angajatorului, or, în cadrul audierilor la etapa propunerilor care au fost înaintate, ultimul nu a indicat motivele refuzului, nu a solicitat careva funcții în care intenționa de a fi numit, deci, nici în 16 procedura administrativă, nici la examinarea în fond a cauzei, intimatul nu a comunicat Agenției la care funcții publice pretinde.

În concluzie, având în vedere aspectele discutate supra, Curtea Supremă de Justiție constată că instanța de apel, prin decizia contestată, a realizat o apreciere pripită a circumstanțelor de fapt și o interpretare eronată a normelor de drept material relevante în speță.

Sub aspectul celor relatate se constată că soluția instanței de apel nu conține o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la care s-a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitate să exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să depună eforturi pentru a determina toate circumstanțele de fapt și probele în acest sens, pentru a adopta o hotărâre legală și bine motivată.

În concluzie, instanța de recurs consideră întemeiate criticile recursurilor referitoare la nemotivarea deciziei instanței de apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că motivarea este un element esențial al hotărârii judecătorești, o puternică garanție a imparțialității judecătorului și a calității actului de justiție, precum și o premisă a exercitării corespunzătoare de către instanța superioară a atribuțiilor de control judiciar de legalitate și temeinicie.

Obligativitatea motivării hotărârilor judecătorești constituie o condiție a procesului echitabil, exigență a art. 239 din Codul de procedură civilă și art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că efectul art. 6 § 1 din Convenție este, inter alia, de a plasa un „tribunal” sub o obligație de a efectua o examinare adecvată a declarațiilor, argumentelor și probelor, fără a prejudicia evaluarea acestora sau a faptului dacă ele sunt relevante pentru decizia sa.

Corelând prevederile legale procedurale naționale cu jurisprudența CtEDO referitor la obligația instanțelor naționale de a-și motiva soluțiile, instanța de recurs conchide că circumstanțele expuse anterior denotă că instanța de apel nu și-a îndeplinit obligațiile. Iar aceasta nu poate echivala decât cu încălcarea dreptului la un proces echitabil al recurentului, inclusiv dreptul de acces liber la justiție în raport cu obligația instanței de „a auzi” justițiabilii, garantat de art. 20 din Constituție și art. 6 § 1 din Convenție. 17

Drept urmare, Curtea Supremă de Justiție consideră necesară casarea deciziei din 23 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău și, reținând că erorile de interpretare și aplicare a legii nu pot fi corectate de instanța de recurs, trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel pentru o soluționare completă și temeinică în conformitate cu legislația aplicabilă.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul declarat de declarat de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor și recursul declarat de Balica Eduard. Casează integral decizia din 23 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Balica Eduard împotriva Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, terț Cenușă Serghei, cu privire la anularea actelor administrative și restabilirea în funcție. Restituie cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Centru, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 18