3ra-467/24 — anularea actulului administrativ individual

La 25 ianuarie 2023, Viorica Guidea a depus o cerere de chemare în judecată, ulterior cerere concretizată la 07 aprilie 2023 împotriva Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, prin care a solicitat anularea ordinului nr. 152-P din 18 noiembrie 2022, al șefului interimar al Direcției teritoriale pentru siguranța alimentelor Ungheni, cu privire la destituirea Vioricăi Guidea din funcție ca ilegal; repunerea în funcția publică, deținută anterior, de inspector superior al secției supraveghere sanitar- veterinară în cadrul Direcției teritoriale pentru siguranța alimentelor Ungheni; încasarea salariului mediu lunar pentru lipsa forțată de la serviciu, începând cu 18 noiembrie 2022 și până la data repunerii în funcție, conform certificatului anexat la cerere, cu privire la salariul pe ultimele trei luni; încasarea din contul pârâtului a cheltuielilor de judecată în sumă de 5000 lei.

În motivarea acțiunii a invocat că, prin ordinul ANSA 2091-p din 28 decembrie 2018, în rezultatul concursului, a fost numită în funcția publică de inspector superior al secției supraveghere sanitar – veterinară din cadrul Direcției teritoriale pentru siguranța alimentelor Ungheni (cu raza de acoperire și a raionului Nisporeni).

La 18 noiembrie 2022, prin ordinul șefului interimar al Direcției teritoriale pentru siguranța alimentelor Ungheni (cu raza de acoperire și a raionul Nisporeni) nr. 152-P a fost destituită din funcția ocupată, în temeiul art. 22 alin. (1) lit. f1), 61 lit. c), 64 alin. (1), lit. a) din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008, cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public și art. 7 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrității instituționale. Cu ordinul dat a făcut cunoștință la 18 noiembrie 2022.

Consideră că ordinul este ilegal, fiind emis cu încălcarea normelor legale procedurale și materiale, și urmează a fi anulat cu repunerea reclamantei în funcție din motivele ce urmează.

În drept, ordinul este emis cu încălcarea prevederilor art. 118 din Codul administrativ, deoarece nu conține motivarea destituirii sale din funcție, dar în partea rezolutivă se face trimitere la procedura administrativă care a stat la baza emiterii lui.

Ordinul nr. 152-P Direcției teritoriale pentru siguranța alimentelor Ungheni, este un act administrativ individual în sensul art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, deoarece acest ordin este emis de o autoritate publică și produce efecte juridice de drept public.

Menționează că, anterior, pentru același motiv, reclamanta a fost lipsită de sporul pentru performanță pentru lunile iulie - septembrie 2022.

Notează că, emiterea ordinului nr. 152-P din 18 noiembrie 2022 a fost provocată de sesizarea adresată de către reclamantă Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor referitor la abuzurile șefului interimar al Direcției teritoriale pentru siguranța alimentelor Ungheni, Alexandru Gorincioi, așa că, la emiterea ordinului contestat, nu s-a mai ținut cont de prevederile art. 29 din Codul administrativ.

Comunică că, la 17 noiembrie 2022, a avut loc ședința comisiei de disciplină în procedura administrativă în legătură cu destituirea sa din funcție, iar, la 18 noiembrie 2022, i s-a adus la cunoștință ordinul „Cu privire la încetarea raportului de serviciu”.

Indică că, înainte de emiterea actului administrativ individual defavorabil, în legătură cu faptele și circumstanțele relevante pentru actul care a fost emis, nu a fost audiată.

La fel, pârâtul și-a însușit competențe care nu-i sunt atribute prin lege.

Comunică că, învinuirea adusă precum că, reclamanta a încălcat prevederile art. 7 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrității instituționale nu are suport legal, deoarece conform ordinului nr. 214 din 18 mai 2019, semnat de directorul general al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, Ion Sula, și a indicației lui Vitalie Popescu-șef Direcția sanitar-veterinară, siguranță și calitatea produselor alimentare de origine animală, a fost însărcinat Valeriu Echim - șef al subdiviziunii teritoriale pentru siguranța alimentelor Ungheni (cu raza de acoperire și a raionului Nisporeni), să o împuternicească pe aceasta pentru desfășurarea activităților de supraveghere sanitar-veterinară, la punctul de sacrificare ÎI „ROBU VASILE”, unde a activat până în februarie 2022.

Astfel, apare întrebarea cui trebuia să declare reclamanta conflictul de interese, dacă a fost trimisă de șefii superiori la ÎI „ROBU VASILE” pentru a îndeplini funcțiile medicului veterinar.

Atât conducerea Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, cât și conducerea subdiviziunii teritoriale pentru siguranța alimentelor Ungheni (cu raza de acoperire și a raionului Nisporeni) cunoșteau despre activitatea sa la întreprinderea menționată, unde activa la indicația lor.

Din conținutul ordinului de destituire din funcția publică din 18 noiembrie 2022, se desprinde informația că aceasta este destituită pentru încălcarea prevederilor art. 7 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013 „Privind evaluarea integrității instituționale”.

Menționează că, nu a făcut cunoștință cu vreun raport privind rezultatele evaluării integrității instituționale și, în lipsa lui, entitatea publică Direcția Teritorială pentru Siguranța Alimentelor Ungheni (cu raza de acoperire și a raionului Nisporeni) și-a depășit atribuțiile legale, constatând contrar legii incidentele de integritate admise de către reclamantă. Astfel de constatări țin de competența organelor abilitate cu așa împuterniciri conform legii, cu emiterea actului corespunzător.

Din nota informativă, ca răspuns la cererea prealabilă, se desprinde informația că pârâtul a sesizat Autoritatea Națională de Integritate pentru a se expune asupra speței.

Însă răspunsul dat nu are nici o relevanță pentru depunerea cererii de chemare în judecată, deoarece constatarea Autorității Naționale de Integritate trebuia să fie până la emiterea ordinului de destituire din funcție.

Cererea prealabilă a fost depusă în termenul prevăzut de lege, dar pârâtul nu a dorit să dea un răspuns concret la solicitarea reclamantei de a anula ordinul de destituire și a o repune în funcție, dar, la 04 ianuarie 2023, i-a expediat o notă informativă.

La 12 octombrie 2022, a depus o sesizare la Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, exprimându-și dezacordul cu activitatea șefului interimar al subdiviziunii teritoriale Ungheni, Alexandru Gorincioi, referitor la încălcările legale în procesul evaluării performanței profesionale trimestriale și achitarea sporului pentru performanță în privința acesteia.

Pentru a se debarasa de reclamantă, în legătură cu faptele expuse în sesizare, a fost destituită din funcția deținută.

Din relatarea lui Alexandru Gorincioi, în ședința Comisiei de disciplină a Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor din 06 decembrie 2022, se desprinde informația că a fost lipsită de achitarea sporului pentru performanță, pentru regimul restricțiilor și incompatibilităților în desfășurarea activității, manifestată prin exercitarea activității în cadrul abatoarelor, același motiv care a stat la baza destituirii sale din funcția deținută. Așadar, constată că, pentru presupusa încălcare, a fost sancționată de două ori.

La caz, constată că Direcția Teritorială pentru Siguranța Alimentelor Ungheni, în persoana lui Alexandru Gorincioi, prin destituirea ilegală, i-a adus acesteia atingerea dreptului constituțional la muncă, iar, drept urmare, suferințe emoționale în urma cărora starea de sănătate s-a înrăutățit. Aceste fapte sunt confirmate prin extrasele din fișa medicală, eliberate de către Centrul de sănătate Nisporeni, anexate la cerere.

În urma destituirii (răfuielii) din funcția deținută, sănătatea acesteia s-a înrăutățit, iar efectele concrete (consecințele) pe care această destituire ilegală le-a produs asupra ei sunt: a stat foarte stresată și neliniștită, a apărut sentimentul de neputință, a fost frustrată, nedreptățită și umilită, a apărut starea de frică și incertitudine, i-a fost diminuată reputația în fața agenților economici cu care a contactat și a colegilor de lucru, părerea publică față de meritele sale este considerabil redusă, diminuată.

De la destituirea acesteia din funcție se află într-o stare permanentă de frică, disconfort și retrăire, nu poate savura modul obișnuit de trai, simțindu-se, totodată, și incapabilă de a se bucura în modul cuvenit de garanțiile prescrise de lege. Așteptând de la conducerea de ramură a unei intervenții dure față de autorul destituirii sale din funcție, dar nu a intervenit, la reclamantă a apărut starea de frică și incertitudine, deoarece nu se poate bucura de siguranță și nu poate conta pe așteptările pe care ar fi fost îndreptățită să conteze în situația în care încălcarea nu ar fi survenit.

La 20 ianuarie 2023, a fost supusă evaluării psihologice, la indicația IMSP CS Nisporeni, în Spitalul Clinic de Psihiatrie din or. Chișinău, iar, în urma evaluării psihologice, a fost stabilită o stare anxios depresivă confirmată în baza testelor aplicate, asociată cu reacție acută la stres cu prescripția unui tratament pe un termen de trei luni. Din concluzie se desprinde informația că starea stabilită este ca urmare a situației în care s- a pomenit după destituirea din funcție.

Având în vedere caracterul și gradul de gravitate al încălcărilor admise de către angajator, de caracterul și gradul suferințelor psihice, consideră întemeiată pretenția acesteia cu privire la compensarea prejudiciului moral și cere spre încasare suma de 30000 lei, care este echivalentă prejudiciului suportat și corespunde cu prevederile art. 90 alin. (3) din Codul muncii și vădit proporțională în raport cu criteriile stabilite la caz și principiul general al echității.

De asemenea, mai solicită și încasarea cheltuielilor de judecată suportate de aceasta pentru asistență juridică în mărime de 5000 lei.

Temeiul suportării cheltuielilor judiciare de către părți își are izvorul în culpa procesuală, iar pârâtul este acel din al cărei cauză a fost inițiată și desfășurată procedura de examinare judiciară.

La 06 decembrie 2022, a adresat cererea prealabilă în adresa pârâtului care, până la momentul înaintării cererii de chemare în judecată, a rămas fără de răspuns, motiv pentru care a înaintat prezenta acțiune.

Scopul de baza al cheltuielilor de judecare este cel de a recupera cheltuielile suportate de către participanții la procesul de judecată, precum și prevenirea adresării nefondate în instanța de judecată.

Mărimea cheltuielilor de judecare se determină reieșind din cheltuielile real suportate în procesul examinării și soluționării cauzei în instanța de fond. De asemenea, cuantumul unor cheltuieli judiciare poate fi stabilit prin negociere, cum ar fi onorariul avocatului, care, la cazul dat, este de 5000 lei, dintre care 200 lei pentru consultanță; - 300 lei pentru acumularea documentelor și demersul în adresa Centrului de sănătate Nisporeni, - 500 lei pentru întocmirea cererii prealabile; - 1000 lei pentru întocmirea cererii de chemare in judecată și 3000 lei pentru reprezentarea în instanța de judecată.

Menționează că a încheiat contractul de asistență juridică nr. 18 din 18 ianuarie 2023, cu avocatul Grigore Șișcanu, în baza mandatului seria MA nr. 1897971 din 18 ianuarie 2023, iar cheltuielile pentru asistența juridică acordate în prezenta cauză de către aceasta sunt confirmate prin ordinul de plată nr. 43083780 din 18 ianuarie 2023. Această sumă a fost necesară, rezonabilă și real suportată de către reclamantă pentru acțiunea înaintată în instanța de judecată.

În motivarea soluției, instanța de apel a constatat că, hotărârea instanței de fond este întemeiată, a fost adoptată cu aprecierea corectă a probelor administrate și aplicarea justă a normelor de drept material.

A notat Curtea de Apel Chișinău că, angajatorul, este în drept să sancționeze disciplinar salariații, optând pentru una dintre sancțiunile disciplinare, în condițiile legii, în ipoteza comiterii unei abateri disciplinare.

Completul de judecată a reținut că, la materialele cauzei nu este dovada că, reclamantei/intimatei Viorica Guidea i-ar fi fost adusă la cunoștință sesizarea înaintată, nu este dovada că a fost citată legal la ședința comisiei de disciplină, pentru a fi audiară și a-și expune punctul de vedere, prin urmare atestă că, reclamantei i-a fost încălcat dreptul la apărare.

A considerat ca fiind neîntemeiat argumentul invocat de apelant precum că apelanta a fost citată legală, iar ca urmare aceasta a refuzat să depună careva explicații, or la materialele cauzei nu este anexat vre-o citație în acest sens, la fel nu este anexat nici un proces-verbal în care să fie consemnat refuzul reclamantei de a fi audiată.

A constatat că, autoritatea administrativă în cadrul procedurii administrative de constatare a abaterii disciplinare a încălcat prevederile legale, iar acest fapt întemeiat a fost reținut de instanța de fond ca temei de ilegalitate a actului contestat.

Totodată, Completul de judecată a reținut că, prin procesul-verbal de inițiere a controlului nr. 13/13 din 25 ianuarie 2023, s-a dispus inițierea procedurii de control privind respectarea regimului juridic al incompatibilităților de către Viorica Guidea, inspector superior Secția supravegherea veterinară a Direcției teritoriale pentru siguranța alimentelor Ungheni și Nisporeni, în baza sesizării înregistrate la Autoritatea Națională de Integritate la 12 ianuarie 2023. Iar prin actul de constatare nr. 42/13 din 12 aprilie 2023, Autoritatea Națională de Integritate a decis lipsa încălcării regimului juridic al incompatibilităților de către Viorica Guidea, ex- inspector superior secția supraveghere veterinară a DTSA Ungheni și Nisporeni a Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor.

Astfel, atestă instanța de apel că, autoritatea apelantă neîntemeiat a constatat că, Viorica Guidea - inspectorul superior, Secția sanitar veterinară a Direcției teritoriale pentru siguranța alimentelor Ungheni, a comis abaterea disciplinară prevăzută de art. 22 alin. (1) lit. f1) din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, or apelantul nu a prezentat instanței probe veridice în vederea confirmării vinovăției aduse reclamantei.

Completul de judecată a ținut să menționeze că, legalitatea, ca principiu de bază al statului de drept, presupune conformitatea normei sau a actului juridic cu normele superioare care stabilesc condiții de procedură privind editarea normelor juridice. Comportamentul legal vizează atât activitatea de legiferare a Parlamentului, cât și stabilirea normelor interne de organizare și funcționare, care au o conexiune directă cu procesul legiferării.

Importanța principiului legalității presupune ca legea să fie respectată, această exigență existând nu doar pentru indivizi, dar în mod egal și pentru autoritățile publice și private. În măsura în care legalitatea vizează actele agenților publici, exigența este ca aceștia să acționeze în limita atribuțiilor care le-au fost conferite.

Vis-a-vis de pretenția privind încasarea cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice în mărime de 5000 lei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ, a reținut că, prima instanță întemeiat a admis pretenția dată, stabilind că reclamanta Viorica Guidea a suportat cheltuieli de judecată legate de plata serviciilor de asistență juridică, conform bonului de plată, care sunt reale, necesare și rezonabile.

Consideră că, atât decizia Curții de Apel cât și hotărârea Judecătoriei Ungheni din 16 mai 2023 sunt arbitrare și se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor invocate de către recurentă pe parcursul examinării cauzei.

În fapt indică că, intimata Viorica Guidea, a fost angajat prin numire în funcție în bază de concurs, prin Ordinul directorului general al Agenției nr. 2091 “p” din 28 decembrie 2018, în calitate de inspector superior al Secției supraveghere sanitar-veterinară în cadrul Direcția teritorială pentru Siguranța Alimentelor Ungheni cu raza de acoperire a raionului Nisporeni).

La 26 septembrie 2022, Alexandru Gorincioi, șeful interimar al Direcției Teritoriale pentru Siguranța Alimentelor Ungheni (cu raza de acoperire a raionului Nisporeni), a depus pe numele președintelui Comisiei de disciplină —Aurel Drobot sesizarea cu nr. 304 prin care a solicită verificarea informației privind încălcarea art. 25, pct. 23 Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, de către funcționarul public, inspector superior al Secției supraveghere sanitar- veterinară, Viorica Guidea, totodată a semnat actele de prestare a serviciilor din numele agenților economici.

Subliniază că, Viorica Guidea, fiind facționar public și raportul de muncă în privința se reglementa de Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public. Legea nominalizată este o lege specială și întru aplicarea corectă a acestea, a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr.201/2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.

Atrage atenția că, prin Hotărârea Guvernului nr.201/2009 privind punerea in aplicare a prevederilor Legii nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, a fost aprobat Regulamentul cu privire la comisia de disciplină.

Astfel, conform pct. 32 din Regulament cu privire la comisia de disciplină, sesizarea se depune la cancelaria autorității publice a cărei faptă este sesizată. Aceasta se transmite președintelui comisiei de disciplină, în termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la depunere. Conform pct. 36 din Regulament: după primirea sesizării, președintele comisiei de disciplină, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare, convoacă ședința comisiei de disciplină.

Notează că, prin procesul-verbal nr. 8 din 07 octombrie 2022, a fost convocată ședința Comisiei de disciplină, constituită în baza ord. nr. 42 din 29 septembrie 2022, președintele comisiei a adus la cunoștință membrilor comisiei despre faptul, că au parvenit mai multe materiale spre examinare și sesizarea nr. 304 din 26 septembrie 2022, a lui Alexandru Gorincioi, șef interimar a Direcției Teritoriale pentru Siguranța Alimentelor Ungheni (cu raza de acoperire a raionului Nisporeni), cu propunerea ca persoanele vizate în încălcări disciplinare membri a comisiei să fie excluși și înlocuiți cu ați membri.

La data de 04 noiembrie 2022 la ședința comisiei de disciplină constituită în baza Ordinului nr.50 din 19 octombrie 2022, proces verbal nr. 10 din 04 noiembrie 2022. Președintele comisiei a adus la cunoștință membrilor comisiei sesizarea cu nr. 304 din 26 septembrie 2022, în legătură cu activitatea facționarului public Viorica Guidea, inspector superior al Secției supraveghere sanitar-veterinară, în autorități (a semnat acte de prestare a serviciilor din numele agenților economici și a eliberat acte permisive cu ștampila ANSA după 01.01.2022).

Atrage atenția că, intimata Viorica Guidea, a fost invitată printr-o citație, la data de 04 noiembrie 2022, în comisia de disciplină pentru a fi audiată și a da explicații în legătură cu sesizarea dată. Viorica Guidea, s-a prezentat la ședința comisiei de disciplină dar, a refuzat categoric de a da explicații și de a fi audiată invocând faptul, că nu i s-a dat răspuns la solicitare nr. 315 din 07 noiembrie 2022, depusă la Direcției Teritoriale pentru Siguranța Alimentelor Ungheni (cu raza de acoperire a raionului Nisporeni).

Remarcă că, comisia de disciplina a efectuat ancheta de serviciu a audiat toate persoanele implicate în proces și a decis la ședința comisiei prin proces-verbal nr. 11 din 09 noiembrie 2022, unde a fost audiat Grigore Robu reprezentantul ÎI „Robu Vasile”, în legătură cu sesizarea nr. 304 din 26 septembrie 2022 a șefului interimar Direcției Teritoriale pentru Siguranța Alimentelor Ungheni (cu raza de acoperire a raionului Nisporeni). Din explicațiile lui Grigore Robu, nu cunoștea exact, dar pe perioada 2019-31 martie 2022, Viorica Guidea, presta servicii de la 2-4 ori pe săptămână, unde ulterior sa prezentat și contratul de prestări servicii și explicația lui Grigore Robu că, intimata Viorica Guidea, inspector superior al Secției supraveghere sanitar-veterinară Direcției Teritoriale pentru Siguranța Alimentelor Ungheni (cu raza de acoperire a raionului Nisporeni) a fost remunerată cu 600 lei lunar pe perioada menționată.

Astfel, prin decizia comisiei de disciplină din 17 noiembrie 2023 și 18 noiembrie 2023, proces-verbal nr. 12, 13 a Direcției Teritoriale pentru Siguranța Alimentelor Ungheni (cu raza de acoperire a raionului Nisporeni) în componentă: Aurel Drobot- președintele comisiei, Elvira Ciobanu - secretar, membri Andrei Oarza, Larisa Zaiț, Mariana Stiopca, examinând procedura disciplinară pornită pe marginea sesizării nr. 304 din 26 septembrie 2022 a Șefului interimar al Direcției Teritoriale pentru Siguranța Alimentelor Ungheni (cu raza de acoperire a raionului Nisporeni), fată de presupusele abateri a lui Viorica Guidea, inspector superior al Secției supraveghere sanitar-veterinară Direcției Teritoriale pentru Siguranța Alimentelor Ungheni (cu raza de acoperire a raionului Nisporeni) a stabilit că, faptele expuse de către Șeful interimar a Direcției Teritoriale pentru Siguranța Alimentelor Ungheni (cu raza de acoperire a raionului Nisporeni) Alexandru Gorincioi în sesizarea nr. 304 din 26 septembrie 2022 și a raportului Comisiei de anchetă din 17 noiembrie 2023, precum că de către inspectorul superior al Secției supraveghere sanitar-veterinară Direcției Teritoriale pentru Siguranța Alimentelor Ungheni (cu raza de acoperire a raionului Nisporeni) Viorica Guidea, au fost încălcate art. 22 alin (1) lit. d), g) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public „Funcționarul public are obligația să îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate și promptitudine, în spirit de inițiativă și colegialitate toate atribuțiile de serviciu și să respecte regulamentul intern.

Totodată, comisia examinând poziția lui Viorica Guidea și a persoanelor terțe ale căror declarații pot înlesni soluționarea cauzei, precum și să examineze alte informații considerate necesare pentru rezolvarea cazului, înscrisurile prezentate, conchide la pertinența normelor de drept asupra cazului examinat și anume: Răspunderea funcționarului public art. 56. din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, ”Pentru încălcarea îndatoririlor de serviciu, a normelor de conduită, pentru îndeplinirea nesatisfăcătoare a sarcinilor, pentru pagubele materiale pricinuite, pentru contravențiile sau infracțiunile săvârșite în timpul serviciului sau în legătură cu exercitarea atribuțiilor funcției, funcționarul public poartă răspundere disciplinară, civilă, administrativă, penală, după caz”.

Reiterează concluzia comisiei precum că, subiectele expuse în sesizarea nr. 304 din 26 septembrie 2022 de către Șeful interimar a Direcției Teritoriale pentru Siguranța Alimentelor Ungheni (cu raza de acoperire a raionului Nisporeni) Alexandru Gorincioi și alte încălcări ale legislației sau adeverit integral. Reieșind din cele expuse mai sus în temeiul art. 57 Abaterile disciplinare Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158/2008 comisia a decis de a intenta procedură disciplinară fată de Viorica Guidea inspectorul superior al Secției supraveghere sanitar-veterinară Direcției Teritoriale pentru Siguranța Alimentelor Ungheni (cu raza de acoperire a raionului Nisporeni), pe marginea abaterilor disciplinare expuse mai sus, propune de a aplica sancțiunea disciplinară conformitate cu art. 58 lit. (g) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public - destituirea din funcția publică.

Comisia de disciplină, a informat prin demers la 18 noiembrie 2022 pe Șeful interimar a Direcției Teritoriale pentru Siguranța Alimentelor Ungheni (cu raza de acoperire a raionului Nisporeni) Alexandru Gorincioi, cu pct. 62 din Regulament prin care sa adus la cunoștință concluziile membrilor comisiei de a sancționa disciplinar inspectorul superior al Secției supraveghere sanitar-veterinară Direcției Teritoriale pentru Siguranța Alimentelor Ungheni (cu raza de acoperire a raionului Nisporeni) Viorica Guidea.

Astfel, Conform pct. 63 al Regulamentului, prin ordinul nr. l52-P din 18 noiembrie 2022 a Șeful interimar a Direcției Teritoriale pentru Siguranța Alimentelor Ungheni (cu raza de acoperire a raionului Nisporeni) Alexandru Gorincioi, lui Viorica Guidea, inspector superior al Secției supraveghere sanitar-veterinară Direcției Teritoriale pentru Siguranța Alimentelor Ungheni (cu raza de acoperire a raionului Nisporeni), i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară - destituirea din funcția publică.

Motivele de bază ce au stat la aplicarea acestei sancțiuni disciplinare au fost: intervențiile în favoarea soluționării unor cereri în afara cadrului legal, neglijența, tergiversarea sau îndeplinirea nesatisfăcătoare în mod repetat a sarcinilor punctul 4 a Ordinului nr. 126 din 28.03.2019 ANSA „Cu privire la stabilirea unor responsabilități și mecanismul de evidentă și eliberare formularelor tipizate de documente primare cu regim special e- factură”.

În aspectul celor relevante indică că, conform art.118 alin (2) lit. c) din Codul administrativ „Motivarea, în cazul actelor administrative defavorabile este o descriere succintă a procedurii administrative care a stat la baza emiterii actului: investigații, probe, audieri, opinii ale participanților contrare conținutului final al actului”.

În cadrul emiterii Ordinului nr.l52-P din 18.11.2021, Șeful interimar a Direcției Teritoriale pentru Siguranța Alimentelor Ungheni (cu raza de acoperire a raionului Nisporeni) Alexandru Gorincioi, cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare în privința lui Viorica Guidea, de către recurentă Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a fost respectată integral procedura de motivare a procedurii administrative, ce a inclus toate argumentele și probele care au stat ca reper în luarea deciziei.

Subliniază că, în cadrul desfășurării comisiei de disciplină, membrii comisiei de disciplină au stabilit că, conform obligațiunilor facționale atribuite de Direcției Teritoriale pentru Siguranța Alimentelor Ungheni (cu raza de acoperire a raionului Nisporeni) Viorica Guidea, a încălcat punctul 4 al Ordinului nr. 126 din 28 martie 2019 ANSA „Cu privire la stabilirea unor responsabilități și mecanismul de evidentă și eliberare formularelor tipizate de documente primare cu regim special e-factură” și art. 25 alin. (2) Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.

Având în vedere circumstanțele de fapt constatate supra, normele de drept relevante situației din speță și pornind de la legalitatea acțiunilor Agenției, instanța de fond, urma să respingă ca neîntemeiate pretențiile lui Viorica Guidea din motiv că argumentele și probele anexate nu au demonstrat și nici nu a invocat în susținerea poziției sale careva probe pertinente, concludente și utile, care în ansamblul lor ar demonstra necesitatea anulării actului administrativ contestat.

Comunică că, actul administrativ și anume Ordinul nr. 152-p din 18 noiembrie 2023 al Direcției teritoriale pentru Siguranța Alimentelor Ungheni „Cu privire la încetarea raportului de serviciu”, este suficient de motivat, reflectă cu certitudine aplicarea legilor în vigoare în momentul adoptării actului, fiind clară soluția luată de către angajator, mai mult ca atât pentru a aprecia îndeplinirea obligației de motivare, trebuie întotdeauna să existe cel puțin un început de motivare, pentru că motivarea poate fi completată în fața judecătorului.

Prin urmare, atât Judecătoria Ungheni cât și Colegiului civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții de Apel Chișinău, au omis prerogativa, că Agenția a respectat integral normele prevederilor legale la emiterea Ordinului nr.152-p din 18.11.2023 al Direcției teritoriale pentru Siguranța Alimentelor Ungheni „Cu privire la încetarea raportului de serviciu”.

Astfel, consideră că Ordinul nr. l52-p din 18.11.2023 al Direcției teritoriale pentru Siguranța Alimentelor Ungheni „Cu privire la încetarea raportului de serviciu”, este legal și întemeiat, iar Hotărârea Judecătoriei Ungheni din 16 mai 2023 a și Decizia din 03 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău, urmează a fi casate cu respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

În consecință, reiterează că instanța de apel a pronunțat o hotărâre ilegală, neîntemeiată, iar în situația în care, ultima nu și-a motivat hotărârea pronunțată și anume: hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii sau acesta este expus neclar, sau dispozitivul hotărârii redactate nu corespunde dispozitivului pronunțat după deliberare.

Suplimentar menționează că, necesitatea admisibilității cererii de recurs rezultă și din faptul că Judecătoria Ungheni și Curtea de Apel Chișinău în calitatea sa de instanță ierarhic superioară, au examinat superficial probele administrate la dosarul administrativ ceea ce a servit la emiterea unei decizii contrare și ilegale probelor existente la dosar.

Art. 245 Cod administrativ relevă că: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 2451 din Codul administrativ prevede că: (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. (3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.

Art. 246 alin. (1) și (2) din Codul administrativ: (1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, ”recursul se declară inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

Cererea de recurs a fost depusă la data de 05 iunie 2024. Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit.h) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc