2ra-1334/23 — pd constatraea încălcării dreptului de proprietate
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- pd constatraea încălcării dreptului de proprietate
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1334/23 — pd constatraea încălcării dreptului de proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către avocata Liliana
Munteanu, în numele și interesele lui Andrei Cuțîi,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Andrei Cuțîi împotriva Carolinei Tanasevici și a lui Ion Tanasevici,
intervenienții accesorii Marin Cuțîi, Cristina Grosu, Laura Tanasevici,
Mighel Tanasevici, privind constatarea încălcării dreptului de proprietate,
demolarea peretelui, repararea prejudiciului moral și material privind
constatarea încălcării dreptului de proprietate, demolarea peretelui, repararea
prejudiciului moral și material,
împotriva deciziei din 11 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care
s-a respins apelul declarat de Andrei Cuțîi, reprezentat de avocata Liliana
Munteanu și s-a menținut hotărârea din 16 iunie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru,
(Dosarul nr. 2ra-1334/23
PIGD Nr.2-18137711-01-2ra-23082023)
Recurs declarat până la 01 septembrie 2023, temeiurile nu se încadrează în art.432
alin.(2)-(4) din Codul de procedură civilă. Recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-
se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Al. Mardari)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Pahopol, R. Pulbere, A. Malîi)
09 iulie 2025
Copia corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de
către avocata Liliana Munteanu, în numele și interesele lui Andrei Cuțîi,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 14 februarie 2018, Andrei Cuțîi a depus o cerere de chemare în
judecată împotriva lui Ion Tanasevici Carolina și a Carolinei Tanasevici
privind constatarea încălcării dreptului de proprietate, demolarea peretelui,
repararea prejudiciului moral și material.
În motivarea acțiunii a indicat că în baza contractului de vânzare-
cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată nr.XXX din
XX decembrie XX este coproprietar al bunului imobil situat în mun. XXXX,
str. XXXX XXXX nr.XX/X, ap.XX, cu suprafața totală de 97,7 mp.
A menționat că Carolina Tanasevici și Ion Tanasevici au devenit
coproprietari ai bunului imobil situat în mun. mun. XXXX, str. XXXX
XXXX nr.XX/X, ap.XX, cu suprafața totală de 88,7 m.p. în baza contractului
de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată
nr.XX din XXaugust XX. Bunurile imobile menționate se află în vecinătate,
fiind despărțite de peretele încăperilor.
A susținut că în primăvara anului 2017, când se afla peste hotarele
Republicii Moldova, vecinii Carolina Tanasevici și Ion Tanasevici, în lipsa
acordului lui Andrei Cuțîi au demolat samavolnic peretele din odaia nr.XX,
cu dimensiunile de 4,68 metri - lungime și 0,45 metri - lățime și au construit
alt perete, intrând în interiorul odăii menționate cu 0,61 metri, acaparând
ilegal din proprietatea privată ce-i aparține 2,85 m.p.
Drept urmare, reclamantul a solicitat constatarea faptului încălcării
dreptului de proprietate prin acțiunile cet. Carolina Tanasevici și Ion
Tanasevici, a obliga pârâții să demoleze peretele samavolnic strămutat în
interiorul apartamentului reclamantului, cu instalarea lui la pozițiile inițiale
la momentul privatizării apartamentelor, repararea din contul Carolinei
Tanasevici și a lui Ion Tanasevici a prejudiciului material în mărime de
5 000,00 de lei și prejudiciului moral în mărime de 10 000,00 de lei și
încasarea tuturor cheltuielilor de judecată.
INCIDENTE DE PROCEDURĂ ÎN INSTANȚA DE FOND
Prin încheierea protocolară din 08 februarie 2021 au fost atrași în proces
în calitate de intervenienți accesorii de partea reclamantului pe Marin Cuțîi
și Cristina Grosu, iar de partea pârâtă în calitate de intervenienți accesorii pe
Laura Tanasevici și Mighel Tanasevici (f.d.171, Vol.I).
1
Prin încheierea protocolară din 23 noiembrie 2021, în proces au fost
atrași în calitate de intervenienți accesorii Vasile Pîcălău și Iulia Pîcălău
(f.d.177, Vol.I).
POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND
Prin hotărârea din 16 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Andrei
Cuțîi împotriva Carolinei Tanasevici și Ion Tanasevici, intervenienți
accesorii privind constatarea încălcării dreptului de proprietate, demolarea
peretelui, repararea prejudiciului moral și material (f.d.181, 184/190, Vol.I).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 22 iunie 2022, Andrei Cuțîi, reprezentat de avocata Liliana
Munteanu, a declarat apel nemotivat (f.d. 182, Vol.I), iar, la 29 decembrie
2022 motivarea apelului, împotriva hotărârii din 16 iunie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii
primei instanței, cu pronunțarea unei noi hotărârii prin care să fie remisă
cauza la rejudecare (f.d.200/215, Vol.I).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 10 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a
respins cererea de apel declarată de Andrei Cuțîi, reprezentat de avocata
Liliana Munteanu și s-a menținut fără modificări hotărârea din 16 iunie 2022
a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.6, 7/16, Vol.II).
Pentru a decide astfel, instanța de apel verificând legalitatea și
temeinicia hotărârii contestate, prin prisma motivelor invocate în apel și a
materialelor cauzei, a conchis că soluția oferită de prima instanță este justă
și argumentată, fiind în concordanță cu normele ce guvernează raportul
juridic litigios.
Subsecvent, instanța de apel a relevat că, prin acțiunea înaintată
reclamantul/apelant Andrei Cuțîi a invocă că pârâții/intimați Carolina
Tanasevici și Ion Tanasevici ar fi demolat samavolnic un perete din odaia nr.
XX, iar ulterior ar fi construit un alt perete, prin ce i-au acaparat ilegal
proprietatea sa privată, însă contrar prevederilor art. 118 din Codul de
procedură civilă, careva probe în susținerea celor invocate în acțiunea
depusă, reclamantul nu a prezentat.
Astfel, la caz, instanța de apel a concluzionat că prima instanță just a
conchis că, deși prin cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Cuțîi
solicită constatarea faptului încălcării dreptului de proprietate prin acțiunile
Carolina Tanasevici și Ion Tanasevici și de a obliga pârâții să demoleze
peretele samavolnic strămutat în interiorul apartamentului său, cu instalarea
lui la pozițiile inițiale la momentul privatizării apartamentelor, Andrei Cuțîi
nu a putut confirma faptul că peretele apartamentului ar fi fost mutat, fapt
care ar duce la încălcarea dreptului de proprietate.
2
În altă ordine de idei, instanța de apel cu trimitere la prevederile art.
122 alin. (1), art. 148 alin. (1) din Codul de procedură civilă, a notat că prima
instanță prin încheierea din 22 noiembrie 2018, la cererea reclamantului
Andrei Cuțîi a dispus efectuarea unei expertize judiciare în construcții.
La fel, instanța de apel a stabilit că potrivit raportului de expertiză
nr.134 din 28 august 2019, la întrebarea „a fost sau nu demolat peretele din
odaia nr.XX, din apartamentului nr.XX din str. X. XX XX/X, mun. Chișinău
conform planului construcției, cu dimensiunile 4,68m în lungime, și 0,45m
lățime, și dacă a fost demolat cu câți metri a fost strămutat în interiorul odăii
menționate?”, expertul a indicat că, „analizând atent conținutul întrebării
înaintate spre soluționare din încheierea din 22 noiembrie 2018 Judecătoriei
Chișinău, sediul Buiucani și reieșind din faptul că în materialele cadastrale
prezentate lipsesc date cu privire la situația bunului imobil bloc locativ pînă
la obținerea dreptului de proprietate, expertul ajunge la concluzia, că este în
imposibilitate de a stabili dacă a fost sau nu demolat peretele din odaia
nr.XX, din apartamentului nr.XX din str. X. XXX nr.XX/X2, mun. Chișinău
conform planului construcției, cu dimensiunile 4,68 m în lungime, și 0,45m
lățime, și dacă a fost demolat cu cîți metri a fost strămutat în interiorul odăii
menționate. Soluționarea întrebării date poate fi posibilă în urma prezentării
materialelor cadastrale cu privire la situația bunului imobil bloc locativ din
str. X. XXX nr.XX/X, mun. Chișinău, până la obținerea dreptului de
proprietate” (f.d.81/91, Vol.I).
În această ordine de idei, instanța de apel a conchis că pretențiile
reclamantului nu pot fi admise, iar pârâții/intimați nu pot fi obligați să
demoleze peretele. Or, reclamantul/apelant Andrei Cuțîi nu a demonstrat,
prin probe pertinente și concludente, circumstanțele pe care le invocă drept
temei al pretențiilor sale.
A mai constatat instanța de apel că reclamantul Cuțîi Andrei nu a
invocat imposibilitatea prezentării probelor, precum și nu a solicitat
concursul instanței la dobândirea probelor necesare examinării cauzei, în
conformitate cu prevederile art. 119 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
care stabilește că, probele se adună și se prezintă de către părți și de alți
participanți la proces. Dacă în procesul de adunare a probelor apar dificultăți,
instanța este obligată să contribuie, la solicitarea părților și altor participanți
la proces, la adunarea și prezentarea probelor necesare, cu excepția cazurilor
în care instanța constată că cererea de reclamare a probelor este înaintată în
mod neîntemeiat și cu scopul vădit de a tergiversa examinarea cauzei sau
proba reclamată este în mod vădit lipsită de pertinență. Probele se prezintă
în faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare în termenul stabilit de
instanță, dacă legea nu prevede altfel.
Urmare celor relatate, instanța de apel a concluzionat că soluția oferită
de prima instanță de respingere a capătului de cerere privind constatarea
faptului încălcării dreptului de proprietate prin acțiunile cet. Tanasevici
Carolina și Tanasevici Ion și obligarea acestora din urmă să demoleze
3
peretele samavolnic strămutat în interiorul apartamentului reclamantului, cu
instalarea lui la pozițiile inițiale la momentul privatizării apartamentelor, este
justă și argumentată.
Subsecvent, instanța de apel a conchis că prima instanță întemeiat a
respins și solicitarea reclamantului Andrei Cuțîi privind încasarea
prejudiciului material și moral, ca fiind pretenții subsecvente și urmează
soarta celor principale.
Din considerentele descrise și având în vedere faptul că prima instanță
a elucidat pe deplin circumstanțele speței deduse judecății, a stabilit corect
starea de fapt și situația real existentă a litigiului, a identificat și aplicat corect
normele materiale și procedurale, adoptând o hotărâre întemeiată și legală,
iar cererea de apel este neîntemeiată, conținând formulări declarative și
reducându-se, în mare parte, la critici formale în privința soluției instanței de
fond, instanța de apel a ajuns la concluzia de a respinge apelul formulat de
avocata Liliana Munteanu, în numele și interesele apelantului Andrei Cuțîi,
și a menține fără modificări hotărârea din 16 iunie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru.
21. EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 23 august 2023, avocata Liliana Munteanu, în numele și interesele
lui Andrei Cuțîi, a declarat recurs împotriva deciziei din 11 aprilie 2023 a
Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei
instanței de apel cu pronunțarea unei noi decizii prin care să fie menținută
hotărârea primei instanțe.
În motivarea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt
invocate pe parcursul examinării cauzei în prima instanță cât și instanța de
apel, suplimentar invocându-se că instanțele de judecată inferioare au
încălcat principiile funcționale ale dreptului procesual civil, prin faptul că
recurentul/reclamant a fost privat de dreptul la apărare și de a se expune în
susținerea poziției sale, iar aceste omisiuni pot fi corectate doar prin
reexaminarea cauzei de către prima instanță, care urmează la pregătirea
cauzei pentru judecare să stabilească cercul participanților la proces
circumstanțele si probatoriul pertinent spetei, ceea ce, conform prevederilor
art.432 alin.(3), lit.b) din Codul de procedură civilă, servește drept temei de
declarare a recursului.
În acest context, a mai susținut că nerespectarea principiilor dreptului
procesual civil reprezintă o violare vădită a dreptului la un proces echitabil,
garantat de art.6 CEDO și constituie temei legal necondiționat, de sine
stătător, de casare a deciziilor cu trimiterea cauzei la rejudecare în prima
instanță.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 din Codul de procedură civilă, reglementează că:
4
,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu
poate fi restabilit.”
Așadar, cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de
recurs menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul
deciziei în ședință publică la 11 aprilie 2023 (f.d.6, Vol.II).
Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 11 aprilie 2023, a fost
expediată pentru cunoștință participanților la proces, prin intermediul poștei
electronice, la data de 23 iunie 2023, fapt confirmat prin extrasul din poșta
electronică anexat la materialele cauzei (f.d. 17, Vol.II).
Astfel, recursul declarat de avocata Liliana Munteanu, în numele și
interesele lui Andrei Cuțîi, la 23 august 2023, se consideră depus în termenul
stabilit de lege.
La 23 octombrie 2023, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul
oficiului poștal, a expediat în adresa participanților la proces, copia
recursului declarat de avocata Liliana Munteanu, în numele și interesele lui
Andrei Cuțîi, împotriva deciziei din 11 aprilie 2023 a Curții de Apel
Chișinău, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște
modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea
respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi,
posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de
însoțire anexată la materialele dosarului (f.d.40, Vol.II).
Însă, până la data examinarea admisibilității recursului, intimații cât și
intervenienții accesorii nu au făcut uz de dreptul procedural de a depune
referințe referitor la argumentele recursului.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat
în vigoare la 01 septembrie 2023.
În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din
31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data
intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în
vigoare la data depunerii recursului.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la
Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat de către avocata Liliana Munteanu, în numele și
interesele lui Andrei Cuțîi, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii
nr. 246 din 31 iulie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la
data depunerii recursului.
5
Art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
depunerii recursului reglementează că:
„Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul
în care instanța de judecată:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.”
Art.432 alin.(3) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
depunerii recursului reglementează că:
,,Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea
ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat
locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate
în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”
Art.432 alin.(4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
depunerii recursului, reglementează că:
,,Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare
a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la
soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea
probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile
comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, relevă că:
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2), (3) și (4).”
Art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, prevede că:
,,În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele
invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),
6
(3) și (4) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data
depunerii cererii de recurs).
În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă,
în vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că,
examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității
temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432
din Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului.
Din analiza recursului declarat, rezultă că, avocata Liliana Munteanu,
acționând în numele și interesele lui Andrei Cuțîi a invocat temei de
admisibilitate prevederile art. 432 alin.(2) și alin.(3), lit. b) din Codul de
procedură civilă, în vigoare la data 23 august 2023.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reținând că
recurentul a făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art.432 alin.(2)
din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului (a se
vedea pct.35), nu a stabilit că instanța de apel, aplicând normele respective,
ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.
În ceea ce vizează temeiul invocat de avocata Liliana Munteanu, în
numele și interesele lui Andrei Cuțîi, prevăzut de art.432 alin.(3) lit.b) din
Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție îl va respinge ca neîntemeiat.
Or, potrivit procesului verbal al ședinței de judecată din data de 11
aprilie 2023, se confirmă faptul că, apelantul Andrei Cuțîi, cât și prezentații
acestuia avocata Munteanu Liliana și avocatul Marin Sardari, au fost prezenți
la examinarea apelul declarat de avocata Liliana Munteanu, în interesele lui
Andrei Cuțîi, împotriva hotărârii din 16 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău
(f.d.4/5, Vol.II).
Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,
verificând din oficiu, existența altor circumstanțelor expuse în art.432
alin.(3) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii
recursurilor (a se vedea pct.36), nu le-a stabilit.
Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța
de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și
anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele,
încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130
din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din
oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de
procedură civilă (a se vedea pct.37), nu a depistat.
7
În acest context, Completul de judecată reține că, recursul exercitat
conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de
drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu
și temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile
Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere
îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în
mod direct starea de lucruri.
În speță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că recursurile în cauză conțin obiecții de fapt și de drept, care
deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere
corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în
modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că argumentele invocate de către avocata Liliana Munteanu, care
acționează în numele și în interesele lui Andrei Cuțîi, nu pot constitui temei
de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual,
și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de către avocata Liliana
Munteanu, în numele și în interesele lui Andrei Cuțîi, nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură
civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare, este
inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a)
din Codul de procedură civilă (în vigoare la data depunerii recursului),
art.440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Declară inadmisibil recursul depus de către avocata Liliana Munteanu, în
numele și în interesele lui Andrei Cuțîi, împotriva deciziei din 11 aprilie
2023 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Ion Munteanu
8