2ra-673/23 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral, compensarea cheltuielilor de judecat
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral, compensarea cheltuielilor de judecat
- Temei legal
- Consecintele depunerii recursurilor care nu se încadrează în temeiul prevăzut la art. 432, alin.2, lit. c, din Codul de procedură civilă, în vigoare până la 01 septembrie 2023, or instanta de apel nu a interpretat eronat legea materială.
2ra-673/23 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral, compensarea cheltuielilor de judecat (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursurilor declarate de către Valentina
Cutepova, reprezentată de avocatul Sergiu Morozov și de către Ministerul
Justiției,
în cauza civilă, intentată la acțiunea depusă de către Valentina Cutepova
împotriva Ministerului Justiției privind constatarea încălcării dreptului la
examinarea cauzei în termen rezonabil, repararea prejudiciului moral și
compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 31 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-673/23
NR. PIGD 2-21160526-01-2ra-18052023)
Consecințele depunerii recursurilor care nu se încadrează în temeiul prevăzut
la art. 432, alin. (2), lit. c) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01
septembrie 2023), or instanța de apel nu a interpretat eronat legea materială.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. C. Roșca
Curtea de Apel Chișinău, jud. L. Pruteanu, V. Cotorobai, I. Țurcan
04 septembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea
recursurilor declarate de către Valentina Cutepova, reprezentată de
avocatul Sergiu Morozov și de către Ministerul Justiției.
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 29 octombrie 2021 Valentina Cutepova a depus cerere de chemare
în judecată, ulterior concretizată, împotriva Ministerului Justiției, prin care a
solicitat constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a
cauzei civile în perioada cuprinsă de la 31 octombrie 2019 până la 01
decembrie 2021, încasarea prejudiciului moral cauzat în rezultatul încălcării
acestui drept în sumă de 50 000 de lei și a cheltuielilor de asistență juridică
în sumă totală de 1 000 de lei. (f.d. 2-7, 21-23, vol.I)
În motivarea cererii de chemare în judecată și a cererii de concretizare
Valentina Cutepova a indicat că la 05 martie 2010 a depus cerere de chemare
în judecată împotriva lui Ion Calmîș și Mariei Calmîș cu privire la încasarea
prejudiciului material în sumă de 80 000 de lei, prejudiciului moral în sumă
de 80 000 de lei cauzat în legătură cu efectuarea de către pârâți a nivelelor
de construcție de pe str. xxxxx în lipsa autorizației de construcție, cu
încălcarea proiectului inițial și încălcarea mai multor norme tehnice în
domeniul construcției.
Reclamanta a afirmat că acțiunea înaintată, după natura sa nu este
deloc complicată, însă, se examinează o perioadă de timp extraordinar de
îndelungată și nu este finalizată. Valentina Cutepova a admis că această
tergiversare a avut loc datorită mai multor factori de gen obiectiv, cum ar fi
numărul mare de participanți (părți în litigiu), efectuarea expertizei tehnice.
Însă, nu pot fi justificate perioadele îndelungate de examinare a cauzei.
Valentina Cutepova a menționat că anterior prin hotărârea Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru din 31 octombrie 2019 s-a admis parțial cererea de
chemare în judecată depusă de Valentina Cutepova împotriva Ministerului
Justiției, s-a constatat încălcarea dreptului Valentinei Cutepova la judecarea
în termen rezonabil a cauzei civile intentată la 05 martie 2010, s-a încasat
din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției în
beneficiul Valentinei Cutepova suma de 15 000 lei cu titlu de prejudiciu
moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a
cauzei civile intentată la 05 martie 2010, suma de 2 500 lei cu titlu de
prejudiciu material, sub forma cheltuielilor de asistență juridică suportate în
cauza din 05 martie 2010 și suma de 1 000 lei cu titlu de cheltuieli de
asistență juridică în cauza respectivă, în rest, au fost respinse ca neîntemeiate
1
pretențiile Valentinei Cutepova cu privire la repararea prejudiciului moral,
în partea ce excede suma adjudecată.
În pofida acestui fapt, încălcarea termenului rezonabil nu a încetat,
deoarece cauza civilă nu are o finalitate la momentul depunerii acțiunii în
judecată nu există o hotărâre definitivă și irevocabilă pe această cauză.
Reclamanta se consideră îndreptățită de a solicita constatarea
încălcării termenului rezonabil în perioada cuprinsă de la 31 octombrie 2019,
până la 01 decembrie 2021, ori a întreprins toate măsurile legale pentru a
accelera examinarea cauzei, care la momentul depunerii acțiunii, se afla pe
rolul Curții Supreme de Justiție. Ulterior, prin decizia din data de 29
noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursurile declarate
de către Aurel Calmîș, Evghenia Slobodeniuc și Fedora Gogan, s-a casat
decizia din data de 10 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău cu restituirea
pricinii pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de
judecători.
Valentina Cutepova a indicat că tergiversarea în examinarea
recursurilor declarate de părți pe cauza dată nu este imputabilă acesteia, iar
ca urmare a casării deciziei instanței de apel și remiterea cauzei la rejudecare,
finalitatea acestui litigiu a devenit și mai ambigue și iluzorie pentru aceasta,
care are o vârstă înaintată și cu siguranță nu va ajunge la definitivarea oricărei
decizii pe cauza dată.
Referitor la prejudiciul moral, reclamanta a remarcat că examinarea
recursurilor părților opuse cu o durată atât de lungă i-au cauzat retrăiri morale
și psihice de mare intensitate. În legătura cu situația creată și din cauza
imposibilității de a primi la timp compensația echitabilă adjudecată de către
Judecătoria Chișinău, sediul Centru la 17 ianuarie 2017, echivalentul sumei
de 50 000 de lei pretins cu titlu de prejudiciu moral, este echitabil și justificat.
Prin hotărârea din 14 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru s-a admis parțial acțiunea, s-a constatat încălcarea dreptului
Valentinei Cutepova la judecarea în termen rezonabil a cauzei intentate la 05
martie 2010 pentru perioada de referință 31 octombrie 2019-01 decembrie
2021 și s-a dispus încasarea din contul bugetului de stat prin intermediul
Ministerului Justiției în beneficiul Valentinei Cutepova prejudiciul moral
cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei
civile în sumă de 5 000 lei și cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 1
000 lei, în rest acțiunea a fost respinsă. ( f.d. 142-143,163-176, vol.I)
Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen, de
către Ministerul Justiției.( f.d.146, vol. I)
La 22 iulie 2022 Valentina Cutepova, reprezentată de avocatul Sergiu
Morozov, a depus apel incident. (f.d.148-151, vol.I)
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 31 ianuarie 2023 a
respins apelul declarat de către Ministerul Justiției și apelul incident declarat
de către Valentina Cutepova, reprezentată de avocatul Sergiu Morozov, a
2
menținut hotărârea din 14 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru. (f.d. 220,221-233, vol.I)
Pentru a ajunge la această concluzie instanța de apel a stabilit că
Valentina Cutepova pretinde la încălcarea termenului rezonabil de judecare
a cauzei civile pentru perioada 31 octombrie 2019-01 decembrie 2021.
Potrivit raportului privind modul de respectare a termenului
rezonabil elaborat de către Curtea Supremă de Justiție rezultă că Curtea de
Apel Chișinău, rejudecând cauza la 10 martie 2020 a emis decizia prin care
a respins apelul declarat de Evghenia Gogan și Feodora Gogan, a admis
apelul declarat de către Aurel Calmîș și Maria Calmîș, a casat hotărârea din
17 ianuarie 2017 în parte, fiind emisă în această parte o hotărâre nouă.
Aurel Calmîș, Evghenia Gogan și Feodora Gogan au declarat recurs
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 martie 2020. Cauza a
parvenit la Curtea Supremă de Justiție pentru examinarea recursului la 15
iulie 2020, fiind repartizată în mod automat aleatoriu prin intermediul
Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor.
La 30 octombrie 2020 și la 08 aprilie 2021 Aurel Calmîș, reprezentat
de avocatul Vladislav Jian, a depus cereri de recurs suplimentare împotriva
deciziei instanței de apel.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 06 noiembrie 2020 a fost
admisă declarația de abținere a judecătorului raportor Mariana Pitic, fiind,
astfel redistribuită completului de judecată Tamara Chișcă-Doneva, Tatiana
Vieru și Iurie Diaconu.
Prin încheierea președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție din
10 noiembrie 2020, din motive că judecătorul Tatiana Vieru a fost eliberată
din funcție prin hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr.165 din 06
decembrie 2020, s-a dispus redistribuirea cauzei unui alt judecător raportor.
Astfel, dosarul a fost repartizat repetat prin intermediul PIGD
completului de judecată în componenta magistraților Tamara Chișca-
Doneva, Liliana Catan, Iurie Diaconu.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 09 decembrie 2020 a fost
admisă declarația de abținere a judecătorului Tamara Chișca-Doneva de la
judecarea cauzei.
La 16 decembrie 2020 dosarul a fost repartizat repetat prin intermediul
PIGD, următorul complet de judecată: președintele completului - Iurie
Diaconu, judecători Nadejda Toma și Liliana Catan, ședința privind
admisibilitatea recursului declarat în cauză, fiind stabilită pentru data de 10
februarie 2021.
La 10 februarie 2021, avocatul Vladislav Jian a depus cerere, prin care
a solicitat amânarea examinării admisibilității recursului până la examinarea
unei cauze penale în privința inculpaților Aurel Calmîș și Viorica Calmîș.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 10 februarie 2021 a fost
amânată admisibilitatea recursului pentru data de 24 februarie 2021. La
ședința din 24 februarie 2021, judecătorii Iurie Diaconu și Liliana Catan au
3
declarat abținere de la examinarea cauzei civile. La fel, judecătorul Nadejda
Toma a declarat abținere de la examinarea cauzei civile nominalizate.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 26 februarie 2021 a fost
admisă declarația de abținere a judecătorilor Iurie Diaconu și Liliana Catan.
Totodată, prin altă încheiere a Curții Supreme de Justiție din 26 februarie
2021 declarația de abținere a judecătorului Nadejda Toma a fost respinsă.
Potrivit fișei de repartizare a dosarului, la data de 09 martie 2021, cauza
a fost redistribuită următorului complet de judecată: Nadejda Toma, Elena
Cobzac și Anatolie Țurcan.
La 19 martie 2021 judecătorul Nadejda Toma a declarat repetat abținere
de la examinarea cauzei civile nominalizate, iar, prin încheierea Curții
Supreme de Justiție din 22 martie 2021, declarația de abținere a fost respinsă.
Prin încheierea președintelui-interimar al Curții Supreme de Justiție din
29 martie 2021 a fost confirmat completul de judecată, după cum urmează:
Nadejda Toma - președintele completului și judecător raportor, Elena
Cobzac și Anatolie Țurcan - judecători.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 14 aprilie 2021, a fost
amânată ședința de judecată pentru data de 19 mai 2021, din motivul
necesității studierii suplimentare a materialelor dosarului.
La 19 mai 2021, completul de judecători Nadejda Toma, Elena Cobzac
și Anatolie Țurcan au declarat abținere de la examinarea cauzei civile în
ordine de recurs, iar admisibilitatea recursurilor a fost amânată pentru un
termen nedeterminat.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 31 mai 2021 a fost
respinsă declarația de abținere a judecătorilor Nadejda Toma, Elena Cobzac
și Anatolie Țurcan. Astfel, a fost stabilită a nouă ședință privind examinarea
admisibilității recursurilor pentru data de 16 iunie 2021.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 04 iunie 2021, a fost
soluționată cererea privind accelerarea judecării cauzei în ordine de recurs
depusă de către avocatul Sergiu Morozov, care a fost respinsă, întrucât la
data depunerii cererii de accelerare a fost stabilită următoarea ședință de
judecată.
Prin încheierea din 16 iunie 2021, recursurile au fost considerate
admisibile și transmise în Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, pentru a fi examinate în
fond pentru data de 30 iunie 2021.
Potrivit încheierii președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție
din 25 iunie 2021, au fost schimbați membrii completului de judecată pentru
judecarea cauzei, după cum urmează: Nadejda Toma - judecător raportor și
președinte de complet, Elena Cobzac, Anatolie Țurcan, Vladimir Timofti și
Victor Boico - judecători.
În ședința din 30 iunie 2021, membrii completului de judecată Nadejda
Toma, Anatolie Țurcan, Vladimir Timofti, Victor Boico și Elena Cobzac au
4
declarat abținere de la judecarea cauzei, ședința de judecată, fiind amânată
pentru data de 27 iunie 2021.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 07 iulie 2021 a fost
respinsă declarația de abținere a membrilor completului de judecată.
Prin încheierea din 27 iulie 2021, judecarea recursurilor a fost amânată
pentru data de 17 august 2021, în legătură cu necesitatea studierii
suplimentare a jurisprudenței Curții Supreme de Justiție.
La 17 august 2021, având în vedere că judecătorul Victor Boico, care
face parte din completul de judecată care examinează cauza dată, s-a aflat în
concediu anual de odihnă, ședința de judecată a fost amânată pentru data de
19 octombrie 2021.
Din motivul necesității studierii suplimentare a materialelor cauzei,
ședința din 19 octombrie 2021, a fost amânată pentru data de 02 noiembrie
2021.
La 02 noiembrie 2021, în legătură cu faptul că judecătorul raportor
Nadejda Toma se afla în concediu medical, ședința de judecată a fost
amânată pentru data de 29 noiembrie 2021.
La 29 noiembrie 2021, cauza a fost examinată, iar, prin decizia Curții
Supreme de Justiție s-a decis admiterea recursurilor, casarea integrală a
deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 martie 2020, cu remiterea cauzei la
rejudecare în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecători.
Astfel, raportând circumstanțele relatate la prevederile art. 4, art. 6
din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a
Libertăților Fundamentale, art.1, art.2 alin. (1), alin. (2), alin. (3), alin. (6),
art. 4 alin. (1), alin. (4), lin. (5) din Legii nr.87 din 21 aprilie 2011 privind
repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la
judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen
rezonabil a hotărârii judecătorești, art. 2036, alin. (1), art. 2037, alin. (1)-(3)
din Codul civil, Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că cererea de
chemare în judecată este parțial întemeiată, or, a constatat că cauza civilă
înaintată la 05 martie 2010 nu este finalizată.
Instanța de apel a reținut că perioada de referință pentru aprecierea
termenului rezonabil de judecare a cauzei este intervalul de timp 05 martie
2010 până la momentul de față, or cauza civilă este pendinte, fiind constatat
faptul tergiversării judecării cauzei și încălcării dreptului Valentinei
Cutepova la judecare în termen rezonabil a cauzei.
Curtea de Apel Chișinău a menționat că odată fiind constatată
încălcarea dreptului reclamantei Valentina Cutepova la examinarea cauzei în
termen rezonabil aceasta dispune de dreptul la repararea prejudiciului moral.
Astfel, având în vedere principiile compensării echitabile și rezonabile a
prejudiciului moral, natura dreptului lezat, caracterul și gravitatea
suferințelor suportate, statutul social al persoanelor, instanța de apel a
considerat necesară încasarea din contul bugetului de stat prin intermediul
Ministerului Justiției în beneficiul Valentinei Cutepova a sumei de 5 000 lei
5
cu titlu de prejudiciu moral, care constituie o satisfacție echitabilă pentru
reclamantă pentru compensarea pagubei morale suportate. Totodată instanța
de apel a conchis că suma pretinsă de Valentina Cutepova de 50 000 lei
pentru tergiversarea cauzei în instanța de recurs superioară timp de 2 ani este
una exagerată și nu poate fi admisă integral.
Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Valentina
Cutepova, reprezentată de avocatul Sergiu Morozov și Ministerul Justiției
(f.d. 1-7,21-28, vol.II).
Valentina Cutepova, reprezentată de avocatul Sergiu Morozov, în
motivarea recursului a invocat dezacordul de decizia pronunțată, menționând
că deși instanțele de judecată corect au determinat obiectul probațiunii și au
constatat încălcarea dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei
pentru perioada de referință 31 octombrie 2019-01 decembrie 2021, au
ignorat partea ce ține de mărimea prejudiciului moral cauzat de încălcarea
acestui drept, ori suma de 5 000 lei este una simbolică și derizorie, și care
nici pe aproape nu poate compensa acele retrăiri, prin care a trecut Valentina
Cutepova în perioada menționată de timp și după. Omisiune care în opinia
recurentei urmează a fi corectată de către instanța de recurs.
Recurenta a susținut că instanța de apel a ignorat probele, dându-le o
apreciere tendențioasă, fără a se referi și la alte circumstanțe care au
importanță pentru cauză și care au fost omise. Valentina Cutepova a indicat
că instanțele de judecată nu au analizat situația juridică a reclamantei prin
prisma prevederilor art. 2037 din Codul civil, la fel au încălcat prevederile
art. 6 CEDO.
Totodată, recurenta a menționat că instanțele de judecată au eșuat în
obligația de a furniza un remediu eficient justițiabilului împotriva practicii
malefice de tergiversare a examinării cauzei, mai ales în situația în care
acesta este o persoană cu vârsta înaintată și suferă de mai multe boli cronice,
iar cauza intentată la 05 martie 2010, a cărei tergiversare se solicită, a fi
constată nu este finalizată, fiind remisă la rejudecare în instanța de fond.
Ministerul Justiției prin recursul înaintat a menționat că instanțele de
judecată eronat au apreciat încălcarea dreptului Valentinei Cutepova la
judecarea cauzei în terme rezonabil, or legislația procesuală acordă oricărui
participant la proces dreptul de a înainta cerere de accelerare, la caz intimata
nu a beneficiat de acest drept.
Ministerul Justiției a susținut că la determinarea termenului rezonabil
se va ține cont de criteriile importante cum sunt complexitatea cauzei,
comportamentul participanților la proces, conduita instanței judecătorești,
precum și importanța procesului pentru cel interesat. La caz, nu există careva
motive de tergiversare a examinării cauzei, deoarece însăși respectarea
procedurii din partea instanțelor judecătorești, cu asigurarea respectării
drepturilor participanților la proces nu poate privită drept tergiversare a
examinării cauzei.
6
Astfel, Ministerul Justiției a indicat că instanțele de judecată au
interpretat eronat normele Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, în situația în care
prevederile legii nu acordă dreptul în mod automat la prejudiciul moral, în
lipsa dovezii că persoana a suferit prejudiciu în urma încălcării dreptului
garantat, iar simpla constatare a încălcării dreptului reprezintă prin sine o
satisfacție echitabilă pentru prejudiciu moral.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434, alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede următoarele:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. XI, alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru
modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex
reformei Curții Supreme de Justiție) stipulează că:
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare
a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursurilor”.
Art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01
septembrie 2023) relevă că:
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).”
Art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01
septembrie 2023) reglementează că:
„Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care
se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procesual.”
Art. 432, alin. (2), lit. c) din Codul de procedură civilă (în vigoare
până la 01 septembrie 2023) prevede că:
„Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească: a interpretat în mod eronat legea.”
Art. 432, alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01
septembrie 2023) statuează că:
„Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe
la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i
s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost
încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat
problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește
procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.”
7
Art. 432, alin. (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01
septembrie 2023) stabilește că:
„Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce
la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de declarare a recursurilor, prevăzut la art. 434,
alin. (1) din Codul de procedură civilă sus-citat, instanța de recurs reține că
recurenții au respectat acest termen, or decizia instanței de apel a fost
adoptată la 31 ianuarie 2023, expediată avocatul Sergiu Morozov, care apără
interesele Valentinei Cutepova și Ministerului Justiției, prin intermediul
poștei electronice la 23 martie 2023 (f.d.234, vol.II)
Ministerul Justiției și Valentina Cutepova, reprezentată de avocatul
Sergiu Morozov, au declarat recursuri la 30 martie 2023 și respectiv la 31
martie 2023, în termen.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)
au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în
vigoare la 01 septembrie 2023.
Astfel, că procedura admisibilității recursurilor va consta în verificarea
existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433 din Codul de
procedură civilă, în vigoare la momentul depunerii recursurilor, la caz, 30
martie 2023 și 31 martie 2023.
Din analiza recursurilor declarate de către Valentina Cutepova,
reprezentată de avocatul Sergiu Morozov și de către Ministerul Justiției,
rezultă că recurenții au invocat temei de admisibilitate a recursurilor
prevederile indicate la art. 432, alin. (2), lit. c) din Codul de procedură civilă
menționat mai sus.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând că
recurenții au făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art.432, alin. (2)
alin. (2), lit. c) din Codul de procedură civilă, nu a stabilit că normele aplicate
suscită îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând normele respective,
ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.
Totodată, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,
verificând din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432, alin. (3)
din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023), nu a
stabilit încălcarea de către instanța de apel a acestor circumstanțe.
În acest context, completul de judecată reține că recursul exercitat
conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de
8
drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu
și temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile
Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere
îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în
mod direct starea de lucruri.
În speță, completul de judecată menționează că recursurile în cauză
conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de
către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în
modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, completul de judecată reține că argumentele invocate
de către Valentina Cutepova și Ministerul Justiției, nu pot constitui temei de
admisibilitate a recursurilor, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual,
și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurată.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 431, alin. (1), (2), art. 433,
lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursurilor,
art.440, alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibile recursurile declarate de către Valentina
Cutepova, reprezentată de avocatul Sergiu Morozov și de către Ministerul
Justiției, împotriva deciziei din data de 31 ianuarie 2023.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
9