2ra-673/23 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral, compensarea cheltuielilor de judecat

La 29 octombrie 2021 Valentina Cutepova a depus cerere de chemare în judecată, ulterior concretizată, împotriva Ministerului Justiției, prin care a solicitat constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile în perioada cuprinsă de la 31 octombrie 2019 până la 01 decembrie 2021, încasarea prejudiciului moral cauzat în rezultatul încălcării acestui drept în sumă de 50 000 de lei și a cheltuielilor de asistență juridică în sumă totală de 1 000 de lei. (f.d. 2-7, 21-23, vol.I)

În motivarea cererii de chemare în judecată și a cererii de concretizare Valentina Cutepova a indicat că la 05 martie 2010 a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ion Calmîș și Mariei Calmîș cu privire la încasarea prejudiciului material în sumă de 80 000 de lei, prejudiciului moral în sumă de 80 000 de lei cauzat în legătură cu efectuarea de către pârâți a nivelelor de construcție de pe str. xxxxx în lipsa autorizației de construcție, cu încălcarea proiectului inițial și încălcarea mai multor norme tehnice în domeniul construcției.

Reclamanta a afirmat că acțiunea înaintată, după natura sa nu este deloc complicată, însă, se examinează o perioadă de timp extraordinar de îndelungată și nu este finalizată. Valentina Cutepova a admis că această tergiversare a avut loc datorită mai multor factori de gen obiectiv, cum ar fi numărul mare de participanți (părți în litigiu), efectuarea expertizei tehnice. Însă, nu pot fi justificate perioadele îndelungate de examinare a cauzei.

Valentina Cutepova a menționat că anterior prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 31 octombrie 2019 s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Valentina Cutepova împotriva Ministerului Justiției, s-a constatat încălcarea dreptului Valentinei Cutepova la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile intentată la 05 martie 2010, s-a încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul Valentinei Cutepova suma de 15 000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile intentată la 05 martie 2010, suma de 2 500 lei cu titlu de prejudiciu material, sub forma cheltuielilor de asistență juridică suportate în cauza din 05 martie 2010 și suma de 1 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică în cauza respectivă, în rest, au fost respinse ca neîntemeiate 1 pretențiile Valentinei Cutepova cu privire la repararea prejudiciului moral, în partea ce excede suma adjudecată.

În pofida acestui fapt, încălcarea termenului rezonabil nu a încetat, deoarece cauza civilă nu are o finalitate la momentul depunerii acțiunii în judecată nu există o hotărâre definitivă și irevocabilă pe această cauză.

Reclamanta se consideră îndreptățită de a solicita constatarea încălcării termenului rezonabil în perioada cuprinsă de la 31 octombrie 2019, până la 01 decembrie 2021, ori a întreprins toate măsurile legale pentru a accelera examinarea cauzei, care la momentul depunerii acțiunii, se afla pe rolul Curții Supreme de Justiție. Ulterior, prin decizia din data de 29 noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursurile declarate de către Aurel Calmîș, Evghenia Slobodeniuc și Fedora Gogan, s-a casat decizia din data de 10 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău cu restituirea pricinii pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de judecători.

Valentina Cutepova a indicat că tergiversarea în examinarea recursurilor declarate de părți pe cauza dată nu este imputabilă acesteia, iar ca urmare a casării deciziei instanței de apel și remiterea cauzei la rejudecare, finalitatea acestui litigiu a devenit și mai ambigue și iluzorie pentru aceasta, care are o vârstă înaintată și cu siguranță nu va ajunge la definitivarea oricărei decizii pe cauza dată.

Referitor la prejudiciul moral, reclamanta a remarcat că examinarea recursurilor părților opuse cu o durată atât de lungă i-au cauzat retrăiri morale și psihice de mare intensitate. În legătura cu situația creată și din cauza imposibilității de a primi la timp compensația echitabilă adjudecată de către Judecătoria Chișinău, sediul Centru la 17 ianuarie 2017, echivalentul sumei de 50 000 de lei pretins cu titlu de prejudiciu moral, este echitabil și justificat.

Prin hotărârea din 14 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis parțial acțiunea, s-a constatat încălcarea dreptului Valentinei Cutepova la judecarea în termen rezonabil a cauzei intentate la 05 martie 2010 pentru perioada de referință 31 octombrie 2019-01 decembrie 2021 și s-a dispus încasarea din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul Valentinei Cutepova prejudiciul moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile în sumă de 5 000 lei și cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 1 000 lei, în rest acțiunea a fost respinsă. ( f.d. 142-143,163-176, vol.I)

Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen, de către Ministerul Justiției.( f.d.146, vol. I)

La 22 iulie 2022 Valentina Cutepova, reprezentată de avocatul Sergiu Morozov, a depus apel incident. (f.d.148-151, vol.I)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 31 ianuarie 2023 a respins apelul declarat de către Ministerul Justiției și apelul incident declarat de către Valentina Cutepova, reprezentată de avocatul Sergiu Morozov, a 2 menținut hotărârea din 14 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. (f.d. 220,221-233, vol.I)

Pentru a ajunge la această concluzie instanța de apel a stabilit că Valentina Cutepova pretinde la încălcarea termenului rezonabil de judecare a cauzei civile pentru perioada 31 octombrie 2019-01 decembrie 2021.

Potrivit raportului privind modul de respectare a termenului rezonabil elaborat de către Curtea Supremă de Justiție rezultă că Curtea de Apel Chișinău, rejudecând cauza la 10 martie 2020 a emis decizia prin care a respins apelul declarat de Evghenia Gogan și Feodora Gogan, a admis apelul declarat de către Aurel Calmîș și Maria Calmîș, a casat hotărârea din 17 ianuarie 2017 în parte, fiind emisă în această parte o hotărâre nouă. Aurel Calmîș, Evghenia Gogan și Feodora Gogan au declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 martie 2020. Cauza a parvenit la Curtea Supremă de Justiție pentru examinarea recursului la 15 iulie 2020, fiind repartizată în mod automat aleatoriu prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor. La 30 octombrie 2020 și la 08 aprilie 2021 Aurel Calmîș, reprezentat de avocatul Vladislav Jian, a depus cereri de recurs suplimentare împotriva deciziei instanței de apel. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 06 noiembrie 2020 a fost admisă declarația de abținere a judecătorului raportor Mariana Pitic, fiind, astfel redistribuită completului de judecată Tamara Chișcă-Doneva, Tatiana Vieru și Iurie Diaconu. Prin încheierea președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție din 10 noiembrie 2020, din motive că judecătorul Tatiana Vieru a fost eliberată din funcție prin hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr.165 din 06 decembrie 2020, s-a dispus redistribuirea cauzei unui alt judecător raportor. Astfel, dosarul a fost repartizat repetat prin intermediul PIGD completului de judecată în componenta magistraților Tamara Chișca- Doneva, Liliana Catan, Iurie Diaconu. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 09 decembrie 2020 a fost admisă declarația de abținere a judecătorului Tamara Chișca-Doneva de la judecarea cauzei. La 16 decembrie 2020 dosarul a fost repartizat repetat prin intermediul PIGD, următorul complet de judecată: președintele completului - Iurie Diaconu, judecători Nadejda Toma și Liliana Catan, ședința privind admisibilitatea recursului declarat în cauză, fiind stabilită pentru data de 10 februarie 2021. La 10 februarie 2021, avocatul Vladislav Jian a depus cerere, prin care a solicitat amânarea examinării admisibilității recursului până la examinarea unei cauze penale în privința inculpaților Aurel Calmîș și Viorica Calmîș. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 10 februarie 2021 a fost amânată admisibilitatea recursului pentru data de 24 februarie 2021. La ședința din 24 februarie 2021, judecătorii Iurie Diaconu și Liliana Catan au 3 declarat abținere de la examinarea cauzei civile. La fel, judecătorul Nadejda Toma a declarat abținere de la examinarea cauzei civile nominalizate. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 26 februarie 2021 a fost admisă declarația de abținere a judecătorilor Iurie Diaconu și Liliana Catan. Totodată, prin altă încheiere a Curții Supreme de Justiție din 26 februarie 2021 declarația de abținere a judecătorului Nadejda Toma a fost respinsă. Potrivit fișei de repartizare a dosarului, la data de 09 martie 2021, cauza a fost redistribuită următorului complet de judecată: Nadejda Toma, Elena Cobzac și Anatolie Țurcan. La 19 martie 2021 judecătorul Nadejda Toma a declarat repetat abținere de la examinarea cauzei civile nominalizate, iar, prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 22 martie 2021, declarația de abținere a fost respinsă. Prin încheierea președintelui-interimar al Curții Supreme de Justiție din 29 martie 2021 a fost confirmat completul de judecată, după cum urmează: Nadejda Toma - președintele completului și judecător raportor, Elena Cobzac și Anatolie Țurcan - judecători. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 14 aprilie 2021, a fost amânată ședința de judecată pentru data de 19 mai 2021, din motivul necesității studierii suplimentare a materialelor dosarului. La 19 mai 2021, completul de judecători Nadejda Toma, Elena Cobzac și Anatolie Țurcan au declarat abținere de la examinarea cauzei civile în ordine de recurs, iar admisibilitatea recursurilor a fost amânată pentru un termen nedeterminat. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 31 mai 2021 a fost respinsă declarația de abținere a judecătorilor Nadejda Toma, Elena Cobzac și Anatolie Țurcan. Astfel, a fost stabilită a nouă ședință privind examinarea admisibilității recursurilor pentru data de 16 iunie 2021. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 04 iunie 2021, a fost soluționată cererea privind accelerarea judecării cauzei în ordine de recurs depusă de către avocatul Sergiu Morozov, care a fost respinsă, întrucât la data depunerii cererii de accelerare a fost stabilită următoarea ședință de judecată. Prin încheierea din 16 iunie 2021, recursurile au fost considerate admisibile și transmise în Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, pentru a fi examinate în fond pentru data de 30 iunie 2021. Potrivit încheierii președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție din 25 iunie 2021, au fost schimbați membrii completului de judecată pentru judecarea cauzei, după cum urmează: Nadejda Toma - judecător raportor și președinte de complet, Elena Cobzac, Anatolie Țurcan, Vladimir Timofti și Victor Boico - judecători. În ședința din 30 iunie 2021, membrii completului de judecată Nadejda Toma, Anatolie Țurcan, Vladimir Timofti, Victor Boico și Elena Cobzac au 4 declarat abținere de la judecarea cauzei, ședința de judecată, fiind amânată pentru data de 27 iunie 2021. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 07 iulie 2021 a fost respinsă declarația de abținere a membrilor completului de judecată. Prin încheierea din 27 iulie 2021, judecarea recursurilor a fost amânată pentru data de 17 august 2021, în legătură cu necesitatea studierii suplimentare a jurisprudenței Curții Supreme de Justiție. La 17 august 2021, având în vedere că judecătorul Victor Boico, care face parte din completul de judecată care examinează cauza dată, s-a aflat în concediu anual de odihnă, ședința de judecată a fost amânată pentru data de 19 octombrie 2021. Din motivul necesității studierii suplimentare a materialelor cauzei, ședința din 19 octombrie 2021, a fost amânată pentru data de 02 noiembrie 2021. La 02 noiembrie 2021, în legătură cu faptul că judecătorul raportor Nadejda Toma se afla în concediu medical, ședința de judecată a fost amânată pentru data de 29 noiembrie 2021. La 29 noiembrie 2021, cauza a fost examinată, iar, prin decizia Curții Supreme de Justiție s-a decis admiterea recursurilor, casarea integrală a deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 martie 2020, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecători.

Astfel, raportând circumstanțele relatate la prevederile art. 4, art. 6 §1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art.1, art.2 alin. (1), alin. (2), alin. (3), alin. (6), art. 4 alin. (1), alin. (4), lin. (5) din Legii nr.87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, art. 2036, alin. (1), art. 2037, alin. (1)-(3) din Codul civil, Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că cererea de chemare în judecată este parțial întemeiată, or, a constatat că cauza civilă înaintată la 05 martie 2010 nu este finalizată.

Instanța de apel a reținut că perioada de referință pentru aprecierea termenului rezonabil de judecare a cauzei este intervalul de timp 05 martie 2010 până la momentul de față, or cauza civilă este pendinte, fiind constatat faptul tergiversării judecării cauzei și încălcării dreptului Valentinei Cutepova la judecare în termen rezonabil a cauzei.

Curtea de Apel Chișinău a menționat că odată fiind constatată încălcarea dreptului reclamantei Valentina Cutepova la examinarea cauzei în termen rezonabil aceasta dispune de dreptul la repararea prejudiciului moral. Astfel, având în vedere principiile compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, natura dreptului lezat, caracterul și gravitatea suferințelor suportate, statutul social al persoanelor, instanța de apel a considerat necesară încasarea din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul Valentinei Cutepova a sumei de 5 000 lei 5 cu titlu de prejudiciu moral, care constituie o satisfacție echitabilă pentru reclamantă pentru compensarea pagubei morale suportate. Totodată instanța de apel a conchis că suma pretinsă de Valentina Cutepova de 50 000 lei pentru tergiversarea cauzei în instanța de recurs superioară timp de 2 ani este una exagerată și nu poate fi admisă integral.

Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Valentina Cutepova, reprezentată de avocatul Sergiu Morozov și Ministerul Justiției (f.d. 1-7,21-28, vol.II).

Valentina Cutepova, reprezentată de avocatul Sergiu Morozov, în motivarea recursului a invocat dezacordul de decizia pronunțată, menționând că deși instanțele de judecată corect au determinat obiectul probațiunii și au constatat încălcarea dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei pentru perioada de referință 31 octombrie 2019-01 decembrie 2021, au ignorat partea ce ține de mărimea prejudiciului moral cauzat de încălcarea acestui drept, ori suma de 5 000 lei este una simbolică și derizorie, și care nici pe aproape nu poate compensa acele retrăiri, prin care a trecut Valentina Cutepova în perioada menționată de timp și după. Omisiune care în opinia recurentei urmează a fi corectată de către instanța de recurs.

Recurenta a susținut că instanța de apel a ignorat probele, dându-le o apreciere tendențioasă, fără a se referi și la alte circumstanțe care au importanță pentru cauză și care au fost omise. Valentina Cutepova a indicat că instanțele de judecată nu au analizat situația juridică a reclamantei prin prisma prevederilor art. 2037 din Codul civil, la fel au încălcat prevederile art. 6 CEDO.

Totodată, recurenta a menționat că instanțele de judecată au eșuat în obligația de a furniza un remediu eficient justițiabilului împotriva practicii malefice de tergiversare a examinării cauzei, mai ales în situația în care acesta este o persoană cu vârsta înaintată și suferă de mai multe boli cronice, iar cauza intentată la 05 martie 2010, a cărei tergiversare se solicită, a fi constată nu este finalizată, fiind remisă la rejudecare în instanța de fond.

Ministerul Justiției prin recursul înaintat a menționat că instanțele de judecată eronat au apreciat încălcarea dreptului Valentinei Cutepova la judecarea cauzei în terme rezonabil, or legislația procesuală acordă oricărui participant la proces dreptul de a înainta cerere de accelerare, la caz intimata nu a beneficiat de acest drept.

Ministerul Justiției a susținut că la determinarea termenului rezonabil se va ține cont de criteriile importante cum sunt complexitatea cauzei, comportamentul participanților la proces, conduita instanței judecătorești, precum și importanța procesului pentru cel interesat. La caz, nu există careva motive de tergiversare a examinării cauzei, deoarece însăși respectarea procedurii din partea instanțelor judecătorești, cu asigurarea respectării drepturilor participanților la proces nu poate privită drept tergiversare a examinării cauzei. 6

Astfel, Ministerul Justiției a indicat că instanțele de judecată au interpretat eronat normele Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, în situația în care prevederile legii nu acordă dreptul în mod automat la prejudiciul moral, în lipsa dovezii că persoana a suferit prejudiciu în urma încălcării dreptului garantat, iar simpla constatare a încălcării dreptului reprezintă prin sine o satisfacție echitabilă pentru prejudiciu moral.

Art. XI, alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) stipulează că: „Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor”.

Art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023) relevă că: „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).”

Art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023) reglementează că: „Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.”

Art. 432, alin. (2), lit. c) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023) prevede că: „Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a interpretat în mod eronat legea.”

Art. 432, alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023) statuează că: „Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.” 7

Art. 432, alin. (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023) stabilește că: „Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. Astfel, că procedura admisibilității recursurilor va consta în verificarea existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433 din Codul de procedură civilă, în vigoare la momentul depunerii recursurilor, la caz, 30 martie 2023 și 31 martie 2023.

Din analiza recursurilor declarate de către Valentina Cutepova, reprezentată de avocatul Sergiu Morozov și de către Ministerul Justiției, rezultă că recurenții au invocat temei de admisibilitate a recursurilor prevederile indicate la art. 432, alin. (2), lit. c) din Codul de procedură civilă menționat mai sus.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând că recurenții au făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art.432, alin. (2) alin. (2), lit. c) din Codul de procedură civilă, nu a stabilit că normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.

Totodată, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432, alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023), nu a stabilit încălcarea de către instanța de apel a acestor circumstanțe.

În acest context, completul de judecată reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de 8 drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

În speță, completul de judecată menționează că recursurile în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, completul de judecată reține că argumentele invocate de către Valentina Cutepova și Ministerul Justiției, nu pot constitui temei de admisibilitate a recursurilor, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurată.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 431, alin. (1), (2), art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursurilor, art.440, alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibile recursurile declarate de către Valentina Cutepova, reprezentată de avocatul Sergiu Morozov și de către Ministerul Justiției, împotriva deciziei din data de 31 ianuarie 2023. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 9