3-40/24 — anularea deciziei Comisiei de evaluare si dispunerea reluării evaluării

3-40/24 — anularea deciziei Comisiei de evaluare si dispunerea reluării evaluării (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la contestația depusă de Victor Comerzan

împotriva deciziei nr. 30 din 6 decembrie 2024 a Comisiei de evaluare a

procurorilor

(evaluarea externă conform Legii nr. 26/2022)

(Dosarul nr. 3-40/24

NR. PIGD 2-25001693-01-3-06012025)

Contestație în baza Legii nr. 26/2022; evaluarea candidatului la funcția de membru

al Colegiului de disciplină și etică din subordinea Consiliului Superior al

Procurorilor

04 iulie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în ședință publică cererea de contestare depusă de Victor

Comerzan împotriva Comisiei de evaluare a procurorilor cu privire la anularea

deciziei nr. 30 din 6 decembrie 2024 „privind candidatura lui Victor Comerzan,

candidat la funcția de membru al Colegiului de disciplină și etică din

subordinea Consiliului Superior al Procurorilor” și dispunerea reluării

procedurii de evaluare,

Completul de judecată special pentru examinarea contestațiilor declarate

împotriva deciziilor Comisiei de evaluare a procurorilor, compus din:

Ion Malanciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

Stanislav Ungureanu, grefier

Cu participarea:

Reclamantului – Victor Comerzan

Reprezentantului reclamantului – avocatului Andrei Crasnostan

Reprezentantului pârâtei – avocatului Valeriu Cernei

constată următoarele:

ASPECTE GENERALE ȘI DE PROCEDURĂ

Comerzan (reclamantul) a fost numit în funcția de ajutor-interimar al Procurorului

raionului Briceni.

Comerzan a fost numit în funcția de anchetator al Procuraturii raionului Briceni.

Comerzan a fost numit în funcția de procuror în Procuratura raionului Briceni.

Comerzan a fost numit în funcția de procuror-interimar al raionului Briceni.

al Procurorilor a propus Procurorului General numirea lui Victor Comerzan în

funcția de procuror al r-lui Briceni, pe un termen de 5 ani.

septembrie 2010, Victor Comerzan a fost numit în funcția de procuror al raionului

în cadrul Procuraturii raionului Briceni.

1

disciplinar din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor.

Procurorilor a propus Procurorului General-interimar numirea lui Victor Comerzan

în funcția de procuror al raionului Briceni, pentru un mandat de 5 ani.

martie 2016, Victor Comerzan a fost numit în funcția de procuror-șef în cadrul

Procuraturii raionului Briceni.

Comerzan a fost desemnat în funcția de membru al Colegiului de disciplină și etică,

unde activează până în prezent din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor.

Comerzan a fost numit în funcția de procuror în Procuratura raionului Ocnița.

Comerzan a fost delegat în funcția de adjunct-interimar al procurorului-șef al

Procuraturii raionului Dondușeni.

Procurorilor a propus Procurorului General numirea lui Victor Comerzan în funcția

de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii raionului Dondușeni, pentru un mandat

de 5 ani.

august 2021, Victor Comerzan a fost numit în funcția de adjunct al procurorului-șef

al Procuraturii raionului Dondușeni, pentru un mandat de 5 ani.

Procurorilor a propus Procurorului General numirea lui Victor Comerzan în funcția

de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii raionului Briceni, pentru un mandat de

5 ani.

Victor Comerzan a fost numit în funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii

raionului Briceni.

decembrie 2022, Victor Comerzan exercită interimatul funcției de procuror-șef al

Procuraturii raionului Briceni.

fost sistată executarea ordinului nr. 229-p din 14 decembrie 2022, cu reîncadrarea

lui Victor Comerzan la locul permanent de muncă în funcția de adjunct al

2

procurorului-șef al aceleiași procuraturii din 1 aprilie 2024 (temei- cererea d-nului

Victor Comerzan).

Comisiei de evaluare a procurorilor (în continuare Comisia de evaluare) lista

candidaților pentru funcția de membru al Colegiului de disciplină și etică din

subordinea Consiliului Superior al Procurorilor, printre care se afla și reclamantul

Victor Comerzan, în vederea evaluării în conformitate cu Legea nr. 26/2022.

emis decizia nr. 30 din 6 decembrie 2024 „cu privire la candidatura lui Victor

Comerzan, candidat la funcția de membru al Colegiului de disciplină și etică din

subordinea Consiliului Superior al Procurorilor”, prin care a decis că, în temeiul

art. 8 alin. (1), (2) lit. a), alin. (4) lit. b) și alin. (5) lit. c), d), e), f) și art. 13 alin. (5)

din Legea nr. 26/2022, candidatul Victor Comerzan nu corespunde criteriilor de

integritate financiară și etică, întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la

respectarea de către candidat a criteriilor de integritate etică și financiară și, prin

urmare, nu promovează evaluarea.

Justiție decizia Comisiei de evaluare nr. 30 din 06 septembrie 2024 (f.d. 1-11).

electronice referință, prin care nu a recunoscut pretențiile lui Victor Comerzan și a

solicitat respingerea acestora (f.d. 47, 48-54 recto-verso).

și 30 ianuarie 2025. Reclamantul a pledat în fața Curții Supreme de Justiție atât

personal, cât și a fost reprezentat de avocatul Andrei Crasnostan. Comisia de

evaluare a fost reprezentată de către avocatul Valeriu Cernei.

că decizia va fi plasată pe pagina web a CSJ, conform art. 14 alin. (9) din Legea

nr. 26/2022.

ÎN FAPT

a. Evaluarea externă a reclamantului de către Comisie

Magistraturii, ai Consiliului Superior al Procurorilor și ai organelor specializate ale

acestora, precum și în vederea sporirii încrederii societății în activitatea organelor de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, dar și, în general, în sistemul

justiției, la 10 martie 2022, Parlamentul a adoptat Legea nr. 26, cu modificările

ulterioare. Conform acestei legi, toți candidații inter alia la funcția de membru al

3

Consiliului Superior al Procuraturii sunt supuși evaluării externe, ca etapă

obligatorie a procesului de selectare a candidaților și de alegere sau numire a

acestora în funcțiile respective. Este evaluată integritatea etică și financiară a

acestora. Evaluarea începe cu solicitarea ca candidatul să depună Comisiei declarația

de avere și interese personale și a declarației cu privire la lista persoanelor apropiate

lui, de transmitere voluntară a răspunsurilor la chestionarul privind integritatea etică.

prin notificarea Comisiei expediată candidatului cu privire la inițierea evaluării și

solicitarea de a completa și prezenta declarația de avere și interese personale pentru

ultimii cinci ani, care include lista persoanelor apropiate din sistemul judecătoresc,

al procuraturii și din serviciul public, precum și un chestionar privind integritatea

etică, în termen de șapte zile, în conformitate cu art. 9 alin. (2) din Legea nr. 26/2022.

Candidatul a depus la 29 decembrie 2023 declarația pentru ultimii cinci ani

completată și chestionarul de etică în termenul stabilit. În timpul evaluării, Comisia

a colectat informații din multiple surse, iar la 10 mai 2024, 11 iunie 2024, 19 iulie

2024, 22 august 2024, 05 septembrie 2024 și 20 septembrie 2024, a solicitat

candidatului să prezinte informații suplimentare pentru a clarifica anumite aspecte.

Comerzan că a identificat anumite aspecte în privința cărora există dubii cu privire

la respectarea criteriilor de integritate financiară și etică și l-a invitat să participe la

o audiere publică, în temeiul art. 12 alin. (1) din Legea nr. 26/2022. La solicitarea

candidatului, la 8 octombrie 2024, Comisia de evaluare i-a acordat acces la

materialele evaluării, conform art. 12 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 26/2022. La 11

octombrie 2024, a fost desfășurată audierea publică a candidatului în fața Comisiei.

constatat că, în temeiul art. 8 alin. (1), (2) lit. a), alin. (4) lit. b) și alin. (5) lit. c), d),

e), f) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022, candidatul Victor Comerzan nu

întrunește criteriile de integritate financiară și etică, întrucât s-au constatat dubii

serioase cu privire la respectarea, de către candidat, a criteriilor de integritate etică

și financiară și, prin urmare, nu promovează evaluarea.

a) Cheltuieli inexplicabile pentru construirea unei case de locuit în

orașul Briceni.

Comisia de evaluare a reținut că, la 20 iulie 2004, candidatul a

cumpărat două terenuri învecinate în orașul Briceni la un preț total de 2 000

MDL. La 25 iunie 2005, candidatul a obținut autorizația de a construi o casă,

inclusiv o mansardă, un beci, spații auxiliare și un spațiu de depozitare. Casa

a fost dată în exploatare la 31 iulie 2014.

4

Conform Registrului bunurilor imobile, construcția și terenul au fost

evaluate în 2014 în scopuri fiscale după cum urmează: o casă de locuit cu

suprafața de 85,6 m.p. – la 63 474 MDL și două construcții auxiliare: una cu

suprafața de 119,5 m.p. la 61 638 MDL, iar cealaltă cu suprafața de 29,3 m.p.

– la 15 908 MDL. În total, valoarea cadastrală a bunurilor imobile este de

141 020 MDL.

Comisia de evaluare a observat că, în declarațiile sale anuale de avere

și interese personale pentru perioada 2014 – 2022, candidatul a indicat

valoarea casei de locuit cu suprafața de 85,6 m.p. ca fiind de 71 514 MDL, a

construcției accesorii (garajul cu o bucătărie și o cameră de locuit) cu

suprafața de 119,5 m.p. – 48 369 MDL și a construcției auxiliare (o cameră

de baie cu spălătorie) cu suprafața de 29,3 m.p. – 8 994 MDL. Valoarea totală

declarată a fost de 128.877 MDL. în declarația anuală pentru anul 2023,

candidatul a indicat valoarea cadastrală a bunurilor imobile.

Comisia de evaluare a remarcat că, în comunicarea scrisă, candidatul

a confirmat că lucrările de construire a casei de locuit și a încăperilor auxiliare

au început în anul 2005 și în 2014 erau finalizate în proporție de 80%.

Candidatul a susținut că, pentru construirea casei sale până la darea în

exploatare a acesteia în anul 2014 a cheltuit în total 160 000 MDL

(aproximativ 8 000 EUR). De asemenea, candidatul a comunicat Comisiei că,

între 2014 și 2023, a achitat încă aproximativ 100 000 MDL (aproximativ

5 400 EUR) pentru a finaliza lucrările de construcție. Astfel, Comisia de

evaluare a notat că, potrivit informațiilor furnizate de candidat, costul total

pentru construcția, reparația și amenajarea casei a fost estimat la doar 260 000

MDL (13 400 EUR).

Fiindu-i solicitat să prezinte documente în care să descrie construirea

casei și să precizeze ce costuri a suportat pentru aceasta, candidatul a

menționat că nu dispune de niciun document în acest sens. Candidatul a

explicat că toate lucrările de construcție a casei și a încăperilor auxiliare au

fost realizate cu sprijinul rudelor, sub îndrumarea tatălui său, care anterior

fusese constructor. Candidatul a menționat că sursele financiare pentru

construirea casei au constat în salariul său și al soției sale, donații din partea

părinților și un împrumut contractat în anul 2007.

În opinia Comisiei de evaluare, valoarea de 160 000 MDL pe care

candidatul susține că ar fi investit-o în construirea casei, până la darea în

exploatare a acesteia, nu este credibilă, ba chiar în contradicție vădită cu

valorile reale ale construcțiilor finalizate similare la acel moment.

Comisia a analizat informațiile disponibile în sursele deschise și a

constatat că, în anul 2014, imobile similare se vindeau la prețuri considerabil

mai mari decât suma pe care candidatul susține că a cheltuit-o pentru

construirea imobilului. De exemplu, în decembrie 2014, o casă din orașul

5

Briceni (est. 170 m.p.), împreună cu un teren de 0,15 ha, s-a vândut cu

estimativ de 50 000 EUR; în anul 2013, o casă și un teren de 0,29 ha în satul

de lângă orașul Briceni se vindea cu 20 000 EUR; în anul 2012, o casă în

centrul orașului Briceni, împreună cu un teren de 0,11 ha, se vindea cu 50 000

EUR. Astfel, în aceste trei anunțuri din perioada 2012 – 2014 erau indicate

valori de până la un milion MDL (aproximativ 50 000 EUR) pentru case

finalizate. Aceste valori ale bunurilor imobile sunt, de asemenea, extrem de

diferite de valorile cadastrale, ceea ce înseamnă că valorile cadastrale nu sunt

cele pe care Comisia se poate baza pentru a stabili valoarea reală a bunurilor

imobile.

Comisia de evaluare a constatat că nu există documente care să ateste

cheltuielile suportate de candidat pentru construirea casei de locuit și a

încăperilor auxiliare în orașul Briceni. Mai mult, candidatul nu a oferit nicio

informație cu privire la suma cheltuită pentru materialele de construcție și

pentru lucrările de construcție.

Comisia de evaluare a apreciat declarația candidatului, precum că nu

a păstrat niciun document legat de construcții, ca fiind de natură să trezească

dubii cu privire la costurile reale. Or, cheltuielile declarate de candidat pentru

construirea bunurilor imobile, nu sunt credibile și neconcordante cu prețurile

de piață ale unor imobile similare. Iar, din fotografiile actuale ale casei și

încăperilor auxiliare, prezentate de către reclamant, chiar și celui mai obișnuit

observator, ținând cont de faptul că 20% din finisaje au fost realizate începând

cu anul 2014, îi pot trezi dubii că acestea ar fi putut fi construite cu 160 000

MDL.

Comisia de evaluare a atras atenția că, potrivit candidatului, la

construcția casei și a anexelor, acesta a folosit un împrumut de 180 000 MDL,

contractat în anul 2007 și economiile pe care familia sa le avea din anii 2000.

Însă, fără a preciza sumele, candidatul a oferit o estimare că ar fi cheltuit, în

total, 160 000 MDL până la darea în exploatare a casei în anul 2014. Iar, atunci

când a fost întrebat despre cheltuielile suportate pentru construirea casei,

candidatul a susținut că ar fi fost ajutat de rude și prieteni fără să îi remunereze

pentru serviciile lor și că nu are documente care să ateste ajutorul de care ar fi

beneficiat.

În acest sens, Comisia de evaluare a constatat că, venitul total al

candidatului pentru perioada 2008 – 2014, inclusiv economiile care au intrat

în această perioadă din anul 2007, s-a ridicat la 1 601 799 MDL, iar

cheltuielile au fost estimate la 1 722 016 MDL, inclusiv cei 160 000 MDL

declarați pentru construirea casei de locuit și a încăperilor auxiliare.

Astfel, Comisia de evaluare a remarcat că, dacă nu ar lua în

considerare alte cheltuieli pentru construirea casei, discrepanța totală dintre

6

veniturile și cheltuielile candidatului pentru perioada 2008 – 2014 ar fi de

120 217 MDL.

Comisia a evaluat metoda de dobândire a bunurilor, sursele de venit și

existența împrumuturilor, creditelor, asigurărilor și a altor contracte care ar fi

putut genera beneficii financiare și a ajuns la concluzia că, dacă ar lua în

considerare că pentru construcția au fost cheltuiți mai mult decât cei 160 000

MDL declarați, atunci discrepanța dintre venituri și cheltuieli pentru anii 2008

– 2014 ar fi, de fapt, semnificativ mai mare decât 120 217 MDL în minus.

În opinia Comisiei de evaluare, cheltuielile candidatului pentru

construcția casei și anexelor au fost considerabil mai mari decât cele 160 000

MDL pe care acesta susține că le-a suportat și mult mai mari decât venitul

declarat de candidat. Prin urmare, Comisia a ajuns la concluzia că are dubii

serioase că averea candidatului corespunde veniturilor sale declarate în

această perioadă.

Dubiile Comisiei de evaluare au fost fortificate de lipsa de cooperare

a candidatului în identificarea fluxurilor financiare reale legate de construirea

casei sale, or, acesta a oferit doar o estimare totală care acoperă o perioadă de

aproape zece ani, fără a preciza cum a fost cheltuită suma totală. Acest lucru

a împiedicat Comisia să calculeze volumul de numerar la finalul fiecărui an,

așa cum este prevăzut în Regulamentul său de evaluare. Totodată, candidatul

nu a comunicat informații cu privire la cheltuielile reale suportate, iar acest

lucru este crucial, deoarece Comisia nu se poate baza numai pe valoarea

cadastrală estimată doar în scopuri fiscale ca valoare reală a casei.

b) Liniile de credit revolving contractate de candidat și utilizate pentru

a susține activitățile agricole ale unor persoane terțe.

(i) Primirea liniilor de credit revolving.

Comisia de evaluare a constatat că, candidatul a contractat

următoarele linii de credit revolving de la bănci comerciale:

- în anul 2012, de la banca „V” – cu o limită de credit de 220 000 MDL;

- în anul 2014, de la banca „V” – cu o limită de credit de 150 000 MDL;

- în anul 2016, de la banca „M” – cu o limită de credit de 100 000 MDL;

- în anul 2019, de la banca „M” – cu o limită de credit de 100 000 MDL.

Comisia de evaluare a reținut că, potrivit procesului-verbal al ședinței

Comisiei de credit al băncii „V” din 31 iulie 2012 privind solicitarea unei linii

de credit, Comisia de credit a băncii a fost de acord să acorde candidatului un

împrumut de 220 000 MDL pe o perioadă de 24 de luni (utilizând un card

Visa Platinum), întrucât acesta întrunea condițiile și criteriile de aprobare ale

băncii pentru acordarea creditului. Procesului-verbal al ședinței Comisiei de

credit, candidatul activa în calitate de procuror în raionul Briceni, iar potrivit

certificatului de salariu din 13 iulie 2012, venitul mediu lunar net al

7

candidatului pentru ultimele șase luni fusese de 5 296,64 MDL. Suplimentar,

acesta a prezentat băncii informații care sugerau că era fondatorul

întreprinderii mamei sale, o gospodărie țărănească, care avea activitate

antreprenorială în agricultură, iar conform raportului financiar al gospodăriei

țărănești pentru anul 2011 și pentru primul trimestru al anului 2012, venitul

mediu lunar net al candidatului din activități antreprenoriale constituia

34 495,83 MDL. Astfel, Comisia de credit a constatat că, venitul mediu lunar

al candidatului era de 39 792,47 MDL.

Conform informațiilor primite de la banca „V”, în cazul acordării

liniei de credit prin produsul Visa Platinum în valoare de 220 000 MDL, cu o

rată anuală a dobânzii de 15%, obligația maximă de plată lunară ar fi fost de

15 250 MDL, ceea ce reprezintă 38,32% din veniturile candidatului. Prin

urmare, pe hârtie, venitul lunar net al candidatului nu depășea 50% din venitul

lunar net al debitorului în condițiile necesare pentru acordarea creditului în

baza produsului „Visa Platinum”.

La fel, Comisia de evaluare a stabilit că, ulterior, în anul 2014, banca

„V” a acordat candidatului o a doua linie de credit. În baza procesului-verbal

al ședinței Comisiei de credit al băncii din 16 octombrie 2014, Comitetul de

credit a acordat candidatului un alt împrumut pe o linie de credit revolving în

valoare de 150 000 MDL pentru o perioadă de 24 de luni. Conform criteriilor

de eligibilitate stabilite de bancă pentru cardurile Visa Platinum (criterii noi

aprobate la 25 iulie 2014), solicitantul trebuia să satisfacă cel puțin una dintre

următoarele condiții obligatorie: (1) să aibă un venit net lunar de cel puțin

20 000 MDL; (2) să înregistreze rulaje medii pe orice cont bancar deținut în

ultimele 6 luni de cel puțin 30 000 MDL sau (3) să aibă cel puțin 100 000

MDL pe un contract de depozit. În documentele prezentate de bancă Comisiei

se precizează că candidatul a declarat un venit lunar mediu de 31 616 MDL

(combinând salariul de procuror și venitul de la gospodăria țărănească a

mamei sale), astfel întrunind prima cerință.

Comisia de evaluare a remarcat că, fiind întrebat despre rolul său în

gestionarea gospodăriei țărănești și despre orice venit pe care l-a primit de la

aceasta, candidatului a explicat că gospodăria țărănească era administrată de

mama și fratele său, el nu a fost implicat și nici nu a primit vreun venit din

activitatea respectivă. În privința procesului-verbal și decizia Comisiei de

credit a băncii, candidatul a declarat că nu furnizase aceste informații băncii

și că informațiile nu erau corecte.

Deopotrivă, Comisia de evaluare a constatat că, potrivit informațiilor

prezentate de administrația publică locală la care a fost înregistrată gospodăria

țărănească a confirmat că fondatoarea gospodăriei nu este candidatul, ci mama

acestuia. Iar, Serviciul Fiscal de Stat a confirmat că gospodăria țărănească nu

8

a depus nicio declarație fiscală sau raport între anii 2008 și 2022, ceea ce-ar fi

însemnat că era inactivă și nu avea niciun venit.

În opinia Comisiei de evaluare, în conformitate cu criteriile băncii „V”

pentru obținerea unui card Visa Platinum în 2012 și 2014, salariul

candidatului de la procuratură era insuficient. Deși informațiile privind venitul

candidatului de la gospodăria țărănească ar putea să nu fie corecte, Comisia

nu a acceptat faptul că informațiile date nu au fost prezentate băncii de către

candidat. Or, informațiile privind venitul au fost necesare pentru obținerea

liniilor de credit, iar candidatul nu a comunicat nimic cu privire la cine

altcineva le-ar fi furnizat.

În această ordine de idei, Comisia de evaluare a concluzionat că are

dubii serioase în legătură cu faptul că beneficiind de linii de credit de la banca

„V” pe baza unor informații false și în contradicție cu politica de creditare a

băncii „V”. Astfel, Comisia a considerat că, candidatul a încălcat grav

normele de etică profesională, deoarece acesta nu era eligibil pentru

respectivele linii de credit și a putut deveni eligibil doar pe baza unor

informații false privind veniturile sale. Chiar dacă candidatul nu a prezentat

aceste informații băncii, acesta ar fi trebuit, în mod rezonabil, să cunoască

cerințele băncii, însă a acceptat, totuși, liniile de credit, în ciuda neeligibilității

sale.

Subsecvent, Comisia de evaluare a remarcat că nu a identificat nicio

încălcare în obținerea unei linii de credit de la banca „M”.

(ii) Utilizarea liniilor de credit.

Comisia a evaluat existența împrumuturilor, creditelor și a altor

acorduri care pot genera beneficii financiare, inclusiv utilizarea liniilor de

credit de la băncile „V” și „M” în anul 2022.

În prima și a doua rundă de întrebări, candidatul a susținut că sumele

de credit revolving autorizate de banca „V” în 2012 și 2014 au fost, de fapt,

utilizate de prietenul său G.C., care are o afacere în agricultură, construcții și

reparații auto. Candidatul a menționat că împrumuturile de credit revolving

au fost utilizate de el în numele lui G.C. pentru activitatea antreprenorială a

G.C. și pentru a stinge unele dintre obligațiile restante ale G.C. Totuși,

candidatul a concretizat că, familia sa tot a avut acces la aceste carduri

bancare.

În comunicarea scrisă, candidatul a explicat că sumele obținute de

dânsul pentru G.C. au început de la 100 000 MDL în 2012 și au ajuns la

200 000 MDL în 2014. Aceste sume au fost acordate de candidat lui G.C. fără

dobândă. Iar, G.C., la rândul său, a confirmat declarațiile candidatului.

În cea de-a treia rundă de întrebări, candidatul a declarat că a utilizat

o altă linie de credit revolving contractată de la banca „M”, în valoare de

9

100 000 MDL, pentru a rambursa datoriile unui al doilea prieten, cu inițialele

G.V. și ale fratelui candidatului, ambii lucrând în sectorul agricol.

În cadrul audierii, candidatului i s-a solicitat să își exprime opinia cu

privire la „dacă susținerea financiară a unor astfel de activități antreprenoriale

contravine Legii cu privire la procuratură și normelor de etică ale

procurorilor”. Candidatul a explicat că, dacă s-ar întoarce înapoi, n-ar mai

avea așa carduri de revolving și că, în opinia sa, faptul că a ajutat un prieten

neavând careva beneficii nu contravine legislației în vigoare.

Comisia de evaluare a remarcat că, potrivit calculelor sale, în perioada

2012 – 2020, candidatul a acordat împrumuturi în valoare totală de 1 877 207

MDL prietenilor săi G.C. și G.V., dar și fratelui său. Comisia a constatat că,

candidatul a acordat sprijin financiar în sume mari exclusiv unor antreprenori

și că acest lucru a fost făcut pentru o perioadă lungă de timp.

În opinia Comisiei de evaluare, implicarea candidatului în favoarea

activităților antreprenoriale ale prietenilor săi G.C. și G.V., dar și a fratelui

său, contravine prevederilor art. 35 alin. (2) lit. e) din Legea cu privire la

Procuratură nr. 294/2008, care prevedea că procurorul nu are dreptul să

desfășoare activitate de întreprinzător sau activitate comercială, direct sau prin

persoane interpuse. Astfel, prin acțiunile sale, candidatul a încălcat și art. 5

lit. a) din Codul de etică al procurorilor din anul 2011, care îi obliga pe

procurori să-și îndeplinească atribuțiile de serviciu în conformitate cu legea.

Comisia de evaluare a menționat că, deși nu este clar dacă candidatul

a obținut un beneficiu financiar direct din partea prietenilor și fratelui său

datorită sprijinului financiar oferit, acordarea unui astfel de sprijin financiar

unor antreprenori pentru realizarea activităților lor comerciale contravine

Legii cu privire la Procuratură și Codului de etică al procurorilor. Or, în

calitate de procuror, candidatul trebuie să respecte cele mai înalte standarde

de integritate și responsabilitate. Prin statutul lor oficial, procurorii își asumă

responsabilități care le depășesc pe cele care le revin cetățenilor obișnuiți. Așa

cum s-a remarcat în preambulul Codului de etică al procurorilor din 2016.

c) Averea nejustificată identificată pentru perioada 2017 – 2018 și 2021

(i) Avere nejustificată în sumă de 126 349 MDL în 2017, care

determină imposibilitatea candidatul de a avea economii la

începutul anului 2018.

Comisia de evaluare a relevat că, pentru a înțelege averea nejustificată

a candidatului pentru anul 2018, a analizat mai întâi discrepanța de avere a

candidatului pentru anul 2017.

Conform informațiilor disponibile, în anul 2017, candidatul pare să fi

avut ieșiri de numerar mai mari decât intrările de numerar, rezultând într-un

sold negativ de -126 349 MDL.

10

Situația financiară din 2017

Venituri (sume nete) Cheltuieli

Descriere Suma Descriere Suma

Economii în

numerar la 0 MDL

începutul anului 92 124

CCP

MDL

Salariul

178 055

candidatului de la

MDL

procuratură

Achiziționarea

28 295 automobilului Toyota 584 924

Salariul soției

MDL Camry (a/f 2017) MDL

(în total -33 000 USD)

250 490 Achiziționarea

Împrumut primit

MDL asigurării Casco 26 141

de la o instituție

(13 540 pentru automobilul MDL

de credit

USD) Toyota Camry

Venit din

vânzarea 120 000 Economii în numerar

0 MDL

automobilului MDL la final de an

Toyota Camry

TOTAL 576 840 TOTAL 703 189

VENITURI MDL CHELTUIELI MDL

SOLD: -126 349 MDL

În comunicarea scrisă, la aspectul veniturilor și cheltuielilor pentru

anul 2017, candidatul a susținut că Comisia a calculat de două ori prețul plătit

pentru automobil, specificând că: „Pentru procurarea acestui automobil a fost

contractat un credit de la [companie de creditare], în sumă de 250 490 MDL,

la care s-a adăugat suma de 120 000 MDL, provenită din vânzarea

automobilului, Toyota Camry, a/f 2003, obținându-se în final suma de

370 490 MDL, sumă necesară pentru achitarea primei rate și a primei de

asigurare CASCO.

Comisia de evaluare a observat că, candidatul a susținut că a achitat

doar 370 490 MDL (est. 20 000 USD) pentru automobil în 2017 (250 490

MDL din împrumut și 120 000 MDL din vânzarea automobilului anterior).

Cu toate acestea, în conformitate cu punctul 3.1.1. din contractul de vânzare-

cumpărare din 03 octombrie 2017, cumpărătorul (și anume soția candidatului)

avea obligația de a plăti suma de 19 460 USD în termen de o zi lucrătoare de

la semnarea contractului și alte 13 540 USD în cadrul unui grafic de

11

împrumut, totalizând 33 000 USD (584 924 MDL). Mai exact, creditorul

(instituția de creditare) a achitat suma de 13 540 USD direct vânzătorului în

numele soției candidatului, pe baza contractului de împrumut din 3 octombrie

2017 (această ultimă sumă urma să fie achitată prin transfer bancar în contul

vânzătorului de către creditor, în numele cumpărătorului). Prin urmare, prețul

total achitat pentru automobil a fost de 33 000 USD. Pentru a face rost de atât

de mulți bani, familia candidatului a trebuit să folosească cele 120 000 MDL

(6 489 USD) disponibile în urma vânzării, în septembrie 2017, a

automobilului anterior de marca Toyota, apoi să facă rost de încă 12 971 USD

(adică suma datorată la 3 octombrie 2017 minus suma disponibilă din

vânzarea automobilului Toyota), plus încă 250 490 MDL (adică 13 540 USD)

din împrumutul contractat. Astfel, totalul pentru automobilul nou se ridică la

584 924 MDL, și nu la 370 490 MDL, cât a pretins candidatul.

În cea de-a cincea rundă de întrebări, candidatul a afirmat că indicele

cheltuielilor de consum ale populației (CCP), calculat în conformitate cu

metodologia BNS, este o presupunere neargumentată și a considerat că nu

poate fi aplicată direct la caz. În acest sens, candidatul a evocat că, practic în

totalitate, cheltuielile de consum ale familiei sale erau asigurate de către

părinți și socri care locuiau la țară și îi aprovizionau cu produsele alimentare

necesare. Însă, fiindu-i solicitat să prezinte o estimare a cheltuielilor de

consum ale familiei sale în anul 2017, candidatul a răspuns că nu îi era cu

putință să o facă. Astfel, Comisia a utilizat CCP la calcularea cheltuielilor

candidatului pentru anul 2017. În această ordine de idei, Comisia de evaluare

a remarcat că, chiar dacă ar fi acceptat o oarecare diminuare a CCP, aceasta

nu ar fi eliminat discrepanța.

La cea de-a cincea rundă de întrebări, candidatul a susținut, de

asemenea, că nu se poate presupune că nu a avut economii în numerar la

sfârșitul și începutul anului. Candidatul a explicat că la finele fiecărui an, a

avut economii în numerar, inclusiv la finele anului 2016, dar care nu depășeau

o sumă mai mult de 15 salarii medii pe economie și, respectiv, nu au fost

incluse în declarația anuală depusă conform Legii nr .133/2016.

Comisia de evaluare a notat că, chiar dacă s-ar accepta că candidatul

a avut economii puțin sub nivelul de 15 salarii medii lunare, aproximativ

85 000 MDL în anul 2017, oricum ar rămâne o discrepanță în ceea ce privește

averea acestuia pentru anul 2017.

În urma analizei inițiale a situației financiare a candidatului în anul

2017, Comisia a constatat că cheltuielile acestuia au depășit veniturile sale cu

126 349 MDL, care este o sumă semnificativă. Comisia a remarcat că nu a

identificat dovezi pe baza cărora să diminueze semnificativ volumul

cheltuielilor candidatului, decât dacă ar îngădui o ușoară reducere, bazată pe

declarațiile candidatului că ar fi primit produse alimentare de la socrii săi.

12

Chiar dacă s-ar îngădui o reducere foarte generoasă a CCP cu 15%, valoarea

s-ar diminua doar până la aproximativ 77 519 MDL. Admițând și mai multă

indulgență față de candidat, ar fi posibil ca acesta să fi avut economii la

începutul anului până la suma de aproximativ 80 000 MDL (deși conform

analizei situației financiare a candidatului în anul 2016, acest lucru este puțin

probabil). Chiar și cu aceste îngăduiri extrem de generoase față de candidat

(care nu au fost argumentate în niciun fel de către candidat), acest lucru ar

putea, teoretic, să determine reducerea discrepanței dintre venituri și cheltuieli

în anul 2017 la aproximativ 31 000 MDL.

Astfel, Comisia a conchis că, situația financiară a candidatului în anul

2017 este suficientă pentru a genera dubii cu privire la conformitatea

candidatului cu criteriile de integritate financiară în conformitate cu art. 8 alin.

(4) lit. b), alin. (5) lit. c), d), e) f) din Legea nr. 26/2022 în legătură cu averea

nejustificată identificată pentru anul 2017. Cu toate acestea, având în vedere

că valoarea discrepanței, privită în cea mai favorabilă lumină pentru candidat,

rămâne relativ mică, aceste dubii în privința anului 2017 nu s-au ridicat la

nivelul pe care Comisia le-a considerat serioase.

Subsecvent, Comisia a atras atenția că, ceea ce reiese, în mod clar, din

analiza discrepanței pentru în anul 2017, este că nu era cu putință ca la

începutul anului 2018 candidatul să fi avut economii de numerar.

(ii) Avere nejustificată în sumă de 133 200 MDL în anul 2018.

Comisia de evaluare a constatat că, în anul 2018, candidatul ar fi avut

ieșiri de numerar mai mari decât intrările de numerar, rezultând într-un sold

negativ de 133 200 MDL. Candidatul nu a declarat economii de numerar la

începutul anului 2018 și nu ar fi putut avea astfel de economii. Candidatul nu

a declarat economii de numerar nici la sfârșitul anului.

Situația financiară din 2018

Venituri Cheltuieli

Descriere Suma Descriere Suma

Economii în

98 964

numerar la 0 MDL CCP

MDL

începutul anului

Salariul de la 201 050 32 712

Vacanță

procuratură MDL MDL

Rambursarea

28 642 231 216

Salariul soției împrumutului

MDL MDL

contractat pentru

13

automobilul Toyota

Camry

Utilizarea unei Rambursarea

linii de credit 61 727 împrumutului acordat 61 727

revolving de la MDL sub forma unei linii de MDL

banca „M” credit revolving

TOTAL 291 419 TOTAL 424 619

VENITURI MDL CHELTUIELI MDL

SOLD: -133 200 MDL

Comisia de evaluare a menționat că, în cea de-a cincea rundă de

întrebări, fiind întrebat despre sursele mijloacelor financiare pentru acoperirea

cheltuielilor în anul 2018, candidatul a menționat pentru prima dată suma de

200 000 MDL pe care a pretins că a primit-o de la socrii săi în anul 2018 ca

rambursare a unui împrumut pe care l-a acordat acestora în anul 2016.

Candidatul a pretins că aceste mijloace ar fi fost primite de la socrii săi în

ianuarie 2018 și că ar fi fost utilizate pentru rambursarea împrumutului

contractat în octombrie 2017 pentru achiziționarea automobilului Toyota

Camry. Însă, candidatul niciodată nu a indicat împrumutul dat în declarațiile

depuse la Autoritatea Națională de Integritate sau Comisiei. De asemenea,

candidatul nu a prezentat niciun document sau confirmare cu privire la acel

împrumut. Cu toate acestea, în comunicarea scrisă cu Comisia, candidatul a

declarat, cu privire la rambursarea împrumutului, că, aproximativ, prin luna

martie anul 2016, socrii săi l-au rugat sa le împrumute suma de 200 000 MDL,

ca să plătească muncitorii care lucrau în afacerea lor din domeniul agricol.

Astfel, le-a acordat suma solicitat acestora (în euro fiind echivalentul la

aproximativ 200 000 MDL, în acel moment), care i-a fost restituită abia la

începutul lunii ianuarie 2018. La această sumă a mai adăugat din economiile

sale salariale și ale soției, și imediat a achitat creditul preluat de la companie

de creditare.

Comisia de evaluare a remarcat că nu poate accepta declarațiile

candidatului cu privire la mijloacele pe care acesta pretinde că le-ar fi primit

de la socrii săi (sub forma rambursării unui împrumut) în ianuarie 2018 pentru

a rambursa integral împrumutul luat pentru achiziționarea unui automobil în

anul 2017. Or, candidatul nu a declarat niciodată despre existența acestui

împrumut, până când nu i s-a cerut confirmarea sursei mijloacelor financiare

utilizate pentru acoperirea cheltuielilor suportate în anul 2018. Acesta nu a

fost declarat niciodată la Autoritatea Națională de Integritate. Suma pe care

candidatul pretinde că ar fi primit-o ca rambursare în ianuarie 2018 este, de

fapt, convenabil apropiată de suma achitată la 31 ianuarie 2018, și anume de

14

231 216 MDL, pentru stingerea împrumutului contractat pentru achiziționarea

automobilului Toyota în anul 2017.

În opinia Comisiei de evaluare, candidatul a oferit explicații

contradictorii, făcând trimitere, în primul rând, la economii de 200 000 MDL

care au fost utilizate pentru a achita pentru automobil în octombrie 2017,

precum și pentru a rambursa împrumutul în 2018. Explicațiile candidatului au

creat și mult mai multă derută în ceea ce privește sursele utilizate de acesta

pentru a acoperi cheltuielile, atât în anul 2017, cât și în anul 2018.

În privința chestiunii rambursării împrumutului acordat candidatului

sub forma unei linii de credit revolving de banca „M”, Comisia de evaluare a

notat că, potrivit candidatului acesta ar fi fost rambursat de prietenul său G.V.

Împrumutul dat este cel utilizat de G.V., care avea la acea vreme afaceri în

agricultură și care administra o gospodărie țărănească începând cu anul 2007.

G.V. a avut acces la cardul de credit (în baza declarației pe propria răspundere

transmisă de G.V. Comisiei. Acesta a folosit linia de credit prin retragerea de

numerar de pe acel card de la bancomate). Totuși, acel card și linia de credit

au mai fost, de fapt, utilizate și în 2018 de familia candidatului pentru

cheltuieli personale. În comunicarea scrisă, precum și la audiere, candidatul a

recunoscut că și familia sa a folosit liniile de credit de la banca „M” în scopuri

personale.

Comisia de evaluare a constat că suma de 61 727 MDL (de care s-a

ținut cont la calcularea fluxurilor de intrare și ieșire) a fost implicată în

următoarele achiziții efectuate cu cardul de credit pentru cheltuieli personale,

după cum urmează:

a) 23 100 MDL pe 22 septembrie 2018 la un magazin de accesorii

pentru pescari și vânători;

b) 3 042 MDL pe 25 septembrie 2018 la Toyota Moldova Center;

c) 29 250 MDL pe 04 octombrie 2018 la un magazin de haine de

marcă (articole de îmbrăcăminte și încălțăminte); și

d) 6 335 MDL pe 17 octombrie 2018 la un magazin de sport (haine și

îmbrăcăminte).

Ținând cont de aceste elemente specifice, Comisia de evaluare a

conchis că aceste cheltuieli au fost suportate de familia candidatului.

Comisia de evaluare a observat că, în răspunsurile sale adresate

Comisiei, candidatul a contestat și calcularea indicelui cheltuielilor de consum

ale populației (CCP), afirmând că aceasta este doar o presupunere nefondată

și că nu poate fi aplicată direct acestui caz. În acest sens, Comisia a menționat

că, în octombrie 2018, familia candidatului a cheltuit aproximativ 35 585

MDL pentru haine și încălțăminte. Conform calculelor Biroului Național de

Statistică pentru 2018, cheltuielile medii pentru această categorie de cheltuieli

ar fi constituit 12 240 MDL pentru un cuplu cu un copil, comparativ cu 35 585

15

MDL cheltuiți de candidat în doar o singură lună. Aceasta înseamnă că, în

realitate, candidatul a cheltuit mai mult decât valoarea cheltuielilor medii

calculate de Comisie utilizând sumele CCP calculate de BNS. În consecință,

Comisia a respins declarația candidatului cu privire la reducerea CCP-ului

pentru 2018, din următoarele motive:

a) candidatul nu a oferit explicații sau argumente credibile pentru

reducerea CCP-ului, nici estimări ale sale;

b) cheltuielile candidatului în anumite categorii depășesc, de fapt, cu

mult, pragul CCP; și

c) Comisia nu a putut verifica valoarea bunurilor primite cu titlu

gratuit; persoana evaluată are sarcina de a justifica în mod convingător

reducerea cheltuielilor sale de consum.

De asemenea, candidatul a declarat că dispunea de economii în

numerar la începutul anului 2018. Cu toate acestea, Comisia, analizând

fluxurile mijloacelor financiare ale candidatului pentru anul 2017, a identificat

un sold negativ de 126 349 MDL. Chiar și după ce a făcut concesiuni

generoase la adresa candidatului, Comisia a conchis că, în pofida tuturor

analizelor posibile ale veniturilor și cheltuielilor candidatului și ținând cont

de probe din perspectiva cea mai favorabilă candidatului, totuși rămâne o

diferență negativa între venituri și cheltuieli pentru anul 2017. Fapt ce

presupune că, candidatul nu putea să dețină economii de orice sumă la

începutul anului 2018. Constatarea dată face afirmația candidatului, că deținea

economii în ianuarie 2018, să devină neplauzibilă și incompatibilă cu soldul

financiar negativ înregistrat la sfârșitul anului 2017. De asemenea, declarațiile

candidatului în fața Comisiei au fost fie rezultatul unei confuzii extreme a

candidatului în ceea ce privește situația sa financiară, fie au constituit în mod

intenționat o prezentare eronată a situației sale financiare din anii 2017 și

2018.

(iii) Avere nejustificată în sumă de 219 801 MDL în anul 2021

Comisia de evaluare a constatat că, în anul 2021, candidatul a avut

ieșiri de numerar mai mari decât intrările de numerar, rezultând într-un sold

negativ de 219 801 MDL. Candidatul nu a declarat economii în numerar la

începutul anului 2021. În 2021, familia candidatului a primit salarii în sumă

de 273 869 MDL. Valoarea CCP pentru familia candidatului a constituit

136 188 MDL, în 2021. De asemenea, candidatul a procurat asigurări de viață

pentru trei membri ai familiei în sumă de 68 389 MDL, a achiziționat două

terenuri pentru care a achitat în total 163 593 MDL și a achitat suma de 10 500

MDL pentru studiile fiului său, precum și a achiziționat un automobil model

Skoda Rapid pentru suma de 115 000 MDL. Candidatul nu a declarat

economii în numerar la sfârșitul anului 2021.

16

Situația financiară din 2021

Venituri Cheltuieli

Descriere Suma Descriere Suma

Economii în

numerar la

0 MDL CCP 136 188 MDL

începutul

anului

Salariul

Asigurare de

candidatului

217 560 MDL viață (3 membri 68 389 MDL

de la

ai familiei)

procuratură

Procurarea unui

teren pentru 133 593 MDL

construcții

Procurarea

terenului nr.2 30 000 MDL

teren

Achitarea

studiilor

Salariul 56 309 MDL universitare 10 500 MDL

soției

pentru fiul

candidatului

Achiziționarea

unui automobil 115 000 MDL

Skoda Rapid

Economii în

numerar la final 0 MDL

de an

TOTAL TOTAL

273 869 MDL 493 670 MDL

VENITURI CHELTUIELI

SOLD: -219 801 MDL

Comisia de evaluare a remarcat că, în comunicarea scrisă cu Comisia,

candidatul a contestat calculul CCP și lipsa cheltuielilor în numerar, explicând

ulterior că, dacă la caz efectuă un calcul cu includerea sumei de 117 000 lei

(care reprezintă circa 14,8 salarii medii pe economie în anul 2020) și veniturile

salariale oficial obținute de dânsul și soția sa, atunci cheltuielile referitoare la

asigurarea de viată, procurarea a 2 terenuri și plata contractului de studii se

prezintă ca fiind justificate.

Candidatul nu a contestat restul cheltuielilor identificate de Comisie,

doar CCP și lipsa de economii. Comisia a menționat că, deși candidatul

17

folosește suma de 117 000 MDL ca fiind 14,8 salarii medii în 2020, suma cu

adevărat relevantă este 130 740 MDL, care constituie 15 salarii medii pentru

2021, an în care a fost depusă declarația).

Comisia de evaluare a considerat că, dacă se include suma de 117 000

MDL ca fiind economii din anul 2020, atunci suma de 117 000 MDL trebuie

considerată drept cheltuieli pentru anul precedent, 2020. Acest fapt va duce la

un sold negativ de 87 027 MDL pentru anul precedent, 2020. Prin urmare,

acest fapt ar submina existența acestor economii în 2021, făcându-le

neplauzibile și creând dubii serioase cu privire la existența acestor economii,

într-adevăr, doar atunci când Comisia a pus în fața candidatului dezechilibrele

din 2021 (în cea de-a cincea rundă de întrebări scrise), acesta a spus că ar fi

avut o sumă egală cu 14,8 salarii medii pe economie la începutul anului 2021,

adică 117 000 MDL care i-ar fi permis să acopere cheltuielile.

Prin urmare, Comisia a refuzat să adauge suma de 117 000 MDL ca

economii la începutul lui 2021.

De asemenea, Comisia de evaluare a menționat că are dubii cu privire

la afirmațiile repetate ale candidatului că ar fi deținut economii în sumă puțin

mai mică decât totalul de 15 salarii medii (în acest caz, suma pretinsă ajunge

la 14,8 salarii medii), ceea ce ar fi declanșat o obligație de declarare, în special

atunci când reflectăm asupra afirmațiilor dezmințite ale candidatului privind

economii similare la începutul anului 2018.

Suplimentar, Comisia de evaluare a respins propunerea ca CCP-ul să

fie redus, din următoarele motive:

a) candidatul nu a oferit explicații sau argumente credibile pentru

reducerea CCP-ului, nici estimări ale sale; și

b) Comisia nu a putut verifica valoarea bunurilor primite cu titlu

gratuit; persoana evaluată are sarcina de a justifica în mod convingător

reducerea cheltuielilor sale de consum.

La fel, Comisia de evaluare a mai constatat că, candidatul a admis

existența unor cheltuieli curente în perioada 2014 – 2023 pentru finalizarea

lucrărilor la casa din Briceni. Mai exact, candidatul a declarat că, între 2014

și 2023, a achitat încă aproximativ 100 000 MDL (aproximativ 5 400 EUR)

pentru a finaliza lucrările de construcție. Acest lucru înseamnă că ar trebui să

se adauge cheltuieli suplimentare la cheltuielile candidatului pentru anii 2018

și 2023 pentru a reflecta lucrările curente la casă admise de candidat (dacă s-

ar fi repartizat cei 100 000 MDL în mod egal pe perioada de zece ani, acest

lucru ar adăuga încă 10 000 MDL cheltuieli pentru fiecare an). Întrucât

candidatul nu a prezentat nici o estimare anuală a cheltuielilor suportate de

familia sa pentru lucrările de construcție și renovare în desfășurare la casa lor

din Briceni, Comisia nu a avut posibilitatea să adauge această categorie de

cheltuieli la calculul cheltuielilor. Astfel de cheltuieli ar fi majorat și mai mult

18

fluxurile de ieșire a mijloacelor financiare (posibil în mod semnificativ) și,

prin urmare, ar fi determinat un dezechilibru și mai sporit dintre venituri și

cheltuieli în 2021.

Comisia a conchis că, candidatul nu a fost niciodată transparent în

răspunsurile sale cu privire la cheltuielile legate de construcția casei din orașul

Briceni. Astfel, nu a fost clar cum au fost acoperite aceste cheltuieli și câți

bani a cheltuit candidatul pentru ridicarea casei și a construcțiilor auxiliare ale

acesteia, ceea ce s-a întâmplat aproape pe parcursul întregii perioade de

evaluare, în conformitate cu afirmațiile candidatului potrivit cărora a trecut cu

traiul în casă abia în 2022. Aceste cheltuieli ar fi sporit și agravat

dezechilibrul.

De asemenea, soldul negativ total de 353 001 MDL pentru anii 2018

și 2021 a rezultat, în mare parte, din achiziția de către candidat a unor bunuri

imobile, automobile și obligații financiare în cursul acestor ani. Prin urmare,

reducerea CCP și luarea în considerare a potențialelor economii în numerar ce

nu depășesc pragul de 15 salarii medii pe economie pentru anii respectivi nu

ar „echilibra dezechilibrul”.

În această ordine de idei, Comisia de evaluare a concluzionat că are

dubii serioase cu referire la averea nejustificată a candidatului în sumă de

353 001 MDL identificată pentru anii 2018 și 2021, dubii care nu au fost

înlăturate de candidat.

LEGISLAȚIA ȘI STANDARDELE RELEVANTE

de judecată special observă că, în contestație, reclamantul a invocat că prevederile

Codului administrativ au prioritate față de prevederile Legii nr. 26/2022.

Codului administrativ și limitele ei este o problemă de interpretare și aplicare a legii

asupra căreia decide Curtea Supremă de Justiție ca instanță de judecată competentă

pentru examinarea acțiunii în contencios administrativ (DCC nr. 163 din 01

decembrie 2022, §24, DCC nr. 2 din 18 ianuarie 2022, §19).

„Prezenta lege reglementează raporturile juridice aferente procedurii de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al

Magistraturii, al Consiliului Superior al Magistraturii, precum și a candidaților la

funcția de membru în organele specializate ale acestora, ca etapă obligatorie a

procesului de selectare a candidaților și de alegere sau numire a acestora în funcțiile

respective.”

19

„Comisia de evaluare are independență funcțională și autonomie decizională față

de orice persoane fizice sau juridice, indiferent de forma juridică de organizare a

acestora, inclusiv față de fracțiunile politice și partenerii de dezvoltare care au

participat la desemnarea membrilor acesteia.

În activitatea sa, Comisia de evaluare se conduce de Constituția Republicii

Moldova, de prezenta lege și de alte acte normative ce reglementează domeniile

conexe activității sale. Comisia de evaluare funcționează în baza regulamentului

propriu de organizare și funcționare, aprobat de către aceasta.”

„Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu

procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta

lege, și nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau

concursului la care participă candidatul respectiv.”

„Legislația administrativă reprezintă cadrul juridic principal prin care se asigură

reglementarea raporturilor administrative la înfăptuirea activității administrative și

a controlului judecătoresc asupra acesteia.

Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii specifice de

activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la

prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară

și nu contravine principiilor prezentului cod.”

enumerate în art. 2 alin. (1) din Legea nr. 26/2022 este prin natura sa un domeniu

specific de activitate în sensul art. 2 alin. (2) din Codul administrativ. Deși, Codul

administrativ instituie o procedură administrativă și de contencios administrativ

uniformă, totuși, conform art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, anumite aspecte

pot fi reglementate prin norme legislative speciale.

decembrie 2017 reglementează că:

„Legea organică este actul normativ care reprezintă o dezvoltare a normelor

constituționale și poate interveni în domeniile expres prevăzute de Constituție.”

„În cazul în care între două acte normative cu aceeași forță juridică apare un conflict

de norme, se aplică prevederile ultimului act normativ adoptat, aprobat sau emis,

cu excepția situațiilor prevăzute la art. 5 alin. (3) și (4).”

„În vederea sporirii integrității viitorilor membri ai Consiliului Superior al

Magistraturii, ai Consiliului Superior al Procurorilor și ai organelor specializate ale

acestora, precum și în vederea sporirii încrederii societății în activitatea organelor

20

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, dar și, în general, în sistemul

justiției,

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.”

nr. 26/2022 și prevăd următoarele:

„(2) Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate etică dacă:

a) nu a încălcat grav regulile de etică și conduită profesională a judecătorilor, a

procurorilor sau, după caz, a altor profesii, precum și nu a admis, în activitatea sa,

acțiuni sau inacțiuni reprobabile, care ar fi inexplicabile din punctul de vedere al

unui profesionist în domeniul dreptului și al unui observator imparțial;

b) în privința acestuia nu există suspiciuni rezonabile privind comiterea actelor de

corupție, actelor conexe actelor de corupție sau faptelor coruptibile în sensul Legii

integrității nr. 82/2017;

c) nu a încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor personale, al

conflictelor de interese, al incompatibilităților, al restricțiilor și/sau al limitărilor.

(3) În cazul lipsei unor reguli de etică și conduită aprobate pentru domeniul în care

activează sau a activat candidatul, se verifică dacă comportamentul din trecut al

candidatului provoacă sau nu suspiciuni rezonabile referitoare la corespunderea

acestuia cu standardele etice și de conduită stabilite pentru judecători și procurori.

(4) Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate financiară dacă:

a) averea candidatului a fost declarată în modul stabilit de legislație;

b) Comisia de evaluare constată că averea dobândită de către candidat în ultimii 15

ani corespunde veniturilor declarate.

(5) Pentru evaluarea integrității financiare a candidatului, Comisia de evaluare

verifică:

a) respectarea de către candidat a regimului fiscal în partea ce ține de achitarea

impozitelor la folosirea mijloacelor și veniturilor rezultate din proprietatea deținută,

precum și a veniturilor impozabile, și în partea ce ține de achitarea drepturilor de

import și drepturilor de export;

b) respectarea de către candidat a regimului juridic al declarării averii și intereselor

personale;

c) modul de dobândire a bunurilor aflate în proprietatea sau posesia candidatului ori

a persoanelor specificate la art. 2 alin. (2), precum și cheltuielile legate de

întreținerea acestor bunuri;

d) sursele de venit ale candidatului și, după caz, ale persoanelor specificate la art.2

alin. (2);

e) dacă există sau nu contracte de împrumut, credit, leasing, asigurare sau alte

contracte care pot asigura beneficii de ordin financiar, în care candidatul, persoana

specificată la art. 2 alin. (2) sau persoana juridică în care aceștia au calitatea de

beneficiari efectivi este parte contractantă;

21

f) dacă există sau nu donații în care candidatul sau persoana specificată la art.2

alin. (2) are statut de donatar sau de donator;

g) alte aspecte relevante pentru clarificarea originii averii candidatului și pentru

justificarea acesteia.”

deciziei Comisiei. Partea relevantă a acestui articol este următoarea:

„(1) În urma desfășurării procedurii de evaluare, Comisia de evaluare emite o

decizie motivată privind constatarea promovării sau nepromovării evaluării.

Retragerea din concurs a unui candidat ulterior datei transmiterii către Comisia de

evaluare a listelor cu candidați de către instituțiile responsabile de organizarea

alegerilor sau, după caz, a concursului, indiferent de motivul invocat de candidat,

se echivalează cu nepromovarea evaluării de către candidatul respectiv.

(2) Decizia Comisiei de evaluare trebuie să cuprindă faptele relevante, motivele și

concluzia comisiei cu privire la promovarea sau nepromovarea evaluării.

(3) Decizia Comisiei de evaluare se adoptă cu votul majorității membrilor care

participă la luarea acesteia. Membrii Comisiei de evaluare nu au dreptul să se abțină

de la vot. [...]

(5) Se consideră că un candidat nu întrunește criteriile de integritate dacă s-a

constatat existența unor dubii serioase privind conformitatea candidatului cu

cerințele prevăzute la art. 8, care nu au fost înlăturate de către persoana evaluată.

(6) Decizia privind nepromovarea evaluării constituie temei juridic pentru

neadmiterea candidatului la alegeri sau concurs. Decizia se expediază organelor

competente potrivit legii pentru examinarea încălcărilor depistate, însă constatările

din decizie nu au o valoare probantă pentru orice alte proceduri sau procese. [...]”

evaluare, prin Avizul nr. 1069/2021 din 13 decembrie 2021 (§11), Comisia de la

Veneția și Direcția Generală au observat că

„Integritatea personală a membrilor care constituie Consiliile Superioare (de

judecători și procurori) este un element esențial al naturii unor astfel de organe;

asigură încrederea cetățenilor în instituțiile de justiție – încredere în magistrați și în

integritatea acestora. Într-o societate care respectă valorile fundamentale ale

democrației, încrederea cetățenilor în acțiunea Consiliilor Superioare depinde foarte

mult, sau esențial, de integritatea personală și de competența și credibilitatea

apartenenței sale.”

alte contexte, că situațiile critice din domeniul justiției, ca niveluri extrem de ridicate

de corupție, pot justifica soluții la fel de radicale, precum un proces de verificare a

judecătorilor în funcție. În cele din urmă, ține de competența autorităților

moldovenești să decidă dacă situația predominantă în sistemul judiciar moldovenesc

creează o bază suficientă pentru a supune toți judecătorii și procurorii, precum și

membrii CSM și CSP, la evaluări extraordinare de integritate.

22

și responsabilității în sectorul justiției” din Legea pentru aprobarea Strategiei privind

asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2022-2025 și a

Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia nr. 211 din 06 decembrie 2021:

„Identificarea unor pârghii eficiente de întărire a independenței judecătorilor și a

procurorilor urmează a fi corelată cu creșterea responsabilității și integrității

acestora. Responsabilitatea și integritatea sunt printre principalele elemente de

asigurare a încrederii cetățenilor în sistemul justiției și de garanție a derulării unor

proceduri echitabile. Dezvoltarea și promovarea unei culturi a integrității judiciare

constituie un element important în prevenirea corupției care este una dintre

principalele amenințări în adresa societății și funcționării statului de drept.

În prezent, potrivit sondajelor realizate, corupția și lipsa de integritate în sistemul

judecătoresc sunt percepute de publicul larg la un nivel înalt. În Raportul privind al

patrulea ciclu de evaluare a Moldovei, GRECO este profund îngrijorat de indicii

potrivit cărora în funcția de judecător sunt numiți candidați care prezintă riscuri de

integritate.

Comisia Internațională a Juriștilor, în Raportul misiunii de evaluare din 2018,

accentuează importanța faptului ca corupția în sistemul judecătoresc să fie

combătută prin măsuri ferme și, în mod prioritar, în deplină armonie cu principiile

statului de drept și drepturile omului. Aceasta este îngrijorată de faptul că multe

investigații penale par să fie concentrate mai degrabă pe suprimarea opoziției sau

prevenirea părerilor disidente în sistemul judecătoresc decât pe eradicarea reală a

corupției.

Este esențial ca actorii din cadrul sistemului justiției, individual și în colectiv, să

respecte și să onoreze funcția deținută ca fiind un mandat public și să depună efort

pentru a spori și menține încrederea publicului în sistem.”

acestora în sisteme judiciare independente și imparțiale, Consiliul Consultativ al

Judecătorilor Europeni (CCJE) a reamintit că:

„procesul de selecție a membrilor unui Consiliu, inclusiv posibile campanii de către

candidați ar trebui să fie transparente și să se asigure că calificările candidaților, în

special imparțialitatea și integritatea acestora sunt verificate. În opinia Comisiei de

la Veneția și a Direcției Generale, ar trebui făcută o distincție între verificarea

membrilor în exercițiu și „pre-verificarea” candidaților pentru o poziție în aceste

organisme. Ca o chestiune de principiu, securitatea pe termen determinat al

mandatelor membrilor organelor (constituționale) are scopul de a asigura

independența acestora față de presiunile externe. Măsurile care ar periclita

continuitatea calității de membru și ar interfera cu securitatea mandatului

membrilor acestei autorități (vetting) ar ridica suspiciunea că intenția din spatele

acestor măsuri ar fi de a influența deciziile acesteia și, prin urmare, ar trebui privite

ca o măsură de ultimă oră. Controalele de integritate care vizează candidații la

funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și al Consiliului Superior

al Magistraturii și organele lor specializate reprezintă un proces de filtrare și nu un

proces de verificare judiciară și, ca atare, pot fi considerate, dacă sunt implementate

23

corespunzător, că ating un echilibru între beneficii a măsurii, în ceea ce privește

contribuția la încrederea justiției, și posibilele efecte negative ale acesteia.”

și DGI au indicat că sunt la curent cu faptul că proiectul articolului 12 reflectă

articolul 8 din Legea nr. 26/2022, care reglementează procedura de pre-vetting a

candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și al

Consiliului Superior al Magistraturii. Totuși, ceea ce se permite cu scopul examinării

candidaților, nu neapărat se permite în vederea evaluării extraordinare a

judecătorilor și procurorilor în funcție, mizele sunt mai mari pentru ei și pentru

stabilitatea ordinii juridice în general. Deși criteriile pentru pre-vetting pot fi relativ

flexibile și bazate pe o evaluare globală a integrității candidaților, a antecedentelor,

a relațiilor etc., destituirea unui judecător sau a unui procuror numit în funcție într-

un mod legal trebuie să fie justificată cu referința mai precisă la o conduită

inadecvată, care ar trebuie să fie mai bine definită de lege.

evaluare a integrității implică implementarea unui proces de mecanisme care vizează

garantarea celor mai înalte norme în materie de conduită și de integritate financiară

solicitate pentru accederea în funcția publică. Într-un sistem de control prealabil al

integrității, decizia de a nu recruta un candidat poate fi justificată în cazul unei

simple îndoieli pe baza unei evaluări a riscurilor. Totuși, decizia de nepromovare a

evaluării unui candidat trebuie legată de un indiciu de ilegalitate, cum ar fi averea

inexplicabilă, chiar dacă nu se poate dovedi dincolo de orice îndoială că această

avere provine din surse ilegale (a se vedea CDL-AD(2022)011, §9-10).

Comisia de evaluare emite un raport negativ atunci când are „dubii serioase” cu

privire la comiterea de către judecător sau un procuror a unor încălcări. Această

normă presupune că concluziile Comisiei de evaluare nu stabilesc vinovăția

persoanei vizate, nici nu atrag direct răspunderea penală, ceea ce ar necesita cel mai

probabil un alt standard de probă (mai înalt). Într-o anumită măsură, această structură

reduce potențialul unui conflict dintre constatările Comisiei de evaluare și ale altor

organe administrative sau judiciare, menționate anterior.

prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022. În §§ 120, 123, 133, 134, 135 din

decizia de inadmisibilitate nr. 42 din 06 aprilie 2023, Curtea Constituțională a reținut

următoarele:

„prin termenul „grav”, legislatorul a limitat marja discreționară a Comisiei de

evaluare la evaluarea integrității etice a candidaților. Criteriul îi permite Comisiei

să decidă nepromovarea candidatului doar dacă a constatat încălcări ale regulilor de

etică și de conduită profesională de o gravitate ridicată. Acest fapt presupune că

candidatul poate pune în discuție gravitatea încălcărilor constatate de Comisie în

24

fața completului special al Curții Supreme de Justiție, care în cele din urmă poate

aprecia caracterul „grav” al abaterii constatate în funcție de circumstanțele

particulare ale cauzei. Raționamentele sunt aplicabile, mutatis mutandis, în cazul

termenilor „reprobabile” și „inexplicabile” din articolul 8 alin. (2) lit. a) din Lege.

Pentru ca Consiliul să-și exercite atribuțiile constituționale de asigurare a numirii,

transferării, detașării, promovării în funcție și aplicarea de măsuri disciplinare față

de judecători (a se vedea articolul 123 din Constituție), legislatorul a stabilit că în

calitate de membri ai acestui organ constituțional trebuie să fie alese persoane

(judecători și non-judecători) cu o înaltă reputație profesională și integritate

personală verificată de Comisia de evaluare în ultimii 15 ani. Prin urmare, Curtea

Constituțională a considerat rezonabilă decizia legislatorului de a stabili o perioadă

extinsă de verificare a integrității financiare a candidaților.

Cu privire la textul „dubii serioase” din articolul 13 alin. (5) din Legea nr. 26,

Curtea a constatat că textul criticat instituie un standard de probă aplicabil

procedurii de evaluare. Astfel, atunci când Comisia de evaluare trebuie să decidă

cu privire la integritatea unui candidat, ea trebuie să constate dacă există sau nu

dubii serioase cu privire la respectarea criteriilor de integritate etică și financiară de

către candidat, stabilite de articolul 8 din Lege.

Curtea Constituțională a reținut că, definirea standardelor de probă implică în mod

inevitabil utilizarea unor texte flexibile. În acest caz, standardul de probă stabilit de

legislator urmărește să ghideze Comisia de evaluare la aprecierea rezultatelor

evaluării.

De asemenea, legea obligă Comisia de evaluare să emită o decizie motivată, care

trebuie să cuprindă faptele relevante, motivele și concluzia Comisiei cu privire la

promovarea sau nepromovarea. Mai mult, legea îi permite candidatului să pună în

discuție existența unor dubii serioase cu privire la respectarea de către acesta a

criteriilor de integritate etică și financiară în fața completului special al Curții

Supreme de Justiție.”

deciziilor Comisiei de evaluare și de examinare a contestațiilor. Partea relevantă a

art. 14, în vigoare la momentul depunerii contestației, este următoarea:

„(1) Decizia Comisiei de evaluare poate fi contestată de către candidatul evaluat în

termen de 5 zile de la data recepționării de către acesta a deciziei motivate, fără

respectarea procedurii prealabile.

(2) Candidatul evaluat poate contesta decizia defavorabilă a Comisiei de evaluare

la Curtea Supremă de Justiție, în cadrul căreia se instituie un complet de judecată

special compus din 3 judecători și un judecător supleant. Judecătorii și judecătorul

supleant sunt desemnați de președintele Curții Supreme de Justiție și confirmați prin

decret al Președintelui Republicii Moldova. [...]

(6) Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate

cu procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta

lege, și nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau

concursului la care participă candidatul respectiv. [...]

25

(8) La examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare, completul

de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție poate adopta una dintre

următoarele decizii:

a) respingerea cererii de contestare;

b) admiterea cererii de contestare și dispunerea reevaluării candidaților care nu au

promovat evaluarea, dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, Comisia de

evaluare a admis unele erori procedurale grave, care afectează caracterul echitabil

al procedurii de evaluare, și că există circumstanțe care puteau duce la promovarea

evaluării de către candidat.

(9) Decizia completului de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție

este irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se consideră emisă din momentul

plasării acesteia pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se notifică

participanților în termen de 5 zile de la data emiterii. [...]”

septembrie 2024, au fost introduse modificări la articolul 14 alineatul (8), după cum

urmează:

„la litera b), cuvintele „și dispunerea reevaluării” se substituie cu cuvintele „și

dispunerea o singură dată a reevaluării”;

alineatul se completează cu litera c) cu următorul cuprins: „c) constatarea

promovării sau nepromovării evaluării în cazul contestării repetate a deciziei

Comisiei de evaluare, adoptată în urma reevaluării dispuse anterior.”

neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 26/2022, Curtea Constituțională

a stabilit că:

„legea trebuie să prevadă un remediu în cazurile în care candidatului nu i-au fost

asigurate drepturile procedurale în cadrul procedurii de evaluare. În funcție de

eventualele carențe procedurale admise la etapa evaluării, de natura dreptului

procedural afectat, precum și de circumstanțele particulare ale cauzei, Curtea reține

că neasigurarea unui drept procedural poate fi considerată o problemă centrală a

litigiului.”

special al Curții Supreme de Justiție să „examineze suficient” problemele centrale

ale eventualelor litigii, Curtea Constituțională a admis că dispozițiile contestate sunt

apte să realizeze obiectivul urmărit de legislator, i.e. să evite situațiile de anulare a

deciziilor Comisiei de evaluare din cauza încălcării unor reguli de procedură

nesemnificative [Hotărârea Curții Constituționale nr. 5 din 14 februarie 2023, § 83].

drepturile candidatului în cadrul procedurii de evaluare și prevede:

„Candidatul are următoarele drepturi:

a) să participe la ședințele Comisiei de evaluare și să dea explicații verbale;

26

b) să fie asistat de un avocat sau de un avocat stagiar pe parcursul procedurii de

evaluare;

c) să ia cunoștință de materialele evaluării, cu cel puțin 3 zile până la audiere;

d) să prezinte, în formă scrisă, date și informații suplimentare pe care le consideră

necesare în vederea înlăturării suspiciunilor privind integritatea sa, dacă a fost în

imposibilitatea de a le prezenta anterior;

e) să conteste decizia Comisiei de evaluare.”

caracter civil” nu poate fi interpretată doar printr-o referință la dreptul intern al

statului pârât; este vorba de o noțiune „autonomă”, care reiese din Convenție.

Art. 6 §1 se aplică indiferent de calitatea părților, de natura legislației ce

reglementează modul de stabilire a „contestației” (lege civilă, comercială,

administrativă etc.) și de autoritatea competentă să o soluționeze (instanță de drept

comun, organ administrativ etc.) [Georgiadis împotriva Greciei, §34; Bochan

împotriva Ucrainei (nr. 2) (MC), §43; Naït-Liman împotriva Elveției (MC), §106].

existența unei „contestații” (în limba engleză „dispute”). În plus, trebuie să se

întemeieze pe un „drept” care să poată fi pretins, cel puțin în mod credibil,

recunoscut în dreptul intern, indiferent dacă acest drept este sau nu protejat de

Convenție. Trebuie să fie vorba despre o contestație reală și serioasă, care poate privi

atât existența însăși a dreptului, cât și întinderea sa sau modalitățile sale de

exercitare. În sfârșit, rezultatul procedurii trebuie să fie în mod direct decisiv pentru

dreptul „civil” în cauză, o legătură foarte slabă ori consecințe îndepărtate nefiind

suficiente pentru ca art. 6 §1 să fie aplicabil [Regner împotriva Republicii Cehe

(MC), §99; Károly Nagy împotriva Ungariei (MC), §60; Naït-Liman împotriva

Elveției (MC), §106].

CEDO, a Hotărârii Curții Constituționale nr. 5 din 14 februarie 2023 și articolul 12

alin. (4) din Legea nr. 26/2022, pentru a stabili dacă în cadrul procedurii de evaluare

reluate Comisia de evaluare a admis unele erori procedurale grave, care afectează

caracterul echitabil al procedurii de evaluare, urmează a fi verificat faptul dacă

reclamantului Victor Comerzan i-au fost respectate drepturile procedurale prevăzute

de lege specială.

apreciere a Comisiei în ce privește „dubiile serioase” nu este nelimitată (concluziile

trebuie să se bazeze pe date obiective), ea este destul de largă. Eventualele riscuri în

raport cu beneficiile, în cazul neadmiterii unui candidat, deși, integru, însă care nu a

fost în stare să înlăture anumite dubii în privința sa, sunt cu mult mai mici decât în

situația în care este admis un candidat neintegru din considerentul că orice dubiu ar

27

trebui să fie interpretat în favoarea persoanei. Această stare e determinată atât de

interesul general sporit față de procesul de preselecție în Consiliul Superior al

Procurorilor, cât și de eventuala interferență redusă în drepturile subiecților supuși

evaluării, spre deosebire de consecințele vetting-ului propriu-zis.

se pune în discuție dreptul reclamantului de a rămâne în profesie, ci se referă la o

evaluare pre-vetting, adică la un exercițiu unic, de preselecție în organul de

autoadministrare, într-un moment istoric, caracterizat printr-o percepție general

acceptată că lucrurile în justiție merg foarte prost având la bază diferite cauze

(corupție, neprofesionalism, obediență cronică față de politic etc.). În astfel de

circumstanțe este imperios necesar ca persoanele care să acceadă în organele de

autoadministrare să aibă o reputație ireproșabilă, ca să nu existe nici un dubiu în

privința lor. Or, în caz contrar, deciziile adoptate de aceste organe, inclusiv cele prin

care se va răsturna o eventuală propunere care va veni deja din partea unei comisii

vetting, nu se vor bucura de credibilitate și nu vor avea capacitatea de a convinge

publicul larg că sunt corecte.

„În contextul evaluării candidaților menționați la alin. (1) este verificată și averea

persoanelor apropiate candidaților, astfel cum acestea sunt definite în Legea

nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, precum și a

persoanelor menționate la art. 33 alin. (4) și (5) din Legea nr. 132/2016 cu privire

la Autoritatea Națională de Integritate.”

vigoare până la 01 august 2016):

„Procurorul este supus unui regim de interdicții conform căruia nu are dreptul să

desfășoare activitate de întreprinzător sau activitate comercială, direct sau prin

persoane interpuse.”

2016):

„(1) Funcția de procuror este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată,

precum și cu alte activități remunerate sau neremunerate.

(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), procurorul poate desfășura activități

didactice și științifice. Regulile privind cumulul funcției cu aceste activități se

stabilesc de către Consiliul Superior al Procurorilor.”

Consiliului Superior al Procurorilor nr. 12-3d-228/11 din 04 octombrie 2011:

„Procurorul este obligat:

a) să îndeplinească atribuțiile de serviciu în conformitate cu legea și actele

internaționale la care Republica Moldova este parte;

28

b) să respecte regulile deontologice ale procurorilor și să se abțină de la fapte care

compromit onoarea și demnitatea profesiei de procuror.”

Consiliului Superior al Procurorilor nr. 12-3d-228/11 din 04 octombrie 2011:

„În afara exercitării atribuțiilor de serviciu procurorul:

a) va dispune de un comportament care ar păstra și consolida încrederea populației

în imparțialitatea și prestigiul activității de procuror.

d) se va comporta într-un mod în care să promoveze și să mențină încrederea

publicului în profesia de procuror

e) nu trebuie să îndeplinească însărcinări care ar putea fi percepute drept acte ce

compromit integritatea, probitatea și imparțialitatea lui ca procuror.”

procurorii se află în serviciul societății, sunt responsabili de conduita lor și au datoria

ca prin fiecare acțiune și decizie să onoreze jurământul depus, respectând cele mai

înalte standarde de etică și conduită potrivit următoarelor principii:

„6.1 Principiul supremației legii

Potrivit acestui principiu, procurorul trebuie:

6.1.1 să respecte legislația națională și actele internaționale la care Republica

Moldova este parte, principiile judecății echitabile cum sunt prevăzute în articolul

6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și

a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului, actele normative ale

Procuraturii, și ale organelor de autoadministrare a procurorilor.”

publică nr. 199 din 16 iunie 2010:

„Funcțiile de demnitate publică sunt inter alia: Procuror General, prim-adjunct al

Procurorului General, adjunct al Procurorului General, procurori de toate

nivelurile.”

personale nr. 133/2016:

„Subiecți ai declarării averii și a intereselor personale sunt:

a) persoanele care dețin funcțiile de demnitate publică prevăzute în anexa la Legea

nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate

publică.”

„Subiecții prevăzuți la art. 3 alin. (1) declară:

d) activele financiare ale subiectului declarării, adică numerarul în monedă

națională sau în valută străină care depășește valoarea a 15 salarii medii pe

economie și care nu face obiectul unor depuneri în instituțiile financiare. Conturile

bancare, unitățile de fond în fondurile de investiții, formele echivalente de

29

economisire și investire, plasamentele, obligațiunile, cecurile, cambiile,

certificatele de împrumut, alte documente care incorporează drepturi patrimoniale

personale ale subiectului declarării, ale membrilor de familie sau ale

concubinului/concubinei lui, investițiile directe în monedă națională sau în valută

străină făcute de el sau de membrii familiei lui, concubinul/concubina lui, precum

și alte active financiare, dacă valoarea însumată a tuturor acestora depășește

valoarea a 15 salarii medii pe economie.”

„Responsabilitatea pentru depunerea în termen a declarației, precum și pentru

veridicitatea și deplinătatea informațiilor o poartă persoana care o depune.”

„Declarația se depune anual, până în data de 31 martie, indicându-se veniturile

obținute de către subiectul declarării împreună cu membrii de familie,

concubinul/concubina lui în anul fiscal precedent, de asemenea bunurile deținute și

interesele personale prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b)-m) la data depunerii

declarației.”

și interese personale, aprobată prin Ordinul Autorității Naționale de Integritate nr. 2

din 13 ianuarie 2017 (în vigoare de la 17 februarie 2017 până la 18 februarie 2022):

„Capitolul V „ACTIVE FINANCIARE ÎN ȚARĂ ȘI/SAU ÎN STRĂINĂTATE”

se completează după cum urmează:

La secțiunea C. „Numerar în monedă națională și/sau în valută străină care

depășește suma a 15 salarii medii pe economie și care nu face obiectul unor

depuneri în instituții financiare și alte documente care încorporează drepturi

patrimoniale” - se declară numerarul în monedă națională sau în valută străină care

depășește valoarea a 15 salarii medii pe economie la data depunerii declarației și

care nu face obiectul unor depuneri în instituțiile financiare sau alte documente care

incorporează drepturi patrimoniale, în baza cărora titularii dețin mijloace financiare

cu o valoare care depășește limita stabilită, specificând și indicând numele și

prenumele subiectului declarării, membrului familiei sau concubin/concubinei

acestuia sau, după caz, ale persoanei cui au fost transmise mijloacele financiare,

anul și luna când au fost dobândite drepturile, suma și valuta (la documente care

incorporează drepturi patrimoniale pot fi atribuite recipisele în baza cărora au fost

acordate mijloace financiare ca împrumut către terțe persoane etc.).”

de avere și interese personale în formă electronică, aprobat prin Ordinul Autorității

Naționale de Integritate nr. 15 din 27 februarie 2018 (în vigoare de la 09 martie 2018

până la 18 februarie 2022):

„VIII. Completarea compartimentului „Active financiare”:

Pct. 38 Informația privind activele financiare în țară și/sau în străinătate se

completează după cum urmează:

30

3) La secțiunea C „Numerar în monedă națională și/sau în valută străină care

depășește suma a 15 salarii medii pe economie și care nu face obiectul unor

depuneri în instituții financiare și alte documente care încorporează drepturi

patrimoniale” se indică numerarul în monedă națională sau în valută străină care

depășește valoarea a 15 salarii medii pe economie la data depunerii declarației și

care nu face obiectul unor depuneri în instituțiile financiare sau alte documente care

încorporează drepturi patrimoniale, în baza cărora titularii dețin mijloace financiare

cu o valoare care depășește limita stabilită și anume:

a) „Numele beneficiarului efectiv” – se indică numele de familie și prenumele

subiectului declarării, al membrului de familie sau al concubinului/concubinei

acestuia;

b) „Suma și valuta” - se indică suma în monedă națională sau în valută străină, la

data depunerii declarației;

c) „Titularul bunului”- se indică numele de familie și prenumele persoanei fizice

sau denumirea persoanei juridice care posedă numerarul/dreptul patrimonial;

d) „Tipul titularului” – se indică una din opțiuni: (1) persoană fizică rezidentă; (2)

persoană fizică nerezidentă; (3) persoană juridică rezidentă; (4) persoană juridică

nerezidentă. Acest câmp se completează doar în cazul în care titularul este altul

decât beneficiarul efectiv;

e) „Informații de identificare a titularului altul decât beneficiarul efectiv” – în cazul

persoanei fizice rezidente în Republica Moldova se indică numărul de identificare

de stat al persoanei fizice (IDNP). În cazul persoanei fizice nerezidente se indică

țara de reședință și numărul de identificare național (dacă numărul de identificare

nu este aplicabil, se indică numărul de identificare fiscal).

În cazul persoanei juridice rezidente se indică numărul de identificare de stat al

persoanei juridice (IDNO). În cazul persoanei juridice nerezidente se indică țara sau

jurisdicția în care este înregistrată persoana juridică și numărul de înregistrare în

registrul de stat din țara/jurisdicția respectivă.”

procurorilor, în temeiul Legii nr. 26/202, prevede că:

„La evaluarea conformității cu criteriul de integritate etică, Comisia poate lua în

considerare seriozitatea sau gravitatea, contextul adiacent și premeditarea asociată

oricărui incident de integritate etică și, în cazul incidentelor minore, dacă a existat

o perioadă de timp suficientă fără incidente ulterioare. La determinarea gravității,

Comisia va lua în considerare toate circumstanțele, care să cuprindă, dar fără a se

limita la următoarele:

a. dacă incidentul a fost un eveniment singular;

b. lipsa unor prejudicii sau producerea de prejudicii nesemnificative în adresa

intereselor private sau publice (inclusiv încrederii publice) – cum ar fi o încălcare

obișnuită a regulamentului rutier;

c. sau care nu este perceput de către un observator obiectiv drept atitudine lipsită de

respect față de ordinea socială care decurge din nerespectarea regulilor și

regulamentelor.”

31

evaluare al Comisiei de evaluare a procurorilor, în temeiul Legii nr. 26/202, în

hotărârea sa Xhoxhaj vs. Albania, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a calculat

averea nejustificată după cum urmează:

„În sensul acestei hotărâri, „active lichide” înseamnă (A) soldul economiilor în

numerar la sfârșitul unui anumit an calendaristic, așa cum este determinat de

organismele de verificare a integrității (vetting), care ar trebui să fie egal cu

(B) soldul bănesc disponibil al reclamantei și al partenerului ei din anul

calendaristic precedent, plus (C) venitul anual al reclamantei și al partenerului ei

generat în cursul anului calendaristic de raportare, conform documentelor

juridice/oficiale, minus (D) orice cheltuieli (inclusiv, dar fără a se limita la,

cheltuieli de trai, cheltuieli de călătorie, rambursări ipotecare). Eventualele

discrepanțe în care (A) este mai mare decât (B + C – D) ar da naștere unor active

lichide nejustificate care nu sunt susținute de fluxul de numerar determinat din

documentele din dosar.”

An calendaristic (sau orice altă perioadă)

Fluxuri în numerar de intrare Fluxuri de numerar de ieșire

„(B) soldul bănesc disponibil al reclamantei „(D) orice cheltuieli (inclusiv, dar fără a se

și al partenerului ei din anul calendaristic limita la, cheltuieli de trai, cheltuieli de

precedent” călătorie, rambursări ipotecare)”

„(C) venitul anual al reclamantei și al

partenerului ei realizat în cursul anului „(A) soldul economiilor de numerar la

calendaristic de raportare, conform sfârșitul unui anumit an calendaristic”

documentelor juridice/oficiale”

Astfel, există avere nejustificată dacă: A > B + C – D. La rearanjarea ecuației prin

adăugarea D pe ambele părți: A + D > B + C (sau: B + C < A + D). Exprimată

verbal pe scurt, această formulă calculează dacă fluxurile de numerar de ieșire

(„mod de viață” (A + D)) sunt mai mari decât venitul legitim (B + C).

evaluare al Comisiei de evaluare a procurorilor, în temeiul Legii nr. 26/202:

„Cheltuielile de consum pentru populație (CCP) sunt determinate și publicate anual

de Biroul Național de Statistică (BNS). Aceste cheltuieli includ următoarele

categorii: 1) produse alimentare și băuturi nealcoolice; 2) băuturi alcoolice și

articole de tutungerie; 3) îmbrăcăminte și încălțăminte; 4) întreținerea locuinței,

apă, electricitate și gaze; 5) mobilier; echipamente de uz casnic și întreținerea de

rutină a acestora; 6) sănătate; 7) transport; 8) comunicare; 9) recreere și cultură;

10) educație; 11) restaurante și hoteluri; 12) bunuri și servicii diverse. Suma exactă

pe fiecare candidat este calculată de Secretariatul Comisiei folosind datele BNS,

ținând cont de numărul membrilor familiei, zona de reședință (rurală sau urbană)

CCP parte din „cheltuieli” (sau fluxurile de numerar de ieșire).

32

Notă practică: „Cheltuielile de Consum ale Populației” se referă la faptul că

declarantul trebuie să cheltuiască o anumită sumă pentru cheltuieli esențiale

(nedeclarate), precum chirie/servicii comunale, îmbrăcăminte, transport,

alimentație, medicamente, electrocasnice, gadgeturi etc.”

evaluare al Comisiei de evaluare a procurorilor, în temeiul Legii nr. 26/202:

„Dacă ieșirile subtotale sunt mai mari decât veniturile subtotalului, atunci există un

dezechilibru financiar cu privire la declarant.”

evaluare al Comisiei de evaluare a procurorilor, în temeiul Legii nr. 26/202:

„În așa mod, într-o structură mai detaliată, formula arată după cum urmează:

Fluxuri de numerar în timpul perioadei [așa cum sunt definite]

Fluxuri de numerar de intrare Fluxuri de numerar de ieșire

Economii bancare și de numerar la

începutul perioadei.

Cheltuieli aferente bunurilor

precum imobile, vehicule, obiecte

prețioase, acțiuni etc., sau obiecte

Venituri cum ar fi salariul,

imateriale precum vacanțe, nunți,

comisioanele, veniturile, cadourile

taxe școlare etc. Toate celelalte

primite în bani, profiturile primite,

fluxuri de numerar de intrare, cum ar

moștenirea banilor etc.

fi împrumuturile primite de la

creditori sau împrumuturile

rambursate de debitori.

Toate celelalte fluxuri de numerar

Alte fluxuri de numerar de ieșire,

de intrare, cum ar fi împrumuturile

cum ar fi împrumuturile acordate

primite de la creditori sau

unui debitor sau împrumuturile

împrumuturile rambursate de

rambursate unui creditor.

debitori.

Cheltuielile de Consum ale

Populației (așa cum sunt definite).

Economii bancare și de numerar la

sfârșitul perioadei.

= Subtotal de intrare = Subtotal de ieșire

Dacă subtotal de ieșire > subtotal de venit, atunci există venit nedeclarat.

33

ARGUMENTELE PĂRȚILOR

a. Argumentele reclamantului

împotriva Comisiei de evaluare a procurorilor, solicitând anularea deciziei Comisiei

de evaluare a procurorilor nr. 30 din 06 decembrie 2024 „privind candidatura lui

Victor Comerzan, candidat la funcția de membru al Colegiului de disciplină și etică

din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor” și dispunerea reevaluării sale.

motive, caracterul viciat al procedurii de evaluare și încălcarea dreptului la apărare.

Or, în cadrul desfășurării procedurii de evaluare au fost comise repetate abateri de

la cerințele unei bune administrări, în special prin acordarea unor termene

nerezonabile pentru formularea răspunsurilor la întrebările Comisiei. Solicitările de

informații au fost adresate în mod repetat în zile de sărbătoare, în zile de vineri, după

încheierea programului de lucru sau în perioadele de concediu legal, ceea ce a

împiedicat în mod obiectiv colectarea și transmiterea informațiilor într-un termen

adecvat. Aceste circumstanțe au avut drept consecință încălcarea dreptului său la

muncă și la odihnă, dar și a dreptului la o evaluare echitabilă.

cărora ar exista „dubii serioase” în privința conformității sale cu criteriile de

integritate etică și financiară, ca fiind arbitrare, fără o fundamentare adecvată și cu

încălcarea principiului proporționalității.

case de locuit în or. Briceni, reclamantul a remarcat că lucrările au fost efectuate

începând cu anul 2005, pe parcursul unei perioade îndelungate, cu implicarea

familiei și rudelor, fără angajarea unor firme specializate și prin achiziționarea în

numerar a materialelor de construcție, de la surse care, în acea perioadă, nu ofereau

bonuri fiscale.

2000–2010, în care asemenea practici erau obișnuite în Republica Moldova, iar lipsa

documentelor justificative nu echivalează cu lipsa justificării cheltuielilor. În acest

sens, reclamantul a făcut trimitere la cauza Miron contra Comisiei de evaluare, în

care s-a reținut că imposibilitatea dovedirii unor fapte negative (inexistența

bonurilor) nu poate fi imputată candidatului.

reclamantul susține că acestea au fost folosite fie pentru nevoi personale, fie pentru

a sprijini, în mod dezinteresat, unele persoane apropiate (prieteni, frate), fără a obține

foloase sau venituri.

34

incompatibile cu funcția publică și că nu a fost niciodată fondator sau beneficiar

efectiv al unei gospodării țărănești sau al altei întreprinderi economice.

atribuite lui și a susținut că unele semnături nu îi aparțin. Prin urmare, concluzia

Comisiei că ar fi exercitat o activitate economică mascată este considerată ca fiind

neîntemeiată și disproporționată.

2017, 2018 și 2021, reclamantul a menționat că a deținut constant economii în

numerar sub pragul de declarare obligatorie (15 salarii medii pe economie), iar

cheltuielile curente ale familiei au fost susținute în mare parte de rude apropiate

(părinți, socri), care locuiesc la țară și contribuie prin produse și resurse naturale.

Reclamantul a contestat calculul Comisiei, care ar fi luat în considerare estimări

arbitrare privind consumul mediu lunar (CPP), neîntemeiate pe probe concrete.

reclamantul a notat că, automobilul de model Toyota Camry a fost procurat în baza

contractului din 3 octombrie 2017, prin care au fost stabilite condiții de achitare a

primei rate de 19 160 USD (care la acea dată constituia 342 496 MDL (17,60 MDL

per 1 USD)) și perfectarea contractului de asigurare CASCO, pentru care s-a achitat

26 141 MDL, în total 368 637 MDL. Astfel, pentru procurarea acestui automobil a

fost contractat un credit de la „Credit Rapid” în sumă de 250 490 MDL, la care s-a

adăugat suma de 120 000 MDL provenită din vânzarea unui automobil Toyota

Camry, a/f 2003, pe care anterior l-a avut în proprietate, obținându-se în tonal

370 490 MDL, sumă necesară pentru achitarea primei rate și a primei de asigurare

CASCO.

nu poate fi raportată la capitolul cheltuieli în anul 2017, așa cum este indicat în

tabelul din decizia contestată, pentru că acestea se repetă, adică cheltuielile expuse

potrivit versiunii Comisiei de evaluare, urmează a însuma 92 124 + 342 496 +

26 141, în total 460 761 MDL.

de accesorii pentru pescari și vânători, 3 042 MDL la Toyota Moldova Center,

29 250 MDL magazin de haine de marcă, 6 335 MDL într-un magazin de haine

sport, care sunt indicate de Comisie, reclamantul a menționat că aceste circumstanțe,

nu au fost puse în discuție nici în cadrul rundelor de întrebări, nici în timpul audierii

sale, iar având în vedere timpul limitat pentru formularea prezentei contestații, nu a

putut să le verifice și ofere o claritate exactă asupra acestora, dar a bănuit că aceste

achiziții au fost achitate cu cardul său la rugămintea unor prieteni, pentru a beneficia

35

de reducerile pe care acest card le oferea, după care îi era restituită în numerar suma

decontată.

de activități cum ar fi pescuitul și vânătoarea, fapt care poate fi confirmat de orice

persoană care-l cunoaște. Respectiv, în opinia sa, aceste cheltuieli nu pot fi raportate

pentru a deduce ulterior, modul de viață și cheltuielile curente de întreținere a

familiei sale.

evaluare ar lua în calcul suma economiilor financiare până la 15 salarii medii, care

nu urmau a fi declarate și excludea cuantumul pentru CPP, care este bazată pe

incertitudine și constituie doar o presupunere, atunci suma de 126 349 MDL dispare

și nu se constată o careva diferență de venituri și cheltuieli pentru acest an, respectiv

nu există o încălcare a unui criteriu de integritate financiară, care ar duce la

nepromovarea evaluării candidatului.

reclamantul a menționat, la fel ca și pentru anii precedenți, că la finele fiecărui an,

am avut economii în numerar, inclusiv la finele anului 217, care însă dat fiind faptul

că acestea nu constituiau mai mult de 15 salarii medii pe economie, nu au fost

declarate în declarația anuală respectivă.

„Credit Rapid” în sumă de 250 490 MDL, Comisia de evaluare nu a luat în

considerare și nu a dezbătut argumentele sale, precum că în anul 2015 i-a fost

restituit integral un împrumut acordat anterior unui coleg C.E., iar în anul 2016,

aproximativ prin luna martie, această sumă a împrumutat-o deja socrilor săi, cărora

le-a transmis echivalentul în valută a 200 000 MDL, care i-a fost restituită la

începutul lunii ianuarie 2018. Astfel, la suma ce i-a fost restituită de către socri, a

mai adăugat din economiile sale salariale și ale soției și imediat a achitat creditul

primit de la „Credit Rapid”, pentru a nu admite calcularea unor plăți bancare

majorate.

sa de avere, din motiv că s-a efectuat până la intrarea în vigoare a Legii privind

declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016.

fost indicată, ca fiind cheltuieli suportate de dânsul suma de 61 727 MDL, care ar

constitui rambursarea creditului acordat în formă de linie de credit revolving de la

banca „M”, or, aceasta este linia de credit pe care a accesat-o la rugămintea unui

prieten G.V., care activa la acel moment în domeniul agriculturii și gestiona o

gospodărie țărănească încă din 2007 și tot el a restituit sumele acordate în baza

acestui credit.

36

contradictorie, deoarece pe de o parte anterior a considerat că accesarea și acordarea

creditelor în favoarea unor terțe persoane constituie o încălcare de etică și eventual

pentru aceasta urmează să fie sancționat cu nepromovarea evaluării, iar pe de altă

parte aceleași fapte nu s-au luat în considerare de către Comisia la calcularea

raportului dintre venituri și cheltuieli în anul 2018. Totodată, dacă pentru această

perioadă Comisia de evaluare ar fi stabilit obiectiv, reieșind dintr-o analiză bazată

pe probe și ar lua în calcul toate aspectele relevante, atunci această diferență în sumă

de 133 200 MDL nu ar fi apărut și nu s-ar fi constatat diferență dintre venituri și

cheltuieli pentru acest an, iar, în consecință, Comisia nu constata încălcarea unui

criteriu de integritate financiară, fapt ce ar fi dus la nepromovarea evaluării

candidatului.

reclamantul a menționat, la fel ca și pentru anii precedenți, că la finele fiecărui an,

am avut economii în numerar, inclusiv la finele anului 2020, care însă dat fiind faptul

că acestea nu constituiau mai mult de 15 salarii medii pe economie, nu au fost

declarate în declarația anuală respectivă.

pentru CCP, or, această este doar o presupunere neargumentată și nu poate fi aplicată

direct la caz, deoarece cheltuielile de consum ale familiei sale practic în totalitate

erau asigurate de către părinți și socri, care locuiau la țară și îi aprovizionau cu

produsele alimentare necesare.

117 000 MDL (ce reprezintă circa 14,8 salarii medii pe economie în anul 2020),

217 560 MDL veniturile sale salariale oficial și 56 309 MDL veniturile salariale ale

soției, atunci se primește în total suma 273 869 MDL. Acest fapt, la rândul său, atestă

că familia sa a dispus de resurse financiare suficiente pentru a acoperi cheltuielile

din anul 2021, inclusiv cele pentru asigurarea vieții în sumă de 68 389 MDL,

procurarea a 2 terenuri în sumă de 163 593 MDL, plata contractului de studii a

feciorului 10 500 MDL și achiziționarea automobilului Skoda Rapid în sumă de

115 000 MDL. Ba mai mult ca atât, după calcularea acestor fluxuri de ieșire din

suma de 273 869 MDL, rămâne un sold pozitiv de cca 33 387 MDL, care poate fi

raportat ca cheltuieli de consum curent (circa 2 800 MDL/lunar).

criteriu de integritate financiară, care ar duce la nepromovarea evaluării sale.

fi luată în considerare, cu titlu de principiu al unificării practicii judiciare,

jurisprudența Curții Supreme de Justiție în cauze de contencios administrativ,

37

soluționate anterior privind procedura de pre-vetting, în special cauzele Osoianu

contra Comisei de evaluare și Miron contra Comisiei de evaluare (nr. 3-9/23).

în cauze similare, în care, în prezența unor situații comparabile sau chiar mai grave,

s-au adoptat decizii favorabile. Deși, prin prisma principiului egalității în fața legii

și interzicerea discriminării, dar și a jurisprudenței constante a Curții Supreme de

Justiție, autoritățile publice sunt ținute să își exercite dreptul discreționar într-un mod

uniform și previzibil (art. 25 și art. 225 din Codul administrativ).

serioase”, care, în lipsa unei definiții legale și a unor garanții metodologice clare, a

fost utilizat de Comisie într-o manieră formalistă și subiectivă. Potrivit

reclamantului, acest standard ar trebui să se întemeieze pe o probabilitate ridicată a

neconformității cu criteriile legale, iar în caz de echilibru între ipoteze, îndoiala ar

trebui interpretată în favoarea candidatului, în conformitate cu principiile statului de

drept și ale justiției echitabile.

integral pretențiile și argumentele formulate în contestație, solicitând admiterea

acțiunii.

b. Argumentele pârâtei

electronice referință pe marginea contestației lui Victor Comerzan, prin care a

solicitat respingerea acțiunii. Comisia a menționat că explicațiile reclamantului nu

au fost suficiente pentru a înlătura dubiile sale.

2024 a fost adoptată cu respectarea întru totul a Legii nr. 26/2022, fără a aduce

atingere drepturilor sau intereselor legitime ale reclamantului. Procesul de evaluare

a parcurs toate etapele legale prevăzute, de la solicitarea declarațiilor și informațiilor

suplimentare, până la audierea publică și comunicarea deciziei, oferindu-i

reclamantului ocazia reală de a-și susține poziția și de a răspunde la toate dubiile

ridicate de Comisie.

răspunsuri, reclamantul a avut posibilitatea deplină de a prezenta explicații și

documente justificative în susținerea poziției sale, iar Comisia a analizat cu diligență

toate materialele oferite, în spiritul garantării unui proces echitabil.

transferul sarcinii probațiunii către candidat, în măsura în care Comisia identifică

neconcordanțe sau dubii privind integritatea acestuia. Într-un astfel de context,

38

Comisia are obligația de a oferi candidatului oportunitatea de a răspunde și de a

înlătura aceste dubii prin documente și explicații clare.

jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a recunoscut legitimitatea

unui astfel de mecanism în procedurile de evaluare a integrității (cauzele García Ruiz

c. Spaniei [GC], nr. 30544/96; Gogitidze și alții împotriva Georgiei, nr. 36862/05;

Grayson și Barnham c. Regatului Unit, nr. 19955/05 și 15085/06, 23 septembrie

2008; Xhoxhaj c. Albaniei, nr. 15227/19).

lipsa integrității, ci doar existența unor suspiciuni rezonabile, pe care candidatul nu

reușește să le răstoarne.

Comisia de evaluare a susținut că decizia contestată nu afectează statutul profesional

al reclamantului în calitate de procuror și nu produce efecte juridice care să-i

pericliteze cariera în afara funcției la care a candidat. Or, art. 13 alin. (6) din Legea

nr. 26/2022 stabilește în mod clar că o decizie de nepromovare a evaluării are doar

rolul de a împiedica accesul la o funcție electivă sau de conducere, fără alte

consecințe asupra statutului profesional sau a demnității publice.

reclamantul a avut dreptul de a refuza publicarea deciziei, fapt de care a beneficiat,

ceea ce denotă respectarea dreptului său la protejarea vieții private și a reputației

profesionale.

evaluării nu este de a stabili, dincolo de orice îndoială, lipsa de integritate, ci de a

verifica dacă există sau nu „dubii serioase” privind conformitatea candidatului cu

standardele etice și financiare.

ci a apreciat, potrivit propriei convingeri, că răspunsurile oferite de candidat nu au

fost suficiente pentru a elimina suspiciunile apărute în baza documentelor și

informațiilor acumulate. Această abordare este susținută și de Opinia Comisiei de la

Veneția, potrivit căreia mecanismul de vetting are rol de filtrare, nu de sancționare,

iar deciziile de nepromovare se pot baza și pe simpla existență a unor riscuri

percepute, în absența unei fapte ilicite dovedite.

fi cenzurată de instanță sub aspectul oportunității. Or, potrivit art. 225 alin. (1) din

Codul administrativ și art. 14 din Legea nr. 26/2022, instanța nu este competentă să

se pronunțe asupra oportunității deciziei administrative, ci doar asupra legalității

39

acesteia. Evaluarea caracterului adecvat al deciziei sau aprecierea gradului de

convingere format de Comisie țin de discreționarul administrativ al autorității.

sa convingere decât dacă s-ar dovedi erori procedurale grave sau abateri vădite de la

cadrul legal, ceea ce, în opinia pârâtei, nu s-a produs în prezenta cauză.

administrativ în ceea ce privește procedura de evaluare, deoarece conform art. 4

alin. (4) din Legea nr. 252/2023 Comisia de evaluare nu este o autoritate publică în

sensul Codului administrativ. Acest fapt fac inaplicabile prevederile Codului

administrativ în materia procedurii administrative, cu excepția strictă a procedurii

contenciosului (Cartea III). Ca urmare, susținerile reclamantului privind

nerespectarea Codului administrativ în procesul evaluării sunt neîntemeiate.

reclamantului și a susținut integral argumentele formulate în referință, solicitând

respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată.

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că, potrivit extraselor din poșta electronică

Outlook cu adresa „office@vettingmd.org”, decizia Comisiei de evaluare a

procurorilor nr. 30 din 6 decembrie 2024 a fost expediată pentru notificare

reclamantului Victor Comerzan la 27 decembrie 2024 și confirmată ca recepționată

la 27 decembrie 2024 (fila 39-42 din documentul întitulat „001. Cronologia

corespondenței prin email cu candidatul V. Comerzan” din dosarul electronic

prezentat de Comisia de evaluare). Astfel, în speță, reclamantul a respectat

prevederile art. 14 alin.(1) din Legea nr. 26/2022, deoarece cererea de contestare a

fost depusă la 31 decembrie 2024.

special învederează că, în aplicarea supremației dreptului, instanța judecătorească de

contencios administrativ ține cont de jurisprudența CtEDO. Potrivit acestei

jurisprudențe, obligația instanței judecătorești de motivarea hotărârilor judecătorești

nu poate fi înțeleasă că impunând un răspuns pentru fiecare argument (hot. García

Ruiz c. Spaniei, 1999, § 26). Totuși, orice argument decisiv pentru rezultatul

procedurii necesită un răspuns clar (hot. Ruiz Torija c. Spaniei, 1994, § 30; și, pentru

comparație, Petrović și Alții c. Muntenegru, 2018, § 43), în special argumentele cu

privire la drepturile și obligațiile garantate de Convenția Europeană pentru

Drepturile Omului (hot. Fabris c. Franței, 2013, § 72 in fine; Paun Jovanović

c. Serbiei, 2023, § 108).

a. Relația dintre Codul administrativ și Legea nr. 26/2022

40

Codul administrativ sunt legi organice. Legea nr. 26/2022 a fost votată în lectură

finală după adoptarea Codului administrativ și reglementează în detaliu procedura

de evaluare externă, modul de adoptare a deciziilor Comisiei de evaluare și de

examinare a contestației împotriva deciziilor adoptate în temeiul Legii nr. 26/2022.

Așa, Legea nr. 26/2022 este una specială. Din motivele expuse supra și prin prisma

art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, prioritatea normelor din Legea nr. 26/2022

nu poate genera în această cauză discuții.

2022, după consultarea repetată cu Comisia de la Veneția. Legea a fost adoptată

pentru a asigura integritatea viitorilor membri ai Consiliului Superior al

Magistraturii, ai Consiliului Superior al Procurorilor și ai organelor specializate ale

acestora, precum și a spori încrederea publică în sistemul de justiție. Comisia de la

Veneția a examinat inclusiv necesitatea evaluării externe și a admis că, în contextul

Republicii Moldova, aceasta ar putea avea loc.

este într-o oarecare măsură diferită de prevederile Codului administrativ în ceea ce

privește termenele de procedură, probațiunea, anularea actelor emise de Comisie,

procedura contenciosului administrativ, etc. Având în vedere că Legea nr. 26/2022

este o lege specială în raport cu Codul administrativ, prevederile Legii nr. 26/2022

au prioritate față de celelalte norme din Codul administrativ, iar în cazul aspectelor

nereglementate de Legea nr. 26/2022 prevederile Codului administrativ sunt

aplicabile în măsura în care nu contravin scopului Legii nr. 26/2022. Or, excluderea

integrală de la aplicare a Codului administrativ este imposibilă din punct de vedere

al rolului central și legăturii organice a Codului administrativ cu

domeniile/subdomeniile dreptului administrativ

b. Sarcina probațiunii în cadrul evaluării externe

respectare a proporționalității este o sarcină probatorie exclusivă a autorității

publice. La aspectul dat, Completul de judecată special reiterează că, Legea

nr. 26/2022 are prioritate față de Codul administrativ.

sarcina probațiunii trece asupra candidatului pe parcursul procesului de evaluare. În

faza inițială este în obligația Comisiei de a acumula date și informații, făcând uz de

competențele sale legale (art. 6 din Legea nr. 26/2022) și cu respectarea obligațiilor

legale (art. 7 din Legea nr. 26/2022). Însă, odată cu apariția unor neclarități și în

scopul elucidării acestora, Comisia oferă candidatului posibilitatea de a prezenta

date și informații suplimentare (art. 10 alin. (7) din Legea nr. 26/2022). Prezentarea

datelor și informațiilor suplimentare este un drept, nu o obligație, a candidatului

41

(art. 12 alin. (4) din Legea nr. 26/2022), însă neexercitarea acestui drept (prin refuz,

fățiș sau tacit, ori prin prezentarea unor date incomplete sau neconcludente) riscă să

inducă Comisia la concluzia că există dubii serioase că candidatul nu întrunește

criteriile de integritate (art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022). Respectiv, este în

interesul candidatului să preia sarcina probațiunii, iar acest transfer legislativ nu

numai că nu încălcă, dar și protejează efectiv drepturile candidatului.

candidat a fost dezvoltată la nivel internațional. Astfel, Comisia Europeană pentru

Democrație prin Lege (Comisia de la Veneția) a remarcat că într-un sistem de vetting

și verificări de integritate, poate fi perfect legitim să se transfere sarcina probei de la

stat la judecătorul/procurorul care solicită recrutarea sau ocuparea unei funcții

(Opinia Comisiei de la Veneția nr. 1064/2021 din 09 februarie 2022 cu privire la

dezvoltarea procesului de vetting în sistemul judiciar, Kosovo; § 68). Procesul de

redesemnare, pe de altă parte, transformă toți angajații în solicitanți, iar sarcina

probei revine acestor persoane, care trebuie să facă dovada că sunt apte pentru

exercitarea funcției în cauză (ibidem, §95).

probațiunii nu este contrară Constituției, făcând referire la o opinie a Comisiei de la

Veneția. Această inversare a sarcinii probațiunii nu a fost considerată per se arbitrară

nici de către CtEDO (a se vedea hotărărârile Xhoxhaj c. Albaniei, 2021, § 352 și

Sevdari c. Albaniei, 2022, § 130).

c. Cazurile în care CSJ poate admite contestația

poate admite contestația doar dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, au

fost admise „unele erori procedurale grave, care afectează caracterul echitabil al

procedurii de evaluare, și că există circumstanțe care puteau duce la promovarea

evaluării de către candidat”. Această prevedere a apărut în Legea nr. 26/2022 după

o hotărâre a Curții Constituționale din 14 februarie 2023, în care s-a menționat că

este admisibil de a nu anula deciziile Comisiei de evaluare pentru „erori de

procedură nesemnificative”. Curtea Constituțională a acceptat ca controlul judiciar

al actelor emise în cadrul evaluării externe să se limiteze la circumstanțele de fapt

care puteau schimba rezultatul evaluării și la erorile procedurale grave ale Comisiei

care afectează „caracterul echitabil al procedurii de evaluare”.

făcut referire la hotărârea CtEDO Pișkin c. Turciei (2020). În § 131 al hotărârii

respective, CtEDO a menționat că instanța de judecată trebuie să fie competentă să

examineze toate aspectele centrale ale cauzei. Acestea sunt chestiuni de fapt sau de

drept care, dacă nu ar fi avut loc (în cazul aspectelor de fapt) sau ar fi fost soluționată

în mod opus (în cazul chestiunilor de drept), ar fi dus la o altă concluzie a Comisiei.

42

contestațiilor depuse conform Legii nr. 26/2022 este una mai limitată decât cea

prevăzută de Codul administrativ. Ea poate anula decizia Comisiei de evaluare doar

în cazurile menționate de Legea nr. 26/2022, iar celelalte temeiuri prevăzute de

Codul administrativ pentru anularea actului administrativ nu sunt aplicabile.

Comisiei. Prin urmare, Curtea Supremă de Justiție poate conchide în aceeași cauză

că unele dubii serioase constatate de Comisie nu există, iar alte dubii există.

Existența unui singur dubiu este suficient pentru nepromovarea evaluării externe.

După cum rezultă din art. 14 alin. (8) din Legea nr. 26/2022, Curtea Supremă de

Justiție nu poate admite contestația dacă constată existența cel puțin a unui dubiu

prevăzut la art. 8 alin. (2)-(5) al acestei legi.

reținute în Hotărârea nr. 5 din 14 februarie 2023, Completul de judecată special nu

va da apreciere tuturor argumentelor invocate de către reclamantul Victor Comerzan

în cererea de contestare, ci va răspunde doar criticilor ce se încadrează în criteriile

statuate de către Curtea Constituțională în vederea eventualei admiteri a acțiunii, și

anume ce țin de presupusele erori procedurale grave admise de către Comisia de

evaluare, care ar fi afectat caracterul echitabil al procedurii de evaluare, precum și

celor ce vizează presupusa existență a unor circumstanțe care puteau conduce la

promovarea evaluării de către candidatul Victor Comerzan.

d. Aplicarea principiilor de mai sus în prezenta cauză

bazează acțiunea reclamantului este pretinsul caracter prejudiciabil al deciziei pentru

cariera profesională a sa. În acest sens, este remarcabil că, potrivit spiritului Legii

nr. 26/2022, Comisia de evaluare nu constată dacă un candidat întrunește sau nu

criteriile de integritate și/sau existența a careva încălcări ale candidaților, ci doar

existența sau lipsa unor circumstanțe faptice suficiente ce permit să se ajungă la

concluzia că există dubii serioase privind conformitatea candidatei cu criteriile

legale de integritate sau, după caz, insuficiente pentru a constata lipsa de

conformitate.

privind necorespunderea candidatului cu criteriile de integritate etică și financiară,

aceasta acordă candidatului posibilitatea de a desființa aceste dubii, prin darea de

explicații la întrebările formulate și prezentarea probelor în susținerea poziției sale.

în rezultatul evaluării candidatului Victor Comerzan, Comisia de evaluare a emis

decizia nr. 30 din 6 decembrie 2024, prin care a decis că, în temeiul art. 8 alin. (1),

(2) lit. a), alin. (4) lit. b) și alin. (5) lit. c), d), e), f) și art. 13 alin. (5) din Legea

43

nr. 26/2022, candidatul nu întrunește criteriile de integritate financiară și etică,

întrucât s au constatat dubii serioase cu privire la respectarea, de către candidat, a

criteriilor de integritate etică și financiară și, prin urmare, nu promovează evaluarea.

judecată special atestă că, în urma evaluării candidatului Victor Comerzan, Comisia

de evaluare a constatat trei neconformități, două dintre care cu mai multe

subcapitole, și anume:

a) cheltuieli inexplicabile pentru construirea unei case de locuit în orașul Briceni;

b)liniile de credit revolving contractate de candidat și utilizate pentru a susține

activitățile agricole ale unor persoane terțe:

(i) primirea liniilor de credit revolving;

(ii) utilizarea liniilor de credit;

c) averea nejustificată identificată pentru perioada 2017 – 2018 și 2021:

(i) avere nejustificată în sumă de 126 349 MDL în 2017, care determină

imposibilitatea candidatul de a avea economii la începutul anului 2018;

(ii) avere nejustificată în sumă de 133 200 MDL în anul 2018;

(iii) avere nejustificată în sumă de 219 801 MDL în anul 2021.

evaluare, pe marginea aspectelor financiare și etice descrise supra, raportate la

criteriile de evaluare prevăzute la art. 8 din Legea nr. 26/2022, Completul de

judecată special reiterează că, în vederea sporirii integrității viitorilor membri ai

Consiliului Superior al Procuraturii, precum și în vederea sporirii încrederii societății

în activitatea organelor specializate ale Consiliului Superior al Procuraturii, dar și,

în general, în sistemul justiției, conform competențelor atribuite în baza Legii

nr. 26/2022, Comisia de evaluare avea obligația să verifice dacă candidatul Victor

Comerzan nu a încălcat grav regulile de etică și conduită profesională, dacă nu a

admis, în activitatea sa, acțiuni sau inacțiuni reprobabile, care ar fi inexplicabile din

punctul de vedere al unui profesionist în domeniul dreptului și al unui observator

imparțial, dacă în privința acestuia nu există suspiciuni rezonabile privind comiterea

actelor de corupție, actelor conexe actelor de corupție sau faptelor coruptibile în

sensul Legii integrității nr. 82/2017, precum și dacă nu a încălcat regimul juridic al

declarării averii și intereselor personale, al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, al restricțiilor și/sau al limitărilor, dar și dacă averea

candidatului a fost declarată în modul stabilit de legislație, conform art.8 din Legea

nr. 26/2022.

etică și financiară doar atunci când întrunește pe deplin toți indicatorii stabiliți la

art. 8 alin. (2)-(5) din Legea respectivă, faptul dat rezultă și din art. 5 alin. (1) din

Regulamentul de evaluare al Comisiei de evaluare.

44

procurorilor, aceștia se află în serviciul societății, sunt responsabili de conduita lor

și au datoria ca prin fiecare acțiune și decizie să onoreze jurământul depus,

respectând cele mai înalte standarde de etică și conduită potrivit principii stabilite,

printre care și principiul integrității.

înalte standarde de integritate și responsabilitate pentru a asigura încrederea

societății în procuratură; să se abțină de la luarea deciziilor atunci când interesele

sale, ale persoanelor înrudite prin sânge, adopție, afinitate sau ale altor persoane

apropiate familiei sale ar putea influența corectitudinea deciziilor; să se comporte

onest și decent, prin exemplul personal, să creeze o reputație impecabilă a

procurorului; să nu ofere temei de a se considera drept o persoană pretabilă comiterii

unor acte de corupție sau abuzuri.

nr. 30 din 06 septembrie 2024 (cheltuieli inexplicabile pentru construirea unei case

de locuit în orașul Briceni), Completul de judecată special vădește că, potrivit

Comisiei de evaluare, la 20 iulie 2004, candidatul a cumpărat două terenuri

învecinate în orașul Briceni la un preț total de 2 000 MDL. La 25 iunie 2005,

candidatul a obținut autorizația de a construi o casă, inclusiv o mansardă, un beci,

spații auxiliare și un spațiu de depozitare. Casa a fost dată în exploatare la 31 iulie

2014.

evaluate în 2014 în scopuri fiscale după cum urmează: o casă de locuit cu suprafața

de 85,6 m.p. – la 63 474 MDL și două construcții auxiliare: una cu suprafața de 119,5

m.p. la 61 638 MDL, iar cealaltă cu suprafața de 29,3 m.p. – la 15 908 MDL. În

total, valoarea cadastrală a bunurilor imobile este de 141 020 MDL.

interese personale pentru perioada 2014 – 2022, candidatul a indicat valoarea casei

de locuit cu suprafața de 85,6 m.p. ca fiind de 71 514 MDL, a construcției accesorii

(garajul cu o bucătărie și o cameră de locuit) cu suprafața de 119,5 m.p. – 48 369

MDL și a construcției auxiliare (o cameră de baie cu spălătorie) cu suprafața de 29,3

m.p. – 8 994 MDL. Valoarea totală declarată a fost de 128.877 MDL. În declarația

anuală pentru anul 2023, candidatul a indicat valoarea cadastrală a bunurilor imobile.

confirmat că lucrările de construire a casei de locuit și a încăperilor auxiliare au

început în anul 2005 și în 2014 erau finalizate în proporție de 80%. Candidatul a

susținut că, pentru construirea casei sale până la darea în exploatare a acesteia în

anul 2014 a cheltuit în total 160 000 MDL (aproximativ 8 000 EUR). De asemenea,

candidatul a comunicat Comisiei că, între 2014 și 2023, a achitat încă aproximativ

45

100 000 MDL (aproximativ 5 400 EUR) pentru a finaliza lucrările de construcție.

Astfel, Comisia de evaluare a notat că, potrivit informațiilor furnizate de candidat,

costul total pentru construcția, reparația și amenajarea casei a fost estimat la doar

260 000 MDL (13 400 EUR).

și să precizeze ce costuri a suportat pentru aceasta, candidatul a menționat că nu

dispune de niciun document în acest sens. Candidatul a explicat că toate lucrările de

construcție a casei și a încăperilor auxiliare au fost realizate cu sprijinul rudelor, sub

îndrumarea tatălui său, care anterior fusese constructor. Candidatul a menționat că

sursele financiare pentru construirea casei au constat în salariul său și al soției sale,

donații din partea părinților și un împrumut contractat în anul 2007.

susține că ar fi investit-o în construirea casei, până la darea în exploatare a acesteia,

nu este credibilă, ba chiar în contradicție vădită cu valorile reale ale construcțiilor

finalizate similare la acel moment.

că, în anul 2014, imobile similare se vindeau la prețuri considerabil mai mari decât

suma pe care candidatul susține că a cheltuit-o pentru construirea imobilului. De

exemplu, în decembrie 2014, o casă din orașul Briceni (est. 170 m.p.), împreună cu

un teren de 0,15 ha, s-a vândut cu estimativ de 50 000 EUR; în anul 2013, o casă și

un teren de 0,29 ha în satul de lângă orașul Briceni se vindea cu 20 000 EUR; în anul

2012, o casă în centrul orașului Briceni, împreună cu un teren de 0,11 ha, se vindea

cu 50 000 EUR. Astfel, în aceste trei anunțuri din perioada 2012 – 2014 erau indicate

valori de până la un milion MDL (aproximativ 50 000 EUR) pentru case finalizate.

Aceste valori ale bunurilor imobile sunt, de asemenea, extrem de diferite de valorile

cadastrale, ceea ce înseamnă că valorile cadastrale nu sunt cele pe care Comisia se

poate baza pentru a stabili valoarea reală a bunurilor imobile.

cheltuielile suportate de candidat pentru construirea casei de locuit și a încăperilor

auxiliare în orașul Briceni. Mai mult, candidatul nu a oferit nicio informație cu

privire la suma cheltuită pentru materialele de construcție și pentru lucrările de

construcție.

păstrat niciun document legat de construcții, ca fiind de natură să trezească dubii cu

privire la costurile reale. Or, cheltuielile declarate de candidat pentru construirea

bunurilor imobile, nu sunt credibile și neconcordante cu prețurile de piață ale unor

imobile similare. Iar, din fotografiile actuale ale casei și încăperilor auxiliare,

prezentate de către reclamant, chiar și celui mai obișnuit observator, ținând cont de

46

faptul că 20% din finisaje au fost realizate începând cu anul 2014, îi pot trezi dubii

că acestea ar fi putut fi construite cu 160 000 MDL.

casei și a anexelor, acesta a folosit un împrumut de 180 000 MDL, contractat în anul

2007 și economiile pe care familia sa le avea din anii 2000. Însă, fără a preciza

sumele, candidatul a oferit o estimare că ar fi cheltuit, în total, 160 000 MDL până

la darea în exploatare a casei în anul 2014. Iar, atunci când a fost întrebat despre

cheltuielile suportate pentru construirea casei, candidatul a susținut că ar fi fost ajutat

de rude și prieteni fără să îi remunereze pentru serviciile lor și că nu are documente

care să ateste ajutorul de care ar fi beneficiat.

pentru perioada 2008 – 2014, inclusiv economiile care au intrat în această perioadă

din anul 2007, s-a ridicat la 1 601 799 MDL, iar cheltuielile au fost estimate la

1 722 016 MDL, inclusiv cei 160 000 MDL declarați pentru construirea casei de

locuit și a încăperilor auxiliare.

cheltuieli pentru construirea casei, discrepanța totală dintre veniturile și cheltuielile

candidatului pentru perioada 2008 – 2014 ar fi de 120 217 MDL.

existența împrumuturilor, creditelor, asigurărilor și a altor contracte care ar fi putut

genera beneficii financiare și a ajuns la concluzia că, dacă ar lua în considerare că

pentru construcția au fost cheltuiți mai mult decât cei 160 000 MDL declarați, atunci

discrepanța dintre venituri și cheltuieli pentru anii 2008 – 2014 ar fi, de fapt,

semnificativ mai mare decât 120 217 MDL în minus.

casei și anexelor au fost considerabil mai mari decât cele 160 000 MDL pe care

acesta susține că le-a suportat și mult mai mari decât venitul declarat de candidat.

Prin urmare, Comisia a ajuns la concluzia că are dubii serioase că averea

candidatului corespunde veniturilor sale declarate în această perioadă.

candidatului în identificarea fluxurilor financiare reale legate de construirea casei

sale, or, acesta a oferit doar o estimare totală care acoperă o perioadă de aproape

zece ani, fără a preciza cum a fost cheltuită suma totală. Acest lucru a împiedicat

Comisia să calculeze volumul de numerar la finalul fiecărui an, așa cum este

prevăzut în Regulamentul său de evaluare. Totodată, candidatul nu a comunicat

informații cu privire la cheltuielile reale suportate, iar acest lucru este crucial,

deoarece Comisia nu se poate baza numai pe valoarea cadastrală estimată doar în

scopuri fiscale ca valoare reală a casei.

47

conformitatea candidatului cu criteriile de integritate etică cu referire la cheltuielile

pentru construirea casei de locuit, a construcțiilor auxiliare ale acesteia și mijloacele

financiare utilizate în acest scop, dubii care nu au fost atenuate de candidat.

candidatului Victor Comerzan criteriilor de integritate, exprimate în decizia nr. 30

din 06 decembrie 2024, precum și argumentele invocate de reclamant în cererea de

contestare, Completul de judecată special consideră că Victor Comerzan nu a reușit

să înlăture dubiile Comisiei privind integritatea sa etică, în legătură cu cheltuielile

aferente construirii unei case de locuit în orașul Briceni.

conduită profesională a procurorului, principiul integrității reprezintă o valoare

fundamentală a profesiei, iar respectarea acestuia constituie nu doar o exigență

morală, ci o obligație legală și profesională. Procurorul este obligat să adopte o

conduită onestă și demnă, să manifeste un comportament care să consolideze

încrederea publicului în imparțialitatea și probitatea instituției Ministerului Public și

să evite orice acțiuni care ar putea crea aparența unei conduite lipsite de onestitate,

probitate sau legalitate. Această obligație este cu atât mai stringentă pentru candidații

la funcții de conducere sau de reprezentare în organele de autoadministrare ale

procurorilor, întrucât aceștia exercită o funcție simbolică, devenind reprezentanți ai

integrității instituționale în fața societății.

împuternicită să verifice dacă persoanele evaluate respectă criteriile de integritate

etică și financiară, inclusiv prin coroborarea averii dobândite cu veniturile declarate

și prin respectarea regimului fiscal.

judecată special al Curții Supreme de Justiție constată că, în perioada 2005–2014,

reclamantul a edificat o casă de locuit cu o suprafață de 85,6 m.p. și două construcții

accesorii (de 119,5 m.p. și 29,3 m.p.). În 2014, aceste construcții au fost evaluate, în

scopuri fiscale, la o valoare cumulată de 141 020 MDL. În declarațiile anuale de

avere și interese personale, depuse în perioada 2014–2022, reclamantul a indicat o

valoare totală chiar mai mică, de 128 877 MDL, iar abia în declarația pentru anul

2023 a revenit la valoarea cadastrală anterioară.

acestui aspect, candidatul a susținut că până în anul 2014 a investit doar 160 000

MDL pentru edificarea construcției principale și a anexelor, iar în perioada 2014 –

2023 ar mai fi cheltuit circa 100 000 MDL pentru lucrări de finisare, rezultând un

cost total estimat de 260 000 MDL (aproximativ 13 400 EUR). Cu toate acestea, nu

48

a prezentat niciun document justificativ privind costurile efective ale lucrărilor și

materialelor utilizate.

invocate de reclamant sunt vădit neverosimile, având în vedere dimensiunea,

complexitatea și amploarea construcțiilor, chiar și luând în calcul eventualele

contribuții voluntare ale rudelor sau contextul economic local.

incluzând o casă de locuit, o mansardă, un beci, spații de depozitare și două

construcții auxiliare. Cheltuielile declarate de doar 260 000 MDL sunt, în mod

evident, disproporționate față de realitățile pieței imobiliare din perioada 2005–

2014, chiar și în condițiile specifice orașului Briceni.

judiciare, candidatul nu a depus acte care să reflecte costurile reale ale lucrărilor de

construcție sau ale materialelor utilizate. Pe acest fundal, Comisia a procedat

justificat la o analiză comparativă cu alte imobile similare din Briceni, constatând că

în perioada 2012 – 2014 acestea erau tranzacționate la valori între 400 000 și

1 000 000 MDL. Această metodă, consacrată în jurisprudența națională și

internațională privind evaluarea integrității, este pertinentă în lipsa unor documente

concludente prezentate de candidat.

perioada 2008 – 2014 (în sumă de 1 601 799 MDL) comparativ cu cheltuielile

declarate (1 722 016 MDL), rezultă un deficit de 120 217 MDL, ceea ce indică o

imposibilitate obiectivă de acoperire a cheltuielilor cu resursele declarate. Dacă s-ar

lua în considerare valoarea reală a construcției, discrepanța ar fi semnificativ mai

mare, ceea ce întărește suspiciunea rezonabilă a Comisiei privind lipsa coerenței

dintre venituri și averea dobândită de familia reclamantului.

ca fiind de natură generală și nesusținută prin probe, deoarece se limitează la

simplele argumente că lucrările au fost efectuate cu ajutorul rudelor și sub

supravegherea tatălui său, fără a oferi detalii privind contribuția concretă, etapele

construcției, economiile acumulate sau documente justificative. Această lipsă de

transparență și diligență contravine obligațiilor care revin unui funcționar de

demnitate publică, în special care aspiră la o funcție dintr-un organ subordonat

Consiliului Superior al Procurorilor.

c. Spaniei (2020), s-a statuat că absența unei colaborări efective din partea persoanei

evaluate în cadrul unor proceduri de verificare a integrității poate constitui un

element negativ relevant în aprecierea compatibilității acesteia cu funcția publică

49

vizată. Integritatea financiară nu poate fi prezumată, ci trebuie dovedită pozitiv de

cel evaluat.

către cel evaluat. În lipsa unor documente justificative clare, orice investiție

substanțială intră sub incidența dubiului serios, ceea ce impune respingerea

prezumției de conformitate.

cu cât construcția a fost una de anvergură și s-a desfășurat pe o perioadă de aproape

10 ani. În lipsa unei justificări documentare riguroase, declarațiile generale ale

acestuia nu pot înlătura suspiciunea că bunul a fost finanțat din resurse nedeclarate

sau nejustificate.

posibilitatea de a furniza explicații și documente suplimentare. Acesta a reiterat că

lucrările au fost realizate cu sprijinul rudelor și sub îndrumarea tatălui său, fost

constructor, însă nu a prezentat nicio probă concludentă care să susțină aceste

afirmații – cum ar fi declarații pe proprie răspundere, devize de lucrări, acte de

donație sau alte înscrisuri care ar permite cuantificarea contribuțiilor. Aceste

explicații vagi și nesusținute denotă o atitudine superficială față de obligația de

cooperare și contravin principiilor de transparență, onestitate și responsabilitate,

consfințite în Codul de etică al procurorilor și Legea nr. 26/2022.

procurorului impun obligația de a respecta și promova principiile de legalitate,

imparțialitate, independență, obiectivitate, integritate, responsabilitate și

transparență, atât în exercitarea funcției, cât și în viața privată. Procurorul trebuie să

manifeste o conduită ireproșabilă în plan profesional, moral și social, contribuind

prin comportamentul său la consolidarea prestigiului și încrederii societății în

justiție.

semnificativă, coroborată cu declarații generale și neprobate, nu doar că ridică

suspiciuni de lipsă de transparență, dar este de natură să submineze încrederea

publicului în onestitatea și integritatea magistratului.

și să coopereze cu toate instituțiile implicate în promovarea integrității și eticii

publice. Iar refuzul de a colabora în mod efectiv și credibil cu Comisia de evaluare,

prin nedepunerea probelor necesare clarificării situației patrimoniale, este contrar

acestei obligații fundamentale de loialitate față de principiile statului de drept.

internaționale de integritate aplicabile magistraților și funcționarilor publici, între

50

care un reper fundamental îl constituie Principiile Bangalore privind conduita

judiciară, adoptate de ONU și recunoscute pe scară largă drept cod deontologic

internațional pentru sistemul de justiție. Unul din aceste principii este cel al

integrității, care impune actorilor din justiție obligația de a avea un comportament

ireproșabil, astfel încât conduita sa să consolideze încrederea publicului în

independența, imparțialitatea și integritatea sistemului judiciar. De asemenea,

„integritatea personală a judecătorului trebuie să fie vizibilă nu doar prin absența

încălcării legii, ci și prin evitarea oricărei aparențe de conduită improprie sau lipsită

de transparență”.

funcționarilor publici prevede că persoanele aflate în funcții publice trebuie să își

declare complet și corect bunurile, veniturile și interesele financiare, iar autoritățile

competente trebuie să poată verifica disproporția dintre averea deținută și veniturile

legale obținute. Lipsa cooperării în asemenea evaluări este considerată un indicator

negativ relevant, chiar și în lipsa unei constatări penale de vinovăție.

dovedite, ci și existența unei conduite pozitive, proactive, orientate spre onestitate,

responsabilitate și transparență deplină. În acest sens, standardele internaționale

reafirmă că evaluarea candidaților la funcții publice, în special în justiție, trebuie să

includă și criterii privind percepția publică, coerența între declarații și realitate,

precum și disponibilitatea de a coopera deplin cu organismele de control.

documente justificative privind proveniența fondurilor utilizate pentru edificarea

bunurilor imobile, relevă o atitudine incompatibilă cu standardele de integritate, în

sensul art. 7 și art. 8 din Legea nr. 26/2022. Această conduită trezește dubii în

privința respectării exigențelor prevăzute în Codul de etică și de conduită

profesională al procurorului, care impune procurorilor obligația de a manifesta

onestitate, responsabilitate și transparență, nu doar în exercitarea atribuțiilor de

serviciu, ci și în viața personală, în special atunci când aspectele patrimoniale pot

ridica suspiciuni de lipsă de probitate sau discrepanță între avere și venituri legale.

mecanismului instituit prin Legea nr. 26/2022 presupune nu doar lipsa

antecedentelor disciplinare sau penale, ci existența unei conduite ireproșabile,

conforme cu valorile fundamentale ale justiției: legalitate, integritate,

responsabilitate și transparență. Candidatul care aspiră la o funcție în cadrul

organelor de autoadministrare ale procurorilor și a organelor subordonate acestuia

trebuie să dovedească, printr-un comportament activ, cooperant și credibil, că se

ridică la standardul de demnitate și etică profesională impuse de statutul său.

51

publici, orice discrepanță nejustificată între averea dobândită și veniturile declarate,

coroborată cu refuzul de a coopera, este un indiciu de neconformitate cu standardele

etice.

neclaritatea explicațiilor și omisiunea de a justifica documentar cheltuielile pentru

construcția casei și a încăperilor auxiliare, ridică dubii nu doar în privința respectării

exigențelor etice, ci și a standardului de probitate publică așteptat de la o persoană

ce aspiră la o funcție într-un organ din subordinea Consiliului Superior al

Procurorilor.

Comisiei de evaluare referitor la respectarea de către acesta a celor mai înalte

standarde ale eticii conduitei profesionale de procuror, iar prin comportamentul său

în cadrul procedurii de evaluare a admis ca aceste dubii să se fortifice și transforme

în dubii serioase. Or, argumentele prezentate de acesta nu explică convingător

discrepanțele dintre datele declarate și cele constatate, iar comportamentul său atestă

un grad insuficient de transparență și responsabilitate, incompatibil cu exigențele

funcțiilor pentru care se aplică procedura de pre-vetting.

reclamantului prezentate în fața instanței de judecată, nu se constată existența unor

circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării sale în fața Comisiei de

evaluare și care ar justifica reluarea procedurii de evaluare a candidatului, în partea

problemei cheltuielilor inexplicabile pentru construirea unei case de locuit în orașul

Briceni.

din decizia nr. 30 din 06 septembrie 2024 (liniile de credit revolving contractate de

candidat și utilizate pentru a susține activitățile agricole ale unor persoane terțe;

primirea liniilor de credit revolving), Completul de judecată special vădește că,

potrivit Comisiei de evaluare, candidatul a contractat următoarele linii de credit

revolving de la bănci comerciale:

- în anul 2012, de la banca „V” – cu o limită de credit de 220 000 MDL;

- în anul 2014, de la banca „V” – cu o limită de credit de 150 000 MDL;

- în anul 2016, de la banca „M” – cu o limită de credit de 100 000 MDL;

- în anul 2019, de la banca „M” – cu o limită de credit de 100 000 MDL.

Comisiei de credit al băncii „V” din 31 iulie 2012 privind solicitarea unei linii de

credit, Comisia de credit a băncii a fost de acord să acorde candidatului un împrumut

de 220 000 MDL pe o perioadă de 24 de luni (utilizând un card Visa Platinum),

întrucât acesta întrunea condițiile și criteriile de aprobare ale băncii pentru acordarea

52

creditului. Procesului-verbal al ședinței Comisiei de credit, candidatul activa în

calitate de procuror în raionul Briceni, iar potrivit certificatului de salariu din 13 iulie

2012, venitul mediu lunar net al candidatului pentru ultimele șase luni fusese de

5 296,64 MDL. Suplimentar, acesta a prezentat băncii informații care sugerau că era

fondatorul întreprinderii mamei sale, o gospodărie țărănească, care avea activitate

antreprenorială în agricultură, iar conform raportului financiar al gospodăriei

țărănești pentru anul 2011 și pentru primul trimestru al anului 2012, venitul mediu

lunar net al candidatului din activități antreprenoriale constituia 34 495,83 MDL.

Astfel, Comisia de credit a constatat că, venitul mediu lunar al candidatului era de

39 792,47 MDL.

credit prin produsul Visa Platinum în valoare de 220 000 MDL, cu o rată anuală a

dobânzii de 15%, obligația maximă de plată lunară ar fi fost de 15 250 MDL, ceea

ce reprezintă 38,32% din veniturile candidatului. Prin urmare, pe hârtie, venitul lunar

net al candidatului nu depășea 50% din venitul lunar net al debitorului în condițiile

necesare pentru acordarea creditului în baza produsului „Visa Platinum”.

acordat candidatului o a doua linie de credit. În baza procesului-verbal al ședinței

Comisiei de credit al băncii din 16 octombrie 2014, Comitetul de credit a acordat

candidatului un alt împrumut pe o linie de credit revolving în valoare de 150 000

MDL pentru o perioadă de 24 de luni. Conform criteriilor de eligibilitate stabilite de

bancă pentru cardurile Visa Platinum (criterii noi aprobate la 25 iulie 2014),

solicitantul trebuia să satisfacă cel puțin una dintre următoarele condiții obligatorii:

(1) să aibă un venit net lunar de cel puțin 20 000 MDL; (2) să înregistreze rulaje

medii pe orice cont bancar deținut în ultimele 6 luni de cel puțin 30 000 MDL sau

(3) să aibă cel puțin 100 000 MDL pe un contract de depozit. În documentele

prezentate de bancă Comisiei se precizează că candidatul a declarat un venit lunar

mediu de 31 616 MDL (combinând salariul de procuror și venitul de la gospodăria

țărănească a mamei sale), astfel întrunind prima cerință.

gestionarea gospodăriei țărănești și despre orice venit pe care l-a primit de la aceasta,

candidatului a explicat că gospodăria țărănească era administrată de mama și fratele

său, el nu a fost implicat și nici nu a primit vreun venit din activitatea respectivă. În

privința procesului-verbal și decizia Comisiei de credit a băncii, candidatul a declarat

că nu furnizase aceste informații băncii și că informațiile nu erau corecte.

prezentate de administrația publică locală la care a fost înregistrată gospodăria

țărănească a confirmat că fondatoarea gospodăriei nu este candidatul, ci mama

acestuia. Iar, Serviciul Fiscal de Stat a confirmat că gospodăria țărănească nu a depus

53

nicio declarație fiscală sau raport între anii 2008 și 2022, ceea ce-ar fi însemnat că

era inactivă și nu avea niciun venit.

pentru obținerea unui card Visa Platinum în 2012 și 2014, salariul candidatului de la

procuratură era insuficient. Deși informațiile privind venitul candidatului de la

gospodăria țărănească ar putea să nu fie corecte, Comisia nu a acceptat faptul că

informațiile date nu au fost prezentate băncii de către candidat. Or, informațiile

privind venitul au fost necesare pentru obținerea liniilor de credit, iar candidatul nu

a comunicat nimic cu privire la cine altcineva le-ar fi furnizat.

serioase în legătură cu faptul că beneficiind de linii de credit de la banca „V” pe baza

unor informații false și în contradicție cu politica de creditare a băncii „V”. Astfel,

Comisia a considerat că, candidatul a încălcat grav normele de etică profesională,

deoarece acesta nu era eligibil pentru respectivele linii de credit și a putut deveni

eligibil doar pe baza unor informații false privind veniturile sale. Chiar dacă

candidatul nu a prezentat aceste informații băncii, acesta ar fi trebuit, în mod

rezonabil, să cunoască cerințele băncii, însă a acceptat, totuși, liniile de credit, în

ciuda neeligibilității sale.

încălcare în obținerea unei linii de credit de la banca „M”.

candidatului Victor Comerzan criteriilor de integritate, prin prisma constatărilor

reținute de către Comisia de evaluare în decizia nr. 30 din 06 decembrie 2024 și a

argumentelor relevante invocate de către reclamant în cererea de contestare,

Completul de judecată special consideră că, candidatul Victor Comerzan nu a

desființat nici în cadrul procedurii de evaluare, nici în fața instanței de judecată,

dubiile Comisiei de evaluare cu privire la integritatea sa, în partea ce ține de liniile

de credit revolving contractate de candidat și utilizate pentru a susține activitățile

agricole ale unor persoane terțe și primirea liniilor de credit revolving.

de la banca „V”, Comisia a obținut copia proceselor-verbale ale ședințelor

Comisiilor de credit ale băncii, în care se menționează că acordarea liniei de credit

a fost posibilă în temeiul unor declarații potrivit cărora solicitantul, reclamantul în

speță, ar fi avut, pe lângă venitul salarial din activitatea de procuror (venit mediu

lunar net al reclamantului pentru ultimele șase luni fusese de 5 296,64 MDL), un

venit lunar de aproximativ 34 495 MDL provenit din activități agricole, în cadrul

unei gospodării țărănești.

orice implicare în activitatea economică a gospodăriei țărănești a mamei sale, nu a

54

fost fondatorul sau beneficiarul acesteia și nu a primit venituri din activitatea

gospodăriei țărănești sau a unor alte întreprinderi. În opinia reclamantului, rapoartele

financiare ale acestei întreprinderi au fost colectate de colaboratorii băncii din alte

surse, fără știrea sa, pentru completarea dosarului referitor la acordarea acestor

carduri bancare. La fel, reclamantul a remarcat că unele semnături de pe anumite

acte nu le recunoaște ca fiind executate de dânsul.

autoritatea publică locală și Serviciul Fiscal de Stat, gospodăria țărănească a mamei

reclamantului nu a avut activitate fiscală între anii 2008–2022, fiind inactivă și, în

mod evident, lipsită de venituri. Cu toate acestea, documentele furnizate de banca

„V” conțin în mod explicit date conform cărora Victor Comerzan a dispus de venituri

consistente din activități agricole, care au fost decisive pentru bancă în procesul

decizional de acordare a creditului. În lipsa altor explicații plauzibile sau a

identificării unei alte persoane care să fi furnizat aceste informații băncii, Comisia

de evaluare în mod justificat a considerat că este rezonabil a se prezuma că aceste

date au fost furnizate chiar de către Victor Comerzan sau cel puțin că acesta a

acceptat includerea lor în dosarul de creditare, cu deplină conștiență a caracterului

lor inexact.

natură să trezească dubii în privința integrității sale și a conduitei în exercitarea

funcției și în viața privată. Or, chiar și acceptarea unui beneficiu material, care în

condițiile speței este o linie de credit obținută prin inducere în eroare sau prin tăcere,

echivalează cu un comportament neconform cu cerințele de etică și integritate. Prin

acceptarea unui produs bancar condiționat de prezentarea unor date care nu

corespund realității, fie că le-a furnizat direct, fie că le-a validat prin tăcere,

reclamantul a nesocotit aceste standarde. Situația este agravată de faptul că

respectivele venituri au fost utilizate pentru a crea aparența de eligibilitate financiară,

în scopul obținerii unui beneficiu patrimonial direct (accesul la linia de credit), ceea

ce echivalează cu o formă de inducere în eroare a instituției bancare.

explicație plauzibilă cu privire la proveniența informațiilor referitoare la presupusul

venit agricol. El nu a identificat vreo terță persoană care ar fi putut furniza aceste

informații băncii și nici nu a contestat că a beneficiat, efectiv, de liniile de credit,

ceea ce presupune că a acceptat condițiile de acordare.

responsabilitatea pentru caracterul fals sau inexact al datelor aparține în mod direct

reclamantului. Or, conform principiilor generale ale contractării și ale bunei-

credințe, persoana care solicită un beneficiu financiar este obligată să declare

informații complete și conforme cu realitatea. La caz, reclamantul a beneficiat de

55

produsul financiar, cunoscând cerințele stricte ale băncii și prezentând sau acceptând

informații inexacte despre veniturile sale.

neetice poate afecta credibilitatea instituției. Acceptarea unor beneficii financiare

prin invocarea unor date inexacte echivalează cu o încălcare a obligației de probitate.

comportament demn, consecvent și responsabil, în care funcționarul public să nu

abuzeze de încrederea publică și să nu beneficieze de avantaje pe baza unei aparențe

frauduloase.

c. Turciei a statuat că funcționarii publici au o obligație pozitivă de a nu crea

aparențe de conflicte de interese sau de lipsă de integritate, iar „standarde înalte de

onestitate sunt cerute chiar și în afara activității profesionale stricte.

conformitate cu art. 13 alin. (5) din această Lege, Comisia de evaluare este

îndreptățită să rețină existența „dubiilor serioase” în cazul în care candidatul nu oferă

o explicație credibilă, concretă și documentată, capabilă să le înlăture. În speță,

Victor Comerzan a eșuat în partea preluării sarcinii probațiunii și nu a prezentat nici

Comisiei de evaluare, dar nici instanței de judecată explicări și justificări ale

comportamentului său în legătură cu acordarea liniilor de credit în condițiile în care

el nu era eligibil pentru a beneficia de ele. Simpla negare a implicării sau invocarea

lipsei de memorie ori necunoașterea documentelor bancare nu este suficientă pentru

a înlătura suspiciunile rezonabile și serioase de lipsă de onestitate.

de banca „M”, Comisia de evaluare nu a identificat neconformități sau vicii de

procedură. Prin urmare, acestea nu au fost reținute în defavoarea contestatorului. Cu

toate acestea, în privința împrumuturilor contractate de la banca „V”, instanța

consideră că analiza Comisiei este corectă, fiind întemeiată atât pe informațiile

obținute oficial de la instituția bancară, cât și pe analiza criteriilor interne de

eligibilitate aplicabile în perioada respectivă. Conform art. 13 alin. (5) din Legea

nr. 26/2022, în prezența unor dubiile serioase, sarcina atenuării acestora revine

candidatului evaluat, ceea ce nu s-a produs în speță.

Comisiei de evaluare referitor la respectarea de către acesta a celor mai înalte

standarde ale eticii conduitei profesionale de procuror, iar prin comportamentul său

în cadrul procedurii de evaluare a admis ca aceste dubii să se fortifice și transforme

în dubii serioase.

56

prezentate în fața instanței de judecată, nu se constată existența unor circumstanțe

care puteau duce la promovarea evaluării sale în fața Comisiei de evaluare și care ar

justifica reluarea procedurii de evaluare a candidatului, în partea problemei primirii

liniilor de credit revolving.

din decizia nr. 30 din 06 septembrie 2024 (liniile de credit revolving contractate de

candidat și utilizate pentru a susține activitățile agricole ale unor persoane terțe;

utilizarea liniilor de credit), Completul de judecată special vădește că, potrivit

Comisiei de evaluare, candidatul a susținut că sumele de credit revolving autorizate

de banca „V” în 2012 și 2014 au fost, de fapt, utilizate de prietenul său G.C., care

are o afacere în agricultură, construcții și reparații auto. Candidatul a menționat că

împrumuturile de credit revolving au fost utilizate de el în numele lui G.C. pentru

activitatea antreprenorială a G.C. și pentru a stinge unele dintre obligațiile restante

ale G.C. Totuși, candidatul a concretizat că, familia sa tot a avut acces la aceste

carduri bancare.

pentru G.C. au început de la 100 000 MDL în 2012 și au ajuns la 200 000 MDL în

rândul său, a confirmat declarațiile candidatului.

linie de credit revolving contractată de la banca „M”, în valoare de 100 000 MDL,

pentru a rambursa datoriile unui al doilea prieten, cu inițialele G.V. și ale fratelui

candidatului, ambii lucrând în sectorul agricol.

la „dacă susținerea financiară a unor astfel de activități antreprenoriale contravine

Legii cu privire la procuratură și normelor de etică ale procurorilor”. Candidatul a

explicat că, dacă s-ar întoarce înapoi, n-ar mai avea așa carduri de revolving și că, în

opinia sa, faptul că a ajutat un prieten neavând careva beneficii nu contravine

legislației în vigoare.

– 2020, candidatul a acordat împrumuturi în valoare totală de 1 877 207 MDL

prietenilor săi G.C. și G.V., dar și fratelui său. Comisia a constatat că, candidatul a

acordat sprijin financiar în sume mari exclusiv unor antreprenori și că acest lucru a

fost făcut pentru o perioadă lungă de timp.

activităților antreprenoriale ale prietenilor săi G.C. și G.V., dar și a fratelui său,

contravine prevederilor art. 35 alin. (2) lit. e) din Legea cu privire la Procuratură

nr. 294/2008, care prevedea că procurorul nu are dreptul să desfășoare activitate de

57

întreprinzător sau activitate comercială, direct sau prin persoane interpuse. Astfel,

prin acțiunile sale, candidatul a încălcat și art. 5 lit. a) din Codul de etică al

procurorilor din anul 2011, care îi obliga pe procurori să-și îndeplinească atribuțiile

de serviciu în conformitate cu legea.

obținut un beneficiu financiar direct din partea prietenilor și fratelui său datorită

sprijinului financiar oferit, acordarea unui astfel de sprijin financiar unor

antreprenori pentru realizarea activităților lor comerciale contravine Legii cu privire

la Procuratură și Codului de etică al procurorilor. Or, în calitate de procuror,

candidatul trebuie să respecte cele mai înalte standarde de integritate și

responsabilitate. Prin statutul lor oficial, procurorii își asumă responsabilități care le

depășesc pe cele care le revin cetățenilor obișnuiți. Așa cum s-a remarcat în

preambulul Codului de etică al procurorilor din 2016.

candidatului Victor Comerzan criteriilor de integritate, prin prisma constatărilor

reținute de către Comisia de evaluare în decizia nr. 30 din 06 decembrie 2024 și a

argumentelor relevante invocate de către reclamant în cererea de contestare,

Completul de judecată special consideră că, candidatul Victor Comerzan nu a

înlăturat dubiile Comisiei de evaluare cu privire la integritatea sa, în partea ce ține

de utilizarea liniilor de credit.

în fața instanței de judecată, Victor Comerzan nu a putut desființa dubiile în privința

acestui aspect. Or, justificările oferite de reclamant, potrivit cărora sprijinul acordat

prietenilor și fratelui său nu a generat beneficii materiale personale, nu sunt de natură

să înlăture îngrijorările legitime referitoare la implicarea într-o activitate economică

nepermisă, chiar și prin intermediul unor persoane terțe. Conform unei interpretări

funcționale și teleologice a interdicției legale privind desfășurarea activităților de

întreprinzător de către procurori, nu este necesar ca procurorul să dețină formal o

calitate în cadrul unei întreprinderi sau să obțină profit personal. Este suficient ca

acesta să participe activ la susținerea, facilitarea sau garantarea unor operațiuni

comerciale, fie și cu titlu gratuit, pentru ca incompatibilitatea să fie incidentă.

publici nu vizează doar evitarea conflictelor de interese în sens tehnic, ci și protejarea

prestigiului și a încrederii publice în imparțialitatea funcției, prin înlăturarea oricărei

aparențe de implicare economică sau partizanat comercial.

formale a acțiunilor sale, ci și prin prisma standardelor ridicate de comportament,

onestitate și echidistanță, or, respectarea statului de drept impune cele mai înalte

58

standarde etice și profesionale în comportamentul procurorilor, atât în serviciu, cât

și în afara acestuia, capabile să aducă cetățenilor încredere în justiție.

activitate comercială, direct ori prin persoane interpuse nu se limitează la cazurile în

care procurorul figurează formal ca asociat, administrator sau antreprenor autorizat,

ci vizează și participarea neoficială, disimulată sau prin interpuși la activități

comerciale.

pentru a genera lichiditate în favoarea unor agenți economici din anturajul său

apropiat, fără ca această practică să fi fost documentată în mod transparent,

contractual sau fiscal, în condițiile legii. Chiar dacă a acționat cu bună-credință,

această conduită afectează aparența de imparțialitate, independență și neutralitate,

fiind incompatibilă cu statutul de procuror.

desfășurarea activităților comerciale, fără dobândă, în mod repetat și în sume

considerabile, constituie o formă indirectă de implicare în activități economie și

comerciale, fiind asimilată participării la activitate de întreprinzător „prin persoane

interpuse”. Această concluzie rezultă din caracterul repetitiv și sistematic al

sprijinului (nu un ajutor ocazional), lipsa formalismului juridic (contracte, termeni,

dovezi de rambursare), care creează aparența de disimulare, legătura personală

apropiată cu beneficiarii acestor presupuse ajutoare, natura economică a activităților

susținute (agricultură, construcții, reparații auto – toate fiind domenii supuse

fiscalizării și expuse riscurilor de corupție în interacțiunea cu instituțiile statului).

scopul său protector, și nu restrictiv după forma juridică a implicării. În caz contrar,

esența interdicției este golită de conținut.

legea și valorile statului de drept, să manifeste integritate, imparțialitate și

neutralitate în toate aspectele vieții lor profesionale și private, să nu accepte activități

care pot aduce atingere încrederii publicului în sistemul de justiție. Iar, susținerea

financiară a activității unor agenți economici poate atrage riscuri precum aparența

unui parteneriat economic, chiar fără profit, riscul unui viitor conflict de interese,

pierderea aparenței de independență financiară și morală.

legalitate formală, ci prin standarde de conduită care exclud orice aparență de

partizanat, favoritism sau implicare economică.

privința integrității etice a candidatului atunci când faptele identificate de Comisie

59

nu sunt explicate și justificate în mod convingător, iar acestea creează o aparență

obiectivă de încălcare a standardelor de conduită. Astfel, Completul de judecată

special constată că, în ciuda explicațiilor oferite, reclamantul nu a furnizat dovezi

documentare privind condițiile acestor împrumuturi acordate prietenilor săi și

fratelui, restituirea sumelor, regimul juridic sau fiscal al acestora. Reclamantul nu a

prezentat nici un contract de împrumut sau o declarație notarială, ceea ce amplifică

incertitudinea cu privire la caracterul real și legal al sprijinului financiar oferit.

credit în scopul susținerii unor activități comerciale ale unor terți, valoarea

semnificativă a sumelor acordate, lipsa de transparență juridică și fiscală a

tranzacțiilor, contradicțiile dintre statutul profesional și conduita asumată de

reclamant, sunt de natură să trezească dubii privind conformitatea acestuia cu

criteriile de integritate etică prevăzute de Legea nr. 26/2022, iar comportamentul lui

Victor Comerzan în cadrul procedurii de evaluare, manifestat prin lipsa de cooperare

și argumente justificative elocvente nu au fost atenuat dubiile, dar le-au fortificat,

transformându-le în dubii serioase.

Comisiei de evaluare referitor la respectarea de către acesta a celor mai înalte

standarde ale eticii conduitei profesionale de procuror, iar prin comportamentul său

în cadrul procedurii de evaluare a admis ca aceste dubii să se fortifice și transforme

în dubii serioase.

prezentate în fața instanței de judecată, nu se constată existența unor circumstanțe

care puteau duce la promovarea evaluării sale în fața Comisiei de evaluare și care ar

justifica reluarea procedurii de evaluare a candidatului, în partea problemei utilizării

liniilor de credit.

din decizia nr. 30 din 06 septembrie 2024 (averea nejustificată în anii 2018 și 2021,

în valoare totală de 353 001 MDL; avere nejustificată în sumă de 126 349 MDL în

2017, care determină imposibilitatea candidatul de a avea economii la începutul

anului 2018), Completul de judecată special vădește că, potrivit Comisiei de

evaluare, în anul 2017, candidatul pare să fi avut ieșiri de numerar mai mari decât

intrările de numerar, rezultând într-un sold negativ de -126 349 MDL.

constituit 576 840 MDL (formate din: economii în numerar la începutul anului – 0

MDL (zero lei), salariul candidatului de la procuratură – 178 055 MDL, salariul

soției – 28 295 MDL; împrumut primit de la o instituție de credit – 250 490 MDL

(13 540 USD) și venit din vânzarea automobilului Toyota Camry – 120 000 MDL.

În timp ce, cheltuielile s-au ridicat la un total de 703 189 MDL, fiind formate din:

60

CCP (cheltuielile de consum) – 92 124 MDL, achiziționarea automobilului Toyota

Camry (a./f. 2017) – 584 924 MDL (33 000 USD), achiziționarea asigurării Casco

pentru automobilul Toyota Camry – 26 141 MDL, precum și economii în numerar

la final de an 0 MDL (zero lei).

reclamantului invocate în apărarea sa pe marginea aspectului cu privire la avere

nejustificată în anul 2017, în sumă de 126 349 MDL, potrivit cărora automobilul de

model Toyota Camry a fost procurat în baza contractului din 3 octombrie 2017, prin

care au fost stabilite condiții de achitare a primei rate de 19 160 USD (care la acea

dată constituia 342 496 MDL) și perfectarea contractului de asigurare CASCO,

pentru care s-a achitat 26 141 MDL, în total 368 637 MDL. Or, această afirmație

contravine propriului contract de vânzare-cumpărare încheiat la 3 octombrie 2017,

care stipulează clar că prețul total al automobilului a fost de 33 000 USD,

echivalentul a 584 924 MDL. Prima rată achitată (19 460 USD) și restul finanțat de

instituția creditoare (13 540 USD) sunt doar modalități de plată ale aceluiași preț

contractual, iar nu sume paralele sau alternative.

CASCO reprezintă o trunchiere nefondată a realității contractuale, ignorând prețul

integral asumat de soția reclamantului, cu participarea creditorului. Astfel, alegațiile

reclamantului precum că, în anul 2017, ar fi cheltuit doar 370 490 MDL pentru

achiziționarea automobilului Toyota Camry nu sunt susținute de probe documentare

concludente și pertinente, reprezentând de fapt o tentativă a reclamantului de a

reduce artificial suma cheltuită prin omisiunea unei plăți esențiale, fapt care este

incompatibil cu standardele de onestitate financiară și transparență prevăzute de

legea specială

reclamantului, conform căreia Comisia de evaluare ar fi dublat suma cheltuielilor

(împrumutul + automobil), or, această afirmație ignoră faptul că împrumutul

contractat, în sumă de 250 490 MDL, constituie o sursă de venit (intrare de numerar),

nu o cheltuială în sine. Comisia nu a contabilizat împrumutul și prețul automobilului

ca două cheltuieli distincte, ci a făcut următoarea operațiune: venit – 250 490 MDL

(împrumut) și cheltuială – 584.924 MDL (valoarea reală a automobilului). Această

metodă este perfect corectă din punct de vedere contabil și juridic, deoarece sumele

provenite din împrumuturi sunt considerate surse de finanțare, iar achizițiile

efectuate cu aceste sume se reflectă la nivelul cheltuielilor.

fluxurile de intrare (venituri) și cele de ieșire (cheltuieli) și nu poate fundamenta o

critică valabilă asupra metodei de calcul utilizate de Comisie.

61

argumentele reclamantului, precum că ar fi deținut economii sub pragul de declarare

și ar fi fost susținut de rude din mediul rural. Or, invocarea existenței constante a

unor economii sub pragul de declarare (15 salarii medii pe economie – cca. 85 000

MDL în 2017) nu este susținută de nicio probă directă sau indirectă. Nu există niciun

indiciu financiar sau bancar, nici declarație de avere anterioară care să ateste acest

fapt, iar susținerea ulterioară pare a fi una construită post factum.

procesul de evaluare, inclusiv prin furnizarea de informații clare și verificabile

privind proveniența mijloacelor financiare. Această ipoteză a fost conturată și în

jurisprudența Curții Supreme de Justiție în cauzele intentate în baza Legii

nr. 26/2022 impune, în materia declarării averii, o prezumție de veridicitate în

favoarea concluziilor Comisiei, atunci când candidatul nu prezintă probe sau

explicații convingătoare care să înlăture dubiile.

susținută documentar sau măcar printr-o estimare concretă a valorii acestor

contribuții, a frecvenței sau a formei sprijinului (alimente, bunuri, plăți directe etc.).

Respectiv, aceste argumentele nu pot fi reținute în mod rezonabil ca fiind suficiente

pentru diminuarea cheltuielilor uzuale ale gospodăriei reclamantului. Or, a invoca o

asemenea contribuție, fără minime elemente probatorii sau estimative, echivalează

cu o presupunere nedovedită și nu poate fi acceptată ca temei pentru înlăturarea

constatărilor Comisiei de evaluare. Simpla afirmație a unui venit, a unui sprijin

material sau a unei situații de fapt nu poate prevala în fața unor probe obiective,

verificabile și integrate într-o analiză coerentă. Iar, lipsa de cooperare, la rândul său,

atunci când este însoțită de explicații neconvingătoare sau contradictorii, poate întări

prezumția de lipsă a integrității financiare.

reclamantului, precum că cheltuielile cu cardul de credit, efectuate în unele

magazine specializate pentru vânători și pescari, ar fi fost efectuate pentru prieteni.

Afirmația potrivit căreia achizițiile respective ar fi fost efectuate „la rugămintea

prietenilor” nu este însoțită de nicio dovadă documentară sau circumstanțială, or,

reclamantul nu a indicat identitatea acelor prieteni pentru a putea fi identificați, nu a

menționat exact perioada acelor tranzacții și nu a demonstrat nici într-un fel că

achizițiile au fost efectuate la rugămintea prietenilor și că ulterior aceste mijloace

bănești i-au fost rambursate. Iar, simpla invocare a reclamantului că nu este pasionat

de vânătoare și pescuit nu poate constitui un argument juridic valid pentru a exclude

o tranzacție financiară efectiv înregistrată cu cardul său personal, într-un anumit

moment, într-un anumit magazin.

62

o estimare sau o listă – privind volumul, natura și frecvența ajutorului din partea

părinților și socrilor cu produse alimentare, pentru a diminua cheltuielile de consum,

Comisia de evaluare a fost în drept să recurgă la metodologia standard de calcul al

cheltuielilor de consum prin indicele CCP, elaborat de Biroul Național de Statistică.

evaluare în mod justificat a utilizat indicele standard de cheltuieli de consum al

populației (CCP), calculat de Biroul Național de Statistică. Însă, după cum a

menționat Comisia, chiar și cu o reducere ipotetică generoasă în favoarea

candidatului de 15% a acestui indice, discrepanța dintre veniturile și cheltuielile

anuale nu este eliminată, ci doar redusă la aproximativ 111 744 MDL. Iar dacă s-ar

admite ipotetic existența unor economii de până la 85 000 MDL (sub pragul de

declarare prevăzut de Legea nr. 133/2016), tot rămâne un sold negativ de peste

31 000 MDL.

directe sau indirecte verosimile, atrage prezumția de nedeclarare a sursei reale a

fondurilor, compromițând în mod serios integritatea financiară.

cadrul rundei a cincea de întrebări, candidatul a refuzat să estimeze cheltuielile de

consum ale familiei în anul 2017, precum și eventualele economii. În schimb, a oferit

afirmații generale, contradictorii și fără sprijin documentar. Această conduită

contravine standardului de cooperare deplină impus de Legea nr. 26/2022, conform

căruia candidatul are obligația de a oferi toate informațiile relevante pentru

clarificarea situației patrimoniale. Iar, potrivit spiritului Legii nr. 26/2022, conturat

și în jurisprudența Curții Supreme de Justiție, lipsa de cooperare, atunci când este

însoțită de explicații neconvingătoare sau contradictorii, poate întări prezumția de

lipsă a integrității financiare.

Comisie în cadrul procesului de evaluare, dar și cele prezentate de către reclamant

în fața instanței, demonstrează în mod clar că Victor Comerzan nu a înregistrat

niciun sold pozitiv la sfârșitul anului 2017, ba dimpotrivă, a acumulat o diferență

negativă semnificativă, de cel puțin 31 000 MDL, chiar și în scenariul cel mai

favorabil. Prin urmare, nu putea avea în mod logic nicio economie în numerar la

începutul anului 2018, ipoteză esențială pentru justificarea unor cheltuieli ulterioare

analizate pentru anul următor. Aceste constatări sunt relevante nu doar ca fapte

izolate, ci ca fundament pentru dubiile referitor la averea nejustificată pentru anul

2018.

fundamentul logic și factual al concluziei privind lipsa surselor legale de acumulare

63

a fondurilor utilizate ulterior, reflectând o conduită lipsită de transparență și cu

potențial impact asupra integrității financiare a candidatului.

Comisiei de evaluare referitor la respectarea de către acesta a celor mai înalte

standarde ale integrității financiare, iar prin comportamentul său în cadrul procedurii

de evaluare a admis ca aceste dubii să se fortifice și transforme în dubii serioase.

prezentate în fața instanței de judecată, nu se constată existența unor circumstanțe

care puteau duce la promovarea evaluării sale în fața Comisiei de evaluare și care ar

justifica reluarea procedurii de evaluare a candidatului, în partea problemei averii

nejustificate în 2017, care determină imposibilitatea candidatul de a avea economii

la începutul anului 2018.

din decizia nr. 30 din 06 septembrie 2024 (averea nejustificată în anii 2018 și 2021,

în valoare totală de 353 001 MDL; avere nejustificată în sumă de 133 200 MDL în

2018), Completul de judecată special vădește că, potrivit Comisiei de evaluare, în

anul 2018, candidatul ar fi avut ieșiri de numerar mai mari decât intrările de numerar,

rezultând într-un sold negativ de 133 200 MDL. Candidatul nu a declarat economii

de numerar la începutul anului 2018 și nu ar fi putut avea astfel de economii.

Candidatul nu a declarat economii de numerar nici la sfârșitul anului.

291 419 MDL (formate din economii în numerar la începutul anului 0 MDL, salariul

de la procuratură a candidatului 201 050 MDL, salariul soției 28 642 MDL,

utilizarea unei linii de credit revolving de la banca „M” 61 727 MDL), iar

cheltuielile au constituit 424 619 MDL (formate din CCP 98 964 MDL, vacanță

32 712 MDL, rambursarea împrumutului contractat pentru automobilul Toyota

Camry 231 216 MDL, rambursarea împrumutului acordat sub forma unei linii de

credit revolving 61 727 MDL).

candidatului Victor Comerzan criteriilor de integritate, prin prisma constatărilor

reținute de către Comisia de evaluare în decizia nr. 30 din 06 decembrie 2024 și a

argumentelor relevante invocate de către reclamant în cererea de contestare,

Completul de judecată special consideră că, candidatul Victor Comerzan nu a

înlăturat dubiile Comisiei de evaluare cu privire la integritatea sa, în partea ce ține

de discrepanța financiară identificată pentru anul 2018, în sumă de 133 200 MDL.

reclamantului invocate în apărarea sa pe marginea aspectului, precum că deținea

economii în numerar la sfârșitul anului 2017 și începutul lui 2018, sub pragul de

declarare. Or, situația reclamantului cu referire la deținerea economiilor în numerar

64

la sfârșitul anului a fost deja analizată în §§ 237-243 ale prezentei decizii, unde s-a

constatat că, chiar aplicând o toleranță maximă față de poziția reclamantului

(includerea unor economii ipotetice la începutul anului 2017 de până la 85 000 MDL

și reducerea CCP cu 15%), tot rezultă un sold negativ de cel puțin 31 000 MDL

pentru anul 2017. Aceasta exclude logic și matematic posibilitatea existenței unor

economii la începutul anului 2018.

Larusson c. Islandei), analiza situației financiare trebuie să fie coerentă în timp, iar

existența unei discrepanțe într-un an atrage consecințe asupra anului următor. Astfel,

a admite economii fictive ar însemna denaturarea logicii verificării integrității

financiare prevăzută la art. 8 din Legea nr. 26/2022.

unui împrumut în sumă de 200 000 MDL acordat socrilor în 2016 și restituit în

ianuarie 2018. Or, aceste circumstanțe au fost invocate de reclamant pentru prima

dată abia în etapa celei de-a cincea runde de întrebări, în contextul în care Comisia

a constatat discrepanța.

semnificativ, dacă ar fi fost real, trebuia declarat la momentul acordării, potrivit

art. 4 din Legea nr. 133/2016 și să fie justificat prin acte juridice, cel puțin o

confirmare de primire și de restituire, semnată de părți.

personale depuse la Autoritatea Națională de Integritate împrumutul acordat socrilor

rezultă atât din art. 4 din Legea nr. 133/2016, cât și din pct. 14 din Instrucțiunea

privind modul de completare a declarației de avere și interese personale, aprobată

prin Ordinul Autorității Naționale de Integritate nr. 2 din 13 ianuarie 2017 (în

vigoare de la 17 februarie 2017 până la 18 februarie 2022), dar și Capitolul VIII din

Regulamentul privind modul de completare a declarației de avere și interese

personale în formă electronică, aprobat prin Ordinul Autorității Naționale de

Integritate nr. 15 din 27 februarie 2018 (în vigoare de la 09 martie 2018 până la 18

februarie 2022).

18 februarie 2022), în cadrul Capitolului V – Active financiare, secțiunea C

(„Numerar în monedă națională și/sau în valută străină care depășește 15 salarii

medii... și alte documente care încorporează drepturi patrimoniale”) se declară

inclusiv mijloacele acordate ca împrumut către terți, prin indicarea persoanei

beneficiare, a sumei, a valutei, precum și a datei dobândirii dreptului patrimonial.

Națională de Integritate nr. 15/2018, în cadrul compartimentului „Active

financiare”, la aceeași secțiune C, subiecții declarării trebuie să indice, pentru orice

65

drept patrimonial care depășește plafonul stabilit, inclusiv: numele persoanei către

care au fost transmise mijloacele (ex: socrii), suma și valuta, tipul titularului

(persoană fizică rezidentă), datele de identificare ale acestuia.

socrii săi reprezenta un drept patrimonial care trebuia inclus în declarația de avere,

chiar dacă nu era însoțit de garanții sau dacă nu genera dobândă. Această obligație

nu este condiționată de natura relației dintre părți (familie, prieteni, etc.), ci derivă

din valoarea tranzacției și din caracterul patrimonial al dreptului de creanță. Din

moment ce suma depășea plafonul de 15 salarii medii pe economie, iar împrumutul

se presupune că a fost acordat în numerar, subiectul declarării era în mod clar obligat

să-l declare.

mai mult funcțiilor de demnitate publică, este transparența patrimonială, care în

cazul magistraților și procurorilor capătă un caracter imperativ, având o valoare de

garanție a încrederii publicului în justiție. Obligația de a declara averea nu este doar

un exercițiu birocratic, ci un instrument de verificare a integrității și probității

morale, parte integrantă a conceptului de judecător și procuror demn de încrederea

publicului.

că descurajează acumularea de avere ilicită, deoarece obligă funcționarul public să

conștientizeze că toate veniturile și bunurile trebuie să fie transparente; și cea

probatorie, care oferă un reper de analiză pentru autoritățile de control, în special în

cadrul mecanismelor de evaluare, cum este procedura de pre-vetting.

socrilor, în cazul reclamantului, poate constitui element material al unei conduite

incompatibile cu exigențele de integritate, or, neîndeplinirea unei obligații de

transparență legal instituită anulează prezumția de onestitate și activează în sarcina

subiectului sarcina de a demonstra buna-credință.

a justiției au o sarcină de diligență pozitivă în ceea ce privește completarea

declarațiilor de avere. Aceasta presupune nu doar o simplă completare formală a

declarațiilor, ci o autoevaluare riguroasă și completă a tuturor drepturilor

patrimoniale deținute sau exercitate.

în lipsa întocmirii actelor juridice, reclamantul avea obligația legală și etică de a-l

include în declarațiile sale anuale depuse la Autoritatea Națională de Integritate,

conform Legii nr. 133/2016, Instrucțiunii și Regulamentului ANI menționate

anterior.

66

reclamantului, iar neîndeplinirea obligației legale de declarare a unui împrumut în

sumă ce depășea plafonul de 15 salarii medii pe economie, atrage consecințe

importante: în plan formal – reprezintă o omisiune din declarația de avere și o

încălcare a cerințelor de transparență prevăzute de Legea nr. 133/2016, iar în plan

substanțial subminează veridicitatea explicațiilor oferite ulterior în cadrul procedurii

de evaluare.

declarat în momentul acordării și fără niciun suport probatoriu, este incompatibil cu

principiul bunei-credințe în raport cu obligațiile de transparență a unui procuror, cu

atât mai mult candidat la o funcție dintr-un organ din subordinea Consiliului

Superior al Procurorilor.

acelui împrumut socrilor săi, argumentele reclamantului rămân pur declarative, ceea

ce contravine principiului cooperării loiale și al probei inverse în materia evaluării

integrității în baza Legii nr. 26/2022, conform căreia candidatul este cel care trebuie

să dovedească proveniența legală a mijloacelor folosite.

a afectat verificabilitatea afirmațiilor sale în procedura de evaluare, trasabilitatea

mijloacelor financiare invocate ulterior și, în mod direct, credibilitatea sa ca subiect

al procedurii de pre-vetting.

sumă de 200 000 MDL acordat socrilor în 2016, restituit în 2018, nu este acceptabilă

ca justificare a discrepanței financiare constatate pentru anul 2018, întrucât nu este

sprijinită de niciun document sau probă scrisă, nu a fost niciodată declarată la

Autoritatea Națională de Integritate, deși era obligatoriu în baza Legii nr. 133/2016,

Instrucțiunii ANI (2017) și Regulamentului ANI (2018), a fost formulată tardiv și

doar în momentul în care candidatul trebuia să explice o discrepanță majoră de

133 200 MDL, este contrazisă de alte afirmații anterioare ale reclamantului și nu

permite o reconstruire logică și coerentă a fluxului financiar real.

ianuarie 2018 și coincide aproape perfect cu suma achitată pentru rambursarea

creditului auto (231 216 MDL), creează suspiciunea unei raționalizări ex-post,

inventate de către reclamantul-candidat pentru a justifica o cheltuială pe care

veniturile reale nu sunt în stare să o justifice. Neîndeplinirea obligației de declarare

a acestui drept patrimonial atrage pierderea prezumției de veridicitate a susținerilor

reclamantului și întărește concluzia privind neconformitatea acestuia cu criteriile de

integritate financiară prevăzute la art. 8 din Legea nr. 26/2022.

67

argumentele reclamantului invocate în vederea excluderii sumei de 61 727 MDL,

aferentă rambursării unei linii de credit revolving contractate de la banca „M”, din

calculul cheltuielilor pentru anul 2018. Potrivit explicațiilor sale, această linie de

credit ar fi fost contractată de el, dar utilizată, în mod exclusiv, de către un prieten

apropiat, G.V., care ar fi beneficiat de retrageri în numerar și ulterior ar fi rambursat

creditul, reclamantul având un rol pur formal.

mijloc de probă pertinent, concludent și verificabil, cum ar fi un contract de

împrumut între părți, un acord scris privind accesarea și restituirea creditului, extrase

bancare care să ateste plățile efectuate direct de către G.V. în contul liniei de credit.

Dimpotrivă, potrivit documentelor bancare analizate de Comisia de evaluare,

respectiva linie de credit a fost deschisă pe numele reclamantului, iar sumele extrase

au fost utilizate pentru tranzacții în magazine care vând bunuri personale, de consum

familial, de exemplu: 23 100 MDL într-un magazin de accesorii pentru pescari și

vânători, 29 250 MDL într-un magazin de îmbrăcăminte și 6 335 MDL într-un

magazin de haine sport, toate acestea într-o perioadă concentrată de timp

(septembrie-octombrie 2018).

cât și în cadrul audierii în fața Comisiei, că familia sa a utilizat linia de credit și în

scopuri personale. Această recunoaștere directă, corelată cu natura comercială a

tranzacțiilor și lipsa de documente care să probeze intervenția financiară a unei terțe

persoane (prietenul/ii), contrazice susținerile reclamantului privind un rol pur

intermediar sau formal în relația de credit.

identificarea rambursărilor efectuate de G.V. (de exemplu, transferuri bancare din

conturile acestuia sau ordine de plată cu destinația explicită a rambursării).

materia evaluării integrității în baza Legii nr. 26/2022, sarcina de a demonstra

proveniența legală a bunurilor și a faptului că fluxul financiar vine de la un terț revine

integral persoanei evaluate, fiind insuficientă o simplă afirmație nesusținută de

probe. În prezenta cauză, însă, susținerea că rambursarea liniei de credit s-ar fi făcut

de către o altă persoană este o afirmație neconfirmată documentar, fiind mai mult o

justificare neverificabilă și incompatibilă cu uzul concret al mijloacelor financiare.

credit personale în favoarea unei terțe persoane, fără un cadru contractual clar și fără

garantarea rambursării, relevă un comportament financiar imprudent și, în lipsa

documentării corespunzătoare, poate fi apreciat ca mijloc de disimulare a

provenienței unor fonduri. În acest sens, Comisia de evaluare a acționat în mod

68

justificat atunci când a inclus suma de 61 727 MDL în categoria cheltuielilor reale

ale reclamantului pentru anul 2018, în temeiul principiului transparenței și

trasabilității cheltuielilor.

făcut dovada clară, coerentă și verificabilă că suma aferentă liniei de credit revolving

ar fi fost exclusiv utilizată și rambursată de către o persoană terță. Iar, în absența

unor elemente de probă contrare, se prezumă că titularul creditului este și utilizatorul

și rambursatorul acestuia, conform regulii generale a responsabilității financiare.

Așadar, se ajunge la concluzia că, Comisia de evaluare în mod rezonabil a inclus

suma respective în calculul diferenței dintre venituri și cheltuieli pentru anul 2018.

apreciază ca fiind irelevantă contestarea de către reclamant a metodei de calcul a

CCP (cheltuielile de consum ale populației). Or, reclamantul a susținut că valoarea

CCP utilizată de Comisie este o presupunere generală, care nu reflectă

particularitățile reale ale stilului de viață al familiei sale și realitatea consumului său,

invocând în acest sens un presupus sprijin primit de la părinți și socri sub forma

produselor alimentare și a altor resurse naturale, ceea ce, în opinia sa, ar fi diminuat

semnificativ cheltuielile efective de trai.

justificare documentară sau calcul alternativ din partea reclamantului. Nu au fost

prezentate argumente explicite care ar justifica consumul real al familiei sale.

Reclamantul nu a oferit o versiune alternativă credibilă a valorii lunare sau anuale a

cheltuielilor proprii. Astfel, în lipsa unor date obiective din partea candidatului

evaluat, Comisia este îndreptățită să recurgă la metode indirecte, bazate pe surse

statistice oficiale și imparțiale.

inclusiv indicatori statistici, pentru a evalua veridicitatea raportului dintre veniturile

și cheltuielile candidatului, în special în situațiile în care persoana evaluată nu

furnizează probe directe ori verosimile privind modul concret de dobândire și

utilizare a veniturilor sale. Astfel, aplicarea valorii CCP medii, stabilite anual de

Biroul Național de Statistică, este o metodă legală, proporțională și necesară pentru

obiectivarea evaluării.

reclamantului par să depășească semnificativ valorile de referință stabilite prin CCP,

și nu să fie inferioare acestora, cum pretinde reclamantul. Spre exemplu, doar în luna

octombrie 2018, conform extraselor bancare examinate de Comisie, familia

reclamantului a efectuat cheltuieli de 35 585 MDL pentru haine și încălțăminte – o

sumă de aproape trei ori mai mare decât media anuală estimată pentru un cuplu cu

69

un copil, care, conform datelor BNS, este de 12 240 MDL/an pentru această

categorie.

este cel puțin comparabil, dacă nu superior, nivelului mediu utilizat de Comisia de

evaluare. Așadar, aplicarea metodei statistice de estimare a CCP nu numai că este

permisă de lege și justificată prin pasivitatea reclamantului, dar este și favorabilă

acestuia, întrucât subestimează posibil consumul real.

integrității, conform Legii nr. 26/2022, sarcina clarificării provenienței legale a

veniturilor și a justificării modului de cheltuire a acestora revine candidatului

evaluat, potrivit principiului de inversare a sarcinii probațiunii. În speță, reclamantul

nu a furnizat niciun argumente obiective și probe pertinente și concludente care să

susțină reducerea nivelului de trai sub media CCP. Reclamantul nu a explicat în mod

convingător și documentat ipoteza argumentelor invocate.

poate și trebuie să recurgă la metode indirecte de estimare atunci când persoana

evaluată nu furnizează explicații credibile sau probe obiective. Evaluarea integrității

nu se poate limita exclusiv la probe directe, autoritățile fiind îndreptățite să utilizeze

inclusiv mijloace indirecte și deducții rezonabile, mai ales în cazul unor discrepanțe

evidente între venituri și stilul de viață.

bunurilor candidatului, ci de a verifica dacă există diferențe substanțiale nejustificate

între veniturile legale și averea dobândită. Într-un astfel de caz, sarcina de a explica

convingător sursa bunurilor deținute revine persoanei evaluate.

poziția reclamantului privind caracterul artificial și arbitrar al valorii CCP aplicate

de Comisia de evaluare. În lipsa unor dovezi contrare și a unei metodologii proprii

alternative a candidatului, Comisia de evaluare a aplicat în mod corect și justificat

metoda CCP în procesul de analiză a integrității financiare a reclamantului.

metodologii detaliate, în cadrul chestionării sunt implicate câteva mii de gospodării,

chestionarea este minuțioasă iar rezultatele sunt verificate de câteva ori. Analize de

acest gen sunt efectuate și în alte țări europene, care aplică o metodologie

asemănătoare, clasificatorul cheltuielilor gospodăriilor casnice fiind elaborat de

către BNS conform Clasificării Europene a Consumului Individual pe Destinații

(COICOP 2013 5-Digit). Cifrele obținute sunt dezagregate după categorii de

gospodării, în funcție de locul de trai și numărul de persoane în gospodărie, ce

permite obținerea datelor care ar fi cât mai apropiate de gospodăria subiectului

evaluării.

70

Comisia de evaluare se conduce de Constituția Republicii Moldova, de prezenta lege

și de alte acte normative ce reglementează domeniile conexe activității sale. Comisia

de evaluare funcționează în baza regulamentului propriu de organizare și

funcționare, aprobat de către aceasta.

acesta, Completul de judecată special consideră că aplicarea calculelor determinate

și publicate anual de către Biroul Național de Statistică, la estimarea cheltuielilor de

consum ale subiecților evaluării, constituie un mecanism prevăzut de lege. În cadrul

Anexei la Regulamentul de evaluare a Comisiei sunt inserate în mod expres

cheltuielile de consum ale populației, precum și raționamentul pentru includerea

acestora la estimarea cheltuielilor suportate de către candidat și familia acestuia

pentru întreținere.

Național de Statistică se bucură de un nivel înalt de credibilitate, această instituție

fiind o autoritate centrală în domeniul statisticii, independentă instituțional și

profesional, creată pe lângă Guvern în scopul coordonării sistemului statistic

național privind dezvoltarea și producerea statisticii oficiale (a se vedea art. 7

alin. (1) din Legea cu privire la statistica oficială nr. 93 din 26 mai 2017).

Strasbourg a statuat că estimarea cheltuielilor de trai esențiale, pe baza unor metode

statistice, este compatibilă cu Convenția, atât timp cât nu este arbitrară sau vădit

nerezonabilă (§ 102 din hot. vizată).

pertinent argumentul invocat de către reclamant, precum că utilizarea indicilor CCP

este contrară legii, în situația în care însuși Regulamentul de evaluare al Comisiei

reglementează mecanismul în discuție.

reclamantului precum că poziția Comisiei de evaluare este contradictorie și lipsită

de obiectivitate, întrucât, pe de o parte, Comisia a criticat accesarea și utilizarea

liniilor de credit în beneficiul unor terți, iar pe de altă parte, aceleași sume au fost

incluse ulterior în categoria cheltuielilor personale ale reclamantului. În opinia

reclamantului, această abordare denotă incoerență și o evaluare contradictorie a

situației financiare și a conduitei sale.

întemeiată pe o înțelegere superficială și eronată a modului în care Comisia de

evaluare a realizat analiza sa. Comisia a examinat aceeași situație factuală din două

perspective distincte, dar complementare, care nu se exclud reciproc, ci se

completează în vederea asigurării unei evaluări exhaustive și riguroase.

71

integrității și eticii profesionale. Astfel, accesarea unor credite în beneficiul unor terți

ridică probleme serioase privind transparența, compatibilitatea cu statutul

profesional al reclamantului și conformitatea cu normele de conduită aplicabile.

Această analiză urmărește să asigure un comportament corect, responsabil și lipsit

de conflicte de interese, având în vedere funcția publică ocupată.

analizat fluxurile de mijloace financiare pentru a determina dacă aceste sume au

generat efectiv obligații financiare ce au fost rambursate din resurse proprii ale

reclamantului.

din fondurile reclamantului, respectivele sume trebuie incluse în cheltuielile sale

personale, deoarece reflectă realitatea economică a mișcării banilor.

urmărește stabilirea corectă a situației patrimoniale a reclamantului. Prin urmare,

cele două niveluri de analiză (etic și financiar) nu sunt în contradicție, ci se

intercondiționează și, împreună, oferă o imagine completă, coerentă și obiectivă a

situației reclamantului.

contradicția în poziția Comisiei de evaluare este vădit neîntemeiat și nu poate fi

acceptată de instanță. Analiza Comisiei respectă rigorile unei evaluări complexe,

transparente și bine fundamentate, asigurând o evaluare corectă atât din perspectiva

integrității profesionale, cât și a situației financiare a reclamantului.

că, în ipoteza în care toate explicațiile și justificările sale privind sursele financiare

utilizate în anul 2018 ar fi acceptate ca fiind reale, diferența negativă în sumă de

133 200 MDL reținută de către Comisia de evaluare ca având caracter de avere

nejustificată ar dispărea, iar astfel Comisia nu ar mai putea constata o încălcare a

criteriului de integritate financiară.

ipotetică și nu este susținută de probe concrete în baza cărora ar putea fi verificate

argumentele și explicațiile reclamantului. Iar, din analiza amplă a situației financiare

a reclamantului pentru anul 2018, în baza materialelor acumulate de către Comisie

în procesul de evaluare, reiese că:

a) nu există niciun înscris, document sau probă materială care să ateste

existența economiilor în numerar pe care reclamantul pretinde că le-ar fi

avut la începutul anului 2018. Această lipsă de probe este cu atât mai

relevantă cu cât un sold financiar negativ la sfârșitul anului precedent face

72

neplauzibilă existența unor economii substanțiale la începutul perioadei

analizate.

b) declarația privind acordarea unui împrumut socrilor în anul 2016 și

restituirea acestuia în ianuarie 2018 nu este sprijinită de niciun act

justificativ, cum ar fi contract de împrumut, recipisă, document bancar sau

altă formă de confirmare care să dovedească aceste operațiuni financiare.

Absența unor asemenea documente ridică serioase dubii cu privire la

veridicitatea acestei afirmații și, implicit, asupra modului real de finanțare

a cheltuielilor din anul 2018.

c) cheltuielile declarate și documentate efectuate de reclamant în anul 2018

depășesc, cu o sumă semnificativă, veniturile legale declarate, ceea ce

denotă existența unei diferențe patrimoniale nejustificate și neacoperite prin

surse legale de proveniență.

apărut dubii în privința faptului că averea dobândită în 2018 ar fi proporțională și

justificabilă în raport cu veniturile legale obținute. Astfel, argumentele reclamantului

privind „eliminarea” diferenței patrimoniale nejustificate prin acceptarea tuturor

explicațiilor sale este o ipoteză nefundamentată și neprobată, care nu poate fi reținută

în cadrul unei evaluări riguroase și obiective, bazate pe probe.

Comisiei de evaluare referitor la respectarea de către acesta a celor mai înalte

standarde ale integrității financiare, iar prin comportamentul său în cadrul procedurii

de evaluare a admis ca aceste dubii să se fortifice și transforme în dubii serioase.

prezentate în fața instanței de judecată, nu se constată existența unor circumstanțe

care puteau duce la promovarea evaluării sale în fața Comisiei de evaluare și care ar

justifica reluarea procedurii de evaluare a candidatului, în partea problemei averii

nejustificate în 2018.

din decizia nr. 30 din 06 septembrie 2024 (averea nejustificată în anii 2018 și 2021,

în valoare totală de 353 001 MDL; avere nejustificată în sumă de 219 801 MDL în

2021, Completul de judecată special vădește că, potrivit Comisiei de evaluare, în

anul 2021, candidatul a avut ieșiri de numerar mai mari decât intrările de numerar,

rezultând într-un sold negativ de 219 801 MDL.

numerar la începutul anului 2021. În 2021, familia candidatului a primit salarii în

sumă de 273 869 MDL. Valoarea CCP pentru familia candidatului a constituit

136 188 MDL, în 2021. De asemenea, candidatul a procurat asigurări de viață pentru

trei membri ai familiei în sumă de 68 389 MDL, a achiziționat două terenuri pentru

73

care a achitat în total 163 593 MDL și a achitat suma de 10 500 MDL pentru studiile

fiului său, precum și a achiziționat un automobil model Skoda Rapid pentru suma de

115 000 MDL. Candidatul nu a declarat economii în numerar la sfârșitul anului

2021.

candidatului Victor Comerzan criteriilor de integritate, prin prisma constatărilor

reținute de către Comisia de evaluare în decizia nr. 30 din 06 decembrie 2024 și a

argumentelor relevante invocate de către reclamant în cererea de contestare,

Completul de judecată special consideră că, candidatul Victor Comerzan nu a

înlăturat dubiile Comisiei de evaluare cu privire la integritatea sa, în partea ce ține

de discrepanța financiară identificată pentru anul 2021, în sumă de 219 801 MDL.

în anul 2021 candidatul a înregistrat un dezechilibru semnificativ între veniturile

obținute și cheltuielile efectuate, soldat cu un deficit de 219 801 MDL. Analiza

financiară realizată de Comisie relevă că, în anul respectiv, familia candidatului a

obținut venituri salariale totale în sumă de 273 869 MDL, iar cheltuielile identificate,

inclusiv cele aferente consumului uzual, achizițiilor de bunuri și plăților pentru

servicii, au totalizat 493 670 MDL, compuse din: cheltuieli de consum ale populației

(CCP) în valoare de 136 188 MDL, asigurări de viață pentru trei membri ai familiei

68 389 MDL; achiziționarea a două terenuri în sumă totală de 163 593 MDL; plata

studiilor fiului 10 500 MDL; achiziția unui automobil Skoda Rapid 115 000 MDL.

2021, candidatul nu a indicat economii în numerar nici la începutul, nici la sfârșitul

anului, iar în cadrul procedurii de evaluare, nu a furnizat documente justificative

care ar atesta existența unor rezerve financiare anterioare anului 2021.

scrise, candidatul a susținut că la începutul anului 2021 ar fi dispus de economii în

numerar în sumă de 117 000 MDL, echivalentă cu 14,8 salarii medii pe economie,

care, în opinia sa, ar fi permis justificarea parțială a cheltuielilor efectuate. Totuși,

această poziția a reclamantului este contrazisă de mai multe circumstanțe obiective.

intereselor personale, bunurile în numerar a căror valoare depășește pragul de 15

salarii medii lunare pe economie la data completării declarației trebuie declarate în

mod expres. Pentru anul 2021, acest prag a fost de 130 740 MDL, depășind astfel

suma de 117 000 MDL invocată de reclamant drept „economii” disponibile la

începutul acelui an. Or, chiar și acceptând, cu titlu de ipoteză, că suma de 117 000

MDL ar fi existat efectiv, aceasta se apropia periculos de mult de pragul de declarare

legală, ceea ce ar fi impus, în mod rezonabil, o atitudine de maximă prudență și

74

transparență din partea candidatului, mai ales în contextul funcției de demnitate

publică exercitate.

obiectiv, iar dubiile s-au fortificat reieșind din momentul în care această explicație a

fost formulată, nu în mod proactiv la depunerea declarației la Comisia de evaluare

și în primele runde de întrebări-răspunsuri, ci doar în faza avansată a evaluării, în

cea de-a cincea rundă de întrebări, atunci când Comisia a evidențiat dezechilibrul

financiar pentru anul 2021. Această formulare tardivă a explicațiilor și lipsită de

suport probator sugerează mai degrabă o încercare de justificare post-factum, decât

reflectarea unei realități economice efective. Prin urmare, în absența unor probe

minime care să ateste existența economiilor la începutul anului 2021 și în lipsa

menționării acestora în declarația de avere depusă la Comisie, susținerea

candidatului nu poate fi primită ca veridică sau convingătoare și nu este aptă să

înlăture dubiile rezonabile cu privire la existența unei averi nejustificate în anul de

referință.

ar fi existat la începutul anului 2021 sub forma unor economii în numerar, acest fapt

presupune în mod necesar că banii respectivi au fost economisiți anterior, mai exact

în anul 2020. Or, o asemenea ipoteză este contrazisă chiar de evidența situației

financiare a candidatului din acel an. Potrivit calculelor efectuate de Comisie, pe

baza veniturilor și cheltuielilor identificate și necontestate de către candidat, pentru

anul 2020 rezultă un sold negativ de -87 027 MDL. Cu alte cuvinte, în acel an,

cheltuielile au depășit veniturile disponibile, astfel încât nu doar că nu se putea

constitui o rezervă financiară, ci dimpotrivă, s-a înregistrat un deficit.

117 000 MDL era deținută în numerar la 1 ianuarie 2021, atunci acești bani ar fi

trebuit să provină dintr-un excedent anterior. La caz, însă, un astfel de excedent nu

doar că lipsește, dar este înlocuit cu un dezechilibru financiar negativ, deja constatat.

veridicității și plauzibilității, fiind matematic și logic imposibilă în raport cu datele

financiare aferente anului precedent.

privind existența unei economii în numerar de 117 000 MDL la începutul anului

2021 sunt făcute ex post facto, abia după ce Comisia a identificat un dezechilibru

patrimonial semnificativ pentru anul respectiv. Această reacție tardivă, neînsoțită de

documente justificative de evidență concretă, nu este de natură să înlăture dubiile

rezonabile privind realitatea sumelor invocate.

unui istoric financiar coerent și documentabil, iar orice invocare post-factum, fără

75

suport în soldurile anterioare, este inaptă să răstoarne dubiile rezonabile cu privire

la proveniența legală a fondurilor.

de declarare, în acest caz echivalentul a 14,8 salarii medii pe economie (117 000

MDL), par construite artificial, cu scopul de a evita obligația de declarare prevăzută

de Legea nr. 133/2016 și a diminua dezechilibrul dintre venituri și cheltuieli

constatat de către Comisia de evaluare.

similară celei din anul 2018, când reclamantul a invocat, în mod retroactiv, o sumă

de aproximativ 14,5 salarii medii, de asemenea fără a o include în declarația de avere

prezentată Comisiei de evaluare și fără a furniza probe privind proveniența, păstrarea

ori utilizarea acelor sume.

economii în numerar aflate imediat sub pragul de declarare, ridică dubii serioase cu

privire la veridicitatea și sinceritatea declarațiilor candidatului, mai ales în lipsa

oricăror dovezi documentare sau logice care să susțină aceste afirmații. Acest

comportament sugerează o intenție deliberată de a evita declararea integrală a

situației patrimoniale, ceea ce contravine cerințelor de transparență, onestitate și

bună-credință impuse de standardele legale aplicabile în materie de integritate

financiară.

de a contesta valoarea CCP nu este susținută de probe. Or, în cauză, reclamantul a

afirmat generic că familia sa ar fi fost sprijinită material de părinți și socri, care le-

au oferit produse alimentare, însă nu a prezentat nicio estimare proprie a cheltuielilor

reale, nici o evaluare alternativă credibilă și nici nu a justificat în mod convingător

eventuala valoare a bunurilor primite cu titlu gratuit alimente sau bunuri naturale de

la rude).

existența unor circumstanțe speciale care ar justifica diminuarea valorii CCP revine

exclusiv candidatului. În lipsa unor date concrete și verificabile furnizate de

candidat, Comisia de evaluare este în drept să utilizeze metode estimative și statistice

obiective. În speță, candidatul nu a indicat nici cantitățile, nici frecvența

aprovizionărilor, nici nu a oferit o estimare monetară rezonabilă a sprijinului invocat.

neprobate, pur declarative, și nu pot fi considerate suficiente pentru a înlătura

prezumția rezonabilă de consum reflectată în valoarea CCP aplicată de Comisie, care

se bazează pe date oficiale privind cheltuielile medii ale unei familii cu aceeași

componență. A admite o astfel de susținere în absența unor probe concrete ar

însemna a relativiza întregul mecanism de estimare a echilibrului patrimonial, ceea

76

ce este contrar principiilor de transparență și verificabilitate a evaluării prevăzute de

lege.

financiar semnificativ în anul 2021 este confirmată inclusiv prin declarațiile proprii

ale candidatului, potrivit cărora, în perioada 2014-2023, a suportat cheltuieli în sumă

totală de circa 100 000 MDL pentru finalizarea lucrărilor de construcție a casei din

orașul Briceni.

calculul cheltuielilor aferente anului 2021, din lipsa unei defalcări anuale concrete

și a documentelor justificative prezentate de candidat, este pertinent faptul că o

repartizare proporțională a acestor cheltuieli pe perioada 2014-2023 ar conduce la o

majorare cu aproximativ 10 000 MDL a consumului real pentru fiecare an. Această

estimare este valabilă și pentru anul 2021, fiind rezonabilă și derivă direct din

afirmațiile proprii ale candidatului.

Comisiei de evaluare referitor la respectarea de către acesta a celor mai înalte

standarde ale integrității financiare, iar prin comportamentul său în cadrul procedurii

de evaluare a admis ca aceste dubii să se fortifice și transforme în dubii serioase.

prezentate în fața instanței de judecată, nu se constată existența unor circumstanțe

care puteau duce la promovarea evaluării sale în fața Comisiei de evaluare și care ar

justifica reluarea procedurii de evaluare a candidatului, în partea problemei averii

nejustificate în sumă de 219 801 MDL în 2021.

conchide că lipsa de transparență a candidatului-reclamant cu privire la sursa

fondurilor utilizate atât pentru achiziții majore (terenuri, asigurări, automobil), cât și

pentru cheltuieli curente, inclusiv cele destinate finalizării construcției locuinței,

agravează semnificativ îndoielile privind respectarea criteriului de integritate

financiară prevăzut la art. 8 din Legea nr. 26/2022.

neconsecvențele și explicațiile incoerente ale candidatului cu privire la aspectele

supuse evaluării au subminat credibilitatea sa în fața Comisiei de evaluare. Iar,

argumentele invocate de reclamant nu sunt de natură să înlăture dubiile serioase și

rezonabile ale Comisiei de evaluare, în temeiul art. 8 alin. (1), (2) lit. a), alin. (4)

lit. b) și alin. (5) lit. c), d), e), f) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022, precum că

candidatul Victor Comerzan nu întrunește criteriile de integritate financiară și etică.

respecte cele mai înalte standarde etice și profesionale, atât în exercitarea atribuțiilor

77

lor, cât și în afara lor, permițând astfel societății să aibă încredere în justiție. Având

în vedere că procurorii acționează în numele poporului și în interesul public, ei

trebuie să fie întotdeauna integri și întotdeauna să fie conștienți de riscurile corupției

și să nu admită aparența unui comportament corupțional în activitatea sa, iar

tranzacțiile cu privire la proprietatea personală să fie încheiate într-un mod care să

nu provoace îndoieli. Procurorul trebuie să se comporte întotdeauna, și nu numai în

exercitarea atribuțiilor de serviciu, în mod onorabil și demn de funcția sa, fiind un

exemplu de conduită pentru restul societății.

reținut că anumite încălcări ale funcționarilor publici a obligațiilor cu privire la

declararea averii, pot fi considerate, în general, ca grave. Acestea pot include, printre

altele, nedeclararea principalelor active sau a surselor de venit sau încercări

deliberate de a le ascunde de autorități, incapacitatea de a justifica achiziții majore

prin economii sau resurse legitime și suficiente, deținute la momentul achiziționării;

sau incapacitatea de a justifica un stil de viață excesiv sau cheltuieli extravagante,

care depășesc în mod clar mijloacele legale declarate funcționarului vizat și ale

familiei sale (nr. 40662/19, din 13 decembrie 2022, § 85).

Comerzan nu a desființat dubiile Comisiei de evaluare, ba mai mult ca atât, prin

comportamentul său, explicațiile incomprehensibile și inconsecvente, candidatul a

fortificat dubiile Comisiei, transformându-le în dubii serioase.

se constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea de către

Victor Comerzan, candidat la funcția de membrul al Colegiului de disciplină și etică

din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor, a evaluării în fața Comisiei de

evaluare și care ar justifica reluarea procedurii de evaluare a candidatului, nefiind

înlăturate dubiile serioase formulate de Comisia de evaluare (art. 13 alin. (5) din

Legea nr. 26/2022) cu privire la conformitatea candidatului cu criteriul de integritate

etică și financiară, conform art. 8 alin. (1), (2) lit. a), alin. (4) lit. b) și alin. (5) lit. c),

d), e), f) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022.

Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni a remarcat că procurorii trebuie să

facă dovada unei integrități absolute a comportamentului lor [Avizul CCPE nr. 13

(2018) „Independența, responsabilitatea și etica procurorilor”, §§ 55].

în litigiu dedus judecății, nu se regăsesc temeiuri legale de a anula decizia Comisiei

de evaluare a procurorilor nr. 30 din 06 decembrie 2024 privind candidatura lui

Victor Comerzan, candidat la funcția de membru al Colegiului de disciplină și etică

din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor.

78

prevederilor legii, nefiind constatată existența unor circumstanțe care puteau duce la

promovarea evaluării de către candidat, iar în cadrul procedurii de evaluare și

evaluare reluată nu au fost admise erori procedurale grave de către Comisia de

evaluare, care să afecteze caracterul echitabil al procedurii de evaluare, astfel că

cererea de contestare depusă de Victor Comerzan este neîntemeiată și urmează a fi

respinsă.

unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022,

COMPLETUL DE JUDECATĂ SPECIAL, instituit în cadrul Curții Supreme de

Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei de

evaluare a procurorilor, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge contestația depusă de Victor Comerzan împotriva deciziei nr. 30 din

6 decembrie 2024 a Comisiei de evaluare a procurorilor.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Ion Malanciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

79