3-41/24 — anularea deciziei Comisiei de evaluare

3-41/24 — anularea deciziei Comisiei de evaluare (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la contestația depusă de Iancu Zaporojan

împotriva deciziei nr. 28 din 12 decembrie 2024 a Comisiei de evaluare

procurorilor

(evaluarea externă conform Legii nr. 26/2022)

(Dosarul nr. 3-41/24

NR. PIGD 2-25001724-01-3-06012025)

Contestație în baza Legii nr. 26/2022; evaluarea candidatului la funcția de membru

al Colegiului de disciplină și etică din subordinea Consiliului Superior al

Procurorilor

25 iunie 2025

Textul corespunde originalul

Examinând în ședință publică cererea de contestare depusă de Iancu

Zaporojan împotriva Comisiei de evaluare procurorilor cu privire la anularea

deciziei nr. 28 din 12 decembrie 2024 „privind candidatura lui Iancu

Zaporojan, candidat la funcția de membru al Colegiului de disciplină și etică

din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor” și dispunerea reluării

procedurii de evaluare,

Completul de judecată special pentru examinarea contestațiilor declarate

împotriva deciziilor Comisiei de evaluare procurorilor, compus din:

Ion Malanciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

Stanislav Ungureanu, grefier

Cu participarea:

Reprezentantului reclamantului – avocatului Constantin Grigoraș

Reprezentanților pârâtei – avocaților Roger Gladei și Valeriu Cernei

constată următoarele:

ASPECTE GENERALE ȘI DE PROCEDURĂ

ajutor-interimar al procurorului în cadrul Procuraturii raionului Dondușeni.

raionului Drochia.

2014, s-a propus Procurorului General numirea procurorului Iancu Zaporojan în

funcția de procuror în Secția investigații financiar-economice din cadrul Direcției

investigații generale a Procuraturii Generale.

Zaporojan a fost numit în funcția de procuror în Secția investigații financiar

economice a Procuraturii Generale.

2016, s-a propus Procurorului General interimar numirea lui Iancu Zaporojan în

funcția de procuror al raionului Nisporeni pentru un mandat de 5 ani.

Zaporojan a fost numit în funcția de procuror-șef în cadrul Procuraturii raionului

Nisporeni.

1

august 2021, s-a propus Procurorului General numirea lui Iancu Zaporojan în funcția

de procuror-șef al Procuraturii raionului Nisporeni, pentru al doilea mandat de 5 ani.

asigurarea interimatului funcției de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii

Ungheni, șef al Oficiului Nisporeni, de către domnul Iancu Zaporojan, procuror în

aceeași subdiviziune.

martie 2025, s-a respins interimatul funcției de adjunct al procurorului-șef al

Procuraturii Ungheni, șef al Oficiului Nisporeni dispus domnului Iancu Zaporojan

prin ordinul Procurorului General nr. 689-p din 20 martie 2025.

Comisiei de evaluare procurorilor (în continuare Comisia de evaluare) lista

candidaților pentru funcția de membru al Colegiului de disciplină și etică din

subordinea Consiliului Superior al Procurorilor, printre care se afla și reclamantul

Iancu Zaporojan, în vederea evaluării în conformitate cu Legea nr. 26/2022.

emis decizia nr. 28 din 12 septembrie 2024 „privind candidatura lui Iancu

Zaporojan, candidat la funcția de membru al Colegiului de disciplină și etică din

subordinea Consiliului Superior al Procurorilor”, prin care a decis că, în temeiul

art. 8 alin. (1), (2) lit. a) și c), alin. (4) lit. a), alin. (5) lit. b) și art. 13 alin. (5) din

Legea nr. 26/2022, candidatul Iancu Zaporojan nu corespunde criteriilor de

integritate financiară și etică, întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la

respectarea de către candidat a criteriilor de integritate etică și financiară și, prin

urmare, nu promovează evaluarea.

electronice, la Curtea Supremă de Justiție decizia Comisiei de evaluare nr. 28 din 12

septembrie 2024 (f.d. 1, 2-6 recto-verso).

electronice referință, prin care nu a recunoscut pretențiile lui Iancu Zaporojan și a

solicitat respingerea acestora (f.d. 28, 29-36).

și 30 ianuarie 2025. Reclamantul a fost reprezentat în fața Curții Supreme de Justiție

de avocatul Constantin Grigoraș. Comisia de evaluare a fost reprezentată de către

avocații Roger Gladei și Valeriu Cernei.

că decizia va fi plasată pe pagina web a CSJ, conform art. 14 alin. (9) din Legea

nr. 26/2022.

2

ÎN FAPT

a. Evaluarea externă a reclamantului de către Comisie

Magistraturii, ai Consiliului Superior al Procurorilor și ai organelor specializate ale

acestora, precum și în vederea sporirii încrederii societății în activitatea organelor de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, dar și, în general, în sistemul

justiției, la 10 martie 2022, Parlamentul a adoptat Legea nr. 26, cu modificările

ulterioare. Conform acestei legi, toți candidații inter alia la funcția de membru al

Consiliului Superior al Procuraturii sunt supuși evaluării externe, ca etapă

obligatorie a procesului de selectare a candidaților și de alegere sau numire a

acestora în funcțiile respective. Este evaluată integritatea etică și financiară a

acestora. Evaluarea începe cu solicitarea ca candidatul să depună Comisiei declarația

de avere și interese personale și a declarației cu privire la lista persoanelor apropiate

lui, de transmitere voluntară a răspunsurilor la chestionarul privind integritatea etică.

notificarea Comisiei expediată candidatului cu privire la inițierea evaluării și

solicitarea de a completa și prezenta declarația de avere și interese personale pentru

ultimii cinci ani, care include lista persoanelor apropiate din sistemul judecătoresc,

al procuraturii și din serviciul public, precum și un chestionar privind integritatea

etică, în termen de șapte zile, în conformitate cu art. 9 alin. (2) din Legea nr. 26/2022.

Candidatul a depus la 29 decembrie 2023 declarația pentru ultimii cinci ani

completată și chestionarul de etică în termenul stabilit. În timpul evaluării, Comisia

a colectat informații din multiple surse, iar la 03 iulie 2024, 19 august 2024 și 01

octombrie 2024, a solicitat candidatului să prezinte informații suplimentare pentru a

clarifica anumite aspecte.

Zaporojan că a identificat anumite aspecte în privința cărora există dubii cu privire

la respectarea criteriilor de integritate financiară și etică și l-a invitat să participe la

o audiere publică, în temeiul art. 12 alin. (1) din Legea nr. 26/2022. Candidatul nu a

solicitat acces la materialele evaluării conform art. 12 alin. (4) lit. c) din Legea

nr. 26/2022 și, prin urmare, nu a primit materialele. La 27 noiembrie 2024, a fost

desfășurată audierea candidatului în fața Comisiei.

constatat că, în temeiul art. 8 alin. (1), (2) lit. a) și c), alin. (4) lit. a), alin. (5) lit. b)

și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022, candidatul Iancu Zaporojan nu corespunde

criteriilor de integritate financiară și etică, întrucât s-au constatat dubii serioase cu

privire la respectarea de către candidat a criteriilor de integritate etică și financiară

și, prin urmare, nu promovează evaluarea.

3

a) Obținerea gratuită a unui teren pentru construcții în 2011,

amplasat în or. Drochia.

Comisia de evaluare a notat că, în perioada 01 noiembrie 2005 – 07 aprilie

2014, candidatul a deținut funcția de procuror în Procuratura raionului Drochia.

Prin decizia Consiliului orășenesc Drochia nr. 5/16 din 2 iunie 2011,

candidatului i s-a atribuit cu titlu gratuit dreptul de proprietate asupra unui teren

pentru construcția unei case, cu suprafața de 0,0545 ha, amplasat în orașul Drochia.

În anexa nr. 2 la decizie, sub nr. 57, este indicat atât numele candidatului, cât și

numele A.Z., fără a fi menționate careva date de identificare ale acesteia.

La 04 iunie 2016, pe numele candidatului a fost eliberat Titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren. În Titlu este menționat doar

candidatul, fără a fi indicată și A.Z., după cum este menționat în Anexa nr. 2 la

decizia Consiliului orășenesc Drochia nr. 5/16 din 02 iunie 2011.

Comisia de evaluare a observat că, potrivit candidatului, decizia Consiliului

orășenesc Drochia nr. 5/16 din 2 iunie 2011 a fost emisă în baza demersului

procurorului raionului Drochia nr. 976 din 31 martie 2008, înaintat conform art. 38

din Legea cu privire la Procuratură nr. 118 din 14 martie 2003, prin care s-a solicitat

identificarea posibilității de a-l asigura pe candidat cu locuință, în baza art. 38 din

Legea cu privire la Procuratură, care prevede că, în cazul în care procurorul nu are

locuință, autoritatea administrației publice locale este obligată în termen de cel mult

un an să-l asigure cu locuință (apartament sau casă) de serviciu, pe perioada de

activitate în localitatea respectivă.

Totodată, Comisia de evaluare a identificat că, la 12 septembrie 2009,

candidatul a depus la Primăria or. Drochia cerere prin care a solicitat repartizarea

terenului pentru construcția casei de locuit cu drept de proprietate privată. În cerere,

Iancu Zaporojan a menționat că locuiește în or. Drochia din 1997, activează în

or. Drochia din 2005, iar la rubrica „Familia mea constă din __ persoane”, acesta nu

a indicat niciun număr de persoane.

Comisia a remarcat că, în timpul audierii, candidatul a confirmat faptul că,

la 12 septembrie 2009, a semnat cererea de atribuire a terenului pentru construcția

casei. Fiind întrebat despre acele date specifice din cerere care se referă la statutul

familial al solicitantului, candidatul a menționat că este mirat și cel mai probabil a

semnat o blanchetă, care i s-a dat de la Primărie și că temei pentru atribuirea acestui

teren a fost demersul procurorului-șef al raionului, depus în anul 2008 în baza art. 38

din Legea cu privire la Procuratură nr. 118/2003. Candidatul a confirmat că, la data

depunerii cererii sale din 2009, nu era căsătorit și până la acel moment nu a fost

căsătorit vreodată.

De asemenea, candidatul a menționat că nu cunoaște cine este doamna

„A.Z.”, indicată alături de numele său la numărul de ordine 57 din anexa nr. 2 la

4

decizia Consiliului orășenesc Drochia nr. 5/16 din 2 iunie 2011 și nici nu cunoaște

cine a inclus acest nume în listă. În acest sens a remarcat că, nu era necesar să includă

pe cineva în cererea de acordare a terenului, deoarece terenul îi era atribuit pentru el

personal în temeiul Legii cu privire la Procuratură.

Comisia de evaluare a reținut că, în decizia Consiliului orășenesc Drochia

nr. 5/16 din 02 iunie 2011 cu privire la aprobarea listei beneficiarilor de sectoare de

teren pentru construcția caselor de locuit, în care este inclus și candidatul, drept

temeiu juridic pentru atribuirea terenurilor către beneficiari este indicat art. 11 din

Codul funciar, dar nicidecum alte prevederi legale care se referă la statutul de

procuror. Iar, conform art. 11 din Codul funciar, autoritățile administrației publice

locale atribuie familiilor nou-formate sectoare de teren din rezerva intravilanului

până la epuizarea acesteia pentru construcția caselor de locuit, anexelor gospodărești

și grădini.

Comisia de evaluare a considerat că, pentru atribuirea terenului în temeiul

art. 11 din Codul funciar, era necesară întrunirea condiției de „familie nou formată”.

La caz, însă, în martie 2008 candidatul nu era căsătorit și, prin urmare, nu întrunea

condițiile de eligibilitate pentru alocarea gratuită a terenului pentru construcție în

temeiul art. 11 din Codul funciar. Totodată, fiind procuror, candidatul a semnat

cererea-blanchetă, dar fără a corecta datele din cerere, care nu erau veridice.

În opinia Comisiei de evaluare, candidatul nu s-a asigurat cu diligența

necesară că acțiunile sale să nu afecteze imaginea procuraturii și încrederea societății

în acțiunile procurorilor. Furnizarea de către candidat a unor date false, într-un act

juridic, adresat autorității publice, a avut drept rezultat obținerea de beneficii

necuvenite de către acesta, fapt care afectează încrederea publicului în corectitudinea

și onestitatea procurorilor. Lipsa de diligență în acțiunile procurorului în vederea

obținerii gratuite a beneficiilor necuvenite sunt inexplicabile din punctul de vedere

al unui profesionist în domeniul dreptului și al unui observator imparțial.

Astfel, Comisia de evaluare a conchis că, prin acțiunile sale, candidatul a

admis încălcarea mai multor prevederi din Codul de etică al procurorului, aprobat la

27 decembrie 2007, și anume art. 3 lit. a), art. 6 lit. a) și art. 2 lit. a).

b) Obținerea în folosință a locuinței sociale, amplasată în

or. Nisporeni.

Comisia de evaluare a stabilit că, la 28 martie 2016, candidatul a început

activitatea în cadrul Procuraturii raionului Nisporeni în calitate de procuror, iar la 01

august 2016 a fost promovat în funcția de procuror-șef al Procuraturii respective. La

03 iulie 2018, în calitatea sa de procuror-șef al Procuraturii Nisporeni, candidatul a

solicitat Consiliului raional Nisporeni identificarea unei soluții în vederea

identificării unei locuințe pe durata exercitării mandatului de procuror, fără a indica

vreun temei legal în baza căruia solicită locuința.

5

Comisia de evaluare a notat că, la ședința din 04 iulie 2018, secretarul

Comisiei privind examinarea cererilor de repartizare a locuințelor sociale a

Consiliului raional Nisporeni a propus ca, în cadrul ședinței extraordinare din 13

iulie 2018, să se propună acordarea unui apartament candidatului, până la parvenirea

altor solicitări care sunt eligibile conform regulamentului, motivând prin faptul că

solicitantul este o persoană cu funcție importantă pentru raion. Prin decizia

Consiliului raional Nisporeni nr. 4/7 din 13 iulie 2018, candidatului i-a fost oferit,

„cu titlu de excepție”, un apartament în locațiune în blocul de apartamente cu statut

de locuință socială. Contractul de locațiune a locuinței sociale a fost încheiat de către

candidat la 06 noiembrie 2018, la peste patru luni după adoptarea deciziei

Consiliului raional Nisporeni și a fost reziliat la 03 septembrie 2021.

Comisia de evaluare a remarcat că, potrivit Raportului auditului

conformității asupra implementării Proiectului de construcție a locuințelor pentru

păturile socialmente vulnerabile al Curții de Conturi, s-a stabilit că, contrar

prevederilor pct. 4 din Regulament, precum și contrar scopului proiectului, Comisia

din cadrul Consiliului raional Nisporeni a repartizat în 2018, cu titlu de excepție, 5

locuințe sociale unor funcționari cu funcție de conducere din cadrul entităților

bugetare din raion, aceștia nefiind eligibili, conform criteriilor privind veniturile

obținute și lipsa/existența bunurilor imobile.

Conform Regulamentului aprobat la 14 mai 2014 de Consiliul raional

Nisporeni cu privire la modul și condițiile de desfășurare a proiectului și instituirea

Comisiei de selectare a beneficiarilor de locuințe sociale, toate categoriile de

beneficiari ai locuințelor sociale, trebuie să întrunească anumite condiții obligatorii,

printre care:

(1) fiecare gospodărie beneficiară trebuie să aibă un venit mai mic sau egal

cu limita de venit adoptată prin decizia Consiliului local, în sumă de 4 612,50 MDL

pentru un adult și

(2) membrii familiei (soțul/soția copii si/sau alte persoane întreținute) să nu

aibă în proprietate locuințe pe teritoriul Republicii Moldova și peste hotarele ei, teren

pentru construcția de locuințe, terenuri cu altă destinație, sau casă construită capital

în întovărășirile pomicole, precum și nu au înstrăinat o locuință în ultimii cinci ani

în Republica Moldova.

Comisia de evaluare a atras atenția că, potrivit publicației de pe portalul

„Moldova Curată” din 30 august 2021 (după emiterea Raportului de către Curtea de

Conturi), la acea dată, în raionul Nisporeni mai existau solicitanți de locuințe sociale,

care erau în așteptare de șase luni pentru primirea locuinței.

Comisia de evaluare a stabilit că, în iulie 2018, candidatul deținea în

proprietate 11 bunuri imobile, dintre care 10 terenuri agricole și unul pentru

construcția casei individuale (or. Drochia). Totodată, pentru anii 2018 – 2020,

candidatul a înregistrat venituri salariale nete în sumă de 652 813 MDL, având un

salariu net lunar de 18 134 MDL.

6

La fel, Comisia de evaluare a observat că, în răspunsul din comunicarea

scrisă, dar și în cadrul audierii, candidatul a explicat că din 2016 (când a fost

desemnat în funcția de procuror în Procuratura Nisporeni) și până în 2018 a locuit

cu chirie în mun. Chișinău, făcând naveta în fiecare zi Chișinău-Nisporeni-Chișinău

și din considerentul că deplasarea zilnică implica riscuri, a solicitat locuință de la

administrația locală din Nisporeni.

La întrebarea Comisiei ce acțiuni a întreprins în vederea identificării unei

locuințe, candidatul a menționat că este dificil să găsești un imobil în locațiune în

or. Nisporeni, cu atât mai mult că nu cunoștea pe nimeni în această localitate. Astfel,

s-a adresat colaboratorilor de politie, dar nu a fost identificată nicio locuință.

Candidatul a subliniat că, din câte cunoștea, urmare a unor discuții cu președintele

raionului, acele locuințe erau destinate tinerilor specialiști din sfera bugetară, și la

acel moment, foarte multe apartamente nu erau ocupate de către beneficiari.

Candidatul a relevat că, în imobilul primit în locațiune a locuit din 2018 până

în 2023, achitând o plată lunară în mărime de 1 179,36 MDL, calculată din salariul

de funcție. De asemenea, el a menționat că nu a fost informat dacă acel apartament

era sau nu cu statut de locuință socială și pentru care categorii de cetățeni era

destinat. Iar, la întrebarea Comisiei dacă a încercat să se informeze care sunt

condițiile de eligibilitate pentru locuințele sociale, pentru a se asigura că în ochii

societății păstrează o credibilitate ca reprezentant al autorității și acțiunile sale nu

sunt percepute ca niște abuzuri din partea funcționarilor, candidatul a menționat că

nici nu s-a gândit că ar comite vreo ilegalitate prin faptul că solicită apartament

pentru care trebuia să achite chirie.

Comisia de evaluare a atras atenția că, potrivit explicațiilor candidatului,

acesta nu a întreprins acțiuni active în vederea identificării unei locuințe în mod

individual, rezumându-se la presupusele discuții „cu colaboratorii poliției”. Iar

necesitatea candidatului de a solicita locuință a parvenit la mai bine de doi ani de la

numirea sa în funcție în Procuratura raionului Nisporeni, adică ulterior dării în

exploatare a locuințelor sociale.

Totodată, Comisia de evaluare a considerat că, deținerea în proprietate de

către candidat a 11 bunuri imobile și veniturile salariale nete înregistrate care erau

practic de patru ori mai mari decât venitul stabilit de 4 612,50 MDL pentru un adult,

pentru a fi eligibil, îl plasa pe candidat din start în afara condițiilor de eligibilitate

pentru obținerea locuinței sociale.

Deopotrivă, Comisia de evaluare a apreciat sintagma „cu titlu de excepție”

din textul deciziei Consiliului raional Nisporeni prin care candidatului i-a fost

acordată locuință socială, analizată prin prisma veniturilor și proprietăților deținute

de candidat, ca fiind una ce creează aparența de superioritate a intereselor unor

funcționari publici în comparație cu interesele păturilor social vulnerabile.

Comisia de evaluare a dat o apreciere critică și faptului că, deși investigația

jurnalistică privind locuințele sociale din complexul de clădiri în care candidatul a

7

primit locuința socială a fost publicat în august 2021, evidențiind mai multe

ilegalități și preocupări, candidatul a continuat să locuiască acolo încă pentru circa

doi ani, până în septembrie 2023, și nici măcar nu a încercat să inițieze o investigație

cu privire la faptele invocate în articolul jurnalistic.

În opinia Comisiei de evaluare, lipsa de diligență în acțiunile candidatului

pentru obținerea locuinței sociale din or. Nisporeni, folosindu-se de poziția sa

oficială, inclusiv prin ignorarea prevederilor normative și a regulilor de etică

profesională, neglijând scandalul provocat în societate în jurul acestui subiect în

urma investigațiilor jurnalistice, sunt inexplicabile din punctul de vedere al unui

profesionist în domeniul dreptului și al unui observator imparțial și ridică dubii

serioase privind integritatea etică a candidatului.

Astfel, Comisia de evaluare a conchis că, prin acțiunile și inacțiunile sale în

vederea obținerii în locațiune a unui apartament din categoria locuințelor sociale,

candidatul a admis încălcarea prevederilor Codului de etică al procurorilor, aprobat

la 27 mai 2016, și anume pct. 6.1.2, pct. 6.2.5, pct. 6.3.1 și pct. 6.3.6.

c) Utilizarea contului de card bancar al mamei decedate a

candidatului.

Comisia de evaluare a constatat că, mama candidatului a deținut un cont

bancar curent, la care era atașat un card, care a continuat să fie activ și a fost utilizat

după ce aceasta a decedat la 14 decembrie 2021. Din ianuarie 2022 până în mai 2024,

pe contul de card au fost înregistrate depuneri bănești în cont în sumă de 33 670

MDL și de retragere a acestora în sumă de 33 997 MDL.

Comisia de evaluare a analizat extrasele de cont bancar ale candidatului, ale

mamei candidatului și ale fratelui candidatului. În funcție de destinațiile plăților

reflectate în contul personal de card de debit al candidatului, s-au identificat plăți

către comercianți în locațiile de pe itinerariul Nisporeni – Drochia – Dondușeni –

Chișinău (zilnic sau săptămânal), constituind din cheltuieli frecvente pentru

combustibil la stațiile PECO situate în localitățile respective și cumpărături de la

diverși comercianți. Cardul a fost folosit și la cantina „A.G.” din or. Nisporeni, care

este situată lângă procuratură. Plăți similare în aceste locații și pe acest itinerar au

fost identificate și pe conturile de card ale fratelui și mamei candidatului atât înainte,

cât și după decesul acesteia.

La 12 ianuarie 2022, la o lună de la decesul mamei candidatului, a fost

înregistrată o cerere de depunere în contul de card al acesteia, fiind identificate datele

buletinului de identitate al fratelui candidatului, contul fiind suplinit cu suma de

5 000 MDL, iar la 14 ianuarie 2022, la două zile de la suplinirea contului, suma de

5 000 MDL a fost retrasă de la un bancomat din or. Nisporeni.

De asemenea, în perioada 2019 – 2022, în contul de card al mamei, au fost

înregistrate mai multe plăți către comercianți în diverse locații din Nisporeni,

8

precum și retrageri la bancomatele amplasate în Nisporeni în valoare totală de

25 221 MDL (calculul se referă doar la zona Nisporeni).

Comisia de evaluare a stabilit că, în 2023, candidatul a avut trei călătorii în

străinătate, în scop de odihnă, în două dintre care a fost cu fratele său. În timpul

acestor călătorii, candidatul și fratele său au folosit cardul de cont bancar personal

al mamei lor, și anume:

 în perioada 17 – 26 februarie 2023, candidatul a călătorit în Ungaria

împreună cu fratele său. Potrivit extrasului de cont bancar, în timpul

acestei călătorii au fost înregistrate 27 de tranzacții bancare cu utilizarea

cardului de cont al mamei decedate, în România și Ungaria, în sumă de

5 786 MDL;

 în perioada 18 – 30 iunie 2023, candidatul a călătorit în Grecia, unde a

folosit cardul de cont al mamei sale decedate. La 16 iunie 2023 contul a

fost completat cu două depuneri în sumă de 400 MDL și 9 300 MDL, dar

și au fost înregistrate plăți pentru achiziții în sumă de 9 618 MDL.

 în perioada 12 – 19 august 2023, candidatul a călătorit în România

împreună cu fratele său. În timpul acestei călătorii, la 11 august, cardul de

cont al mamei candidatului a fost suplinit cu suma de 3 000 MDL, iar pe

durata șederii în România au fost efectuate plăți către comercianți în sumă

de 3 064 MDL.

Comisia de evaluare a atras atenția că, în comunicarea cu Comisia,

candidatul a menționat că nici fratele său, nici soția acestuia nu au fost și nu sunt în

subiecți ai declarării conform Legii nr. 133/2016. Fiind întrebat cine utilizează acest

card și de ce contul nu a fost închis, candidatul a explicat că „probabil acest card este

utilizat de fratele său atunci când extrăgea sursele necesare” și el nu cunoaște de ce

banca nu a închis acest cont. Cu referire la cererea depusă la 12 ianuarie 2022 la

bancă pentru suplinirea contului de card al mamei candidatului, acesta a menționat

că probabil fratele său a depus-o și a suplinit contul cu resurse financiare. Candidatul

a declarat că nu a suplinit cu bani contul bancar al mamei sale și că, după primirea

întrebărilor scrise ale Comisiei, a avut o discuție cu fratele său, care a confirmat că

a completat contul de card al mamei sale o dată sau de două ori, inclusiv o dată fiind

în străinătate la tratament. Candidatul a subliniat că, în perioada când mama sa era

în viață, cardul ei deseori se afla la dânsul, pentru a scoate bani din cont și a face

careva cumpărături solicitate de ea. Candidatul nu a exclus faptul că a achitat și

combustibilul pentru automobilul său de pe cardul mamei. Iar, la întrebarea

Comisiei, dacă asemenea achitări au fost până la decesul mamei sau și după,

candidatul a subliniat că după decesul mamei cardul se află doar la fratele său și în

prezent se află la fratele său.

Cu referire la operațiunile bancare în contul de card al mamei, înregistrate în

perioada călătoriei în Ungaria, candidatul a declarat în timpul audierii că el nu a

utilizat cardul mamei și că avea cardul său personal. A explicat că acest card a fost

9

utilizat de fratele său, care i-a explicat, în discuția inițiată de candidat după

întrebările scrise ale Comisiei, că probabil și-a uitat propriul card acasă și a suplinit

contul de card al mamei, pe care l-a utilizat în călătoria din Ungaria.

Pe marginea utilizării contului de card al mamei în călătoria din Grecia,

candidatul a confirmat că în această călătorie el a fost fără fratele său și „probabil”

a utilizat acest card, pentru a face careva cumpărături pentru frate, explicând că

cardul i l-a dat fratele ca să facă unele cumpărături.

Cu referire la călătoria în România, candidatul a confirmat cheltuielile de pe

contul său de card, dar cu referire la operațiunile de pe contul de card al mamei, la

fel înregistrate în România, a declarat că nu cunoaște, dar având în vedere că a fost

la odihnă cu fratele, probabil a fost utilizat de acesta. Fiind întrebat de Comisie, dacă

fratele său avea mai mare necesitate decât candidatul de a utiliza în această călătorie

suma de 3 064 MDL din conul de card al mamei, având în vedere că a cheltuit de pe

contul său în acea călătorie sumă totală de 23 844 MDL, candidatul a răspuns că

probabil că da, avea mai mare necesitate.

Comisia de evaluare a considerat că, candidatul a fost evaziv și nu a fost

explicit în răspunsurile sale, menționând că nu știa că acest card se afla la fratele său,

că a aflat de acest fapt după parvenirea întrebărilor din partea Comisiei, dar anterior

a declarat că a utilizat acest card în Grecia, la odihnă, deoarece i l-a dat fratele său.

De asemenea, candidatul a menționat în timpul audierii că, atunci când a primit

cardul mamei de la frate, nu știa că e al mamei. Comisia a apreciat critici aceste

declarații, deoarece numele deținătorului de cont/card bancar este înscris pe fața

cardului bancar. Prin urmare, este imposibil ca, utilizând acest card, candidatul să

nu fi văzut că este al mamei sale, astfel cum a menționat că nici nu a văzut ce este

scris pe card. Candidatul a fost, de asemenea, inconsecvent în declarațiile sale,

afirmând mai întâi că numai fratele său a folosit cardul mamei lor după moartea

acesteia, în timp ce atunci când s-a confruntat cu utilizarea cardului în timpul

călătoriei sale în Grecia, fără frate, a spus imediat că a efectuat careva cumpărături

pentru fratele său.

În opinia Comisiei de evaluare, aceste inconsecvențe afectează credibilitatea

candidatului în ceea ce privește veridicitatea informațiilor furnizate Comisiei cu

privire la utilizarea cardului mamei sale după decesul acesteia.

La fel, Comisia de evaluare nu a acceptat poziția candidatului, precum că

după decesul mamei a fost deschisă procedura de moștenire și masa succesorală a

fost partajată, iar faptul că instituțiile financiare nu au fost informate cu referire la

deschiderea moștenirii a fost o scăpare a notarului, dar și o omisiune din partea lui

și a fratelui, astfel că contul bancar al mamei nu a fost declarat la deschiderea

succesiunii.

Comisia de evaluare a remarcat că, candidatul știa de existența cardului

bancar al mamei sale, deoarece a confirmat în timpul audierilor că a folosit acest

card în timpul vieții mamei sale. Astfel, la decesul mamei, candidatul și fratele său

10

trebuiau să solicite includerea în masa succesorală a banilor din contul bancar al

mamei, iar notarul, la rândul său, să informeze banca despre deschiderea succesiunii

în privința patrimoniului mamei candidatului.

În această ordine de idei, Comisia de evaluare a ajuns la concluzia că,

candidatul a utilizat un instrument financiar asupra căruia nu avea un drept legal,

stabilit de legislația bancară sau civilă, pretinzând nejustificat că nu știa, și nu a văzut

ce nume este scris pe cardul de cont al mamei sale.

Ba mai mult ca atât, informațiile privind datele din acest cont constituie

secret bancar, accesul candidatului la acestea nu a fost autorizat de bancă, inclusiv

candidatul a modificat/distorsionat informațiile bancare din acest cont prin

operațiunile efectuate – acțiuni care sunt inexplicabile din punctul de vedere al unui

profesionist în domeniul dreptului și al unui observator imparțial și ridică dubii

serioase privind integritatea etică a candidatului.

Astfel, Comisia de evaluare a conchis că, prin acțiunile și inacțiunile sale, cu

referire la utilizarea cardului bancar al mamei sale, după decesul ei, candidatul a

încălcat prevederile art. 6.1.1 și art. 6.3.1 din Codul de etică al procurorilor, aprobat

la 27 mai 2016.

d) Nedeclararea bunurilor imobile în declarațiile anuale pentru 2016,

2018 și 2019:

(i) Nedeclararea a două terenuri agricole în declarația anuală

pentru 2016;

Comisia de evaluare a constatat că, în anul 2017, în baza unui contract de

vânzare-cumpărare din 16 martie 2017, candidatul a achiziționat două terenuri

agricole cu o suprafața de 0,0760 ha și 0,8265 ha, amplasate într-un sat din raionul

Drochia. Contractul de vânzare-cumpărare a fost înregistrat la Cadastru la 20 martie

2017), candidatul nu a declarat dreptul de proprietate asupra acestor două terenuri

agricole.

Comisia de evaluare a atras atenția că, fiind întrebat despre nedeclararea

acestor două terenuri agricole, candidatul a declarat că a respectat procedurile de

înregistrare doar atunci când a dispus de timp. Candidatul a invocat că în acea

perioadă deja activa și locuia în raionul Nisporeni, iar procedurile de înregistrare a

terenurilor urmau a fi perfectate la Agenția Servicii Publice, oficiul Drochia,

necesitând în acest sens o programare prealabilă, care nu tot timpul coincidea cu

posibilitățile sale. Iar, în timpul audierilor, candidatul a menționat că, sistemul de

declarare „este pentru Republica Moldova aparent nou și uneori comitea câte o

abatere, dar cu siguranță nu era intenționată”. Fiind întrebat cum explică omiterea

declarării terenurilor achiziționate cu doar câteva zile înainte de depunerea

declarației, candidatul a explicat că nu a avut nicio intenție de a tăinui ceva, tot

timpul și-a propus să fie transparent și în următorul an a făcut declarația respectivă.

11

(ii) Nedeclararea a patru loturi de teren în declarația anuală pentru

2018 și valoarea a șase loturi de teren în declarația anuală

pentru 2019.

Comisia de evaluare a stabilit că, în baza contractului din 21 decembrie 2018,

candidatul a achiziționat două terenuri agricole, cu suprafața de 0,7403 ha și 0,0759

ha, amplasate într-un sat din raionul Drochia. Contractul a fost înregistrat la Cadastru

la 05 februarie 2019.

Ulterior, prin contractul de vânzare-cumpărare din 01 februarie 2019,

candidatul a achiziționat două terenuri cu destinația grădină, cu suprafața de 0,22 ha

și 0,33 ha, ambele amplasate într-un sat din raionul Drochia. Contractul a fost

înregistrat la Cadastru la data de 15 martie 2019.

Comisia de evaluare a observat că, în declarația anuală pentru 2018, depusă

la 29 martie 2019, adică după achiziționarea și înregistrarea la Cadastru a

contractelor din 21 decembrie 2018 și 01 februarie 2019, candidatul nu a indicat

dreptul de proprietate asupra acestor patru bunuri imobile în secțiunea „Bunuri

imobile – Terenuri, în tara și străinătate” din declarație.

Deopotrivă, Comisia de evaluare a stabilit că, la 29 august 2019, candidatul

a achiziționat două loturi de teren cu suprafața de 0,7139 ha și 0,0759 ha, ambele

amplasate într-un sat din raionul Drochia. Contractul de vânzare-cumpărare a fost

înregistrat la Cadastru la 26 septembrie 2019. Însă, în declarația anuală pentru 2019,

depusă la 31 martie 2020, contrar prevederilor legale, candidatul nu a indicat

valoarea bunurilor imobile achiziționate la 21 decembrie 2018, la 01 februarie 2019

și la 29 august 2019.

Comisia de evaluare a menționat că, candidatul a explicat neindicarea

terenurilor achiziționate prin contractele din 21 decembrie 2018 și 01 februarie 2019

în declarația pentru anul 2018, depusă la 29 martie 2019, ca fiind o greșeală tehnică.

Iar, neindicarea valorii bunurilor imobile în declarația anuală pentru 2019 s-a datorat

cel mai probabil grabei și că „valoarea acestor bunuri a fost declarată pentru anii

precedenți”, precum și dintr-o greșeală tehnică.

Comisia de evaluare a constatat admiterea de către candidat a încălcării

regimului de declarare a averii: (1) candidatul nu a declarat dreptul de proprietate

asupra a șase bunuri imobile în declarațiile anuale pentru 2016 și 2019; (2)

candidatul nu a declarat valoarea a șase bunuri imobile în declarația anuală pentru

2019.

Comisia de evaluare a apreciat explicațiile candidatului, precum că aceste

omisiuni nu au fost intenționate, s-au datorat „grabei” și „din neștire”, precum și că

a recunoscut că „uneori comitea câte o abatere, dar cu siguranță nu era intenționată”,

ca fiind neplauzibile pentru un candidat cu experiență de durată mare în domeniul

dreptului, cu atât mai mult că în această perioadă candidatul deținea o funcție

managerială și implicit ar trebui să fie un exemplu pentru subalterni.

12

În această ordine de idei, Comisia de evaluare a concluzionat că, prin

acțiunile și inacțiunile sale, candidatul a încălcat cerințele regimului de declarare a

averii stabilit prin Legea nr. 133/2016, precum și instrucțiunile/regulamentele

aprobate de Autoritatea Națională de Integritate, în partea care se referă la

nedeclararea bunurilor imobile, valoarea bunurilor imobile, iar aceste încălcări nu

au fost incidente unice, dar s-au repetat pentru câțiva ani. Iar, răspunsurile date de

candidat, conform cărora „cel mai probabil a fost vorba de o omisiune” și subliniind

că „este mai probabil că aceste omisiuni să fi fost făcute mai mult din grabă, din

ignoranță”, au întărit dubiile Comisiei cu privire la conformitatea candidatului cu

criteriile de integritate etică și financiară, astfel cum este prevăzut de Legea

nr. 26/2022.

LEGISLAȚIA ȘI STANDARDELE RELEVANTE

de judecată special observă că, în contestație, reclamantul a invocat că prevederile

Codului administrativ au prioritate față de prevederile Legii privind unele măsuri

aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare

ale judecătorilor și procurorilor nr. 26/2022.

Codului administrativ și limitele ei este o problemă de interpretare și aplicare a legii

asupra căreia decide Curtea Supremă de Justiție ca instanță de judecată competentă

pentru examinarea acțiunii în contencios administrativ (DCC nr. 163 din 01

decembrie 2022, §24, DCC nr. 2 din 18 ianuarie 2022, §19).

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

nr. 26/2022:

„Prezenta lege reglementează raporturile juridice aferente procedurii de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al

Magistraturii, al Consiliului Superior al Magistraturii, precum și a candidaților la

funcția de membru în organele specializate ale acestora, ca etapă obligatorie a

procesului de selectare a candidaților și de alegere sau numire a acestora în funcțiile

respective.”

„Comisia de evaluare are independență funcțională și autonomie decizională față

de orice persoane fizice sau juridice, indiferent de forma juridică de organizare a

acestora, inclusiv față de fracțiunile politice și partenerii de dezvoltare care au

participat la desemnarea membrilor acesteia.

În activitatea sa, Comisia de evaluare se conduce de Constituția Republicii

Moldova, de prezenta lege și de alte acte normative ce reglementează domeniile

13

conexe activității sale. Comisia de evaluare funcționează în baza regulamentului

propriu de organizare și funcționare, aprobat de către aceasta.”

„Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu

procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta

lege, și nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau

concursului la care participă candidatul respectiv.”

„Legislația administrativă reprezintă cadrul juridic principal prin care se asigură

reglementarea raporturilor administrative la înfăptuirea activității administrative și

a controlului judecătoresc asupra acesteia.

Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii specifice de

activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la

prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară

și nu contravine principiilor prezentului cod.”

enumerate în art. 2 alin. (1) din Legea nr. 26/2022 este prin natura sa un domeniu

specific de activitate în sensul art. 2 alin. (2) din Codul administrativ. Deși, Codul

administrativ instituie o procedură administrativă și de contencios administrativ

uniformă, totuși, conform art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, anumite aspecte

pot fi reglementate prin norme legislative speciale.

decembrie 2017:

„Legea organică este actul normativ care reprezintă o dezvoltare a normelor

constituționale și poate interveni în domeniile expres prevăzute de Constituție.”

„În cazul în care între două acte normative cu aceeași forță juridică apare un conflict

de norme, se aplică prevederile ultimului act normativ adoptat, aprobat sau emis,

cu excepția situațiilor prevăzute la art. 5 alin. (3) și (4).”

„În vederea sporirii integrității viitorilor membri ai Consiliului Superior al

Magistraturii, ai Consiliului Superior al Procurorilor și ai organelor specializate ale

acestora, precum și în vederea sporirii încrederii societății în activitatea organelor

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, dar și, în general, în sistemul

justiției,

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.”

nr. 26/2022 și prevăd următoarele:

„(2) Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate etică dacă:

14

a) nu a încălcat grav regulile de etică și conduită profesională a judecătorilor, a

procurorilor sau, după caz, a altor profesii, precum și nu a admis, în activitatea sa,

acțiuni sau inacțiuni reprobabile, care ar fi inexplicabile din punctul de vedere al

unui profesionist în domeniul dreptului și al unui observator imparțial;

b) în privința acestuia nu există suspiciuni rezonabile privind comiterea actelor de

corupție, actelor conexe actelor de corupție sau faptelor coruptibile în sensul Legii

integrității nr. 82/2017;

c) nu a încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor personale, al

conflictelor de interese, al incompatibilităților, al restricțiilor și/sau al limitărilor.

(3) În cazul lipsei unor reguli de etică și conduită aprobate pentru domeniul în care

activează sau a activat candidatul, se verifică dacă comportamentul din trecut al

candidatului provoacă sau nu suspiciuni rezonabile referitoare la corespunderea

acestuia cu standardele etice și de conduită stabilite pentru judecători și procurori.

(4) Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate financiară dacă:

a) averea candidatului a fost declarată în modul stabilit de legislație;

b) Comisia de evaluare constată că averea dobândită de către candidat în ultimii 15

ani corespunde veniturilor declarate.

(5) Pentru evaluarea integrității financiare a candidatului, Comisia de evaluare

verifică:

a) respectarea de către candidat a regimului fiscal în partea ce ține de achitarea

impozitelor la folosirea mijloacelor și veniturilor rezultate din proprietatea deținută,

precum și a veniturilor impozabile, și în partea ce ține de achitarea drepturilor de

import și drepturilor de export;

b) respectarea de către candidat a regimului juridic al declarării averii și intereselor

personale;

c) modul de dobândire a bunurilor aflate în proprietatea sau posesia candidatului ori

a persoanelor specificate la art. 2 alin. (2), precum și cheltuielile legate de

întreținerea acestor bunuri;

d) sursele de venit ale candidatului și, după caz, ale persoanelor specificate la art.2

alin. (2);

e) dacă există sau nu contracte de împrumut, credit, leasing, asigurare sau alte

contracte care pot asigura beneficii de ordin financiar, în care candidatul, persoana

specificată la art. 2 alin. (2) sau persoana juridică în care aceștia au calitatea de

beneficiari efectivi este parte contractantă;

f) dacă există sau nu donații în care candidatul sau persoana specificată la art.2

alin. (2) are statut de donatar sau de donator;

g) alte aspecte relevante pentru clarificarea originii averii candidatului și pentru

justificarea acesteia.”

15

deciziei Comisiei. Partea relevantă a acestui articol este următoarea:

„(1) În urma desfășurării procedurii de evaluare, Comisia de evaluare emite o

decizie motivată privind constatarea promovării sau nepromovării evaluării.

Retragerea din concurs a unui candidat ulterior datei transmiterii către Comisia de

evaluare a listelor cu candidați de către instituțiile responsabile de organizarea

alegerilor sau, după caz, a concursului, indiferent de motivul invocat de candidat,

se echivalează cu nepromovarea evaluării de către candidatul respectiv.

(2) Decizia Comisiei de evaluare trebuie să cuprindă faptele relevante, motivele și

concluzia comisiei cu privire la promovarea sau nepromovarea evaluării.

(3) Decizia Comisiei de evaluare se adoptă cu votul majorității membrilor care

participă la luarea acesteia. Membrii Comisiei de evaluare nu au dreptul să se abțină

de la vot. [...]

(5) Se consideră că un candidat nu întrunește criteriile de integritate dacă s-a

constatat existența unor dubii serioase privind conformitatea candidatului cu

cerințele prevăzute la art. 8, care nu au fost înlăturate de către persoana evaluată.

(6) Decizia privind nepromovarea evaluării constituie temei juridic pentru

neadmiterea candidatului la alegeri sau concurs. Decizia se expediază organelor

competente potrivit legii pentru examinarea încălcărilor depistate, însă constatările

din decizie nu au o valoare probantă pentru orice alte proceduri sau procese. [...]”

evaluare, prin Avizul nr. 1069/2021 din 13 decembrie 2021 (§11), Comisia de la

Veneția și Direcția Generală au observat că:

„Integritatea personală a membrilor care constituie Consiliile Superioare (de

judecători și procurori) este un element esențial al naturii unor astfel de organe;

asigură încrederea cetățenilor în instituțiile de justiție – încredere în magistrați și în

integritatea acestora. Într-o societate care respectă valorile fundamentale ale

democrației, încrederea cetățenilor în acțiunea Consiliilor Superioare depinde foarte

mult, sau esențial, de integritatea personală și de competența și credibilitatea

apartenenței sale.”

alte contexte, că situațiile critice din domeniul justiției, ca niveluri extrem de ridicate

de corupție, pot justifica soluții la fel de radicale, precum un proces de verificare a

judecătorilor în funcție. În cele din urmă, ține de competența autorităților

moldovenești să decidă dacă situația predominantă în sistemul judiciar moldovenesc

creează o bază suficientă pentru a supune toți judecătorii și procurorii, precum și

membrii CSM și CSP, la evaluări extraordinare de integritate.

și responsabilității în sectorul justiției” din Legea pentru aprobarea Strategiei privind

asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2022-2025 și a

Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia nr. 211 din 06 decembrie 2021:

16

„Identificarea unor pârghii eficiente de întărire a independenței judecătorilor și a

procurorilor urmează a fi corelată cu creșterea responsabilității și integrității

acestora. Responsabilitatea și integritatea sunt printre principalele elemente de

asigurare a încrederii cetățenilor în sistemul justiției și de garanție a derulării unor

proceduri echitabile. Dezvoltarea și promovarea unei culturi a integrității judiciare

constituie un element important în prevenirea corupției care este una dintre

principalele amenințări în adresa societății și funcționării statului de drept.

În prezent, potrivit sondajelor realizate, corupția și lipsa de integritate în sistemul

judecătoresc sunt percepute de publicul larg la un nivel înalt. În Raportul privind al

patrulea ciclu de evaluare a Moldovei, GRECO este profund îngrijorat de indicii

potrivit cărora în funcția de judecător sunt numiți candidați care prezintă riscuri de

integritate.

Comisia Internațională a Juriștilor, în Raportul misiunii de evaluare din 2018,

accentuează importanța faptului ca corupția în sistemul judecătoresc să fie

combătută prin măsuri ferme și, în mod prioritar, în deplină armonie cu principiile

statului de drept și drepturile omului. Aceasta este îngrijorată de faptul că multe

investigații penale par să fie concentrate mai degrabă pe suprimarea opoziției sau

prevenirea părerilor disidente în sistemul judecătoresc decât pe eradicarea reală a

corupției.

Este esențial ca actorii din cadrul sistemului justiției, individual și în colectiv, să

respecte și să onoreze funcția deținută ca fiind un mandat public și să depună efort

pentru a spori și menține încrederea publicului în sistem.”

acestora în sisteme judiciare independente și imparțiale, Consiliul Consultativ al

Judecătorilor Europeni (CCJE) a reamintit că:

„procesul de selecție a membrilor unui Consiliu, inclusiv posibile campanii de către

candidați ar trebui să fie transparente și să se asigure că calificările candidaților, în

special imparțialitatea și integritatea acestora sunt verificate. În opinia Comisiei de

la Veneția și a Direcției Generale, ar trebui făcută o distincție între verificarea

membrilor în exercițiu și „pre-verificarea” candidaților pentru o poziție în aceste

organisme. Ca o chestiune de principiu, securitatea pe termen determinat al

mandatelor membrilor organelor (constituționale) are scopul de a asigura

independența acestora față de presiunile externe. Măsurile care ar periclita

continuitatea calității de membru și ar interfera cu securitatea mandatului

membrilor acestei autorități (vetting) ar ridica suspiciunea că intenția din spatele

acestor măsuri ar fi de a influența deciziile acesteia și, prin urmare, ar trebui privite

ca o măsură de ultimă oră. Controalele de integritate care vizează candidații la

funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și al Consiliului Superior

al Magistraturii și organele lor specializate reprezintă un proces de filtrare și nu un

proces de verificare judiciară și, ca atare, pot fi considerate, dacă sunt implementate

corespunzător, că ating un echilibru între beneficii a măsurii, în ceea ce privește

contribuția la încrederea justiției, și posibilele efecte negative ale acesteia.”

și DGI au indicat că sunt la curent cu faptul că proiectul articolului 12 reflectă

17

articolul 8 din Legea nr. 26/2022, care reglementează procedura de pre-vetting a

candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și al

Consiliului Superior al Magistraturii. Totuși, ceea ce se permite cu scopul examinării

candidaților, nu neapărat se permite în vederea evaluării extraordinare a

judecătorilor și procurorilor în funcție, mizele sunt mai mari pentru ei și pentru

stabilitatea ordinii juridice în general. Deși criteriile pentru pre-vetting pot fi relativ

flexibile și bazate pe o evaluare globală a integrității candidaților, a antecedentelor,

a relațiilor etc., destituirea unui judecător sau a unui procuror numit în funcție într-

un mod legal trebuie să fie justificată cu referința mai precisă la o conduită

inadecvată, care ar trebuie să fie mai bine definită de lege.

evaluare a integrității implică implementarea unui proces de mecanisme care vizează

garantarea celor mai înalte norme în materie de conduită și de integritate financiară

solicitate pentru accederea în funcția publică. Într-un sistem de control prealabil al

integrității, decizia de a nu recruta un candidat poate fi justificată în cazul unei

simple îndoieli pe baza unei evaluări a riscurilor. Totuși, decizia de nepromovare a

evaluării unui candidat trebuie legată de un indiciu de ilegalitate, cum ar fi averea

inexplicabilă, chiar dacă nu se poate dovedi dincolo de orice îndoială că această

avere provine din surse ilegale (a se vedea CDL-AD(2022)011, §9-10).

Comisia de evaluare emite un raport negativ atunci când are „dubii serioase” cu

privire la comiterea de către judecător sau un procuror a unor încălcări. Această

normă presupune că concluziile Comisiei de evaluare nu stabilesc vinovăția

persoanei vizate, nici nu atrag direct răspunderea penală, ceea ce ar necesita cel mai

probabil un alt standard de probă (mai înalt). Într-o anumită măsură, această structură

reduce potențialul unui conflict dintre constatările Comisiei de evaluare și ale altor

organe administrative sau judiciare, menționate anterior.

unor prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022. În §§ 120, 123, 133, 134, 135

din decizia de inadmisibilitate nr. 42 din 06 aprilie 2023, Curtea Constituțională a

reținut următoarele:

„prin termenul „grav”, legislatorul a limitat marja discreționară a Comisiei de

evaluare la evaluarea integrității etice a candidaților. Criteriul îi permite Comisiei

să decidă nepromovarea candidatului doar dacă a constatat încălcări ale regulilor de

etică și de conduită profesională de o gravitate ridicată. Acest fapt presupune că

candidatul poate pune în discuție gravitatea încălcărilor constatate de Comisie în

fața completului special al Curții Supreme de Justiție, care în cele din urmă poate

aprecia caracterul „grav” al abaterii constatate în funcție de circumstanțele

particulare ale cauzei. Raționamentele sunt aplicabile, mutatis mutandis, în cazul

termenilor „reprobabile” și „inexplicabile” din articolul 8 alin. (2) lit. a) din Lege.

18

Pentru ca Consiliul să-și exercite atribuțiile constituționale de asigurare a numirii,

transferării, detașării, promovării în funcție și aplicarea de măsuri disciplinare față

de judecători (a se vedea articolul 123 din Constituție), legislatorul a stabilit că în

calitate de membri ai acestui organ constituțional trebuie să fie alese persoane

(judecători și non-judecători) cu o înaltă reputație profesională și integritate

personală verificată de Comisia de evaluare în ultimii 15 ani. Prin urmare, Curtea

Constituțională a considerat rezonabilă decizia legislatorului de a stabili o perioadă

extinsă de verificare a integrității financiare a candidaților.

Cu privire la textul „dubii serioase” din articolul 13 alin. (5) din Legea nr. 26,

Curtea a constatat că textul criticat instituie un standard de probă aplicabil

procedurii de evaluare. Astfel, atunci când Comisia de evaluare trebuie să decidă

cu privire la integritatea unui candidat, ea trebuie să constate dacă există sau nu

dubii serioase cu privire la respectarea criteriilor de integritate etică și financiară de

către candidat, stabilite de articolul 8 din Lege.

Curtea Constituțională a reținut că, definirea standardelor de probă implică în mod

inevitabil utilizarea unor texte flexibile. În acest caz, standardul de probă stabilit de

legislator urmărește să ghideze Comisia de evaluare la aprecierea rezultatelor

evaluării.

De asemenea, legea obligă Comisia de evaluare să emită o decizie motivată, care

trebuie să cuprindă faptele relevante, motivele și concluzia Comisiei cu privire la

promovarea sau nepromovarea. Mai mult, legea îi permite candidatului să pună în

discuție existența unor dubii serioase cu privire la respectarea de către acesta a

criteriilor de integritate etică și financiară în fața completului special al Curții

Supreme de Justiție.”

deciziilor Comisiei de evaluare și de examinare a contestațiilor. Partea relevantă a

art. 14, este următoarea:

„(1) Decizia Comisiei de evaluare poate fi contestată de către candidatul evaluat în

termen de 5 zile de la data recepționării de către acesta a deciziei motivate, fără

respectarea procedurii prealabile.

(2) Candidatul evaluat poate contesta decizia defavorabilă a Comisiei de evaluare

la Curtea Supremă de Justiție, în cadrul căreia se instituie un complet de judecată

special compus din 3 judecători și un judecător supleant. Judecătorii și judecătorul

supleant sunt desemnați de președintele Curții Supreme de Justiție și confirmați prin

decret al Președintelui Republicii Moldova. [...]

(6) Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate

cu procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta

lege, și nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau

concursului la care participă candidatul respectiv. [...]

(8) La examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare, completul

de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție poate adopta una dintre

următoarele decizii:

a) respingerea cererii de contestare;

19

b) admiterea cererii de contestare și dispunerea o singură dată a reevaluării

candidaților care nu au promovat evaluarea, dacă constată că, în cadrul procedurii

de evaluare, Comisia de evaluare a admis unele erori procedurale grave, care

afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare, și că există circumstanțe

care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat;

c) constatarea promovării sau nepromovării evaluării în cazul contestării repetate a

deciziei Comisiei de evaluare, adoptată în urma reevaluării dispuse anterior.

(9) Decizia completului de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție

este irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se consideră emisă din momentul

plasării acesteia pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se notifică

participanților în termen de 5 zile de la data emiterii. [...]”

neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 26/2022, Curtea Constituțională

a stabilit că:

„legea trebuie să prevadă un remediu în cazurile în care candidatului nu i-au fost

asigurate drepturile procedurale în cadrul procedurii de evaluare. În funcție de

eventualele carențe procedurale admise la etapa evaluării, de natura dreptului

procedural afectat, precum și de circumstanțele particulare ale cauzei, Curtea reține

că neasigurarea unui drept procedural poate fi considerată o problemă centrală a

litigiului.”

special al Curții Supreme de Justiție să „examineze suficient” problemele centrale

ale eventualelor litigii, Curtea Constituțională a admis că dispozițiile contestate sunt

apte să realizeze obiectivul urmărit de legislator, i.e. să evite situațiile de anulare a

deciziilor Comisiei de evaluare din cauza încălcării unor reguli de procedură

nesemnificative [Hotărârea Curții Constituționale nr. 5 din 14 februarie 2023, § 83].

drepturile candidatului în cadrul procedurii de evaluare și prevede:

„Candidatul are următoarele drepturi:

a) să participe la ședințele Comisiei de evaluare și să dea explicații verbale;

b) să fie asistat de un avocat sau de un avocat stagiar pe parcursul procedurii de

evaluare;

c) să ia cunoștință de materialele evaluării, cu cel puțin 3 zile până la audiere;

d) să prezinte, în formă scrisă, date și informații suplimentare pe care le consideră

necesare în vederea înlăturării suspiciunilor privind integritatea sa, dacă a fost în

imposibilitatea de a le prezenta anterior;

e) să conteste decizia Comisiei de evaluare.”

caracter civil” nu poate fi interpretată doar printr-o referință la dreptul intern al

statului pârât; este vorba de o noțiune „autonomă”, care reiese din Convenție.

20

Art. 6 §1 se aplică indiferent de calitatea părților, de natura legislației ce

reglementează modul de stabilire a „contestației” (lege civilă, comercială,

administrativă etc.) și de autoritatea competentă să o soluționeze (instanță de drept

comun, organ administrativ etc.) [Georgiadis împotriva Greciei, §34; Bochan

împotriva Ucrainei (nr. 2) (MC), §43; Naït-Liman împotriva Elveției (MC), §106].

existența unei „contestații” (în limba engleză „dispute”). În plus, trebuie să se

întemeieze pe un „drept” care să poată fi pretins, cel puțin în mod credibil,

recunoscut în dreptul intern, indiferent dacă acest drept este sau nu protejat de

Convenție. Trebuie să fie vorba despre o contestație reală și serioasă, care poate privi

atât existența însăși a dreptului, cât și întinderea sa sau modalitățile sale de

exercitare. În sfârșit, rezultatul procedurii trebuie să fie în mod direct decisiv pentru

dreptul „civil” în cauză, o legătură foarte slabă ori consecințe îndepărtate nefiind

suficiente pentru ca art. 6 §1 să fie aplicabil [Regner împotriva Republicii Cehe

(MC), §99; Károly Nagy împotriva Ungariei (MC), §60; Naït-Liman împotriva

Elveției (MC), §106].

CEDO, a Hotărârii Curții Constituționale nr. 5 din 14 februarie 2023 și articolul 12

alin. (4) din Legea nr. 26/2022, pentru a stabili dacă în cadrul procedurii de evaluare

reluate Comisia de evaluare a admis unele erori procedurale grave, care afectează

caracterul echitabil al procedurii de evaluare, urmează a fi verificat faptul dacă

reclamantului Iancu Zaporojan i-au fost respectate drepturile procedurale prevăzute

de lege specială.

apreciere a Comisiei în ce privește „dubiile serioase” nu este nelimitată (concluziile

trebuie să se bazeze pe date obiective), ea este destul de largă. Eventualele riscuri în

raport cu beneficiile, în cazul neadmiterii unui candidat, deși, integru, însă care nu a

fost în stare să înlăture anumite dubii în privința sa, sunt cu mult mai mici decât în

situația în care este admis un candidat neintegru din considerentul că orice dubiu ar

trebui să fie interpretat în favoarea persoanei. Această stare e determinată atât de

interesul general sporit față de procesul de preselecție în Consiliul Superior al

Procurorilor, cât și de eventuala interferență redusă în drepturile subiecților supuși

evaluării, spre deosebire de consecințele vetting-ului propriu-zis.

se pune în discuție dreptul reclamantului de a rămâne în profesie, ci se referă la o

evaluare pre-vetting, adică la un exercițiu unic, de preselecție în organul de

autoadministrare, într-un moment istoric, caracterizat printr-o percepție general

acceptată că lucrurile în justiție merg foarte prost având la bază diferite cauze

(corupție, neprofesionalism, obediență cronică față de politic etc.). În astfel de

21

circumstanțe este imperios necesar ca persoanele care să acceadă în organele de

autoadministrare să aibă o reputație ireproșabilă, ca să nu existe nici un dubiu în

privința lor. Or, în caz contrar, deciziile adoptate de aceste organe, inclusiv cele prin

care se va răsturna o eventuală propunere care va veni deja din partea unei comisii

vetting, nu se vor bucura de credibilitate și nu vor avea capacitatea de a convinge

publicul larg că sunt corecte.

„În contextul evaluării candidaților menționați la alin. (1) este verificată și averea

persoanelor apropiate candidaților, astfel cum acestea sunt definite în Legea

nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, precum și a

persoanelor menționate la art. 33 alin. (4) și (5) din Legea nr. 132/2016 cu privire

la Autoritatea Națională de Integritate.”

„Articolul menționat prevedea că „în cazul în care procurorul nu dispune de locuință

sau are nevoie să-și îmbunătățească condițiile de trai, autoritatea administrației

publice locale este obligată, în termen de maxim un an de la numirea sa, să pună la

dispoziție spațiu de locuit (apartament sau casă) de serviciu pentru perioada de

muncă în localitatea respectivă.”

„Autoritățile administrației publice locale atribuie cetățenilor terenuri fără plată,

eliberându-le titluri de proprietate:

- atribuie familiilor nou-formate sectoare de teren din rezerva intravilanului până la

epuizarea acesteia pentru construcția caselor de locuit, anexelor gospodărești și

grădini.”

Nisporeni cu privire la modul și condițiile de desfășurare a proiectului și instituirea

Comisiei de selectare a beneficiarilor de locuințe sociale:

„Pentru locuințele sociale ce urmează a fi construite prin intermediul organelor

administrației publice locale, solicitanții trebuie să fie cetățeni ai Republicii

Moldova, care fac parte din următoarele categorii:

(1) persoanele cu dezabilități severe;

(2) persoanele dezinstituționalizate (orfani cu vârsta între 18 și 21 ani);

(3) familiile cu cel puțin trei copii minori, familiile cu un singur părinte care cresc

cel puțin 2 copii minori;

(4) familiile sau persoanele care întrețin copii cu dezabilități severe;

(5) familiile în care cel puțin unul dintre membrii familiei este angajat al unei

instituții bugetare sau activează în sfera serviciilor publice.”

22

Nisporeni cu privire la modul și condițiile de desfășurare a proiectului și instituirea

Comisiei de selectare a beneficiarilor de locuințe sociale:

„Toate categoriile incluse în punctul 3 trebuie să întrunească următoarele condiții

obligatorii:

(1) fiecare gospodărie beneficiară trebuie să aibă un venit mai mic sau egal cu limita

de venit adoptată prin decizia Consiliului local, în sumă de 4 612,5 MDL pentru un

adult;

(2) membrii familiei (soțul/soția copii si/sau alte persoane întreținute) să nu aibă în

proprietate locuințe pe teritoriul Republicii Moldova și peste hotarele ei, teren

pentru construcția de locuințe, terenuri cu altă destinație, sau casă construită capital

în întovărășirile pomicole, precum și nu au înstrăinat o locuință în ultimii cinci ani

în Republica Moldova.”

raional Nisporeni cu privire la modul și condițiile de desfășurare a proiectului și

instituirea Comisiei de selectare a beneficiarilor de locuințe sociale:

„Cererile solicitanților de locuințe sociale trebuie să fie însoțite de următoarele

documente:

6) Certificatul eliberat de Oficiul Teritorial Cadastral sau de Primărie (în cazul în

care bunul imobil nu este înregistrat la Oficiul Teritorial Cadastral), și că membrii

familiei (soțul/ soția, copiii și/sau alte persoane întreținute) nu dețin în proprietate

locuințe pe teritoriul Republicii Moldova și peste hotarele ei, teren pentru

construcția de locuințe, terenuri cu altă destinație sau casă construită capital în

întovărășirile pomicole, precum și nu au înstrăinat o locuință în ultimii 5 ani în

Republica Moldova.”

„(1) Banca este obligată să păstreze confidențialitatea asupra tuturor faptelor,

datelor și informațiilor referitoare la activitatea sa, precum și asupra oricăror fapte,

date sau informații, aflate la dispoziția sa, referitoare la persoana, bunurile,

activitatea, afacerea, relațiile personale sau de afaceri ale clienților băncii ori

informațiile referitoare la conturile clienților (solduri, rulaje, operațiuni derulate),

tranzacțiile încheiate de clienți, precum și a altor informații despre clienți care i-au

devenit cunoscute.

(2) În sensul prezentului capitol, informațiile prevăzute la alin. (1) constituie secret

bancar.”

„(1) Obligația de păstrare a secretului bancar nu poate fi opusă unei autorități

competente în exercitarea atribuțiilor sale de supraveghere pe bază individuală

și/sau consolidată.

(2) Furnizarea informației care constituie secret bancar, inclusiv către autoritățile

publice abilitate prin legi speciale să solicite informații de la persoanele fizice și

juridice, se efectuează în strictă conformitate cu prezentul articol.

23

(3) Informația care constituie secret bancar urmează a fi furnizată de bancă, în

măsura în care furnizarea acestei informații este justificată de scopul pentru care

este solicitată, în următoarele cazuri:

a) la solicitarea clientului băncii sau a reprezentantului acestuia;

b) în cazul decesului clientului băncii, la solicitarea moștenitorului acestuia, cu

anexarea certificatului de moștenitor, precum și la solicitarea notarului care a

deschis procedura succesorală, cu anexarea copiei certificatului de deces al

clientului băncii.”

Hotărârea Consiliului de administrație al Băncii Naționale a Moldovei nr. 157 din

01 august 2013:

„Cardul de plată este proprietatea prestatorului emitent care are dreptul exclusiv de

a acorda solicitanților statut de deținător de card de plată și de a retrage acest statut

în condițiile prestabilite. Statutul de deținător de card se acordă persoanei pentru

care se emite cardul.”

„Deținătorul cardului de plată utilizează cardul în conformitate cu prevederile Legii,

prezentul Regulament și condițiile contractului încheiat cu prestatorul de servicii de

plată.”

publică nr. 199 din 16 iunie 2010:

„Funcțiile de demnitate publică sunt inter alia: Procuror General, prim-adjunct al

Procurorului General, adjunct al Procurorului General, procurori de toate

nivelurile.”

personale nr. 133/2016:

„Subiecți ai declarării averii și a intereselor personale sunt:

a) persoanele care dețin funcțiile de demnitate publică prevăzute în anexa la Legea

nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate

publică.”

„Subiecții prevăzuți la art. 3 alin. (1) declară:

b) bunurile mobile și imobile, inclusiv cele nefinalizate, deținute în proprietate cu

drept de uzufruct, de uz, de abitație, de superficie de către subiectul declarării,

inclusiv în calitate de beneficiar efectiv, de membrii familiei lui și de

concubinul/concubina lui ori aflate în posesia acestora în baza unor contracte de

mandat, de comision, de administrare fiduciară, a unor contracte translative de

posesie și de folosință.”

24

„Responsabilitatea pentru depunerea în termen a declarației, precum și pentru

veridicitatea și deplinătatea informațiilor o poartă persoana care o depune.”

„Declarația se depune anual, până în data de 31 martie, indicându-se veniturile

obținute de către subiectul declarării împreună cu membrii de familie,

concubinul/concubina lui în anul fiscal precedent, de asemenea bunurile deținute și

interesele personale prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b)-m) la data depunerii

declarației.”

și interese personale, aprobată prin Ordinul Autorității Naționale de Integritate nr. 2

din 13 ianuarie 2017 (în vigoare de la 17 februarie 2017 până la 18 februarie 2022):

„Capitolul III „BUNURI IMOBILE ÎN ȚARĂ ȘI/SAU ÎN STRĂINĂTATE” se

completează după cum urmează:

La secțiunea A „Terenuri”, în coloanele:

g) „Valoarea bunului” – se indică valoarea conform documentului care certifică

proveniența terenului sau valoarea cadastrală dacă terenul a fost evaluat de organele

cadastrale. În cazul în care terenul a fost dobândit prin contracte de donații sau

moșteniri se va indica valoarea cadastrală, conform Registrului bunurilor imobile.

În cazul deținerii în proprietate a terenurilor în baza dispozițiilor autorităților

publice locale și care până la momentul declarării nu au fost supuse procedurii de

evaluare se operează cu mențiunea „neevaluat”.”

avere și interese personale în formă electronică, aprobat prin Ordinul Autorității

Naționale de Integritate nr. 15 din 27 februarie 2018 (în vigoare de la 09 martie 2018

până la 18 februarie 2022):

„VI. Completarea compartimentului „Bunuri imobile”:

Pct. 33 – La această etapă, subiectul declarării are obligația să declare bunurile

imobile deținute, inclusiv în calitate de beneficiar efectiv, împreună cu membrii

familiei lui și concubinul/concubina lui, atât în țară cât și în străinătate, la data

depunerii declarației.

Pct. 34 – Informația privind bunurile imobile în țară și/sau în străinătate se

completează după cum urmează:

1) La secțiunea A „Terenuri” în casetele respective se indică următoarea informație:

i) „Valoarea contractuală/cadastrală” – se indică valoarea conform documentului

care certifică proveniența terenului sau valoarea cadastrală dacă terenul a fost

evaluat de organele cadastrale. În cazul în care terenul a fost dobândit prin contracte

de donații sau moșteniri se va indica valoarea cadastrală, conform Registrului

bunurilor imobile. În cazul deținerii bunului în proprietate în baza dispoziției

autorității publice locale și care până la momentul declarării nu a fost supus

25

procedurii de evaluare sau în cazul deținerii bunului cu drept de folosință, se indică

„0”.”

aprobat la 27 decembrie 2007:

„Art. 2 lit. a) definește noțiunea de comportament ireproșabil al procurorului ca

fiind comportamentul demn și adecvat în societate, bazat pe principiile moralității,

eticii profesionale și culturii generale, menit să asigure buna reputație a

procurorului precum și funcționarea eficientă a Procuraturii.

Art. 3 lit. a): imaginea de bună reputație a organelor Procuraturii se creează în baza

inter alia a principiului legalității, potrivit căruia procurorii, în acțiunile lor, sunt

obligați să respecte cu strictețe legea, [...], alte acte legislative și normative în

vigoare.

Art. 6 lit. a): în afara orelor de serviciu procurorul trebuie să dispună de un

comportament ireproșabil care ar păstra și ar consolida încrederea populației în

imparțialitatea și prestigiul activității autorităților publice.”

procurorii se află în serviciul societății, sunt responsabili de conduita lor și au datoria

ca prin fiecare acțiune și decizie să onoreze jurământul depus, respectând cele mai

înalte standarde de etică și conduită potrivit următoarelor principii:

„6.1 Principiul supremației legii

Potrivit acestui principiu, procurorul trebuie:

6.1.1 să respecte legislația națională și actele internaționale la care Republica

Moldova este parte, principiile judecății echitabile cum sunt prevăzute în articolul

6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și

a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului, actele normative ale

Procuraturii, și ale organelor de autoadministrare a procurorilor;

6.1.2 să acționeze în mod echitabil și onest.

6.2 Principiul independenței

Potrivit acestui principiu, procurorul trebuie:

6.2.5 să nu folosească prerogativele funcției pentru a influența deciziile altor

instituții sau persoane care activează atât în domeniul public, cât și în cel privat.

6.3 Principiul integrității

Potrivit acestui principiu, procurorul trebuie:

6.3.1 să respecte cele mai înalte standarde de integritate și responsabilitate pentru a

asigura încrederea societății în procuratură;

6.3.6 să nu ofere temei de a se considera drept o persoană pretabilă comiterii unor

acte de corupție sau abuzuri.”

26

procurorilor, în temeiul Legii nr. 26/202:

„La evaluarea conformității cu criteriul de integritate etică, Comisia poate lua în

considerare seriozitatea sau gravitatea, contextul adiacent și premeditarea asociată

oricărui incident de integritate etică și, în cazul incidentelor minore, dacă a existat

o perioadă de timp suficientă fără incidente ulterioare. La determinarea gravității,

Comisia va lua în considerare toate circumstanțele, care să cuprindă, dar fără a se

limita la următoarele:

a. dacă incidentul a fost un eveniment singular;

b. lipsa unor prejudicii sau producerea de prejudicii nesemnificative în adresa

intereselor private sau publice (inclusiv încrederii publice) – cum ar fi o încălcare

obișnuită a regulamentului rutier;

c. sau care nu este perceput de către un observator obiectiv drept atitudine lipsită de

respect față de ordinea socială care decurge din nerespectarea regulilor și

regulamentelor.”

ARGUMENTELE PĂRȚILOR

a. Argumentele reclamantului

electronice cerere de contestare împotriva Comisiei de evaluare procurorilor,

solicitând anularea deciziei Comisiei de evaluare procurorilor nr. 28 din 12

decembrie 2024 „privind candidatura lui Iancu Zaporojan, candidat la funcția de

membru al Colegiului de disciplină și etică din subordinea Consiliului Superior al

Procurorilor” și dispunerea reevaluării sale.

motive, caracterul viciat al procedurii de evaluare și încălcarea dreptului la apărare.

În acest sens, reclamantul a menționat că nu i-au fost oferite garanții efective privind

exercitarea dreptului la apărare în cadrul procedurii de evaluare. Deși Legea

nr. 26/2022 oferă candidatului posibilitatea de a accesa materialele evaluării, el nu a

fost informat în mod clar și detaliat despre conținutul și gravitatea elementelor ce au

ridicat dubiile Comisiei, anterior audierii publice.

generale privind existența unor „dubii serioase”, fără precizarea clară a faptelor și

circumstanțelor exacte care fundamentează aceste dubii. Această lipsă de

transparență, i-a afectat capacitatea de a formula un răspuns complet și convingător

în cadrul procedurii, fiind privat de posibilitatea efectivă de a combate punctual

suspiciunile formulate de Comisia de evaluare. În esență, nu a fost pus în situația de

a se apăra cu deplină cunoștință de cauză, ceea ce reprezintă o atingere dreptului la

un proces echitabil.

27

de evaluare nu îndeplinește, în mod individual sau cumulat, exigențele prevăzute de

art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022 (standardului legal privind „dubii serioase”)

pentru a justifica constatarea că nu întrunește criteriile de integritate etică sau

financiară.

teren pentru construcții în 2011, amplasat în or. Drochia, reclamantul a menționat

că, acest aspect a fost dezbătut în runda a treia de întrebări, la care a oferit informația

necesară și s-a expus asupra legalității de dobândire a bunului imobil.

terenului pentru construcții în anul 2011 în or. Drochia a fost demersul Procurorului-

șef al raionului Drochia, înaintat în temeiul art. 38 alin. (l) din Legea cu privire la

Procuratură nr. 118/2003. Norma dată îi acorda dreptul de a solicita loc de trai, casă

sau apartament, sau să-i fie reparate cheltuielile pentru chirie.

evaluare nu rezultă să-i fi fost reparate cheltuielile pentru chirie, însă rezultă că, la

acel moment, Consiliul orășenesc Drochia nu avea disponibile spații locative.

Comisia de evaluare nu a dat nici o apreciere acestor circumstanțe, iar acest fapt

denotă că el a fost evaluat superficial la aspectul dat.

lotul de teren i-a fost atribuit în temeiul art. 11 din Codul funciar (ca familie nou-

formată) și că, la acel moment, el nu era eligibil pentru aplicarea acestei norme,

deoarece nu avea familie. Or, în decizia Consiliului orășenesc Drochia nr. 5/16 din

02 iunie 2011 „cu privire la aprobarea listei beneficiarilor de sectoare de teren pentru

construcția caselor de locuit” este indicat expres că ea este emisă în temeiul

prevederilor art. 11 din Codul funciar și alte prevederi legale. Astfel, la momentul

atribuirii terenului în proprietate, Consiliul orășenesc Drochia a respectat prevederile

art. 38 din Legea cu privire la Procuratură nr. 118/2003.

deține în proprietate, fără a obține beneficii de la dobândirea lui și este un proprietar

de bună credință.

dat o apreciere neuniformă faptelor și a interpretat în mod eronat legea, pronunțând

o decizie nemotivată sub aspectul obținerii gratuite a terenului pentru construcții în

2011, amplasat în or. Drochia.

evaluare, deoarece într-o altă procedură de evaluare, prin decizia nr. 17 din 11

octombrie 2024, într-un caz identic, în aceleași circumstanțe, Comisia a ajuns la o

28

altă concluzie, ceea ce atestă că sunt aplicate duble standarde, fapt inadmisibil și

periculos.

obținute în or. Nisporeni, reclamantul a susținut că acest aspect a fost dezbătut în

runda a treia de întrebări, la care a oferit informația necesară și s-a expus asupra

legalității de dobândire a acestui bun imobil.

localitate ce se află la o distanta considerabilă de or. Nisporeni, pentru a se deplasa

zilnic în ambele direcții. Un alt loc de trai nu avea, iar în temeiul art. 59 alin. (3) din

Legea cu privire la Procuratură nr. 118/2003 avea dreptul de a cere compensarea

cheltuielilor efectuate în interes de serviciu. Iar, spațiul închiriat în or. Nisporeni are

legătură directă cu serviciul său în această localitate.

cu titlu de excepție, în temeiul unei decizii a Consiliului raional și cu încheierea unui

contract de locațiune în condiții legale. Nu a beneficiat gratuit de spațiul locativ, nu

a abuzat de drepturi la obținerea contractului de locațiune, a achitat chiria

corespunzătoare conform prețurilor de piață și nu a pretins în mod nejustificat vreun

drept asupra locuinței. Ba mai mult, folosirea acestui spațiu locativ dimpotrivă a

adus beneficii pentru societate și nici cum dezamăgiri sau limitare drepturilor alor

persoane vulnerabile.

de evaluare nu poate sta la baza constatărilor abaterilor disciplinare menționate, iar

scandalul provocat de jurnaliști, fără o examinare obiectivă și multiaspectuală a

tuturor circumstanțelor, nu poate servi drept temei de ridicare a dubiilor serioase

privind integritatea sa etică.

al mamei decedate, reclamantul a menționat că, potrivit deciziei contestate, Comisiei

de evaluare nu i-au plăcut răspunsurile oferite la careva întrebări privind utilizarea

cardului bancar al mamei decedate, deși, la aceste răspunsuri, candidatul era în drept

să nu facă niciun comentariu, or, prin prisma Legii nr. 133/2016, avea obligația să

declare numerarul în monedă națională sau în valută străină care depășește valoarea

a 15 salarii medii pe economie și care nu face obiectul unor depuneri în instituțiile

financiare.

economie sunt exceptate de a fi declarate. În răspunsurile prezentate Comisiei, a

explicat că, în perioada în care mama sa era în viață, la solicitarea acesteia, a efectuat

unele cumpărături pentru necesitățile casnice, fiindu-i transmis pentru aceste

cumpărături cardul ei bancar. Totodată, cu încuviințarea mamei, a utilizat cardul și

pentru cheltuieli personale minore (de exemplu, achiziționarea de combustibil,

29

produse alimentare etc.). Iar, după decesul mamei, cardul ei bancar s-a aflat la fratele

lui și nu cunoaște cum acesta a gestionat cardul.

fost încălcate și trezesc dubii serioase, care nu au fost atenuate de dânsul, ceea ce

face decizia nemotivată, făcând imposibilă formularea unei strategii de apărare

efectivă.

bunurilor imobile, valoarea lor în declarațiile pentru anii 2016, 2018, 2019,

reclamantul a menționat că, în toate rundele de întrebări, Comisia de evaluare i-a

adresat întrebări cu privire la dreptul de proprietate asupra bunurilor obținute în

perioada de activitate 2003-prezent.

Stat sau Comisia/Autoritatea Națională de Integritate, în termenii prevăzuți de lege,

am informat autoritățile cu privire la bunurile obținute prin contracte de vânzare-

cumpărare, donație sau moștenire.

de verificare a sa pentru întârziere, declarații incomplete sau includerea datelor

eronate, false în declarațiile de avere și interese. La caz, Autoritatea Națională de

Integritate nu are pretenții față de bunurile și modul de declarare ale acestora.

depus declarațiile complete fără a parveni careva obiecții sau invocate neclarități în

privința bunurilor declarate și veniturilor obținute, precum și cheltuitelor efectuate.

precum că a încălcat cerințele regimului de declarare a averii, deoarece nu a inclus

în declarația depusă la data de 27 martie 2016 imobilul cumpărat la 21 martie 2016.

Or, el nici nu avea această obligație, deoarece declarațiile se depun la autoritate

competentă pentru anul precedent de referință, însă nu până la data depunerii

propriu-zise a declarației.

privința sa nu au fost inițiate proceduri disciplinare și nici nu a fost sancționat

disciplinar vreodată. Iar, Comisia de evaluare, nejustificat și-a atribuit competența

Inspecției procurorilor, Colegiului de disciplină și etică din cadrul Consiliului

Superior al Procurorilor, care prin Legea cu privire la Procuratură li se atribuie

competența legală de a constata abateri disciplinare.

b. Argumentele pârâtei

electronice referință pe marginea contestației lui Iancu Zaporojan, prin care a

30

solicitat respingerea acțiunii. Comisia a menționat că explicațiile reclamantului nu

au fost suficiente pentru a înlătura dubiile sale.

2024 a fost adoptată cu respectarea întru totul a Legii nr. 26/2022, fără a aduce

atingere drepturilor sau intereselor legitime ale reclamantului. Procesul de evaluare

a parcurs toate etapele legale prevăzute, de la solicitarea declarațiilor și informațiilor

suplimentare, până la audierea publică și comunicarea deciziei, oferindu-i

reclamantului ocazia reală de a-și susține poziția și de a răspunde la toate dubiile

ridicate de Comisie.

răspunsuri, reclamantul a avut posibilitatea deplină de a prezenta explicații și

documente justificative în susținerea poziției sale, iar Comisia a analizat cu diligență

toate materialele oferite, în spiritul garantării unui proces echitabil.

transferul sarcinii probațiunii către candidat, în măsura în care Comisia identifică

neconcordanțe sau dubii privind integritatea acestuia. Într-un astfel de context,

Comisia are obligația de a oferi candidatului oportunitatea de a răspunde și de a

înlătura aceste dubii prin documente și explicații clare.

jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a recunoscut legitimitatea

unui astfel de mecanism în procedurile de evaluare a integrității (cauzele García Ruiz

c. Spaniei [GC], nr. 30544/96; Gogitidze și alții împotriva Georgiei, nr. 36862/05;

Grayson și Barnham c. Regatului Unit, nr. 19955/05 și 15085/06, 23 septembrie

2008; Xhoxhaj c. Albaniei, nr. 15227/19).

lipsa integrității, ci doar existența unor suspiciuni rezonabile, pe care candidatul nu

reușește să le răstoarne.

Comisia de evaluare a susținut că decizia contestată nu afectează statutul profesional

al reclamantului în calitate de procuror și nu produce efecte juridice care să-i

pericliteze cariera în afara funcției la care a candidat. Or, art. 13 alin. (6) din Legea

nr. 26/2022 stabilește în mod clar că o decizie de nepromovare a evaluării are doar

rolul de a împiedica accesul la o funcție electivă sau de conducere, fără alte

consecințe asupra statutului profesional sau a demnității publice.

reclamantul a avut dreptul de a refuza publicarea deciziei, fapt de care a beneficiat,

ceea ce denotă respectarea dreptului său la protejarea vieții private și a reputației

profesionale.

31

evaluării nu este de a stabili, dincolo de orice îndoială, lipsa de integritate, ci de a

verifica dacă există sau nu „dubii serioase” privind conformitatea candidatului cu

standardele etice și financiare.

ci a apreciat, potrivit propriei convingeri, că răspunsurile oferite de candidat nu au

fost suficiente pentru a elimina suspiciunile apărute în baza documentelor și

informațiilor acumulate. Această abordare este susținută și de Opinia Comisiei de la

Veneția, potrivit căreia mecanismul de vetting are rol de filtrare, nu de sancționare,

iar deciziile de nepromovare se pot baza și pe simpla existență a unor riscuri

percepute, în absența unei fapte ilicite dovedite.

fi cenzurată de instanță sub aspectul oportunității. Or, potrivit art. 225 alin. (1) din

Codul administrativ și art. 14 din Legea nr. 26/2022, instanța nu este competentă să

se pronunțe asupra oportunității deciziei administrative, ci doar asupra legalității

acesteia. Evaluarea caracterului adecvat al deciziei sau aprecierea gradului de

convingere format de Comisie țin de discreționarul administrativ al autorității.

sa convingere decât dacă s-ar dovedi erori procedurale grave sau abateri vădite de la

cadrul legal, ceea ce, în opinia pârâtei, nu s-a produs în prezenta cauză.

administrativ în ceea ce privește procedura de evaluare, deoarece conform art. 4

alin. (4) din Legea nr. 252/2023 Comisia de evaluare nu este o autoritate publică în

sensul Codului administrativ. Acest fapt fac inaplicabile prevederile Codului

administrativ în materia procedurii administrative, cu excepția strictă a procedurii

contenciosului (Cartea III). Ca urmare, susținerile reclamantului privind

nerespectarea Codului administrativ în procesul evaluării sunt neîntemeiate.

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că, potrivit extraselor din poșta electronică

Outlook cu adresa „office@vettingmd.org”, decizia Comisiei de evaluare

procurorilor nr. 28 din 12 decembrie 2024 a fost expediată pentru notificare

reclamantului Iancu Zaporojan la 26 decembrie 2024 și confirmată ca recepționată

la 27 decembrie 2024 (fila 26-29 din documentul întitulat „001. Cronologia

corespondenței prin email cu candidatul I. Zaporojan” din dosarul electronic

prezentat de Comisia de evaluare). Astfel, în speță, reclamantul a respectat

prevederile art. 14 alin.(1) din Legea nr. 26/2022, deoarece cererea de contestare a

fost depusă electronic la 31 decembrie 2024.

32

special învederează că, în aplicarea supremației dreptului, instanța judecătorească de

contencios administrativ ține cont de jurisprudența CtEDO. Potrivit acestei

jurisprudențe, obligația instanței judecătorești de motivare a hotărârilor judecătorești

nu poate fi înțeleasă că impunând un răspuns pentru fiecare argument (hot. García

Ruiz c. Spaniei, 1999, § 26). Totuși, orice argument decisiv pentru rezultatul

procedurii necesită un răspuns clar (hot. Ruiz Torija c. Spaniei, 1994, § 30; și, pentru

comparație, Petrović și Alții c. Muntenegru, 2018, § 43), în special argumentele cu

privire la drepturile și obligațiile garantate de Convenția Europeană pentru

Drepturile Omului (hot. Fabris c. Franței, 2013, § 72 in fine; Paun Jovanović

c. Serbiei, 2023, § 108).

a. Relația dintre Codul administrativ și Legea nr. 26/2022

Codul administrativ sunt legi organice. Legea nr. 26/2022 a fost votată în lectură

finală după adoptarea Codului administrativ și reglementează în detaliu procedura

de evaluare externă, modul de adoptare a deciziilor Comisiei de evaluare și de

examinare a contestației împotriva deciziilor adoptate în temeiul Legii nr. 26/2022.

Așa, Legea nr. 26/2022 este una specială. Din motivele expuse supra și prin prisma

art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, prioritatea normelor din Legea nr. 26/2022

nu poate genera în această cauză discuții.

2022, după consultarea repetată cu Comisia de la Veneția. Legea a fost adoptată

pentru a asigura integritatea viitorilor membri ai Consiliului Superior al

Magistraturii, ai Consiliului Superior al Procurorilor și ai organelor specializate ale

acestora, precum și a spori încrederea publică în sistemul de justiție. Comisia de la

Veneția a examinat inclusiv necesitatea evaluării externe și a admis că, în contextul

Republicii Moldova, aceasta ar putea avea loc.

este într-o oarecare măsură diferită de prevederile Codului administrativ în ceea ce

privește termenele de procedură, probațiunea, anularea actelor emise de Comisie,

procedura contenciosului administrativ, etc. Având în vedere că Legea nr. 26/2022

este o lege specială în raport cu Codul administrativ, prevederile Legii nr. 26/2022

au prioritate față de celelalte norme din Codul administrativ, iar în cazul aspectelor

nereglementate de Legea nr. 26/2022 prevederile Codului administrativ sunt

aplicabile în măsura în care nu contravin scopului Legii nr. 26/2022. Or, excluderea

integrală de la aplicare a Codului administrativ este imposibilă din punct de vedere

al rolului central și legăturii organice a Codului administrativ cu

domeniile/subdomeniile dreptului administrativ

33

b. Sarcina probațiunii în cadrul evaluării externe

respectare a proporționalității este o sarcină probatorie exclusivă a autorității

publice. La aspectul dat, Completul de judecată special reiterează că, Legea

nr. 26/2022 are prioritate față de Codul administrativ.

sarcina probațiunii trece asupra candidatului pe parcursul procesului de evaluare. În

faza inițială este în obligația Comisiei de a acumula date și informații, făcând uz de

competențele sale legale (art. 6 din Legea nr. 26/2022) și cu respectarea obligațiilor

legale (art. 7 din Legea nr. 26/2022). Însă, odată cu apariția unor neclarități și în

scopul elucidării acestora, Comisia oferă candidatului posibilitatea de a prezenta

date și informații suplimentare (art. 10 alin. (7) din Legea nr. 26/2022). Prezentarea

datelor și informațiilor suplimentare este un drept, nu o obligație, a candidatului

(art. 12 alin. (4) din Legea nr. 26/2022), însă neexercitarea acestui drept (prin refuz,

fățiș sau tacit, ori prin prezentarea unor date incomplete sau neconcludente) riscă să

inducă Comisia la concluzia că există dubii serioase că candidatul nu întrunește

criteriile de integritate (art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022). Respectiv, este în

interesul candidatului să preia sarcina probațiunii, iar acest transfer legislativ nu

numai că nu încălcă, dar și protejează efectiv drepturile candidatului.

candidat a fost dezvoltată la nivel internațional. Astfel, Comisia Europeană pentru

Democrație prin Lege (Comisia de la Veneția) a remarcat că într-un sistem de vetting

și verificări de integritate, poate fi perfect legitim să se transfere sarcina probei de la

stat la judecătorul/procurorul care solicită recrutarea sau ocuparea unei funcții

(Opinia Comisiei de la Veneția nr. 1064/2021 din 09 februarie 2022 cu privire la

dezvoltarea procesului de vetting în sistemul judiciar, Kosovo; § 68). Procesul de

redesemnare, pe de altă parte, transformă toți angajații în solicitanți, iar sarcina

probei revine acestor persoane, care trebuie să facă dovada că sunt apte pentru

exercitarea funcției în cauză (ibidem, §95).

probațiunii nu este contrară Constituției, făcând referire la o opinie a Comisiei de la

Veneția. Această inversare a sarcinii probațiunii nu a fost considerată per se arbitrară

nici de către CtEDO (a se vedea hotărărârile Xhoxhaj c. Albaniei, 2021, § 352 și

Sevdari c. Albaniei, 2022, § 130).

c. Cazurile în care CSJ poate admite contestația

poate admite contestația doar dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, au

fost admise „unele erori procedurale grave, care afectează caracterul echitabil al

procedurii de evaluare, și că există circumstanțe care puteau duce la promovarea

34

evaluării de către candidat”. Această prevedere a apărut în Legea nr. 26/2022 după

o hotărâre a Curții Constituționale din 14 februarie 2023, în care s-a menționat că

este admisibil de a nu anula deciziile Comisiei de evaluare pentru „erori de

procedură nesemnificative”. Curtea Constituțională a acceptat ca controlul judiciar

al actelor emise în cadrul evaluării externe să se limiteze la circumstanțele de fapt

care puteau schimba rezultatul evaluării și la erorile procedurale grave ale Comisiei

care afectează „caracterul echitabil al procedurii de evaluare”.

făcut referire la hotărârea CtEDO Pișkin c. Turciei (2020). În § 131 al hotărârii

respective, CtEDO a menționat că instanța de judecată trebuie să fie competentă să

examineze toate aspectele centrale ale cauzei. Acestea sunt chestiuni de fapt sau de

drept care, dacă nu ar fi avut loc (în cazul aspectelor de fapt) sau ar fi fost soluționată

în mod opus (în cazul chestiunilor de drept), ar fi dus la o altă concluzie a Comisiei.

contestațiilor depuse conform Legii nr. 26/2022 este una mai limitată decât cea

prevăzută de Codul administrativ. Ea poate anula decizia Comisiei de evaluare doar

în cazurile menționate de Legea nr. 26/2022, iar celelalte temeiuri prevăzute de

Codul administrativ pentru anularea actului administrativ nu sunt aplicabile.

Comisiei. Prin urmare, Curtea Supremă de Justiție poate conchide în aceeași cauză

că unele dubii serioase constatate de Comisie nu există, iar alte dubii există.

Existența unui singur dubiu este suficient pentru nepromovarea evaluării externe.

După cum rezultă din art. 14 alin. (8) din Legea nr. 26/2022, Curtea Supremă de

Justiție nu poate admite contestația dacă constată existența cel puțin a unui dubiu

prevăzut la art. 8 alin. (2)-(5) al acestei legi.

reținute în Hotărârea nr. 5 din 14 februarie 2023, Completul de judecată special nu

va da apreciere tuturor argumentelor invocate de către reclamantul Iancu Zaporojan

în cererea de contestare, ci va răspunde doar criticilor ce se încadrează în criteriile

statuate de către Curtea Constituțională în vederea eventualei admiteri a acțiunii, și

anume ce țin de presupusele erori procedurale grave admise de către Comisia de

evaluare, care ar fi afectat caracterul echitabil al procedurii de evaluare, precum și

celor ce vizează presupusa existență a unor circumstanțe care puteau conduce la

promovarea evaluării de către candidatul Iancu Zaporojan.

d. Aplicarea principiilor de mai sus în prezenta cauză

bazează acțiunea reclamantului este pretinsul caracter prejudiciabil al deciziei pentru

cariera profesională a sa. În acest sens, este remarcabil că, potrivit spiritului Legii

nr. 26/2022, Comisia de evaluare nu constată dacă un candidat întrunește sau nu

35

criteriile de integritate și/sau existența a careva încălcări ale candidaților, ci doar

existența sau lipsa unor circumstanțe faptice suficiente ce permit să se ajungă la

concluzia că există dubii serioase privind conformitatea candidatei cu criteriile

legale de integritate sau, după caz, insuficiente pentru a constata lipsa de

conformitate.

privind necorespunderea candidatului cu criteriile de integritate etică și financiară,

aceasta acordă candidatului posibilitatea de a desființa aceste dubii, prin darea de

explicații la întrebările formulate și prezentarea probelor în susținerea poziției sale.

în rezultatul evaluării candidatului Iancu Zaporojan, Comisia de evaluare a emis

decizia nr. 28 din 12 decembrie 2024, prin care a decis că, în temeiul art. 8 alin. (1),

(2) lit. a) și c), alin. (4) lit. a), alin. (5) lit. b) și art. 13 alin. (5) din Legea

nr. 26/2022, candidatul nu corespunde criteriilor de integritate financiară și etică,

întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidat a

criteriilor de integritate etică și financiară și, prin urmare, nu promovează evaluarea.

judecată special atestă că, în urma evaluării candidatului Iancu Zaporojan, Comisia

de evaluare a constatat 4 neconformități, una dintre care cu două subcapitole, și

anume:

a) obținerea gratuită a unui teren pentru construcții în 2011, amplasat în

or. Drochia;

b)obținerea în folosință a locuinței sociale, amplasată în or. Nisporeni;

c) utilizarea contului de card bancar al mamei decedate a candidatului;

d)nedeclararea bunurilor imobile în declarațiile anuale pentru 2016, 2018 și 2019:

(i) nedeclararea a două terenuri agricole în declarația anuală pentru 2016;

(ii) nedeclararea a patru loturi de teren în declarația anuală pentru 2018 și

valoarea a șase loturi de teren în declarația anuală pentru 2019.

evaluare, pe marginea aspectelor financiare și etice descrise supra, raportate la

criteriile de evaluare prevăzute la art. 8 din Legea nr. 26/2022, Completul de

judecată special reiterează că, în vederea sporirii integrității viitorilor membri ai

Consiliului Superior al Procuraturii, precum și în vederea sporirii încrederii societății

în activitatea organelor specializate ale Consiliului Superior al Procuraturii, dar și,

în general, în sistemul justiției, conform competențelor atribuite în baza Legii

nr. 26/2022, Comisia de evaluare avea obligația să verifice dacă candidatul Iancu

Zaporojan nu a încălcat grav regulile de etică și conduită profesională, dacă nu a

admis, în activitatea sa, acțiuni sau inacțiuni reprobabile, care ar fi inexplicabile din

punctul de vedere al unui profesionist în domeniul dreptului și al unui observator

36

imparțial, dacă în privința acestuia nu există suspiciuni rezonabile privind comiterea

actelor de corupție, actelor conexe actelor de corupție sau faptelor coruptibile în

sensul Legii integrității nr. 82/2017, precum și dacă nu a încălcat regimul juridic al

declarării averii și intereselor personale, al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, al restricțiilor și/sau al limitărilor, dar și dacă averea

candidatului a fost declarată în modul stabilit de legislație, conform art.8 din Legea

nr. 26/2022.

etică și financiară doar atunci când întrunește pe deplin toți indicatorii stabiliți la

art. 8 alin. (2)-(5) din Legea respectivă, faptul dat rezultă și din art. 5 alin. (1) din

Regulamentul de evaluare al Comisiei de evaluare.

procurorilor, aceștia se află în serviciul societății, sunt responsabili de conduita lor

și au datoria ca prin fiecare acțiune și decizie să onoreze jurământul depus,

respectând cele mai înalte standarde de etică și conduită potrivit principii stabilite,

printre care și principiul integrității.

înalte standarde de integritate și responsabilitate pentru a asigura încrederea

societății în procuratură; să se abțină de la luarea deciziilor atunci când interesele

sale, ale persoanelor înrudite prin sânge, adopție, afinitate sau ale altor persoane

apropiate familiei sale ar putea influența corectitudinea deciziilor; să se comporte

onest și decent, prin exemplul personal, să creeze o reputație impecabilă a

procurorului; să nu ofere temei de a se considera drept o persoană pretabilă comiterii

unor acte de corupție sau abuzuri.

nr. 28 din 12 septembrie 2024 (obținerea gratuită a unui teren pentru construcții în

2011, amplasat în or. Drochia), Completul de judecată special vădește că, potrivit

Comisiei de evaluare, în perioada cât deținea funcția de procuror în Procuratura

raionului Drochia, prin decizia Consiliului orășenesc Drochia nr. 5/16 din 02 iunie

2011, candidatului Iancu Zaporojan i-a fost atribuit un sector de teren pentru

construcția casei de locuit individuală, cu suprafața de 0,0545 ha, amplasat în orașul

Drochia, pentru care, ulterior, a dobândit dreptul de proprietate. Iar, la 04 iunie 2016,

pe numele candidatului a fost eliberat Titlul de autentificare a dreptului deținătorului

de teren.

atribuit ca locuință de serviciu, în baza demersului procurorului-șef al raionului

Drochia din 31 martie 2008, înaintat în temeiul art. 38 din Legea cu privire la

Procuratură Legii nr. 118/2003.

37

or. Drochia, printre care:

- cererea lui Iancu Zaporojan din 12 septembrie 2009, adresată Primăriei

or. Drochia, prin a solicitat repartizarea terenului pentru construcția casei de

locuit cu drept de proprietate privată, în care este menționat că solicitantul

locuiește în or. Drochia din 1997, activează în or. Drochia din 2005. Cererea,

de asemenea, nu a fost completată la rubrica „Familia mea constă din __

persoane” și conținea sintagma „în ultimii cinci ani de la căsătorie, eu și soția

nu am avut spațiu locativ, cu drept de proprietate personală.”

- procesul-verbal nr. 5 al ședinței ordinare a Consiliului orășenesc Drochia din

30 mai 2011, care includea chestiunea nr. 16 cu privire la aprobarea listei

beneficiarilor de sectoare de teren pentru construcția caselor individuale,

conform căreia unii consilieri considerau că nu toți beneficiarii din lista

întruneau condițiile stipulate în Regulament, iar lista a fost întocmită cu

încălcarea legislației.

- procesul-verbal din 2 iunie 2011, care include lista beneficiarilor, în care la

numărul de ordine 54 este indicat numele și prenumele candidatului Iancu

Zaporojan și numele „A.Z.”, pentru care au votat pro 14 consilieri și 2 s-au

abținut.

- decizia Consiliului orășenesc Drochia nr. 5/16 din 02 iunie 2011 „cu privire

la aprobarea listei beneficiarilor de sectoare de teren pentru construcția

caselor de locuit”, din care rezultă că aceasta este emisă în temeiul

prevederilor art. 11 din Codul funciar, aprobat prin Legea nr. 828/1991,

art. 14 alin. (2) lit. e) din Legea privind administrația publică locală nr. 436

din 28 decembrie 2008. Prin decizia dată s-a aprobat lista solicitanților

sectoarelor de teren pentru construcția caselor individuale în teritoriul

orașului Drochia, în număr de 217 persoane, conform anexei nr. 1. Totodată,

s-a aprobat lista persoanelor selectate pentru beneficierea de sectoare de

teren pentru construcția caselor de locuit individuale în teritoriul orașului

Drochia în număr de 89 de persoane, conform anexei nr. 2.

- În anexa nr. 2 la decizia Consiliului orășenesc Drochia nr. 5/16 din 02 iunie

2011, la numărul de ordine 57, este indicat numele candidatului Iancu

Zaporojan, anul nașterii, adresa de domiciliu și locul de muncă, precum și

numele „A.Z.”, fără a fi menționate careva date de identificare ale acesteia

(anul de naștere, adresa de domiciliu, locul de muncă).

deținătorului de teren, eliberat la 04 iunie 2016, atestă dreptul de proprietate doar a

candidatului Iancu Zaporojan asupra terenului ce i-a fost atribuit prin decizia

Consiliului orășenesc Drochia nr. 5/16 din 02 iunie 2011, fără a fi menționat numele

„A.Z.”, după cum este indicat în anexa nr. 2 la decizie.

38

la 12 septembrie 2009, a semnat cererea de atribuire a terenului pentru construcția

casei. Fiind întrebat despre acele date specifice din cerere care se referă la statutul

familial al solicitantului, candidatul a menționat că este mirat și cel mai probabil a

semnat o blanchetă, care i s-a dat de la Primărie și că temei pentru atribuirea acestui

teren a fost demersul procurorului-șef al raionului, depus în anul 2008 în baza art. 38

din Legea cu privire la Procuratură nr. 118/2003. Candidatul a confirmat că, la data

depunerii cererii sale din 2009, nu era căsătorit și până la acel moment nu a fost

căsătorit vreodată.

„A.Z.”, indicată alături de numele său în nr. 57 din anexa nr. 2 la decizia Consiliului

orășenesc Drochia nr. 5/16 din 02 iunie 2011 și nici nu cunoaște cine a inclus acest

nume în listă. În acest sens a remarcat că, nu era necesar să includă pe cineva în

cererea de acordare a terenului, deoarece terenul îi era atribuit pentru el personal în

temeiul Legii cu privire la Procuratură.

nr. 5/16 din 02 iunie 2011 cu privire la aprobarea listei beneficiarilor de sectoare de

teren pentru construcția caselor de locuit, în care este inclus și candidatul, drept

temeiul juridic pentru atribuirea terenurilor către beneficiari este indicat art. 11 din

Codul funciar, dar nicidecum alte prevederi legale care se referă la statutul de

procuror. Iar, conform art. 11 din Codul funciar, autoritățile administrației publice

locale atribuie familiilor nou-formate sectoare de teren din rezerva intravilanului

până la epuizarea acesteia pentru construcția caselor de locuit, anexelor gospodărești

și grădini.

art. 11 din Codul funciar, era necesară întrunirea condiției de „familie nou formată”.

La caz, însă, în martie 2008 candidatul nu era căsătorit și, prin urmare, nu întrunea

condițiile de eligibilitate pentru alocarea gratuită a terenului pentru construcție în

temeiul art. 11 din Codul funciar. Totodată, fiind procuror, candidatul a semnat

cererea-blanchetă, dar fără a corecta datele din cerere, care nu erau veridice.

necesară că acțiunile sale nu au afectat imaginea procuraturii și încrederea societății

în acțiunile procurorilor. Furnizarea de către candidat a unor date false, într-un act

juridic, adresat autorității publice, a avut drept rezultat obținerea de beneficii

necuvenite de către acesta, fapt care afectează încrederea publicului în corectitudinea

și onestitatea procurorilor. Lipsa de diligență în acțiunile procurorului în vederea

obținerii gratuite a beneficiilor necuvenite sunt inexplicabile din punctul de vedere

al unui profesionist în domeniul dreptului și al unui observator imparțial.

39

modalitatea de obținere gratuită a terenului pentru construcția casei, prin oferirea de

date neveridice autorității publice locale, dubii care nu au fost înlăturate de candidat.

candidatului Iancu Zaporojan criteriilor de integritate, prin prisma constatărilor

reținute de către Comisia de evaluare în decizia nr. 28 din 12 decembrie 2024 și a

argumentelor relevante invocate de către reclamant în cererea de contestare,

Completul de judecată special consideră că, candidatul Iancu Zaporojan nu a

înlăturat dubiile Comisiei de evaluare cu privire la integritatea sa etică în privința

modalității de obținere gratuită a terenului pentru construcția casei.

procurorilor, principiul integrității constituie una dintre valorile fundamentale ale

profesiei, iar respectarea acestuia nu este doar o opțiune morală, ci o obligație

juridică și profesională. Procurorul este dator să adopte o conduită onestă și decentă,

să manifeste un comportament care să consolideze încrederea publicului în

imparțialitatea și prestigiul instituției și să se abțină de la orice acțiuni care ar putea

sugera lipsa de probitate sau înclinația spre practici corupte ori abuzive. Această

obligație este cu atât mai stringentă în cazul candidaților la funcții de conducere sau

de reprezentare în cadrul organelor de autoadministrare a procurorilor, întrucât

aceștia urmează să exercite nu doar o funcție administrativă, ci și una simbolică, de

garanți ai integrității instituționale.

evaluare a fost împuternicită să verifice dacă candidații la funcția de membri ai

Consiliului Superior al Procurorilor și organelor specializate ale acesteia respectă

criteriile de integritate etică și financiară, inclusiv prin raportarea averii dobândite la

veniturile declarate și prin respectarea regimului fiscal.

judecată special al Curții Supreme de Justiție nu poate accepta poziția reclamantului

Iancu Zaporojan în susținerea contestației, precum că atribuirea terenului în baza

deciziei Consiliului orășenesc Drochia nr. 5/16 din 02 iunie 2011 a fost determinată

de un demers oficial al procurorului-șef al raionului Drochia, formulat în temeiul

art. 38 din Legea cu privire la Procuratură.

orășenesc Drochia nr. 5/16, indică expres că terenul a fost acordat în temeiul art. 11

din Codul funciar, adică în calitate de „familie nou-formată” solicitanților beneficiari

Iancu Zaporojan și „A.Z.”, dar nu în baza calității de procuror a reclamantului.

nu era căsătorit. Respectiv, acesta nu întrunea condiția legală impusă de norma

specială, și anume de „familie nou-formată”, pentru a beneficia cu titlu gratuit, din

40

partea administrației publice locale, de un sector de teren pentru construcția casei de

locuit individuale, în temeiul art. 11 din Codul funciar. Iar, includerea în listă a

numelui unei persoane („A.Z.”) în absența vreunei relații de familie confirmate sau

a altor date de identificare a acesteia nu poate fi justificată printr-o eroare

administrativă a autorității publice.

depusă de către Iancu Zaporojan în anul 2009 la Primăria or. Drochia, prin care a

solicitat repartizarea unui sectorului de teren. Așa, cererea dată include un alineat

pretipărit cu textul „Familia mea constă din __ persoane:”, care nu a fost completat

de către Iancu Zaporojan cu numărul de persoane. Totodată, în aceeași cerere este

indicat că „În ultimii 5 ani, de la căsătorie, eu și soția nu am avut spațiu locativ cu

drept de proprietate personală. Cu regulamentul referitor la repartizarea sectoarelor

de pământ sunt cunoscut.”

privind statut familial, utilizată pentru a justifica cererea de atribuire a sectorului de

teren conform prevederilor Codului funciar.

conținutul acestuia, deși era procuror activ cu experiență profesională, relevă o lipsă

de diligență gravă și inexplicabilă pentru un profesionist al dreptului. Iar, invocarea

faptului că cererea ar fi fost semnată în grabă, fără lectură, pe un „formular tipizat”,

nu poate constitui o justificare rezonabilă, deoarece obiectul cererii și scopul

depunerii acesteia era dobândirea gratuită a unui bun imobil din patrimoniul public.

Ba mai mult ca atât, din textul deciziei Consiliului orășenesc Drochia nr. 5/16 din

02 iunie 2011 rezultă cert și în afara oricărui dubiu că, sectorul de teren se atribuie

în temeiul art. 11 din Codul funciar, dar nu a demersului procurorului-șef al raionului

Drochia, formulat în temeiul art. 38 din Legea cu privire la Procuratură nr. 118/2003.

pentru a aprecia dacă faptele analizate sunt de natură să trezească dubii în privința

integrității etice a procurorului și, în consecință, dacă justifică constatarea

nepromovării evaluării, instanța trebuie să se raporteze nu doar la legalitatea formală

a acțiunii reclamantului, ci și la semnificația acesteia sub aspectul valorilor etice, al

exigențelor de demnitate profesională și al încrederii legitime a societății într-un

corp de procurori loial legii și valorilor statului de drept. În dreptul integrității etice,

nu este necesară probarea unei fapte de corupție sau a unui prejudiciu efectiv, ci doar

a unei conduite care afectează încrederea justificată a societății în onestitatea,

transparența și reputația unui funcționar public cu statut de demnitate, precum este

procurorul.

disponibilitatea de a-l restitui, aceste fapte ulterioare nu înlătură caracterul

41

problematic al conduitei sale inițiale, prin care a semnat o cerere cu informații false

sau înșelătoare, în scopul obținerii unui bun public. Or, în evaluarea integrității nu

se analizează doar consecințele materiale, ci în special semnificația simbolică și

morală a conduitei (Decizia Curții Constituționale nr. 42/2023 și recomandările

Comisiei de la Veneția privind evaluarea integrității funcționarilor din sistemul

justiției).

o probă directă a relei-credințe, ci doar o constatare obiectivă, făcută de un

observator imparțial și informat, că faptele analizate pot afecta încrederea în

integritatea etică a candidatului. În speță, faptele constau în: solicitarea unui bun

public în baza unui temei legal neaplicabil candidatului; invocarea unui statut

familial inexistent; acceptarea introducerii în lista beneficiarilor alături de o

persoană pe care afirmă că „nu o cunoaște”; semnarea unei cereri cu mențiuni

neveridice, fără rectificări; pasivitatea ulterioară față de aceste erori.

reținerea de către Comisie a existenței unor dubii serioase și rezonabile cu privire la

integritatea etică a reclamantului. Or, reclamantul a obținut un teren pentru

construcții în baza unui temei legal neaplicabil situației sale (familie nou-formată);

cererea de atribuire conținea date neveridice sau înșelătoare privind statutul familial;

reclamantul nu a exercitat diligența impusă de calitatea sa de procuror în completarea

sau corectarea acestui document oficial (cererii din 2009); în consecință, această

conduită a permis accesarea unui beneficiu patrimonial public într-un mod

incompatibil cu exigențele de integritate impuse de lege.

prevedea la art. 3 lit. a) că imaginea de bună reputație a Procuraturii se

fundamentează pe principiul legalității, în sensul în care procurorul este obligat „să

respecte cu strictețe legea și alte acte legislative și normative în vigoare”.

baza art. 11 din Codul funciar, ca pentru „familie nou-formată”. Cu toate că în

cuprinsul cererii erau inserate afirmații despre existența unei „soții” și a unei

„căsătorii” anterioare, candidatul era necăsătorit și a recunoscut, inclusiv în cadrul

audierilor, că nu corespundea cerințelor legale.

exercițiul funcției, cu experiență juridică și responsabilitate profesională, nu poate

invoca ignoranța propriei declarații într-un act juridic oficial, menit să fundamenteze

obținerea unui bun public. Or, pentru funcționarii cu funcții de demnitate publică,

standardul diligenței în respectarea legii este mai înalt decât pentru cetățenii de rând.

Ei nu doar trebuie să respecte legea, ci să întruchipeze principiile pe care le apără.

42

adevărului, indiferent de intenția subiectivă, contravine obligației de conformitate

deplină cu cadrul legal, aspect cu atât mai grav cu cât efectul cererii a fost dobândirea

unui drept real asupra unui bun public, într-un regim juridic destinat unei categorii

sociale distincte.

redacția din 27 decembrie 2007) instituie procurorilor obligația unui comportament

ireproșabil în viața extraprofesională. Această normă are un caracter valoric și

preventiv, deoarece protejează nu doar integritatea individuală, ci și percepția

publică asupra întregului sistem de justiție. În contextul dat, acceptarea și menținerea

unei declarații ce nu corespunde adevărului, în vederea obținerii unui beneficiu,

chiar și în absența unei fapte penale sau a unui prejudiciu dovedit, compromite

standardul de conduită ireproșabilă. Comportamentul exemplar al corpului de

magistrați și procurori nu se limitează doar la sala de judecată. Aceștia trebuie să se

asigure, în viața personală, că evită orice comportament care ar putea aduce atingere

demnității funcției.

constată că aparența de utilizare abuzivă a unei proceduri de atribuire a unui bun

public, bazată pe o cerere cu informații ce nu corespunde adevărului și pe un temei

legal inadecvat, este incompatibilă cu standardul de conduită ireproșabilă.

lit. a) din Codul de etică al procurorului (în redacția din 27 decembrie 2007), impune

ca acesta să fie bazat pe principiile moralității, eticii profesionale și culturii generale,

menit să asigure buna reputație a procurorului, precum și funcționarea eficientă a

Procuraturii.

onestitate în conținutul cererii depuse de acesta în 2009 la Primăria or. Drochia,

pasivitate în rectificarea unor erori care priveau statutul personal, familial și care

aveau relevanță directă asupra eligibilității, acceptarea beneficiului unui regim

preferențial (cu titlu gratuit) pentru care nu era eligibil, dar și transferarea

responsabilității asupra autorității locale, deși solicitarea a fost personală și semnată

în deplină cunoștință de cauză.

responsabilitate și înaltă exigență de sine, cerute profesiei de procuror. În acest sens,

Comisia de la Veneția a spus cert că „Standardele de integritate pentru magistrați

(procurori) nu pot fi reduse la lipsa faptelor penale. Integritatea presupune coerență

între valori, fapte și asumare. Orice tentativă de obținere a unui beneficiu public în

afara cadrului legal trebuie privită cu cea mai mare severitate.” (CDL-AD(2022)011,

43

reclamantului, precum că nu a construit pe terenul obținut și că este dispus să-l

restituie, or, în evaluarea integrității, nu prevalează renunțarea ulterioară la

beneficiu, ci modul în care candidatul a acționat la momentul determinării situației

de fapt și al interacțiunii cu autoritatea publică. A tolera fapte de fals sau inducere în

eroare în cereri oficiale pe motivul că ele „nu au produs prejudiciu” ar însemna

relativizarea standardului de integritate la consecințele materiale, nu la valoarea

morală a conduitei.

de Justiție consideră că acțiunile reclamantului într-adevăr ridică dubii cu privire la

respectarea de către acesta a obligației de comportament ireproșabil, prevăzute în

Codul de etică al procurorilor, care impun procurorii să respecte cele mai înalte

standarde de integritate și responsabilitate, să acționeze cu onestitate, să se

conformeze regulilor de conduită și să nu ofere temeiuri pentru a fi perceput ca

persoană predispusă la acte de corupție sau abuzuri.

conduită și un comportament adecvat profesiei de procuror, atât în exercitarea

funcției, cât și în afara ei, prin prisma standardului intern al demnității profesiei,

precum și prin raportare la standardul extern, al încrederii publice în actul de justiție.

precitate impun în obligația procurorilor de a demonstra societății o integritate

absolută a comportamentului lor.

standarde etice, aceștia trebuie să demonstreze societății că sunt integri, să adopte

un comportament ce nu provoacă îndoieli în privința integrității și corectitudinii

acțiunilor sale. Or, integritatea semnifică însușirea de a fi integru, de a fi cinstit, de

a da dovadă de probitate. Integritatea este absolută și nu are diferite grade de

gravitate.

comportamentul procurorului ca fiind conform cu etica și normele morale

recunoscute de societate ca fiind cele mai înalte standarde pentru o persoană ce

deține o funcție publică esențială pentru societate, precum și modul în care o

persoană înțelege să se manifeste în societate. Prin urmare, procurorii trebuie să își

îndeplinească obligațiile cu integritate, în interesul justiției și societății, ceea ce

implică obligații atât în viața profesională, cât și personală.

Comisiei de evaluare referitor la respectarea de către acesta a celor mai înalte

standarde ale eticii conduitei profesionale de procuror, iar prin comportamentul său

în cadrul procedurii de evaluare a admis ca aceste dubii să se fortifice și transforme

44

în dubii serioase. Or, argumentele prezentate de acesta nu explică convingător

discrepanțele dintre datele declarate și cele constatate, iar comportamentul său atestă

un grad insuficient de transparență și responsabilitate, incompatibil cu exigențele

funcțiilor pentru care se aplică procedura de pre-vetting.

reclamantului prezentate în fața instanței de judecată, nu se constată existența unor

circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării sale în fața Comisiei de

evaluare și care ar justifica reluarea procedurii de evaluare a candidatului, în partea

problemei obținerii gratuite a unui teren pentru construcții în 2011, amplasat în

or. Drochia.

nr. 28 din 12 septembrie 2024 (obținerea în folosință a locuinței sociale, amplasată

în or. Nisporeni), Completul de judecată special vădește că, potrivit Comisiei de

evaluare, la 28 martie 2016, candidatul a început activitatea în cadrul Procuraturii

raionului Nisporeni în calitate de procuror, iar la 01 august 2016 a fost promovat în

funcția de procuror-șef al Procuraturii respective. La 03 iulie 2018, în calitatea sa de

procuror-șef al Procuraturii Nisporeni, candidatul a solicitat Consiliului raional

Nisporeni identificarea unei soluții în vederea identificării unei locuințe pe durata

exercitării mandatului de procuror, fără a indica vreun temei legal în baza căruia

solicită locuința.

Comisiei privind examinarea cererilor de repartizare a locuințelor sociale a

Consiliului raional Nisporeni a propus ca, în cadrul ședinței extraordinare din 13

iulie 2018, să se propună acordarea unui apartament candidatului, până la parvenirea

altor solicitări care sunt eligibile conform regulamentului, motivând prin faptul că

solicitantul este o persoană cu funcție importantă pentru raion. Prin decizia

Consiliului raional Nisporeni nr. 4/7 din 13 iulie 2018, candidatului i-a fost oferit,

„cu titlu de excepție”, un apartament în locațiune în blocul de apartamente cu statut

de locuință socială. Contractul de locațiune a locuinței sociale a fost încheiat de către

candidat la 06 noiembrie 2018, la peste patru luni după adoptarea deciziei

Consiliului raional Nisporeni și a fost reziliat la 03 septembrie 2021.

conformității asupra implementării Proiectului de construcție a locuințelor pentru

păturile socialmente vulnerabile al Curții de Conturi, s-a stabilit că, contrar

prevederilor pct. 4 din Regulament, precum și contrar scopului proiectului, Comisia

din cadrul Consiliului raional Nisporeni a repartizat în 2018, cu titlu de excepție, 5

locuințe sociale unor funcționari cu funcție de conducere din cadrul entităților

bugetare din raion, aceștia nefiind eligibili, conform criteriilor privind veniturile

obținute și lipsa/existența bunurilor imobile.

45

„Moldova Curată” din 30 august 2021 (după emiterea Raportului de către Curtea de

Conturi), la acea dată, în raionul Nisporeni mai existau solicitanți de locuințe sociale,

care erau în așteptare de șase luni pentru primirea locuinței.

2016 (când a fost desemnat în funcția de procuror în Procuratura Nisporeni) și până

în 2018 a locuit cu chirie în mun. Chișinău, făcând naveta în fiecare zi Chișinău-

Nisporeni-Chișinău și din considerentul că deplasarea zilnică implica riscuri, a

solicitat locuință de la administrația locală din Nisporeni.

locuințe, candidatul a menționat că îi era dificil să găsească un imobil în locațiune

în or. Nisporeni, cu atât mai mult că nu cunoștea pe nimeni în această localitate.

Astfel, s-a adresat colaboratorilor de politie, dar nu a fost identificată nicio locuință.

Candidatul a subliniat că, din câte cunoștea, urmare a unor discuții cu președintele

raionului, acele locuințe erau destinate tinerilor specialiști din sfera bugetară, și la

acel moment, foarte multe apartamente nu erau ocupate de către beneficiari.

în 2023, achitând o plată lunară în mărime de 1 179,36 MDL, calculată din salariul

de funcție. De asemenea, el a menționat că nu a fost informat dacă acel apartament

era sau nu cu statut de locuință socială și pentru care categorii de cetățeni era

destinat. Iar, la întrebarea Comisiei dacă a încercat să se informeze care sunt

condițiile de eligibilitate pentru locuințele sociale, pentru a se asigura că în ochii

societății păstrează o credibilitate ca reprezentant al autorității și acțiunile sale nu

sunt percepute ca niște abuzuri din partea funcționarilor, candidatul a menționat că

nici nu s-a gândit că ar comite vreo ilegalitate prin faptul că solicită apartament

pentru care trebuia să achite chirie.

pentru a beneficia de locuință socială, stabilite prin Regulamentul aprobat la 14 mai

2014 de Consiliul raional Nisporeni, deoarece în iulie 2018 deținea în proprietate 11

bunuri imobile, dintre care 10 terenuri agricole și unul pentru construcția casei

individuale (or. Drochia). Totodată, pentru anii 2018 – 2020, candidatul a înregistrat

venituri salariale nete în sumă de 652 813 MDL, având un salariu net lunar de 18 134

MDL.

candidat a 11 bunuri imobile și veniturile salariale nete înregistrate care erau practic

de patru ori mai mari decât venitul stabilit de 4 612,50 MDL pentru un adult, pentru

a fi eligibil, îl plasa pe candidat din start în afara condițiilor de eligibilitate pentru

obținerea locuinței sociale.

46

din textul deciziei Consiliului raional Nisporeni prin care candidatului i-a fost

acordată locuință socială, analizată prin prisma veniturilor și proprietăților deținute

de candidat, ca fiind una ce creează aparența de superioritate a intereselor unor

funcționari publici în comparație cu interesele păturilor social vulnerabile.

jurnalistică privind locuințele sociale din complexul de clădiri în care candidatul a

primit locuința socială a fost publicat în august 2021, evidențiind mai multe

ilegalități și preocupări, candidatul a continuat să locuiască acolo încă pentru circa

doi ani, până în septembrie 2023, și nici măcar nu a încercat să inițieze o investigație

cu privire la faptele invocate în articolul jurnalistic.

pentru obținerea locuinței sociale din or. Nisporeni, folosindu-se de poziția sa

oficială, inclusiv prin ignorarea prevederilor normative și a regulilor de etică

profesională, neglijând scandalul provocat în societate în jurul acestui subiect în

urma investigațiilor jurnalistice, sunt inexplicabile din punctul de vedere al unui

profesionist în domeniul dreptului și al unui observator imparțial și ridică dubii

serioase privind integritatea etică a candidatului.

candidatului Iancu Zaporojan criteriilor de integritate, prin prisma constatărilor

reținute de către Comisia de evaluare în decizia nr. 28 din 12 decembrie 2024 și a

argumentelor relevante invocate de către reclamant în cererea de contestare,

Completul de judecată special consideră că, candidatul Iancu Zaporojan nu a

înlăturat dubiile Comisiei de evaluare cu privire la integritatea sa etică, în partea ce

ține de obținerea în locațiune a unei locuințe sociale de către candidat în perioada în

care era procuror-șef al aceluiași raion.

în fața instanței de judecată, Iancu Zaporojan nu a putut desființa dubiile în privința

obținerii, în anul 2018, a unei locuințe în blocul destinat proiectului de locuințe

sociale din or. Nisporeni, în condițiile în care acesta nu întrunea criteriile legale de

eligibilitate prevăzute de Regulamentul aplicabil.

condițiile de desfășurare a proiectului și instituirea Comisiei de selectare a

beneficiarilor de locuințe sociale, aprobat la 14 mai 2014, Consiliul raional

Nisporeni a prevăzut atât subiecții care pot aplica la acest program social, cât și

condițiile de eligibilitate, dar și actele necesare care urmează a fi prezentate de către

solicitanți.

următoarele categorii inter alia familiile în care cel puțin unul dintre membrii

47

familiei este angajat al unei instituții bugetare sau activează în sfera serviciilor

publice și trebuiau să întrunească următoarele condiții obligatorii: (1) fiecare

gospodărie beneficiară trebuie să aibă un venit mai mic sau egal cu limita de venit

adoptată prin decizia Consiliului local, în sumă de 4 612,50 MDL pentru un adult;

(2) membrii familiei (soțul/soția copii si/sau alte persoane întreținute) să nu aibă în

proprietate locuințe pe teritoriul Republicii Moldova și peste hotarele ei, teren pentru

construcția de locuințe, terenuri cu altă destinație, sau casă construită capital în

întovărășirile pomicole, precum și nu au înstrăinat o locuință în ultimii cinci ani în

Republica Moldova.

deoarece, la momentul depunerii cererii de participare la acest program, în 2018,

deținea în proprietate 11 bunuri imobile și înregistra un venit salarial net de aproape

4 ori mai mare decât plafonul prevăzut de Regulament (4 612,50 MDL pentru un

adult).

Raportul auditului conformității asupra implementării Proiectului de construcție a

locuințelor pentru păturile socialmente vulnerabile, aprobat prin Hotărârea Curții de

Conturi nr. 36 din 16 iulie 2021 au indicat că:

„Consiliul raional Nisporeni, contrar prevederilor legale, precum și contrar scopului

Proiectului, a repartizat în anul 2018, cu titlu de excepție, 5 locuințe sociale unor

persoane publice, din care 4 sunt angajate în cadrul unor autorități și instituții

publice din raionul Nisporeni, acestea nefiind eligibile conform criteriilor privind

veniturile obținute și privind lipsa/existența bunurilor imobile (pct. 4.2.).

Auditul relevă că, contrar pct. 4 din Regulament, precum și contrar scopului

Proiectului, Comisia din cadrul Consiliului raional Nisporeni a repartizat în anul

2018, cu titlu de excepție, 5 locuințe sociale unor funcționari cu funcții de

conducere din cadrul entităților bugetare din raion, aceștia nefiind eligibili conform

criteriilor privind veniturile obținute și lipsa/existența bunurilor imobile.

Auditorul a constatat că beneficiarul nr. 3, angajat la o instituție bugetară,

(reclamantul) a obținut venituri salariale în perioada 2018-2020 în sumă totală de

829,3 mii lei, sau 23,0 mii MDL lunar, precum și deține în proprietate 25 de terenuri

agricole și o construcție comercială.

Contrar prevederilor pct. 4 subpct. 3 și pct. 10 subpct. 6 din Regulament, niciun

solicitant din raioanele inter alia Nisporeni nu a anexat la cererile înaintate o

declarație pe proprie răspundere referitor la faptul dacă deține în proprietate

locuințe peste hotarele țării, precum și un certificat de la ASP referitor la faptul că

nu a înstrăinat o locuință în ultimii 5 ani în Republica Moldova.”

(https://ccrm.md/ro/decision_details/1121/hotararea-36-din-16-iulie-2021-cu-

privire-la-raportul).

atribuirea locuințelor către funcționari cu funcții de conducere (inclusiv reclamantul)

48

a fost făcută cu încălcarea flagrantă a regulilor de eligibilitate și a generat derapaje

sistemice de la scopul proiectului, care viza sprijinirea categoriilor social-

vulnerabile.

ceea ce demonstrează că chiar și Comisia privind examinarea cererilor de repartizare

a locuințelor sociale a Consiliului raional Nisporeni, dar și Consiliul raional

Nisporeni conștientizau de la bun început că solicitantul locuinței sociale,

procurorul-șef al raionului Nisporeni, Iancu Zaporojan, nu se încadra în criteriile de

eligibilitate pentru a beneficia de această locuință.

sunt condițiile legale de eligibilitate și nu a dat dovadă de vreo minimă prudență

juridică, în ciuda faptului că deținea funcția de procuror-șef. Or, reclamantul a

recunoscut că nu știa exact condițiile de eligibilitate, nu a verificat Regulamentul

aplicabil și că a pornit de la premisa că locuințele ar fi destinate „tinerilor specialiști

bugetari”, justificându-și solicitarea prin lipsa unei locuințe în Nisporeni, lipsa

cunoștințelor locale și imposibilitatea găsirii unei chirii accesibile.

poate fi reținută ca plauzibilă, având în vedere că Regulamentul este un act public și

accesibil, iar solicitarea sa a fost bazată pe o cerință fără nicio trimitere la temei

legal, precum, și nu au fost prezentate actele necesare, prevăzute la pct. 10 din

Regulament, în special deținerea imobilelor în proprietate. Deși, reclamantul avea

calitatea de procuror-șef și era, implicit, obligat să manifeste diligență superioară în

raport cu un cetățean de rând. Această conduită, chiar în lipsa unui prejudiciu

material demonstrat, contravine grav exigențelor etice și statutului profesional al

unui procuror în funcție de conducere.

al procurorului (adoptat prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor din 27

mai 2016), care stabilește un cadru valoric și comportamental superior celui aplicabil

altor categorii de funcționari.

27 mai 2016), procurorul este obligat să acționeze „în mod echitabil și onest” în toate

aspectele activității sale, inclusiv în raport cu bunurile publice și resursele

comunității. Prin acceptarea unui beneficiu destinat categoriilor vulnerabile, deși era

perfect conștient de patrimoniul și veniturile sale, reclamantul a profitat de poziția

sa și de o procedură defectuoasă pentru a accesa un avantaj public nemeritat.

impune actorilor din justiție să refuze orice avantaj pe care nu l-ar putea justifica

public într-o societate democratică bazată pe încredere.

49

prerogativele funcției pentru a influența deciziile altor instituții sau persoane care

activează atât în domeniul public, cât și în cel privat (pct. 6.2.5 din Codul de etică

din 27 mai 2016).

scopul influențării deciziilor altor instituții sau persoane revine procurorului

indiferent dacă asemenea acte de influență au loc în exercitarea atribuțiilor de

serviciu sau în afara acestora.

are relevanță juridică – fie că este vorba de obținerea unor avantaje materiale,

satisfacerea unor interese personale ori ale apropiaților săi, sau de obținerea de

funcții publice ori private, pentru sine sau pentru alte persoane. Simplul fapt al

încercării de a influența deciziile unor instituții sau persoane, din sectorul public sau

privat, este suficient pentru a reține încălcarea acestei obligații.

cât și în cel privat trebuie să se abțină să influențeze și să exercite presiuni asupra

procurorului, în egală măsură procurorul este obligat să se abțină în a se folosi de

funcția lui pentru a influența deciziile instituțiilor și persoanelor mai sus enumerate.

Sub acest aspect, nu are nici o relevanță modul în care își folosește procurorul

prerogativele sale, adică dacă este rezultatul unor presiuni, constrângeri fizice,

psihice sau o rugăminte, ci simpla folosirea funcției este îndeajuns a constitui o

încălcare a prezentei obligații etice. De asemenea, nu are importanță dacă folosirea

prerogativelor funcției se face în formă scrisă, orală sau orice altă modalitate de

comunicare: acțiunea de folosire a funcției în afara cadrului legal este suficientă

pentru a îndeplini această condiție privind încălcarea obligației (Comentariu la

Codul de etică al procurorilor, autori: Adrian Bordianu și Horațius Dumbravă,

Chișinău, 2021, §§ 162-164).

statutul funcției sale și integritatea pe care publicul o asociază îndeplinirii funcției

de procuror sugerează acest lucru. De aceea, publicul tinde să îl trateze pe procuror

atât în exercitarea funcției sale, cât și în afara acesteia, cu un oarecare grad de

servilism și măgulire. De aceea, procurorul trebuie să facă diferența dintre modurile

adecvate și cele neadecvate de a uza de prestigiul funcției sale. Este neadecvat ca

procurorul să se folosească sau să încerce să se folosească de poziția sa pentru a

obține un avantaj personal sau un tratament preferențial de orice fel.

special observă că, deși reclamantul nu a exercitat formal presiuni, procesul-verbal

nr. 3 din 4 iulie 2018 al ședinței Comisiei privind examinarea cererilor de repartizare

a locuințelor sociale a Consiliului raional Nisporeni atestă expres că secretarul

50

Comisiei raionale Nisporeni a propus ca, în cadrul ședinței extraordinare din 13 iulie

2018, să se propună acordarea unui apartament candidatului, până la parvenirea altor

solicitări care sunt eligibile conform regulamentului, deoarece „solicitantul este o

persoană cu funcție importantă pentru raion”.

demonstrează că autoritatea locală a fost influențată, chiar și indirect, de calitatea

oficială a solicitantului, reclamantul în cauză, într-o procedură care ar fi trebuit să

fie guvernată strict de criterii sociale și documente de eligibilitate.

a funcției sau prestigiului instituțional, este incompatibilă cu neutralitatea și

independența inerentă rolului judiciar (OECD Guidelines on Managing Conflict of

Interest in the Public Service, 2003, §2.1).

de integritate și responsabilitate pentru a asigura încrederea societății în procuratură

(pct. 6.3.1 din Codul de etică din 27 mai 2016).

adică onest, incoruptibil și animat de o conduită întemeiată pe probitate și respect

față de valorile etice fundamentale. În contextul funcției de procuror, integritatea

presupune o aderență constantă la standarde de comportament etic, atât în exercitarea

atribuțiilor profesionale, cât și în viața privată.

responsabilă, în deplină concordanță cu valorile demnității profesiei și cu exigențele

încrederii publice în sistemul de justiție.

Astfel, potrivit Principiului 3 din „Guidelines on the Role of Prosecutors” (ONU,

1990), procurorii trebuie să se abțină de la orice comportament, chiar și în viața

privată, care ar putea discredita imaginea funcției lor. Totodată, Avizul nr. 9(2014)

al Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE) reafirmă că „integritatea

este o condiție indispensabilă pentru exercitarea funcției de procuror, întrucât

încrederea publicului în sistemul de justiție depinde în mod direct de

comportamentul personal și profesional al acestora”.

lipsa acestora, ci prin exigența unui comportament constant, onest și exemplar, care

să nu compromită în niciun fel credibilitatea instituției.

constant că, în cazul magistraților, inclusiv al procurorilor, este legitim ca statul să

impună restricții de conduită în viața privată, în măsura în care acestea sunt necesare

pentru protejarea autorității și imparțialității sistemului judiciar (a se vedea cauza

51

Přibil c. Republicii Cehe, decizia din 03 iunie 2008, și Olujić c. Croației, hotărârea

din 05 februarie 2009).

împrejurare, nu doar în exercitarea atribuțiilor de serviciu, ci și în viața privată, într-

un mod care să nu compromită imaginea și prestigiul funcției deținute. Acestuia îi

este interzis să se facă vinovat de fapte de fraudă, înșelăciune sau fals, fiind ținut,

prin natura statutului său, să manifeste o conduită ireproșabilă, fundamentată pe

probitate, corectitudine și onestitate.

integritate și responsabilitate”, nu doar prin evitarea comportamentului ilegal, ci și

prin evitarea oricărei aparențe de folosire abuzivă a poziției de putere.

condițiile programului de acordarea a locuințelor sociale, dar a acceptat fără rezervă,

„cu titlu de excepție”, un beneficiu care nu i se cuvenea. Prin acceptarea unei

locuințe sociale cu titlu de excepție, în pofida veniturilor și a patrimoniului imobiliar

deținut, candidatul a generat o imagine de favoritism și captură instituțională,

alimentată ulterior și de investigațiile jurnalistice și auditul Curții de Conturi. Iar,

după declanșarea scandalului mediatic și a raportului Curții de Conturi, reclamantul

a continuat să locuiască acolo încă 2 ani, fără a-și pune problema etică sau de

reputație.

unei fapte ilicite. Ceea ce societatea nu tolerează nu este doar corupția, ci

oportunismul funcționarului de carieră.

să submineze în mod obiectiv credibilitatea în funcția de conducere pe care o deține

în cadrul Procuraturii, dar și să creeze o aparență de abuz și lipsa vigilenței etice

(pct. 6.3.6 din Codul de etică din 27 mai 2016).

oricărei aparențe că procurorul este o persoană „pretabilă” abuzului sau

favoritismului. Procurorul nu va utiliza si nici nu va permite utilizarea prestigiului

funcției sale pentru a rezolva interesele sale private.

verificare a cadrului normativ, reclamantul a generat o aparență clară de captură

instituțională a unui program social de către persoane cu funcții, ceea ce contravine

în mod direct principiului transparenței și echității în gestionarea resurselor publice.

Iar, pentru un procuror, simpla impresie că a abuzat de o oportunitate destinată

persoanelor vulnerabile este, în sine, o încălcare a datoriei de integritate.

52

limitat (contract de locațiune), iar chiria a fost achitată, această formă de aparentă

legalitate materială nu poate substitui respectarea exigențelor etice. De asemenea,

faptul că nu a inițiat din proprie inițiativă o investigație sau o renunțare la locuință,

după publicarea articolelor și a raportului Curții de Conturi, demonstrează lipsa unei

reflexii etice profunde și a unui standard ridicat de responsabilitate.

reclamantul a solicitat și a acceptat atribuirea unei locuințe sociale, deși în mod

obiectiv nu întrunea criteriile de eligibilitate stabilite prin actul normativ aplicabil,

în special în ceea ce privește veniturile realizate și bunurile imobile deținute în

proprietate. Deși a susținut că nu a cunoscut destinația exactă a programului,

reclamantul, în calitatea sa de procuror-șef, avea obligația profesională de a

manifesta diligență, onestitate și prudență în interacțiunea cu resursele publice, cu

atât mai mult cu cât beneficiul obținut era destinat persoanelor social-vulnerabile.

Acceptarea unei facilități publice prin derogare expresă de la reguli, în lipsa vocației

legale, și pasivitatea manifestată ulterior față de preocupările publice exprimate în

presă și în raportul de audit al Curții de Conturi, generează în mod obiectiv aparența

unui comportament oportunist, lipsit de transparență și incompatibil cu normele de

conduită profesională ale unui procuror.

a conchis că acțiunile candidatului Iancu Zaporojan, în vederea obținerii în locațiune

a unui apartament din categoria locuințelor sociale, sunt apte să genereze dubii

serioase și obiective cu privire la integritatea etică a acestuia, iar prin

comportamentul său în cadrul procedurii de evaluare Iancu Zaporojan a admis ca

aceste dubii să se fortifice și să se transforme în dubii serioase.

reclamantului prezentate în fața instanței de judecată, nu se constată existența unor

circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării sale în fața Comisiei de

evaluare și care ar justifica reluarea procedurii de evaluare a candidatului, în partea

problemei obținerii în folosință a locuinței sociale, amplasată în or. Nisporeni.

nr. 28 din 12 septembrie 2024 (utilizarea contului de card bancar al mamei decedate

a candidatului), Completul de judecată special observă că, potrivit Comisiei de

evaluare, în perioada ulterioară decesului mamei reclamantului (14 decembrie

2021), contul de card bancar al acesteia a rămas activ și a fost utilizat pentru

efectuarea mai multor tranzacții financiare, inclusiv în contextul unor deplasări în

străinătate (în aceiași perioadă în care reclamantul s-a aflat în afara țării).

Operațiunile au inclus depuneri și retrageri de numerar, precum și plăți către

53

comercianți în România, Ungaria și Grecia, într-o perioadă în care contul bancar

trebuia să fie indisponibil, în absența unei administrări succesorale formale.

ale mamei acestuia și ale fratelui său, constatând existența unui tipar de utilizare a

cardurilor bancare în locații corespunzătoare itinerariului Nisporeni – Drochia –

Dondușeni – Chișinău, fie zilnic, fie săptămânal. Aceste plăți reflectă cheltuieli

recurente, în special pentru achiziționarea de combustibil la stații PECO din

localitățile respective, precum și cumpărături de la diverși comercianți. Totodată,

cardul candidatului a fost utilizat în mod repetat la cantina „A.G.” din or. Nisporeni,

situată în proximitatea sediului Procuraturii.

contul acesteia a fost înregistrată o depunere de numerar în sumă de 5 000 MDL,

operațiune însoțită de actul de identitate al fratelui candidatului. Iar, la 14 ianuarie

2022, suma respectivă a fost retrasă integral de la un bancomat din orașul Nisporeni.

contul de card al mamei candidatului au fost înregistrate mai multe plăți către

comercianți din zona Nisporeni, precum și retrageri de numerar de la bancomate

amplasate în aceeași localitate, în valoare totală de 25 221 MDL (calcul limitat la

zona Nisporeni).

candidatul a efectuat trei călătorii peste hotare în scop turistic, două dintre care

împreună cu fratele său. În timpul acestor deplasări, a fost utilizat cardul bancar

asociat contului mamei decedate a acestora.

în care candidatul s-a aflat împreună cu fratele său (17-26 februarie 2023), au fost

înregistrate 27 de tranzacții în România și Ungaria, în valoare totală de 5 786 MDL,

efectuate cu cardul asociat contului mamei decedate.

utilizat din nou cardul respectiv. Conform extrasului bancar, la 16 iunie 2023, contul

a fost alimentat cu două sume, de 400 MDL și 9 300 MDL, iar în perioada următoare

au fost efectuate plăți în valoare totală de 9 618 MDL.

România, împreună cu fratele său. La 11 august, contul mamei a fost din nou

alimentat cu suma de 3 000 MDL, iar în perioada șederii au fost efectuate plăți către

comercianți în valoare de 3 064 MDL, utilizând același card bancar.

mamei sale, cardul bancar al acesteia se afla frecvent în posesia sa, întrucât era

utilizat pentru retrageri de numerar și efectuarea unor cumpărături solicitate de

54

mamă. Totodată, candidatul nu a exclus posibilitatea ca, ocazional, să fi achitat și

combustibilul pentru automobilul propriu utilizând cardul mamei. Întrebat de

Comisie dacă astfel de plăți au fost efectuate doar anterior decesului mamei sau și

ulterior, candidatul a precizat că, după decesul acesteia, cardul s-a aflat exclusiv în

posesia fratelui său și se află și în prezent la acesta.

mamei, înregistrate în perioada călătoriei în Ungaria, candidatul a declarat, în cadrul

audierii, că nu a utilizat cardul respectiv, întrucât deținea propriul card bancar.

Acesta a precizat că, potrivit explicațiilor oferite ulterior de fratele său – în urma

unei discuții inițiate de candidat ca urmare a întrebărilor scrise adresate de Comisie

– este posibil ca fratele său să-și fi uitat propriul card acasă și, în consecință, să fi

alimentat și utilizat cardul mamei în cursul călătoriei respective.

călătoriei efectuate în Grecia, candidatul a confirmat că a fost în acea deplasare fără

fratele său. Cu referire la cardul mamei, a declarat inițial că „probabil” l-a utilizat

pentru a efectua unele cumpărături în beneficiul fratelui său, precizând ulterior „cu

siguranță am făcut careva cumpărături pentru ei”, pentru ca, în continuare, să

menționeze „bănuiesc că mi l-a dat fratele să fac careva cumpărături”.

de cheltuieli de pe propriul card, însă, referitor la operațiunile bancare înregistrate în

același interval de timp pe contul mamei, a declarat că nu cunoaște cui se datorează

aceste tranzacții, precizând că, întrucât a fost în vacanță cu fratele, este posibil ca

acesta din urmă să fi utilizat cardul respectiv. Întrebat de Comisie dacă fratele său

avea o necesitate mai mare decât el de a utiliza suma de 3 064 MDL din contul

mamei, în condițiile în care candidatul a cheltuit, în aceeași călătorie, suma totală de

23 844 MDL de pe propriul cont, acesta a răspuns: „probabil că da, avea mai mare

necesitate”.

candidatului Iancu Zaporojan criteriilor de integritate, prin prisma constatărilor

reținute de către Comisia de evaluare în decizia nr. 28 din 12 decembrie 2024 și a

argumentelor relevante invocate de către reclamant în cererea de contestare,

Completul de judecată special consideră că, candidatul Iancu Zaporojan nu a

înlăturat dubiile Comisiei de evaluare cu privire la integritatea sa etică cu referire la

utilizarea contului de cârd bancar al mamei sale după decesul acesteia.

reclamant relevă o serie de inconsecvențe și ambiguități care subminează

credibilitatea versiunii prezentate. Iancu Zaporojan a susținut că, după decesul

mamei sale, cardul asociat contului acesteia a fost utilizat exclusiv de fratele său,

însă probele obiective administrate în cadrul evaluării, inclusiv alimentările și

55

utilizările repetate ale cardului în perioada călătoriilor comune sau individuale,

contrazic această afirmație.

subiect sunt contradictorii și evazive. Or, acesta ba a declarat că nu știa că este cardul

mamei, ba a afirmat că l-a primit de la fratele său, iar în alte rânduri a susținut că nu

l-a folosit deloc, deși tranzacțiile s-au suprapus exact pe itinerariile și perioadele în

care se afla în străinătate.

deplasării și utilizarea cardului mamei decedate, par neconvingătoare și lipsite de

suport probatoriu clar, fiind mai degrabă o justificare ex post facto, lipsită de

verosimilitate.

înainte, cât și după decesul acesteia, în proximitatea locului de muncă sau domiciliu

al candidatului, confirmă dubiul Comisiei de evaluare în ce privește utilizarea de

către reclamant a cardului mamei sale, inclusiv după decesul ei.

singur, explicațiile privind utilizarea cardului mamei decedate nu sunt coerente și

oscilează între presupuneri și afirmații neclare, fără a prezenta o versiune univocă și

convingătoare.

candidatul și fratele acestuia aveau obligația legală, la momentul deschiderii

procedurii succesorale, să declare notarului existența contului bancar al defunctei.

Informarea de către notar a băncii despre deschiderea procedurii succesorale avea ca

efect blocarea contului și includerea disponibilităților bănești în masa succesorală.

Această procedură nu împiedica în niciun mod pe moștenitori să revendice, pe cale

legală, sumele aflate în contul bancar al defunctei.

utilizat cardul mamei sale în timpul vieții acesteia pentru a efectua diverse plăți la

solicitarea acesteia, denotă că el cunoștea existența contului și nu poate invoca

necunoașterea lui ca justificare pentru neindicarea acestuia în masa succesorală sau

pentru utilizarea ulterioară neautorizată a cardului.

parte a masei succesorale și nu pot fi utilizate de către moștenitori în lipsa acceptării

succesiunii și a actelor legale justificative, iar în baza Legii privind activitatea

băncilor nr. 202/2017, utilizarea contului unei persoane decedate fără drept conferit

prin succesiune este interzisă și constituie o încălcare a legislației bancare.

56

titularului, în lipsa unei dispoziții legale sau testamentare și în afara cadrului

procedural succesor, constituie o încălcare gravă a normelor de drept civil și bancar.

financiar asupra căruia nu deținea niciun drept legal se situează în afara cadrului

normativ aplicabil. Or, potrivit punctului 22 din Regulamentul cu privire la cardurile

de plată, aprobat prin Hotărârea BNM nr. 106/2012, cardul este proprietatea

emitentului (prestatorului de servicii de plată), iar statutul de deținător este personal

și exclusiv, acordat titularului în baza contractului semnat. În conformitate cu

punctul 42 din același Regulament, utilizarea cardului este reglementată strict de

condițiile contractuale, legislația în vigoare și regulamentele băncii.

deținător al cardul bancar al mamei sale și nu avea niciun drept de a accesa sau utiliza

contul mamei decedate.

încălcare a reglementărilor bancare, ci implică și utilizarea neautorizată a unui bun

aparținând altei persoane, cu atât mai mult decedate, fapt ce ridică serioase semne

de întrebare privind înțelegerea și respectarea de către candidat a normelor legale.

De asemenea, informațiile bancare aferente acestui cont constituie secret bancar

protejat de lege, iar accesarea acestor date de către candidat, în lipsa unei calități

recunoscute legal, este considerată neautorizată.

unui drept legal expres, precum și justificările oscilante și neconvingătoare oferite

în cadrul procedurii de evaluare, demonstrează o atitudine lipsită de responsabilitate

față de valorile etice ale profesiei reclamantului. Această conduită compromite

percepția de integritate și afectează în mod direct încrederea publică în actul de

justiție.

implică conformitate cu întreaga ordine juridică, inclusiv în viața privată, acolo unde

caracterul exemplar este presupus.

conform căreia, prin efectuarea de tranzacții neautorizate de pe cardul bancar al

mamei sale, după decesul acesteia, Iancu Zaporojan a distorsionat conținutul

informațiilor bancare aferente contului respectiv, afectând autenticitatea istoricului

tranzacțional. Astfel de acțiuni nu pot fi justificate prin convenții verbale de familie

sau prin uzanțe informale și sunt inexplicabile din perspectiva unui profesionist al

dreptului, care ar trebui să fie un model de conformare la lege, transparență și etică.

57

oferite de reclamant în legătură cu utilizarea cardului bancar al mamei, după decesul

ei, întrucât acestea se caracterizează prin incoerență, ezitare și retractări succesive,

incompatibile cu conduita așteptată de la un procuror cu funcție de conducere, cu

atât mai mult care aspiră pentru o funcție într-un organ specializat din cadrul

Consiliului Superior al Procurorilor.

nu cunoștea de utilizarea cardul bancar al mamei sale, după decesul ei și că acesta

s-ar fi aflat exclusiv în posesia fratelui său, ulterior, în momentul când Comisia de

evaluare i-a prezentat dovezi privind utilizarea cardului în timpul unei călătorii

personale în Grecia, în care se afla singur, fără fratele său, candidatul și-a revizuit

declarațiile. În acest context, explicația potrivit căreia „a folosit cardul pentru a face

cumpărături pentru fratele său” sau că „probabil i l-a dat fratele” este lipsită de

logică, de fundament faptic și de verosimilitate.

s-a uitat ce scrie pe card”, este, de asemenea, neplauzibilă în mod obiectiv. Orice

profesionist al dreptului, cu atât mai mult un procuror în funcție, este pe deplin

conștient că utilizarea unui instrument financiar implică asumarea unei

responsabilități patrimoniale și juridice. Afirmațiile potrivit cărora nu ar fi văzut

numele de pe card sau că „nu a știut că nu are voie” să utilizeze acel cont relevă fie

o atitudine superficială față de reguli elementare de drept civil și bancar, fie o

încercare de eschivare de la răspunderea morală și profesională, ceea ce este și mai

grav.

ci modul în care candidatul a înțeles să o justifice și să o explice reflectă o lipsă de

asumare, transparență și conștiință etică. În dreptul deontologic al profesiilor

juridice, verosimilitatea explicației și capacitatea de asumare personală sunt

esențiale pentru menținerea standardelor de integritate.

oferite, este de natură să trezească dubii în privința respectării standardelor etice ale

funcției de procuror, astfel cum sunt consacrate de Codul de etică al procurorului, în

special în partea: obligației de a respecta legislația naționale (pct. 6.1.1); obligației

de a acționa echitabil și onest (pct. 6.1.2); obligației de a respecta cele mai înalte

standarde de integritate și responsabilitate (pct. 6.3.1) și obligației de a nu genera

aparențe de corupție sau abuz (pct. 6.3.6).

responsabilitate morală extinsă, inclusiv în domeniul gestionării patrimoniului

personal și al relației cu instituțiile financiare. La caz, însă, reclamantul, la

deschiderea procedurii de succesiune, nu a înștiințat notarul despre contul bancar al

58

mamei sale decedate; nu a notificat banca despre decesul deținătorului cardului

bancar (mama sa); a tolerat și, potrivit propriilor afirmații, uneori a participat la

utilizarea cardului bancar al mamei după decesul acesteia; nu a rectificat această

situație timp de aproape 2 ani, deși a fost parte la succesiune. Această lipsă de reacție,

coroborată cu folosirea ocazională a mijlocului de plată pentru cheltuieli în

străinătate, compromite imaginea de responsabilitate și probitate pe care trebuie să

o întruchipeze acesta ca procuror.

utilizare de către un procuror, fără drept și în mod repetat, a unui instrument financiar

emis pe numele unei persoane decedate, în contextul vacanțelor personale sau al

vieții curente, creează o aparență obiectivă de abuz sau de avantaj patrimonial

obținut prin ocolirea normelor legale. Această conduită se situează în zona gri a

eticii, unde transparența și reacția proactivă sunt esențiale. Or, candidatul a adoptat

o atitudine contradictorie, oscilând între negare, minimalizare și pasare a

responsabilității, fără a da dovadă de asumare morală și profesională.

integritatea înseamnă asumare, iar nu explicație post-factum. Lipsa asumării e, prin

sine, o încălcare etică”(CDL-AD(2021)038, §46).

nr. 26/2022, nu se cere demonstrarea unei vinovății în sens penal, contravențional

sau disciplinar, ci doar existența unui dubiu serios și rezonabil privind integritatea

etică. În speță, se atestă că, reclamantul avea cunoștință de existența contului și de

folosirea acestuia; operațiunile au fost corelate în timp și spațiu cu deplasările sale

în afara țării; nu a explicat consistent folosirea contului în Grecia, unde a fost singur,

dar s-au făcut plăți cu cardul; a oferit declarații contradictorii, a retractat afirmații

anterioare și a formulat presupuneri improbabile („nu am văzut ce e scris pe card”,

„probabil a fost folosit de fratele”).

profesional ridică dubii obiective cu privire la corectitudinea, onestitatea și

încrederea pe care candidatul ar trebui să o inspire în exercitarea funcției.

implicate sau de eventuala bună-credință în anumite momente, ansamblul conduitei

reclamantului nu corespunde profilului moral și profesional al unui procuror cu

responsabilități publice. Mai mult, această situație contravine principiului „aparent

honesty” consacrat în jurisprudența Comisiei de la Veneția și a organismelor

GRECO, potrivit cărora „Pentru judecători și procurori, nu doar faptele contează, ci

și percepția publicului cu privire la moralitatea deciziilor lor personale. Un magistrat

care nu poate inspira încredere în administrarea propriului patrimoniu nu poate

59

pretinde autoritate asupra bunului public.” (Comisia de la Veneția, CDL-

AD(2021)038, § 46).

întemeiat a conchis că acțiunile candidatului Iancu Zaporojan de utilizare a contului

de card bancar al mamei sale după decesul ei sunt apte să genereze dubii serioase și

obiective cu privire la integritatea etică a acestuia, iar explicațiile sale în cadrul

procedurii de evaluare ai permis ca aceste dubii să se fortifice și să se transforme în

dubii serioase.

reclamantului prezentate în fața instanței de judecată, nu se constată existența unor

circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării sale în fața Comisiei de

evaluare și care ar justifica reluarea procedurii de evaluare a candidatului, în partea

problemei utilizării contului de card bancar al mamei sale după decesul ei.

decizia nr. 28 din 12 septembrie 2024 (nedeclararea a două terenuri agricole în

declarația anuală pentru 2016), Completul de judecată special observă că, potrivit

Comisiei de evaluare, în anul 2017, în baza unui contract de vânzare-cumpărare din

16 martie 2017, candidatul a achiziționat două terenuri agricole cu o suprafața de

0,0760 ha și 0,8265 ha, amplasate într-un sat din raionul Drochia. Contractul de

vânzare-cumpărare a fost înregistrat la Cadastru la 20 martie 2017. În declarația

anuală pentru 2016 (depusă peste o săptămână, la 27 martie 2017), candidatul nu a

declarat dreptul de proprietate asupra acestor două terenuri agricole.

acestor două terenuri agricole, candidatul a declarat că a respectat procedurile de

înregistrare doar atunci când a dispus de timp. Candidatul a invocat că în acea

perioadă deja activa și locuia în raionul Nisporeni, iar procedurile de înregistrare a

terenurilor urmau a fi perfectate la Agenția Servicii Publice, oficiul Drochia,

necesitând în acest sens o programare prealabilă, care nu tot timpul coincidea cu

posibilitățile sale. Iar, în timpul audierilor, candidatul a menționat că, sistemul de

declarare „este pentru Republica Moldova aparent nou și uneori comitea câte o

abatere, dar cu siguranță nu era intenționată”. Fiind întrebat cum explică omiterea

declarării terenurilor achiziționate cu doar câteva zile înainte de depunerea

declarației, candidatul a explicat că nu a avut nicio intenție de a tăinui ceva, tot

timpul și-a propus să fie transparent și în următorul an a făcut declarația respectivă.

decizia nr. 28 din 12 septembrie 2024 (nedeclararea a patru loturi de teren în

declarația anuală pentru 2018 și valoarea a șase loturi de teren în declarația anuală

pentru 2019), Completul de judecată special relevă că, potrivit Comisiei de evaluare,

în baza contractului din 21 decembrie 2018, candidatul a achiziționat două terenuri

60

agricole, cu suprafața de 0,7403 ha și 0,0759 ha, amplasate într-un sat din raionul

Drochia. Contractul a fost înregistrat la Cadastru la 05 februarie 2019.

candidatul a achiziționat două terenuri cu destinația grădină, cu suprafața de 0,22 ha

și 0,33 ha, ambele amplasate într-un sat din raionul Drochia. Contractul a fost

înregistrat la Cadastru la data de 15 martie 2019.

la 29 martie 2019, depusă după achiziționarea și înregistrarea la Cadastru a

contractelor din 21 decembrie 2018 și 01 februarie 2019, candidatul nu a indicat

dreptul de proprietate asupra acestor patru bunuri imobile în secțiunea „Bunuri

imobile – Terenuri, în tara și străinătate” din declarație.

a achiziționat două loturi de teren cu suprafața de 0,7139 ha și 0,0759 ha, ambele

amplasate într-un sat din raionul Drochia. Contractul de vânzare-cumpărare a fost

înregistrat la Cadastru la 26 septembrie 2019. Însă, în declarația anuală pentru 2019,

depusă la 31 martie 2020, contrar prevederilor legale, candidatul nu a indicat

valoarea bunurilor imobile achiziționate la 21 decembrie 2018, la 01 februarie 2019

și la 29 august 2019.

terenurilor achiziționate prin contractele din 21 decembrie 2018 și 01 februarie 2019

în declarația pentru anul 2018, depusă la 29 martie 2019, ca fiind o greșeală tehnică.

Iar, neindicarea valorii bunurilor imobile în declarația anuală pentru 2019 s-a datorat

cel mai probabil grabei și că „valoarea acestor bunuri a fost declarată pentru anii

precedenți”, precum și dintr-o greșeală tehnică.

regimului de declarare a averii: (1) candidatul nu a declarat dreptul de proprietate

asupra a șase bunuri imobile în declarațiile anuale pentru 2016 și 2019; (2)

candidatul nu a declarat valoarea a șase bunuri imobile în declarația anuală pentru

2019.

omisiuni nu au fost intenționate, s-au datorat „grabei” și „din neștire”, precum și că

a recunoscut că „uneori comitea câte o abatere, dar cu siguranță nu era intenționată”,

ca fiind neplauzibile pentru un candidat cu experiență de durată mare în domeniul

dreptului, cu atât mai mult că în această perioadă candidatul deținea o funcție

managerială și implicit ar trebui să fie un exemplu pentru subalterni.

candidatului Iancu Zaporojan criteriilor de integritate, prin prisma constatărilor

reținute de către Comisia de evaluare în decizia nr. 28 din 12 decembrie 2024 și a

61

argumentelor relevante invocate de către reclamant în cererea de contestare,

Completul de judecată special consideră că, candidatul Iancu Zaporojan nu a

înlăturat dubiile Comisiei de evaluare cu privire la integritatea sa etică și financiară

cu referire la nedeclararea a șase bunuri imobile în declarațiile anuale pentru 2016

și 2018 și nedeclararea valorii a șase bunuri imobile în declarația anuală pentru 2019,

dubii care nu au fost atenuate de către candidat.

impune subiecților declarării obligația să declare toate bunurile imobile deținute în

proprietate, inclusiv terenurile agricole și cu altă destinație, dobândite până la data

depunerii declarației. Această obligație nu este una facultativă sau formală, ci o

condiție legală esențială în vederea exercitării unor funcții publice.

16 martie 2017 și înregistrat în Cadastru la 20 martie 2017, Iancu Zaporojan a

dobândit în proprietate asupra două terenuri agricole cu suprafețele de 0,0760 ha și

0,8265 ha situate într-o localitate din raionul Drochia.

27 martie 2017, adică peste o săptămână de la dobândirea dreptului de proprietate

asupra acestor terenuri. Însă, în pofida acestui fapt, în declarația anuală de avere și

interese pentru anul 2016, Iancu Zaporojan nu a reflectat dobândirea acestor bunuri

imobile, deși, la data completării declarației, dreptul său de proprietate era deja

înscris în Registrul bunurilor imobile.

Iancu Zaporojan a dobândit dreptul de proprietate asupra două terenuri agricole, cu

suprafața de 0,7403 ha și 0,0759 ha, amplasate într-un sat din raionul Drochia.

Contractul dat a fost înregistrat la Cadastru la 05 februarie 2019.

Zaporojan a achiziționat două terenuri cu destinația grădină, cu suprafața de 0,22 ha

și 0,33 ha, amplasate în într-un sat din raionul Drochia. Contractul dat fiind

înregistrat la Cadastru la 15 martie 2019.

achiziționarea și înregistrarea la Cadastru a contractelor din 21 decembrie 2018 și

01 februarie 2019, Iancu Zaporojan nu a declarat dreptul de proprietate asupra

acestor patru bunuri imobile.

teren cu suprafața de 0,7139 ha și 0,0759 ha, ambele amplasate într-un sat din raionul

Drochia, iar contractul de vânzare-cumpărare a fost înregistrat la Cadastru la 26

septembrie 2019.

62

Iancu Zaporojan nu a completat rubrica „valoarea bunurilor imobile” în privința

terenurilor achiziționate în baza contractelor de vânzare cumpărare din 21 decembrie

2018, 01 februarie 2019 și 29 august 2019.

explicațiile lui Iancu Zaporojan pe marginea acestei chestiuni, precum că procedurile

de înregistrare a terenurilor ar fi fost amânate din lipsă de timp și din cauza distanței

față de Oficiul teritorial Drochia al Agenției Servicii Publice, fără a face distincție

între momentul încheierii contractului (care atrage transferul proprietății) și

momentul declarării bunurilor în scopul transparenței funcției publice. În timpul

audierilor, candidatul a relativizat obligația de declarare, invocând faptul că

„sistemul de declarare este aparent nou” și că ar fi comis „o abatere neintenționată,

dar s-au datorat „grabei, din neștire” și „uneori comitea și el câte o abatere, dar cu

siguranță nu era intenționat”.

omisiuni accidentale, ci indicii de conduită neglijentă din partea reclamantului, or,

în declarația pentru 2018 acesta a omis să declare 4 terenuri, în declarația pentru

2019 încă 2 terenuri și nu a indicat valoarea acestor imobile.

parcursul a mai multor ani, se referă la bunuri similare, dobândite consecutiv și au

fost justificate prin explicații superficiale și contradictorii „din grabă”, „neatenție”,

„greșeală tehnică”, „probabil”.

privind modul de completare a declarației de avere și interese personale, aprobată

prin Ordinul Autorității Naționale de Integritate nr. 2 din 13 ianuarie 2017 (în

vigoare de la 17 februarie 2017 până la 18 februarie 2022), dar și Regulamentul

privind modul de completare a declarației de avere și interese personale în formă

electronică, aprobat prin Ordinul Autorității Naționale de Integritate nr. 15 din 27

februarie 2018 (în vigoare de la 09 martie 2018 până la 18 februarie 2022), explicau

univoc că subiectul declarării are obligația să declare bunurile imobile deținute la

data depunerii declarației și să indice valoarea contractuală/cadastrală.

diligență, potrivit căruia subiectul declarării este responsabil pentru veridicitatea și

deplinătatea datelor din declarația de avere (art. 5 alin. (4)). Intenția nu este un

element necesar pentru a constata încălcarea. Din acest punct de vedere, omisiunea

candidatului nu este acoperită de scuza „lipsei de timp” sau a unei „greșeli

neintenționate”.

profesioniste, competente, eficiente și prietenoase sunt cei trei „i”: independența,

63

imparțialitatea și integritatea, care de fapt sunt principii ce se regăsesc în Codul de

etică și conduită al procurorului.

etică al procurorilor, aprobat prin Hotărârea Adunării Generale a Procurorilor nr. 4

din 27 mai 2016, rezultă că, procurorul trebuie să se comporte întotdeauna, și nu

numai în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în mod onorabil și demn de funcția sa,

fiind un exemplu de conduită pentru restul societății.

conduită și un comportament adecvat profesiei de procuror, atât în exercitarea

funcției, cât și în afara ei, prin prisma standardului intern al demnității profesiei,

precum și prin raportare la standardul extern, al încrederii publice în actul de justiție.

din 25 mai 2017, care la art. 10 alin. (1) lit. c) stipulează că climatul de integritate

instituțională se cultivă inter alia prin respectarea regimului juridic al declarării

averii și intereselor personale. Iar, alineatul (3) al aceluiași articol prevede imperativ

că, nerealizarea măsurilor prevăzute la alin. (1) duce la compromiterea climatului de

integritate instituțională și a integrității în sectorul public.

precitate impun în obligația procurorilor de a demonstra societății o integritate

absolută a comportamentului lor.

reclamantul Iancu Zaporojan avea obligația pozitivă de a indica toată averea sa în

declarațiile anuale depuse la autoritatea de integritate, ce o deținea anume la

momentul depunerii declarației și a indica valoarea bunurilor imobile.

dobândirea acestor imobile și, la depunerea declarației, cunoștea despre existența

acestora, dar și despre valoare imobilelor. Respectiv, toate explicațiile invocate de

către acesta, în esență, reprezintă o justificare neviabilă de neîndeplinire a obligației

pozitive legale de a declara toate activele ce le deținea și valoarea lor, în declarațiile

pentru anii 2016, 2018 și 2019.

Avizului CCPE nr. 13(2018) „Independența, responsabilitatea și etica procurorilor”,

Legii integrității nr. 82/2017 și Legii privind declararea averii și a intereselor

personale nr. 133/2016, procurorii trebuie să demonstreze societății o integritate

absolută a comportamentului lor.

standarde etice, aceștia trebuie să demonstreze societății că sunt integri, să adopte

un comportament ce nu provoacă îndoieli și să nu admită aparența unor posibile

64

conflicte de interese. Or, integritatea semnifică însușirea de a fi integru, de a fi

cinstit, de a da dovadă de probitate. Integritatea este absolută și nu are diferite grade

de gravitate.

comportamentul procurorului ca fiind conform cu etica și comandamentele morale

recunoscute de societate ca fiind cele mai înalte standarde pentru o persoană ce

deține o funcție publică esențială pentru societate, precum și modul în care o

persoană înțelege să se manifeste în societate. Prin urmare, procurorii trebuie să își

îndeplinească obligațiile cu integritate, în interesul justiției și societății, ceea ce

implică obligații atât în viața profesională, cât și personală.

lipsei de diligență. Or, situația în care un bun imobil este dobândit cu doar 11 zile

înainte de depunerea declarației și totuși nu este menționat, deși contractul este

autentic și valabil, indică nu o simplă neglijență, ci o ignorare a unei obligații legale

esențiale, în special având în vedere profesia de procuror a candidatului.

și înțelegere a legii care nu poate fi infirmată de invocarea unei simple erori. Când o

persoană investită cu autoritate publică omite să declare un bun recent dobândit,

acest fapt reflectă un grad inacceptabil de neglijență, cu valențe etice clare.

indubitabil că aceștia trebuie să dea dovadă de onestitate, transparență și respect față

de lege, iar orice abatere de la obligațiile de integritate, chiar aparent minore, poate

afecta reputația profesională.

declarare a întregii averi și a valorii acesteia, explicațiile evazive și contradictorii ale

candidatului, dar și de lipsa diligenței unui profesionist al dreptului, care implică un

standard mai înalt de probitate morală.

circumstanțe generează dubii serioase privind conformitatea candidatului Iancu

Zaporojan cu criteriile de integritate etică și financiară, astfel cum sunt definite de

Legea nr. 26/2022.

reclamantului prezentate în fața instanței de judecată, nu se constată existența unor

circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării sale în fața Comisiei de

evaluare și care ar justifica reluarea procedurii de evaluare a candidatului, în partea

problemei nedeclararea bunurilor imobile în declarațiile anuale pentru 2016, 2018 și

2019.

65

neconsecvențele și explicațiile incoerente ale candidatului cu privire la aspectele

supuse evaluării au subminat credibilitatea sa în fața Comisiei de evaluare.

respecte cele mai înalte standarde etice și profesionale, atât în exercitarea atribuțiilor

lor, cât și în afara lor, permițând astfel societății să aibă încredere în justiție. Având

în vedere că procurorii acționează în numele poporului și în interesul public, ei

trebuie să fie întotdeauna integri și întotdeauna să fie conștienți de riscurile corupției

și să nu admită aparența unui comportament corupțional în activitatea sa, iar

tranzacțiile cu privire la proprietatea personală să fie încheiate într-un mod care să

nu provoace îndoieli. Procurorul trebuie să se comporte întotdeauna, și nu numai în

exercitarea atribuțiilor de serviciu, în mod onorabil și demn de funcția sa, fiind un

exemplu de conduită pentru restul societății.

reținut că anumite încălcări ale funcționarilor publici a obligațiilor cu privire la

declararea averii, pot fi considerate, în general, ca grave. Acestea pot include, printre

altele, nedeclararea principalelor active sau a surselor de venit sau încercări

deliberate de a le ascunde de autorități, incapacitatea de a justifica achiziții majore

prin economii sau resurse legitime și suficiente, deținute la momentul achiziționării;

sau incapacitatea de a justifica un stil de viață excesiv sau cheltuieli extravagante,

care depășesc în mod clar mijloacele legale declarate funcționarului vizat și ale

familiei sale (nr. 40662/19, din 13 decembrie 2022, § 85).

Zaporojan nu a desființat dubiile Comisiei de evaluare, ba mai mult ca atât, prin

comportamentul său, explicațiile incomprehensibile și inconsecvente, candidatul a

fortificat dubiile Comisiei, transformându-le în dubii serioase.

se constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea de către

Iancu Zaporojan, candidat la funcția de membrul al Colegiului de disciplină și etică

din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor, a evaluării în fața Comisiei de

evaluare și care ar justifica reluarea procedurii de evaluare a candidatului, nefiind

înlăturate dubiile serioase formulate de Comisia de evaluare (art. 13 alin. (5) din

Legea nr. 26/2022) cu privire la conformitatea candidatului cu criteriul de integritate

etică și financiară, conform art. 8 alin. (1), (2) lit. a) și c), alin. (4) lit. a), alin. (5)

lit. b) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022.

Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni a remarcat că procurorii trebuie să

facă dovada unei integrități absolute a comportamentului lor [Avizul CCPE nr. 13

(2018) „Independența, responsabilitatea și etica procurorilor”, §§ 55].

66

în litigiu dedus judecății, nu se regăsesc temeiuri legale de a anula decizia Comisiei

de evaluare procurorilor nr. 28 din 12 decembrie 2024 privind candidatura lui Iancu

Zaporojan, candidat la funcția de membru al Colegiului de disciplină și etică din

subordinea Consiliului Superior al Procurorilor.

prevederilor legii, nefiind constatată existența unor circumstanțe care puteau duce la

promovarea evaluării de către candidat, iar în cadrul procedurii de evaluare și

evaluare reluată nu au fost admise erori procedurale grave de către Comisia de

evaluare, care să afecteze caracterul echitabil al procedurii de evaluare, astfel că

cererea de contestare depusă de Iancu Zaporojan este neîntemeiată și urmează a fi

respinsă.

unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022,

COMPLETUL DE JUDECATĂ SPECIAL, instituit în cadrul Curții Supreme de

Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei de

evaluare procurorilor, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge contestația depusă de Iancu Zaporojan împotriva deciziei nr. 28 din

12 decembrie 2024 a Comisiei de evaluare procurorilor.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Ion Malanciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

67