3-41/24 — anularea deciziei Comisiei de evaluare
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea deciziei Comisiei de evaluare
- Temei legal
- temeiurile recuzării judecătorilor
3-41/24 — anularea deciziei Comisiei de evaluare (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la respingerea cererii de recuzare înaintate de către reprezentantul
reclamantului Iancu Zaporojan, avocatul Constantin Grigoraș, judecătorului Ion
Malanciuc de la examinarea cauzei de contencios administrativ intentate la cererea
de contestare depusă de către Iancu Zaporojan împotriva Comisiei de evaluare a
integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale
judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei,
(Dosarul nr. 3-41/24
NR. PIGD 2-25001724-01-3-06012025)
30 ianuarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în ședință de judecată publică cererea reprezentantului
reclamantului Iancu Zaporojan, avocatul Constantin Grigoraș, judecătorului
Ion Malanciuc,
Completul de judecată special pentru examinarea contestațiilor declarate
împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la
funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,
compus din:
Oxana Parfeni, Președinte,
Diana Stănilă,
Lilia Roic-Botezatu, judecători,
Stanislav Ungureanu, grefier
Cu participarea:
Reprezentantului reclamantului – avocatului Constantin Grigoraș
Reprezentanților pârâtei – avocatului Roger Gladei și
avocatului Valeriu Cernei
constată următoarele:
ASPECTE GENERALE ȘI DE PROCEDURĂ
La 09 ianuarie 2003, Iancu Zaporojan (reclamantul) a fost numit în funcția
de ajutor-interimar al procurorului în cadrul Procuraturii raionului Dondușeni, iar
din 2005 a activat ca procuror în Procuratura raionului Drochia.
Prin Hotărârea nr. 12-57/14 din 03 aprilie 2014, Consiliul Superior al
Procurorilor a propus Procurorului General numirea procurorului Iancu Zaporojan
în funcția de procuror în Secția investigații financiar-economice din cadrul Direcției
investigații generale a Procuraturii Generale.
Prin Ordinul Procurorului General nr. 354-p din 10 aprilie 2014, Iancu
Zaporojan a fost numit în funcția de procuror în Secția investigații financiar
economice a Procuraturii Generale.
Prin Hotărârea nr. 12-72/16 din 18 martie 2016, Consiliul Superior al
Procurorilor a propus Procurorului General – interimar numirea lui Iancu Zaporojan
în funcția de procuror al raionului Nisporeni pentru un mandat de 5 ani.
Prin Ordinul Procurorului General nr. 330-p din 28 martie 2016, Iancu
Zaporojan a fost numit în funcția de procuror-șef în cadrul Procuraturii raionului
Nisporeni.
1
Prin Hotărârea nr. 1-86/2021 din 17 august 2021, Consiliul Superior al
Procurorilor a propus Procurorului General numirea lui Iancu Zaporojan în funcția
de procuror-șef al Procuraturii raionului Nisporeni, pentru al doilea mandat de 5 ani.
La 15 decembrie 2023, Consiliul Superior al Procurorilor a remis în adresa
Comisiei independente de evaluare lista candidaților pentru funcția de membru în
Colegiul de disciplină și etică din subordinea CSP, în temeiul art. 9 alin. (1) din
Legea nr. 26/2022.
Prin decizia nr. 28 din 12 decembrie 2024 „privind candidatura lui Iancu
Zaporojan, candidat la funcția de membru al Colegiului de disciplină și etică din
subordinea Consiliului Superior al Procurorilor”, în baza art. 8 alin. (1), (2) lit. a) și
c), alin. (4) lit. a), alin. (5) lit. b) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022, Comisia a
decis că candidatul nu corespunde criteriilor de integritate financiară și etică, întrucât
s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidat a criteriilor
de integritate etică și financiară și, prin urmare, nu promovează evaluarea.
La 31 decembrie 2024, Iancu Zaporojan a depus prin intermediul poștei
electronice cerere de contestare împotriva deciziei nr. 28 din 12 decembrie 2024 a
Comisiei de evaluare a procurorilor cu privire la candidatura lui Iancu Zaporojan la
funcția de membru al Colegiului de disciplină și etică, din subordinea Consiliului
Superior al Procurorilor.
La 06 ianuarie 2025, cauza nominalizată a fost repartizată în mod automat-
aleatoriu spre examinare judecătorului raportor Oxana Parfeni, care face parte din
Completul de judecată special în componența judecătorilor: Ion Malanciuc,
președinte, Diana Stănilă și Oxana Parfeni, iar judecător supleant fiind Lilia Roic-
Botezatul.
Prin încheierea din 06 ianuarie 2025 a judecătorului raportor, Oxana Parfeni,
inter alia s-a primit spre examinare, în procedura contenciosului administrativ,
contestația formulată de către Iancu Zaporojan, s-au informat participanții că
contestația va fi examinată în ședință publică pe 17 ianuarie 2025, începând cu ora
10:30, sala nr. 4, în incinta Curții Supreme de Justiție (str. Petru Rareș, 18,
mun. Chișinău).
În cadrul ședinței din 17 ianuarie 2025, reprezentantul reclamantului Iancu
Zaporojan, avocatul Constantin Grigoraș, a înaintat în formă verbală recuzare
președintelui Completului de judecată special, judecătorului Ion Malanciuc. Iar, la
20 ianuarie 2025, avocatul Constantin Grigoraș a depus cererea recuzarea
judecătorului Ion Malanciuc în formă scrisă.
La 28 ianuarie 2025, propunerea de recuzare înaintată președintelui
Completului de judecată special, judecătorului Ion Malanciuc, a fost repartizată în
mod automat-aleatoriu prin intermediul PIGD judecătorului raportor Oxana Parfeni.
2
Curtea Supremă de Justiție a convocat părțile în ședință la 30 ianuarie 2025
pentru examinarea recuzării înaintate judecătorului Ion Malanciuc. Reclamantul
Iancu Zaporojan nu s-a prezentat în fața Completului special al Curții Supreme de
Justiție, însă a fost reprezentat de avocatul Constantin Grigoraș. Comisia de evaluare
a fost reprezentată de către avocatul Valeriu Cernei.
LEGISLAȚIA
Articolul 14 alin. (4) și (6) din Legea nr.26/2022 stipulează că:
„(4) În cazul abținerii sau recuzării membrului completului de judecată special,
examinarea cererii respective se face de către ceilalți membri ai completului special,
cu substituirea membrului a cărui abținere sau recuzare se discută de către membrul
supleant. În cazul admiterii cererii de recuzare sau abținere, cauza se examinează
cu substituirea judecătorului vizat de către membrul supleant...
(6) Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate
cu procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta
lege, și nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau
concursului la care participă candidatul respectiv.”
Art. 202 alin. (1), (3)-(4) din Codul administrativ prevede că:
„(1) Judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se
abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art.49 și 50...
(3) Declarația de abținere sau cererea de recuzare se face în scris, cu indicarea
motivelor și anexarea probelor pertinente.
(4) Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în
Codul de procedură civilă.”
Art. 49 din Codul administrativ statuează că:
„(1) Într-o procedură administrativă, pentru o autoritate publică nu au dreptul să
acționeze persoanele care:
a) înseși au statut de participant la procedura administrativă;
b) sunt membri de familie ai unui participant;
c) în virtutea legii sau în baza procurii/împuternicirii în baza semnăturii electronice,
reprezintă în general sau în această procedură administrativă un participant;
d) sunt membri de familie ai reprezentantului unui participant în această procedură
administrativă;
e) desfășoară activitate remunerată la un participant al procedurii administrative sau
activează la el în calitate de membru al consiliului de conducere, al consiliului de
supraveghere sau al unui alt organ de acest gen. Această prevedere nu se aplică
persoanelor angajate la o instituție de drept public participantă la procedura
administrativă;
f) în chestiunea respectivă au întocmit o expertiză sau au acționat în mod similar în
afara calității lor funcționale/de serviciu.
(2) Persoana care, prin activitate sau decizie, poate avea nemijlocit avantaje sau
dezavantaje este asimilată participantului. Această prevedere nu se aplică dacă
3
avantajul sau dezavantajul se bazează doar pe faptul că cineva face parte dintr-un
grup de populație sau grup profesional ale cărui interese comune sunt atinse de
chestiunea în cauză.
(3) Membru de familie în sensul alin. (1) lit. b) și d) sunt:
a) logodnicul/logodnica;
b) soțul/soția;
c) ruda sau afinul pe linie dreaptă sau colaterală până la gradul IV inclusiv;
d) persoanele care printr-un raport de îngrijire creat pe o durată mai îndelungată
sunt legate unele de altele ca părinții cu copilul (părinți educatori și copil îngrijit).
(4) Persoanele indicate la alin. (3) se consideră membri de familie și atunci când
căsătoria pe care se întemeia relația sau comunitatea domestică nu mai există dacă
persoanele sunt legate în continuare între ele ca soț și soție sau ca părinți și copil.
Art. 50 din Codul administrativ prevede că:
„(1) Pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de
asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii
față de o exercitare imparțială a funcției.
(2) Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana care
acționează pentru autoritatea publică:
a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă
ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;
b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi
contestat în privința unui participant la această procedură;
c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea
probelor până la încheierea procedurii;
d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii
administrative.”
Art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă statuează că:
„Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă are un interes personal,
direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la
îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.”
ARGUMENTELE PĂRȚILOR
În susținerea cererii de recuzare înaintate judecătorului Ion Malanciuc,
avocatul Constantin Grigoraș a invocat că la 16 ianuarie 2025 a fost angajat să
reprezinte reclamantul în prezenta cauză, iar despre ședința de judecată din 17
ianuarie 2025 a aflat de pe portalul Curții Supremă de Justiție, deoarece nici el, nici
reclamantul nu au fost citați legal și nu au recepționat încheierea din 06 ianuarie
2025 a judecătorului raportor, Oxana Parfeni, privind primirea în procedură a cauzei
și pregătirea acesteia pentru dezbateri judecătorești.
Astfel, având în vedere că ședința din 17 ianuarie 2025 a fost preconizată
pentru pregătirea cauzei pentru dezbateri judiciare, a fost impus în situația să
pregătească în timp restrâns și fără lumină în ziua de 16 ianuarie 2025 mai multe
cereri în susținerea acțiunii și în apărarea drepturilor reclamantului Iancu Zaporojan.
4
Însă, în cadrul ședinței din 17 ianuarie 2025 a fost informat că prin încheierea din 06
ianuarie 2025 a judecătorului raportor Oxana Parfeni a fost stabilit termenul limită
de prezentare a cererilor și probelor până la data de 14 ianuarie 2025.
Avocatul Constantin Grigoraș a menționat că nu s-a așteptat ca în ședința din
17 ianuarie 2025 litigiul se va examina pe fond și a solicitat completului de judecată
acordarea unui termen pentru a lua cunoștință de materialele dosarului pentru a putea
să se expună asupra cererii de chemare în judecată. Însă, în pofida faptului că ședința
din 17 ianuarie 2025 a fost preconizată pentru examinarea altor cereri, decât
expunerea pe fondul cauzei și având în vedere că reclamantul nu cunoștea despre
încheierea din 06 ianuarie 2025 a judecătorului raportor Oxana Parfeni, președintele
completului, judecătorul Ion Malanciuc, fără a asculta opinia părții pârâte și a
consulta opinia celorlalți membri ai completului, a respins cererea de acordare a unui
termen pentru a lua cunoștință cu materialele dosarului și a pregăti apărarea efectivă
a clientului, precum și cererea de repunere în termenul de procedură.
Reprezentantul reclamantului a notat că, la materialele dosarului nu este
prezentă confirmarea că actele de procedură și citația pentru ședința din 17 ianuarie
2025 au fost recepționate de către Iancu Zaporojan, iar instanța de judecată nu a
asigurat reclamantului și reprezentantului acestuia accesul la dosar și la actele de
procedură.
Avocatul Constantin Grigoraș a relatat că, deși instanța de judecată a susținut
că reclamantului i-ar fi fost expediată referința părții pârâte, în realitate instanța a
expediat cererea de chemare în judecată depusă de reclamant.
Reprezentantul reclamantului a explicat că, după ședința de judecată, Iancu
Zaporojan i-a comunicat că poșta oficială de serviciu poate fi accesată doar de la
computerul din birou, iar computerul de pe care putea accesa poșta electronică
oficială a Procuraturii Nisporeni o perioadă de timp a fost defect, motiv din care a
recepționat încheierea și citația abia la data de 17 ianuarie 2025, după petrecerea
ședinței de judecată.
Astfel, în opinia avocatului Constantin Grigoraș, la caz, s-a dat dovadă că
viteza și termenii examinării cauzei sunt mult mai importanți decât calitatea
procesului, respectarea principiului echității și a drepturilor reclamatului, iar acest
fapt a trezit neîncredere în actul de justiție. Totodată, felul cum a proceda colegiul
aduce suspiciuni de o influență necorespunzătoare asupra mersului procesului,
părtinire și viziuni dinainte prestabilite. Cu atât mai mult că, în cauzele anterior
judecate la cererile de chemare în judecată împotriva Comisiei de evaluare externă,
judecătorul Ion Malanciuc a declarat în fața presei și în opiniile separate că nu pot fi
restituite cauzele pentru reevaluare. Respectiv, judecătorul Ion Malanciuc și-a expus
public opinia în privința acestor categorii de litigii, situația care atestă că o altă
5
soluție în cauza dată ar fi o excepție, deoarece clientul meu, cere admiterea cererii și
dispunerea reevaluării sale.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție conchide că
motivele invocate de către avocatul Constantin Grigoraș nu cad sub incidența cel
puțin a unuia din temeiurile prevăzute de art. 50 din Codul administrativ.
Temeiurile invocate nu se încadrează nici în norma art. 50 alin. (1) lit. e) din
Codul de procedură civilă, conform căreia judecătorul care judecă cauza urmează a
fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori
există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.
Completul de judecată special reține că, prin încheierea din 06 ianuarie 2025
a judecătorului raportor, Oxana Parfeni, inter alia s-a primit spre examinare, în
procedura contenciosului administrativ, contestația formulată de către Iancu
Zaporojan, s-au informat participanții că contestația va fi examinată în ședință
publică pe 17 ianuarie 2025, începând cu ora 10:30, sala nr. 4, în incinta Curții
Supreme de Justiție (str. Petru Rareș, 18, mun. Chișinău).
Analizând procesul-verbal al ședinței de judecată din 17 ianuarie 2025,
Completul de judecată special învestit în examinarea recuzării constată că, în cadrul
acelei ședințe avocatul Constantin Grigoraș a negat faptul că reclamantului Iancu
Zaporojan i-a fost notificată încheierea judecătorului raportor din 06 ianuarie 2025,
citația pentru ședința de judecată din 17 ianuarie 2025, precum și referința depusă
de către pârâtă. Totodată, avocatul Constantin Grigoraș a solicitat să nu se țină cont
de raportul grefierului, precum că actele de procedură ale Curții Supreme de Justiție
i-au fost notificate reclamantului în mod electronic, prin intermediul e-mailului.
La fel, Completul de judecată special învestit în examinarea recuzării
observă că, în urma cercetării lucrărilor dosarului, Completul de judecată special
învestit cu examinarea fondului litigiului, a ajuns la concluzia că la caz a fost
respectată obligația instanței de comunicare a actelor de procedură. Or, potrivit
extrasului din poșta electronică cu adresa de e-mail „stanislav.ungureanu@csj.md”,
la 06 ianuarie 2025, ora 16:38, încheierea judecătorului raportor din 06 ianuarie 2025
împreună cu citație pentru ședința din 17 ianuarie 2025 a fost expediată pentru
notificare electronică prin intermediul e-mailului de pe care reclamantul Iancu
Zaporojan a depus contestația „i.zaporojan@procuratura.md”.
Deopotrivă, lucrările dosarului atestă că, la 10 ianuarie 2025, ora 14:51, de
pe adresa de e-mail „stanislav.ungureanu@csj.md” a fost expediat către reclamantul
Iancu Zaporojan la adresa de e-mail „i.zaporojan@procuratura.md” un mesaj
electronic la care erau atașate mai multe fișiere electronice, unul din ele fiind întitulat
„CVP Zaporojan referinta contestatie GP100125.semnat.pdf”, care de facto este
6
referința depusă de către pârâtă pe marginea contestației reclamantului. Astfel,
Curtea Supremă de Justiție a notificat în mod electronic reclamantului copia
referinței împreună cu anexe depuse de către pârâtă. Totodată, Curtea Supremă de
Justiție a explicat reclamantului că dosarul candidatului Iancu Zaporojan a fost
prezentat de către pârâtă în mod electronic, pe un purtător de informații digitale
(USB Flash/Stick) și a explicat reclamantului că pentru ridicarea unui exemplar de
pe acest dosar urmează să se prezente la sediul Curții Supreme de Justiție din
str. Petru Rareș, 18, mun. Chișinău, în intervalul orelor de serviciu.
Astfel, Completul de judecată special învestit cu examinarea fondului
litigiului, deliberând pe loc, a respins prin încheiere protocolară cererile avocatului
Iancu Zaporojan cu privire la prelungirea termenului de procedură și acordarea unui
termen suplimentar pentru a lua cunoștință de materialele dosarului și a pregăti
strategia de apărare, din motiv că reclamantului nu i-a fost comunicată încheierea
judecătorului raportor din 06 ianuarie 2025, citația pentru ședința din 17 ianuarie
2025, referința pârâtei, precum și că contractul de asistență juridică a fost încheiat la
16 ianuarie 2025, cu o zi înaintea ședinței de judecată, precum și s-a respins cererea
părții reclamante de administrare a probelor suplimentare.
Potrivit înregistrării audio a ședinței de judecată, având în vedere că cererile
părții reclamante au fost respinse prin încheiere protocolară, președintele
Completului de judecată special, judecătorul Ion Malanciuc a explicat succint
motivele acestei soluții, inclusiv faptul că Curtea Supremă de Justiție a dus
corespondența cu reclamantul la adresa poștei electronice de pe care a fost depusă
contestație și care, printre altele, a fost indicată în contestație ca adresă de
corespondență electronică.
La capitolul dat, Completul de judecată special vădește că, avocatul
Constantin Grigoraș a invocat atât în cadrul ședinței de judecată din 17 ianuarie
2025, cât și în cererea de recuzare scrisă că instanța de judecată nu a respectat în
privința lui Iancu Zaporojan prevederile art. 102 din Codul de procedură civilă.
Din conținutul cererii de recuzare, dar și a argumentelor expuse în cadrul
ședinței de examinare a recuzării, Completul de judecată special conchide că, în
esență, avocatul Constantin Grigoraș nu își manifestă neîncrederea față de
judecătorul Ion Malanciuc pe o presupusă lipsă de imparțialitate sau obiectivitate,
dar își expune dezacordul cu faptul că i-a fost respinsă cererea de prelungire a
termenului de procedură. Astfel, argumentele recuzării îmbracă mai mult forma unui
recurs deghizat, decât manifestarea unei neîncrederi față de imparțialitatea
judecătorului, argumente nu sunt viabile acestei instituții de drept.
În altă ordine de idei, Completul de judecată special nu poate accepta nici
argumentele avocatului Constantin Grigoraș privind nerespectarea normei de drept
invocată de către acesta (art. 102 din Codul de procedură civilă), deoarece aceasta
7
nu este relevantă și aplicabilă speței. Or, prezenta procedură este una specială,
intentată în baza Legii nr. 26/2022, iar prin prisma art. 14 alin. (6) din această Lege,
cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu
procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta
lege, și nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau
concursului la care participă candidatul respectiv.
Respectiv, la caz, aplicabile sunt normele Codului administrativ care
reglementează modalitatea de comunicare și notificare, în special art. 96 alin. (1),
conform căruia notificările și comunicările către participanții la procedura
administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și
eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice
are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul
la procedură.
Deopotrivă, Completul de judecată special notează că, în cadrul procedurii
speciale, unde art. 14 alin. (7) din Legea nr. 26/2022 prevede un termen restrâns de
10 zile pentru examinare, obligația părților de a manifesta diligență activă în
exercitarea drepturilor procesuale este esențială pentru respectarea principiului
celerității și pentru buna administrare a justiției.
Potrivit principiului disponibilității și al bunei-credințe procesuale, partea
care inițiază o procedură specială trebuie să dea dovadă de diligență în urmărirea
propriului dosar. În speță, reclamantul a indicat de bunăvoie o adresă de e-mail
pentru notificarea actelor de procedură, ceea ce implică acceptarea acestui mijloc de
comunicare ca fiind adecvat și valid. Prin urmare, îi incumbă obligația de a verifica
periodic corespondența electronică, mai ales într-o procedură accelerată.
Respectiv, reclamantul nu poate invoca propria neglijență, or, faptul că
reclamantul nu a verificat e-mailul nu poate constitui un motiv valabil pentru a
contesta legalitatea notificării. Orice parte în proces trebuie să dea dovadă de un
comportament activ și diligent în apărarea drepturilor sale, iar ignorarea unui mijloc
de comunicare ales chiar de parte nu poate fi invocată în favoarea sa.
Mai mult ca atât, la aspectul dat este imperios faptul că reclamantul este un
profesionist și deține funcția de șef al Procuraturii Nisporeni, prezumându-se că este
o persoană care cunoaște obligațiile procesuale ce îi revin. Prin urmare, neverificarea
poștei electronice, în condițiile în care a specificat-o expres în contestație, denotă o
lipsă de diligență care nu poate fi justificată printr-o simplă omisiune.
În lumina celor expuse, invocarea de către reprezentantul reclamantului a
lipsei de notificare din cauza neverificării e-mailului nu putea fi reținută ca un motiv
valid, întrucât acesta și-a asumat în mod expres utilizarea acestei metode de
comunicare și avea obligația să-și monitorizeze corespondența în mod diligent, mai
ales într-o procedură cu termen restrâns și nu poate invoca propria culpă pentru a
8
obține un avantaj procesual. În consecință, orice excepție sau cerere întemeiată pe
lipsa notificării trebuie tratată ca o tentativă de tergiversare a procedurii judiciare.
Continuând șirul logic al acestei idei, Completul de judecată special
consideră că invocarea unui motiv nefondat, și anume neglijența proprie a
reclamantului nu poate justifica recuzarea unui judecător. Or, avocatul Constantin
Grigoraș a solicitat recuzarea judecătorului Ion Malanciuc pe motiv că acesta, fiind
președinte al Completului de judecată special, a explicat motivele de ce au fost
respinse cererea de repunere în termenul de procedură, cererea de acordare a unui
termen suplimentar pentru pregătirea strategiei de apărare și cererea de administrare
a probelor suplimentare, care au fost depuse în afara termenului limită stabilit prin
încheierea din 06 ianuarie 2025 a judecătorului raportor.
În opinia Completului de judecată special avocatul Constantin Grigoraș nu a
invocat nicio aparență de lipsă a imparțialității sau obiectivității judecătorului Ion
Malanciuc ce ar rezulta din soluția adoptată, cu atât mai mult încheierea protocolară
a fost adoptată în complet de judecată format din trei judecători.
Recuzarea unui judecător poate fi admisă doar dacă există circumstanțe
obiective care pun la îndoială imparțialitatea sa. În speță, însă, completul de judecată
special, format din trei judecători, a aplicat legea și a constatat că reclamantul nu a
verificat notificările primite, ceea ce a condus la respingerea cererilor de
administrare a probelor suplimentare, de repunere în termenul de procedură și de
acordare a unui termen suplimentar pentru pregătirea strategiei de apărare.
Judecătorul Ion Malanciuc, fiind membru al acestui complet de judecată, a explicat
motivele care au stat la baza soluției adoptate, iar simpla nemulțumire față de o
soluție nefavorabilă nu constituie temei de recuzare.
Așa cum s-a argumentat anterior, reclamantul, fiind jurist de profesie, trebuia
să manifeste diligență în exercitarea drepturilor sale procesuale și să verifice regulat
adresa de e-mail indicată de el însuși. Faptul că a omis să o facă nu constituie o
încălcare imputabilă judecătorului și nu poate constitui motiv de recuzare.
Completul de judecată special atenționează că, având în vedere că procedura
specială impune un termen restrâns de examinare, recuzarea nu poate fi folosită ca
mijloc de a întârzia procedura, or, această acțiune procesuală subminează principiul
celerității procesului, întrucât nu există indicii rezonabile privind lipsa de
imparțialitate a judecătorului.
Finalmente, Completul de judecată special nu poate reține ca viabile
argumentele avocatului Constantin Grigoraș, precum că judecătorul Ion Malanciuc
este părtinitor, deoarece are viziuni dinainte prestabilite, or, în cauzele anterior
judecate la cererile de chemare în judecată împotriva Comisiei de evaluare externă,
acesta a declarat în fața presei și în opiniile separate că nu pot fi restituite cauzele
pentru reevaluare. Acest argument este neîntemeiat și nu justifică o suspiciune
9
rezonabilă privind lipsa de imparțialitate, or, judecătorul Ion Malanciuc nu
examinează cauza unipersonal, ci face parte dintr-un complet colegial, format din
trei judecători. Într-un complet colegial, hotărârea nu aparține unui singur magistrat,
ci este rezultatul deliberării și votului tuturor membrilor completului, în care
președintele completului votează ultimul, pentru a exclude posibilitatea de ingerință
și influență din partea acestuia.
În acest sens urmează a fi notat că, prin prisma principiului individualizării
soluțiilor judiciare, fiecare cauză se examinează individual, în funcție de
circumstanțele ei specifice. Acest principiu impune ca fiecare dosar să fie examinat
în funcție de propriile circumstanțe faptice și juridice. Chiar dacă judecătorul Ion
Malanciuc a participat la examinarea unor cauze similare, acest fapt nu înseamnă că
el va adopta automat aceeași soluție. În fiecare caz, analiza probelor și aplicarea legii
se fac distinct, fără ca o opinie anterioară să fie determinantă pentru soluția finală.
Iar, faptul că judecătorul Ion Malanciuc și-a exprimat o opinie profesională
în fața presei sau în opinii separate nu înseamnă că are o prejudecată față de speța
concretă. Este firesc ca judecătorii să aibă viziuni juridice asupra unor probleme de
drept, însă imparțialitatea trebuie apreciată în raport cu modul concret în care aplică
legea în fiecare caz particular.
Completul de judecată special reiterează că, Codul administrativ stabilește
expres cazurile în care un judecător poate fi recuzat, iar în speță, faptul că judecătorul
Ion Malanciuc a soluționat anterior dosare similare sau și-a exprimat un punct de
vedere juridic asupra unei probleme nu se încadrează în motivele legale de recuzare.
Recuzarea nu trebuie folosită ca un instrument de alegere a judecătorului, or,
acceptarea unui astfel de motiv de recuzare ar crea un precedent periculos, permițând
părților să încerce să își aleagă judecătorul doar pentru că un anumit magistrat a
exprimat anterior o opinie profesională. Acest lucru ar submina principiul
independenței justiției și ar favoriza abuzul de drept procesual.
În această ordine de idei, Completul de judecată special consideră că
argumentele invocate pentru recuzarea judecătorului Ion Malanciuc nu se încadrează
în temeiurile prevăzute nici de Codul administrativ, nici de Codul de procedură
civilă. Cu atât mai mult că, prin prisma art. 15 alin. (1) lit. a) și b) din Legea cu
privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, judecătorii sunt obligați să
fie imparțiali și să asigure apărarea drepturilor și libertăților persoanelor, onoarei și
demnității acestora. Iar atenționarea participanților la proces despre respectarea
termenilor de procedură și ordinii de examinare a cauzei nu constituie temei de
recuzare.
În conformitate cu art. 14 alin. (4) și (6) din Legea privind unele măsuri
aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare
ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, art. 49, art. 50, art. 195,
10
art. 202 și art. 230 din Codul administrativ, precum și art. 50 alin. (1) lit. e) din
Codul de procedură civilă,
COMPLETUL DE JUDECATĂ SPECIAL, instituit în cadrul Curții Supreme de
Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei
independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele
de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, CU UNANIMITATE DE
VOTURI,
Respinge cererea de recuzare înaintată de către reprezentantul reclamantului
Iancu Zaporojan, avocatul Constantin Grigoraș, judecătorului Ion Malanciuc de la
examinarea cauzei de contencios administrativ intentate la cererea de contestare
depusă de către Iancu Zaporojan împotriva Comisiei de evaluare a integrității
candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor
și procurorilor cu privire la anularea deciziei.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Oxana Parfeni
Judecători Diana Stănilă
Lilia Roic-Botezatu
11