3-41/24 — anularea deciziei Comisiei de evaluare

Prin Hotărârea nr. 12-57/14 din 03 aprilie 2014, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea procurorului Iancu Zaporojan în funcția de procuror în Secția investigații financiar-economice din cadrul Direcției investigații generale a Procuraturii Generale.

Prin Ordinul Procurorului General nr. 354-p din 10 aprilie 2014, Iancu Zaporojan a fost numit în funcția de procuror în Secția investigații financiar economice a Procuraturii Generale.

Prin Hotărârea nr. 12-72/16 din 18 martie 2016, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General – interimar numirea lui Iancu Zaporojan în funcția de procuror al raionului Nisporeni pentru un mandat de 5 ani.

Prin Ordinul Procurorului General nr. 330-p din 28 martie 2016, Iancu Zaporojan a fost numit în funcția de procuror-șef în cadrul Procuraturii raionului Nisporeni. 1

Prin Hotărârea nr. 1-86/2021 din 17 august 2021, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea lui Iancu Zaporojan în funcția de procuror-șef al Procuraturii raionului Nisporeni, pentru al doilea mandat de 5 ani.

La 15 decembrie 2023, Consiliul Superior al Procurorilor a remis în adresa Comisiei independente de evaluare lista candidaților pentru funcția de membru în Colegiul de disciplină și etică din subordinea CSP, în temeiul art. 9 alin. (1) din Legea nr. 26/2022.

Prin decizia nr. 28 din 12 decembrie 2024 „privind candidatura lui Iancu Zaporojan, candidat la funcția de membru al Colegiului de disciplină și etică din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor”, în baza art. 8 alin. (1), (2) lit. a) și c), alin. (4) lit. a), alin. (5) lit. b) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022, Comisia a decis că candidatul nu corespunde criteriilor de integritate financiară și etică, întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidat a criteriilor de integritate etică și financiară și, prin urmare, nu promovează evaluarea.

La 31 decembrie 2024, Iancu Zaporojan a depus prin intermediul poștei electronice cerere de contestare împotriva deciziei nr. 28 din 12 decembrie 2024 a Comisiei de evaluare a procurorilor cu privire la candidatura lui Iancu Zaporojan la funcția de membru al Colegiului de disciplină și etică, din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor.

La 06 ianuarie 2025, cauza nominalizată a fost repartizată în mod automat- aleatoriu spre examinare judecătorului raportor Oxana Parfeni, care face parte din Completul de judecată special în componența judecătorilor: Ion Malanciuc, președinte, Diana Stănilă și Oxana Parfeni, iar judecător supleant fiind Lilia Roic- Botezatul.

Prin încheierea din 06 ianuarie 2025 a judecătorului raportor, Oxana Parfeni, inter alia s-a primit spre examinare, în procedura contenciosului administrativ, contestația formulată de către Iancu Zaporojan, s-au informat participanții că contestația va fi examinată în ședință publică pe 17 ianuarie 2025, începând cu ora 10:30, sala nr. 4, în incinta Curții Supreme de Justiție (str. Petru Rareș, 18, mun. Chișinău).

În cadrul ședinței din 17 ianuarie 2025, reprezentantul reclamantului Iancu Zaporojan, avocatul Constantin Grigoraș, a înaintat în formă verbală recuzare președintelui Completului de judecată special, judecătorului Ion Malanciuc. Iar, la 20 ianuarie 2025, avocatul Constantin Grigoraș a depus cererea recuzarea judecătorului Ion Malanciuc în formă scrisă.

La 28 ianuarie 2025, propunerea de recuzare înaintată președintelui Completului de judecată special, judecătorului Ion Malanciuc, a fost repartizată în mod automat-aleatoriu prin intermediul PIGD judecătorului raportor Oxana Parfeni. 2

Curtea Supremă de Justiție a convocat părțile în ședință la 30 ianuarie 2025 pentru examinarea recuzării înaintate judecătorului Ion Malanciuc. Reclamantul Iancu Zaporojan nu s-a prezentat în fața Completului special al Curții Supreme de Justiție, însă a fost reprezentat de avocatul Constantin Grigoraș. Comisia de evaluare a fost reprezentată de către avocatul Valeriu Cernei. LEGISLAȚIA

Articolul 14 alin. (4) și (6) din Legea nr.26/2022 stipulează că: „(4) În cazul abținerii sau recuzării membrului completului de judecată special, examinarea cererii respective se face de către ceilalți membri ai completului special, cu substituirea membrului a cărui abținere sau recuzare se discută de către membrul supleant. În cazul admiterii cererii de recuzare sau abținere, cauza se examinează cu substituirea judecătorului vizat de către membrul supleant... (6) Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la care participă candidatul respectiv.”

Art. 202 alin. (1), (3)-(4) din Codul administrativ prevede că: „(1) Judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art.49 și 50... (3) Declarația de abținere sau cererea de recuzare se face în scris, cu indicarea motivelor și anexarea probelor pertinente. (4) Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă.”

Art. 49 din Codul administrativ statuează că: „(1) Într-o procedură administrativă, pentru o autoritate publică nu au dreptul să acționeze persoanele care: a) înseși au statut de participant la procedura administrativă; b) sunt membri de familie ai unui participant; c) în virtutea legii sau în baza procurii/împuternicirii în baza semnăturii electronice, reprezintă în general sau în această procedură administrativă un participant; d) sunt membri de familie ai reprezentantului unui participant în această procedură administrativă; e) desfășoară activitate remunerată la un participant al procedurii administrative sau activează la el în calitate de membru al consiliului de conducere, al consiliului de supraveghere sau al unui alt organ de acest gen. Această prevedere nu se aplică persoanelor angajate la o instituție de drept public participantă la procedura administrativă; f) în chestiunea respectivă au întocmit o expertiză sau au acționat în mod similar în afara calității lor funcționale/de serviciu. (2) Persoana care, prin activitate sau decizie, poate avea nemijlocit avantaje sau dezavantaje este asimilată participantului. Această prevedere nu se aplică dacă 3 avantajul sau dezavantajul se bazează doar pe faptul că cineva face parte dintr-un grup de populație sau grup profesional ale cărui interese comune sunt atinse de chestiunea în cauză. (3) Membru de familie în sensul alin. (1) lit. b) și d) sunt: a) logodnicul/logodnica; b) soțul/soția; c) ruda sau afinul pe linie dreaptă sau colaterală până la gradul IV inclusiv; d) persoanele care printr-un raport de îngrijire creat pe o durată mai îndelungată sunt legate unele de altele ca părinții cu copilul (părinți educatori și copil îngrijit). (4) Persoanele indicate la alin. (3) se consideră membri de familie și atunci când căsătoria pe care se întemeia relația sau comunitatea domestică nu mai există dacă persoanele sunt legate în continuare între ele ca soț și soție sau ca părinți și copil.

Art. 50 din Codul administrativ prevede că: „(1) Pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției. (2) Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative.”

Art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă statuează că: „Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.”

Astfel, având în vedere că ședința din 17 ianuarie 2025 a fost preconizată pentru pregătirea cauzei pentru dezbateri judiciare, a fost impus în situația să pregătească în timp restrâns și fără lumină în ziua de 16 ianuarie 2025 mai multe cereri în susținerea acțiunii și în apărarea drepturilor reclamantului Iancu Zaporojan. 4 Însă, în cadrul ședinței din 17 ianuarie 2025 a fost informat că prin încheierea din 06 ianuarie 2025 a judecătorului raportor Oxana Parfeni a fost stabilit termenul limită de prezentare a cererilor și probelor până la data de 14 ianuarie 2025.

Avocatul Constantin Grigoraș a menționat că nu s-a așteptat ca în ședința din 17 ianuarie 2025 litigiul se va examina pe fond și a solicitat completului de judecată acordarea unui termen pentru a lua cunoștință de materialele dosarului pentru a putea să se expună asupra cererii de chemare în judecată. Însă, în pofida faptului că ședința din 17 ianuarie 2025 a fost preconizată pentru examinarea altor cereri, decât expunerea pe fondul cauzei și având în vedere că reclamantul nu cunoștea despre încheierea din 06 ianuarie 2025 a judecătorului raportor Oxana Parfeni, președintele completului, judecătorul Ion Malanciuc, fără a asculta opinia părții pârâte și a consulta opinia celorlalți membri ai completului, a respins cererea de acordare a unui termen pentru a lua cunoștință cu materialele dosarului și a pregăti apărarea efectivă a clientului, precum și cererea de repunere în termenul de procedură.

Reprezentantul reclamantului a notat că, la materialele dosarului nu este prezentă confirmarea că actele de procedură și citația pentru ședința din 17 ianuarie 2025 au fost recepționate de către Iancu Zaporojan, iar instanța de judecată nu a asigurat reclamantului și reprezentantului acestuia accesul la dosar și la actele de procedură.

Avocatul Constantin Grigoraș a relatat că, deși instanța de judecată a susținut că reclamantului i-ar fi fost expediată referința părții pârâte, în realitate instanța a expediat cererea de chemare în judecată depusă de reclamant.

Reprezentantul reclamantului a explicat că, după ședința de judecată, Iancu Zaporojan i-a comunicat că poșta oficială de serviciu poate fi accesată doar de la computerul din birou, iar computerul de pe care putea accesa poșta electronică oficială a Procuraturii Nisporeni o perioadă de timp a fost defect, motiv din care a recepționat încheierea și citația abia la data de 17 ianuarie 2025, după petrecerea ședinței de judecată.

Astfel, în opinia avocatului Constantin Grigoraș, la caz, s-a dat dovadă că viteza și termenii examinării cauzei sunt mult mai importanți decât calitatea procesului, respectarea principiului echității și a drepturilor reclamatului, iar acest fapt a trezit neîncredere în actul de justiție. Totodată, felul cum a proceda colegiul aduce suspiciuni de o influență necorespunzătoare asupra mersului procesului, părtinire și viziuni dinainte prestabilite. Cu atât mai mult că, în cauzele anterior judecate la cererile de chemare în judecată împotriva Comisiei de evaluare externă, judecătorul Ion Malanciuc a declarat în fața presei și în opiniile separate că nu pot fi restituite cauzele pentru reevaluare. Respectiv, judecătorul Ion Malanciuc și-a expus public opinia în privința acestor categorii de litigii, situația care atestă că o altă 5 soluție în cauza dată ar fi o excepție, deoarece clientul meu, cere admiterea cererii și dispunerea reevaluării sale.

Temeiurile invocate nu se încadrează nici în norma art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, conform căreia judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.

Completul de judecată special reține că, prin încheierea din 06 ianuarie 2025 a judecătorului raportor, Oxana Parfeni, inter alia s-a primit spre examinare, în procedura contenciosului administrativ, contestația formulată de către Iancu Zaporojan, s-au informat participanții că contestația va fi examinată în ședință publică pe 17 ianuarie 2025, începând cu ora 10:30, sala nr. 4, în incinta Curții Supreme de Justiție (str. Petru Rareș, 18, mun. Chișinău).

Analizând procesul-verbal al ședinței de judecată din 17 ianuarie 2025, Completul de judecată special învestit în examinarea recuzării constată că, în cadrul acelei ședințe avocatul Constantin Grigoraș a negat faptul că reclamantului Iancu Zaporojan i-a fost notificată încheierea judecătorului raportor din 06 ianuarie 2025, citația pentru ședința de judecată din 17 ianuarie 2025, precum și referința depusă de către pârâtă. Totodată, avocatul Constantin Grigoraș a solicitat să nu se țină cont de raportul grefierului, precum că actele de procedură ale Curții Supreme de Justiție i-au fost notificate reclamantului în mod electronic, prin intermediul e-mailului.

La fel, Completul de judecată special învestit în examinarea recuzării observă că, în urma cercetării lucrărilor dosarului, Completul de judecată special învestit cu examinarea fondului litigiului, a ajuns la concluzia că la caz a fost respectată obligația instanței de comunicare a actelor de procedură. Or, potrivit extrasului din poșta electronică cu adresa de e-mail „stanislav.ungureanu@csj.md”, la 06 ianuarie 2025, ora 16:38, încheierea judecătorului raportor din 06 ianuarie 2025 împreună cu citație pentru ședința din 17 ianuarie 2025 a fost expediată pentru notificare electronică prin intermediul e-mailului de pe care reclamantul Iancu Zaporojan a depus contestația „i.zaporojan@procuratura.md”.

Deopotrivă, lucrările dosarului atestă că, la 10 ianuarie 2025, ora 14:51, de pe adresa de e-mail „stanislav.ungureanu@csj.md” a fost expediat către reclamantul Iancu Zaporojan la adresa de e-mail „i.zaporojan@procuratura.md” un mesaj electronic la care erau atașate mai multe fișiere electronice, unul din ele fiind întitulat „CVP Zaporojan referinta contestatie GP100125.semnat.pdf”, care de facto este 6 referința depusă de către pârâtă pe marginea contestației reclamantului. Astfel, Curtea Supremă de Justiție a notificat în mod electronic reclamantului copia referinței împreună cu anexe depuse de către pârâtă. Totodată, Curtea Supremă de Justiție a explicat reclamantului că dosarul candidatului Iancu Zaporojan a fost prezentat de către pârâtă în mod electronic, pe un purtător de informații digitale (USB Flash/Stick) și a explicat reclamantului că pentru ridicarea unui exemplar de pe acest dosar urmează să se prezente la sediul Curții Supreme de Justiție din str. Petru Rareș, 18, mun. Chișinău, în intervalul orelor de serviciu.

Astfel, Completul de judecată special învestit cu examinarea fondului litigiului, deliberând pe loc, a respins prin încheiere protocolară cererile avocatului Iancu Zaporojan cu privire la prelungirea termenului de procedură și acordarea unui termen suplimentar pentru a lua cunoștință de materialele dosarului și a pregăti strategia de apărare, din motiv că reclamantului nu i-a fost comunicată încheierea judecătorului raportor din 06 ianuarie 2025, citația pentru ședința din 17 ianuarie 2025, referința pârâtei, precum și că contractul de asistență juridică a fost încheiat la 16 ianuarie 2025, cu o zi înaintea ședinței de judecată, precum și s-a respins cererea părții reclamante de administrare a probelor suplimentare.

Potrivit înregistrării audio a ședinței de judecată, având în vedere că cererile părții reclamante au fost respinse prin încheiere protocolară, președintele Completului de judecată special, judecătorul Ion Malanciuc a explicat succint motivele acestei soluții, inclusiv faptul că Curtea Supremă de Justiție a dus corespondența cu reclamantul la adresa poștei electronice de pe care a fost depusă contestație și care, printre altele, a fost indicată în contestație ca adresă de corespondență electronică.

La capitolul dat, Completul de judecată special vădește că, avocatul Constantin Grigoraș a invocat atât în cadrul ședinței de judecată din 17 ianuarie 2025, cât și în cererea de recuzare scrisă că instanța de judecată nu a respectat în privința lui Iancu Zaporojan prevederile art. 102 din Codul de procedură civilă.

Din conținutul cererii de recuzare, dar și a argumentelor expuse în cadrul ședinței de examinare a recuzării, Completul de judecată special conchide că, în esență, avocatul Constantin Grigoraș nu își manifestă neîncrederea față de judecătorul Ion Malanciuc pe o presupusă lipsă de imparțialitate sau obiectivitate, dar își expune dezacordul cu faptul că i-a fost respinsă cererea de prelungire a termenului de procedură. Astfel, argumentele recuzării îmbracă mai mult forma unui recurs deghizat, decât manifestarea unei neîncrederi față de imparțialitatea judecătorului, argumente nu sunt viabile acestei instituții de drept.

În altă ordine de idei, Completul de judecată special nu poate accepta nici argumentele avocatului Constantin Grigoraș privind nerespectarea normei de drept invocată de către acesta (art. 102 din Codul de procedură civilă), deoarece aceasta 7 nu este relevantă și aplicabilă speței. Or, prezenta procedură este una specială, intentată în baza Legii nr. 26/2022, iar prin prisma art. 14 alin. (6) din această Lege, cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la care participă candidatul respectiv.

Respectiv, la caz, aplicabile sunt normele Codului administrativ care reglementează modalitatea de comunicare și notificare, în special art. 96 alin. (1), conform căruia notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Deopotrivă, Completul de judecată special notează că, în cadrul procedurii speciale, unde art. 14 alin. (7) din Legea nr. 26/2022 prevede un termen restrâns de 10 zile pentru examinare, obligația părților de a manifesta diligență activă în exercitarea drepturilor procesuale este esențială pentru respectarea principiului celerității și pentru buna administrare a justiției.

Potrivit principiului disponibilității și al bunei-credințe procesuale, partea care inițiază o procedură specială trebuie să dea dovadă de diligență în urmărirea propriului dosar. În speță, reclamantul a indicat de bunăvoie o adresă de e-mail pentru notificarea actelor de procedură, ceea ce implică acceptarea acestui mijloc de comunicare ca fiind adecvat și valid. Prin urmare, îi incumbă obligația de a verifica periodic corespondența electronică, mai ales într-o procedură accelerată.

Respectiv, reclamantul nu poate invoca propria neglijență, or, faptul că reclamantul nu a verificat e-mailul nu poate constitui un motiv valabil pentru a contesta legalitatea notificării. Orice parte în proces trebuie să dea dovadă de un comportament activ și diligent în apărarea drepturilor sale, iar ignorarea unui mijloc de comunicare ales chiar de parte nu poate fi invocată în favoarea sa.

Mai mult ca atât, la aspectul dat este imperios faptul că reclamantul este un profesionist și deține funcția de șef al Procuraturii Nisporeni, prezumându-se că este o persoană care cunoaște obligațiile procesuale ce îi revin. Prin urmare, neverificarea poștei electronice, în condițiile în care a specificat-o expres în contestație, denotă o lipsă de diligență care nu poate fi justificată printr-o simplă omisiune.

În lumina celor expuse, invocarea de către reprezentantul reclamantului a lipsei de notificare din cauza neverificării e-mailului nu putea fi reținută ca un motiv valid, întrucât acesta și-a asumat în mod expres utilizarea acestei metode de comunicare și avea obligația să-și monitorizeze corespondența în mod diligent, mai ales într-o procedură cu termen restrâns și nu poate invoca propria culpă pentru a 8 obține un avantaj procesual. În consecință, orice excepție sau cerere întemeiată pe lipsa notificării trebuie tratată ca o tentativă de tergiversare a procedurii judiciare.

Continuând șirul logic al acestei idei, Completul de judecată special consideră că invocarea unui motiv nefondat, și anume neglijența proprie a reclamantului nu poate justifica recuzarea unui judecător. Or, avocatul Constantin Grigoraș a solicitat recuzarea judecătorului Ion Malanciuc pe motiv că acesta, fiind președinte al Completului de judecată special, a explicat motivele de ce au fost respinse cererea de repunere în termenul de procedură, cererea de acordare a unui termen suplimentar pentru pregătirea strategiei de apărare și cererea de administrare a probelor suplimentare, care au fost depuse în afara termenului limită stabilit prin încheierea din 06 ianuarie 2025 a judecătorului raportor.

În opinia Completului de judecată special avocatul Constantin Grigoraș nu a invocat nicio aparență de lipsă a imparțialității sau obiectivității judecătorului Ion Malanciuc ce ar rezulta din soluția adoptată, cu atât mai mult încheierea protocolară a fost adoptată în complet de judecată format din trei judecători.

Recuzarea unui judecător poate fi admisă doar dacă există circumstanțe obiective care pun la îndoială imparțialitatea sa. În speță, însă, completul de judecată special, format din trei judecători, a aplicat legea și a constatat că reclamantul nu a verificat notificările primite, ceea ce a condus la respingerea cererilor de administrare a probelor suplimentare, de repunere în termenul de procedură și de acordare a unui termen suplimentar pentru pregătirea strategiei de apărare. Judecătorul Ion Malanciuc, fiind membru al acestui complet de judecată, a explicat motivele care au stat la baza soluției adoptate, iar simpla nemulțumire față de o soluție nefavorabilă nu constituie temei de recuzare.

Așa cum s-a argumentat anterior, reclamantul, fiind jurist de profesie, trebuia să manifeste diligență în exercitarea drepturilor sale procesuale și să verifice regulat adresa de e-mail indicată de el însuși. Faptul că a omis să o facă nu constituie o încălcare imputabilă judecătorului și nu poate constitui motiv de recuzare.

Completul de judecată special atenționează că, având în vedere că procedura specială impune un termen restrâns de examinare, recuzarea nu poate fi folosită ca mijloc de a întârzia procedura, or, această acțiune procesuală subminează principiul celerității procesului, întrucât nu există indicii rezonabile privind lipsa de imparțialitate a judecătorului.

Finalmente, Completul de judecată special nu poate reține ca viabile argumentele avocatului Constantin Grigoraș, precum că judecătorul Ion Malanciuc este părtinitor, deoarece are viziuni dinainte prestabilite, or, în cauzele anterior judecate la cererile de chemare în judecată împotriva Comisiei de evaluare externă, acesta a declarat în fața presei și în opiniile separate că nu pot fi restituite cauzele pentru reevaluare. Acest argument este neîntemeiat și nu justifică o suspiciune 9 rezonabilă privind lipsa de imparțialitate, or, judecătorul Ion Malanciuc nu examinează cauza unipersonal, ci face parte dintr-un complet colegial, format din trei judecători. Într-un complet colegial, hotărârea nu aparține unui singur magistrat, ci este rezultatul deliberării și votului tuturor membrilor completului, în care președintele completului votează ultimul, pentru a exclude posibilitatea de ingerință și influență din partea acestuia.

În acest sens urmează a fi notat că, prin prisma principiului individualizării soluțiilor judiciare, fiecare cauză se examinează individual, în funcție de circumstanțele ei specifice. Acest principiu impune ca fiecare dosar să fie examinat în funcție de propriile circumstanțe faptice și juridice. Chiar dacă judecătorul Ion Malanciuc a participat la examinarea unor cauze similare, acest fapt nu înseamnă că el va adopta automat aceeași soluție. În fiecare caz, analiza probelor și aplicarea legii se fac distinct, fără ca o opinie anterioară să fie determinantă pentru soluția finală.

Iar, faptul că judecătorul Ion Malanciuc și-a exprimat o opinie profesională în fața presei sau în opinii separate nu înseamnă că are o prejudecată față de speța concretă. Este firesc ca judecătorii să aibă viziuni juridice asupra unor probleme de drept, însă imparțialitatea trebuie apreciată în raport cu modul concret în care aplică legea în fiecare caz particular.

Completul de judecată special reiterează că, Codul administrativ stabilește expres cazurile în care un judecător poate fi recuzat, iar în speță, faptul că judecătorul Ion Malanciuc a soluționat anterior dosare similare sau și-a exprimat un punct de vedere juridic asupra unei probleme nu se încadrează în motivele legale de recuzare.

Recuzarea nu trebuie folosită ca un instrument de alegere a judecătorului, or, acceptarea unui astfel de motiv de recuzare ar crea un precedent periculos, permițând părților să încerce să își aleagă judecătorul doar pentru că un anumit magistrat a exprimat anterior o opinie profesională. Acest lucru ar submina principiul independenței justiției și ar favoriza abuzul de drept procesual.

În această ordine de idei, Completul de judecată special consideră că argumentele invocate pentru recuzarea judecătorului Ion Malanciuc nu se încadrează în temeiurile prevăzute nici de Codul administrativ, nici de Codul de procedură civilă. Cu atât mai mult că, prin prisma art. 15 alin. (1) lit. a) și b) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, judecătorii sunt obligați să fie imparțiali și să asigure apărarea drepturilor și libertăților persoanelor, onoarei și demnității acestora. Iar atenționarea participanților la proces despre respectarea termenilor de procedură și ordinii de examinare a cauzei nu constituie temei de recuzare.

În conformitate cu art. 14 alin. (4) și (6) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, art. 49, art. 50, art. 195, 10 art. 202 și art. 230 din Codul administrativ, precum și art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL DE JUDECATĂ SPECIAL, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea de recuzare înaintată de către reprezentantul reclamantului Iancu Zaporojan, avocatul Constantin Grigoraș, judecătorului Ion Malanciuc de la examinarea cauzei de contencios administrativ intentate la cererea de contestare depusă de către Iancu Zaporojan împotriva Comisiei de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Oxana Parfeni Judecători Diana Stănilă Lilia Roic-Botezatu 11