3-39/24 — anularea deciziei Comisiei de evaluare

3-39/24 — anularea deciziei Comisiei de evaluare (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la contestația depusă de Guțan Vladislav

împotriva deciziei nr. 26 din 11 decembrie 2024 a Comisiei Comisiei de

evaluare a procurorilor

(evaluarea externă conform Legii nr. 26/2022)

(Dosarul nr. 3-39/24

NR. PIGD2-25001677-01-3-06012025)

Contestație în baza Legii nr. 26/2022; evaluarea candidatului la funcția de

membru al Colegiului de disciplină și etică din subordinea Consiliului Superior al

Procurorilor;

25 iunie 2025

Examinând în ședință publică cererea de contestare depusă de Guțan

Vladislav împotriva Comisiei de evaluare a procurorilor cu privire la anularea

deciziei nr. 26 din 11 decembrie 2024 „cu privire la evaluarea lui Guțan

Vladislav, candidat la funcția de membru al Colegiului de disciplină și etică din

subordinea Consiliului Superior al Procurorilor” și dispunerea reevaluării lui

Guțan Vladislav,

Completul de judecată special pentru examinarea contestațiilor declarate

împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,

compus din:

Ion Malanciuc, Președinte,

Oxana Parfeni

Diana Stănilă, judecători,

Mihail Calistrov, grefier

Cu participarea:

Reclamantului – Guțan Vladislav

Reprezentantul reclamantului – avocatul Balan Petru

Reprezentantul pârâtului – avocații Roger Gladei și Valeriu Cernei

constată următoarele:

ASPECTE GENERALE ȘI DE PROCEDURĂ

Procurorilor a propus Procurorului General numirea procurorului Vladislav Guțan

în funcția de procuror, șef adjunct al secției control a urmăririi penale din cadrul

Direcției control a urmăririi penale și asistență metodică.

decembrie 2012, Vladislav Guțan a fost numit în funcția de procuror, șef-adjunct

secție în cadrul Procuraturii Generale.

martie 2014, Vladislav Guțan a fost numit în funcția de procuror, adjunct-interimar

al procurorului sectorului Buiucani, mun. Chișinău.

august 2016, Vladislav Guțan a fost numit în funcția de procuror, șef-interimar al

Secției asistență juridică internațional din cadrul Procuraturii Generale.

1

General numirea lui Vladislav Guțan în funcția de adjunct al procurorului-șef al

Procuraturii mun. Chișinău, șef al Oficiului Buiucani, pentru un mandat de 5 ani.

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor lista candidaților

pentru funcția de membru în Colegiul pentru selecție și evaluarea procurorilor din

subordinea Consiliului Superior al Procurorilor, printre care se afla și reclamantul

Vladislav Guțan, în vederea evaluării în conformitate cu Legea nr. 26/2022.

Vladislav Guțan, candidat la funcția de membru al Colegiului de disciplină și etică

din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor, în temeiul art. 8 alin. (2) lit. c)

din Legea nr. 26/2022, Comisia a decis că candidatul nu întrunește criteriile de

integritate etică, întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de

către candidat a criteriilor de integritate etică și, prin urmare, nu promovează

evaluarea.

Justiție decizia Comisiei de evaluare a procurorilor nr. 26 din 11 decembrie 2024.

competența Curții Supreme de Justiție și este examinată de un complet de judecată

special compus din 3 judecători. Cauza a fost distribuită pentru examinare

completului compus din judecătorii Ion Malanciuc (președinte/raportor), Oxana

Parfeni și Diana Stănilă.

care a considerat că cererea de chemare în judecată depusă este neîntemeiată și a

solicitat respingerea acesteia.

ora 09:00

prin intermediul reprezentantului său, avocatului Petru Balan.

Gladei și Valeriu Cernei.

că decizia va fi plasată pe pagina web a CSJ, conform art. 14 alin. (9) din Legea nr.

26/2022.

ÎN FAPT

a. Evaluarea externă a reclamantului de către Comisie

2

Magistraturii, ai Consiliului Superior al Procurorilor și ai organelor specializate ale

acestora, precum și în vederea sporirii încrederii societății în activitatea organelor de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, dar și, în general, în sistemul

justiției, la 10 martie 2022, Parlamentul a adoptat Legea nr. 26, cu modificările

ulterioare. Conform acestei legi, toți candidații inter alia la funcția de membru al

Consiliului Superior al Procuraturii sunt supuși evaluării externe, ca etapă

obligatorie a procesului de selectare a candidaților și de alegere sau numire a

acestora în funcțiile respective. Este evaluată integritatea etică și financiară a

acestora.

evaluării și a solicitat ca acesta să completeze și să prezinte declarația de avere și

interese personale pentru ultimii cinci ani, care include lista persoanelor apropiate

din sistemul judiciar, al procuraturii și din serviciile publice, și un chestionar privind

integritatea etică, în termen de 7 zile, în conformitate cu art. 9 alin. (2) din Legea nr.

26/2022.

pentru ultimii cinci ani și chestionarul privind integritatea etică completată.

Guțan, Comisia a colectat informații din multiple surse. Sursele au inclus, în general,

Autoritatea Națională de Integritate, Serviciul Fiscal de Stat, Inspectoratul General

al Poliției de Frontieră, bănci, instituții financiare, instituții publice, surse deschise

precum rețelele sociale și investigații jurnalistice și rapoartele membrilor societății

civile, iar informațiile primite au fost verificate minuțios din punctul de vedere al

corectitudinii și al relevanței.

reclamantului să prezinte informații suplimentare pentru a clarifica anumite aspecte.

indicat.

aspecte, referitor la care există dubii cu privire la respectarea criteriilor de integritate

financiară și etică și l-a invitat să participe la o audiere publică.

conform art. 12 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 26/2022.

Deciziei nr. 26 din 11 decembrie 2024 cu privire la candidatura lui Vladislav Guțan,

candidat la funcția de membru al Colegiului de disciplină și etică din subordinea

Consiliului Superior al Procurorilor în care se conține soluția prin care: „în temeiul

art. 8 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 26/2022, Comisia a decis: candidatul nu întrunește

criteriul de integritate etică, întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la

3

respectarea de către candidat a criteriului de integritate etică și, prin urmare, nu

promovează evaluarea”.

(a) apartament dobândit la preț preferențial în anul 2011 și vândut în anul

2018 la un preț potențial subestimat:

(b) un apartament în România, (pretins n.n.) dobândit de familia

candidatului în anul 2024.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

de judecată special învederează că, aplicarea Codului administrativ și limitele ei este

o problemă de interpretare și aplicare a legii asupra căreia decide Curtea Supremă

de Justiție ca instanță de judecată competentă pentru examinarea acțiunii în

contencios administrativ (DCC nr. 163 din 01 decembrie 2022, §24, DCC nr. 2 din

18 ianuarie 2022, §19).

selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor (în cont. – Legea nr. 26/2022) prevede că:

„Prezenta lege reglementează raporturile juridice aferente procedurii de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, al Consiliului

Superior al Magistraturii, precum și a candidaților la funcția de membru în organele specializate

ale acestora, ca etapă obligatorie a procesului de selectare a candidaților și de alegere sau numire

a acestora în funcțiile respective.”

„Comisia de evaluare are independentă funcțională și autonomie decizională față de orice

persoane fizice sau juridice, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, inclusiv față de

fracțiunile politice și partenerii de dezvoltare care au participat la desemnarea membrilor acesteia.

În activitatea sa, Comisia de evaluare se conduce de Constituția Republicii Moldova, de

prezenta lege și de alte acte normative ce reglementează domeniile conexe activității sale. Comisia

de evaluare funcționează în baza regulamentului propriu de organizare și funcționare, aprobat de

către aceasta.”

„Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu procedura

prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și nu are efect suspensiv

asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la care participă candidatul

respectiv.”

„Legislația administrativă reprezintă cadrul juridic principal prin care se asigură reglementarea

raporturilor administrative la înfăptuirea activității administrative și a controlului judecătoresc

asupra acesteia.

4

„Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate

pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului cod

numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu contravine principiilor prezentului

cod.”

din 10 martie 2022, legiuitorul a indicat că prezenta lege a fost adoptată în vederea

sporirii integrității viitorilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai

Consiliului Superior al Procurorilor și ai organelor specializate ale acestora, precum

și în vederea sporirii încrederii societății în activitatea organelor de autoadministrare

ale judecătorilor și procurorilor, dar și, în general, în sistemul justiției.

enumerate în art. 2 alin.(1) din Legea nr.26/2022 este prin natura sa un domeniu

specific de activitate în sensul art. 2 alin. (2) din Codul administrativ. Deși, Codul

administrativ instituie o procedură administrativă și de contencios administrativ

uniformă, totuși, conform art. 2 alin.(2) din Codul administrativ, anumite aspecte pot

fi reglementate prin norme legislative speciale.

decembrie 2017 reglementează că:

„Legea organică este actul normativ care reprezintă o dezvoltare a normelor

constituționale și poate interveni în domeniile expres prevăzute de Constituție.”

„În cazul în care între două acte normative cu aceeași forță juridică apare un conflict de norme,

se aplică prevederile ultimului act normativ adoptat, aprobat sau emis, cu excepția situațiilor

prevăzute la art. 5 alin. (3) și (4).”

legi organice, însă prima este una specială. Respectiv, prioritate are Legea nr. 26 din

10 martie 2022, însă, aceasta nu exclude aplicarea Codului administrativ, în măsura

în care legea specială nu conține norme care să reglementeze un anumit aspect. Or,

excluderea integrală de la aplicare a Codului administrativ este imposibilă din punct

de vedere al rolului central și legăturii organice a Codului administrativ cu

domeniile/subdomeniile dreptului administrativ.

Codului administrativ urmează a fi aplicate în măsura în care nu contravin Legii

speciale nr. 26 din 10 martie 2022.

nr. 26/2022 și prevăd următoarele:

„(2) Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate etică dacă:

a) nu a încălcat grav regulile de etică și conduită profesională a judecătorilor, a procurorilor

sau, după caz, a altor profesii, precum și nu a admis, în activitatea sa, acțiuni sau inacțiuni

reprobabile, care ar fi inexplicabile din punctul de vedere al unui profesionist în domeniul dreptului

și al unui observator imparțial;

5

b) în privința acestuia nu există suspiciuni rezonabile privind comiterea actelor de corupție,

actelor conexe actelor de corupție sau faptelor coruptibile în sensul Legii integrității nr. 82/2017;

c) nu a încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor personale, al conflictelor de

interese, al incompatibilităților, al restricțiilor și/sau al limitărilor.

(3) În cazul lipsei unor reguli de etică și conduită aprobate pentru domeniul în care activează

sau a activat candidatul, se verifică dacă comportamentul din trecut al candidatului provoacă sau

nu suspiciuni rezonabile referitoare la corespunderea acestuia cu standardele etice și de conduită

stabilite pentru judecători și procurori.

(4) Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate financiară dacă:

a) averea candidatului a fost declarată în modul stabilit de legislație;

b) Comisia de evaluare constată că averea dobândită de către candidat în ultimii 15 ani

corespunde veniturilor declarate.

(5) Pentru evaluarea integrității financiare a candidatului, Comisia de evaluare verifică:

a) respectarea de către candidat a regimului fiscal în partea ce ține de achitarea impozitelor la

folosirea mijloacelor și veniturilor rezultate din proprietatea deținută, precum și a veniturilor

impozabile, și în partea ce ține de achitarea drepturilor de import și drepturilor de export;

b) respectarea de către candidat a regimului juridic al declarării averii și intereselor personale;

c) modul de dobândire a bunurilor aflate în proprietatea sau posesia candidatului ori a

persoanelor specificate la art. 2 alin. (2), precum și cheltuielile legate de întreținerea acestor

bunuri;

d) sursele de venit ale candidatului și, după caz, ale persoanelor specificate la art.2 alin. (2);

e) dacă există sau nu contracte de împrumut, credit, leasing, asigurare sau alte contracte care

pot asigura beneficii de ordin financiar, în care candidatul, persoana specificată la art. 2 alin. (2)

sau persoana juridică în care aceștia au calitatea de beneficiari efectivi este parte contractantă;

f) dacă există sau nu donații în care candidatul sau persoana specificată la art.2 alin. (2) are

statut de donatar sau de donator;

g) alte aspecte relevante pentru clarificarea originii averii candidatului și pentru justificarea

acesteia.”

deciziei Comisiei. Partea relevantă a acestui articol este următoarea:

„(1) În urma desfășurării procedurii de evaluare, Comisia de evaluare emite o decizie motivată

privind constatarea promovării sau nepromovării evaluării. Retragerea din concurs a unui candidat

ulterior datei transmiterii către Comisia de evaluare a listelor cu candidați de către instituțiile

responsabile de organizarea alegerilor sau, după caz, a concursului, indiferent de motivul invocat

de candidat, se echivalează cu nepromovarea evaluării de către candidatul respectiv.

(2) Decizia Comisiei de evaluare trebuie să cuprindă faptele relevante, motivele și concluzia

comisiei cu privire la promovarea sau nepromovarea evaluării.

(3) Decizia Comisiei de evaluare se adoptă cu votul majorității membrilor care participă la

luarea acesteia. Membrii Comisiei de evaluare nu au dreptul să se abțină de la vot. [...]

(5) Se consideră că un candidat nu întrunește criteriile de integritate dacă s-a constatat existența

unor dubii serioase privind conformitatea candidatului cu cerințele prevăzute la art. 8, care nu au

fost înlăturate de către persoana evaluată.

6

(6) Decizia privind nepromovarea evaluării constituie temei juridic pentru neadmiterea

candidatului la alegeri sau concurs. Decizia se expediază organelor competente potrivit legii pentru

examinarea încălcărilor depistate, însă constatările din decizie nu au o valoare probantă pentru

orice alte proceduri sau procese. [...]”

evaluare, prin Avizul nr. 1069/2021 din 13 decembrie 2021 (§11), Comisia de la

Veneția și Direcția Generală au observat că:

„Integritatea personală a membrilor care constituie Consiliile Superioare (de judecători și

procurori) este un element esențial al naturii unor astfel de organe; asigură încrederea cetățenilor

în instituțiile de justiție – încredere în magistrați și în integritatea acestora. Într-o societate care

respectă valorile fundamentale ale democrației, încrederea cetățenilor în acțiunea Consiliilor

Superioare depinde foarte mult, sau esențial, de integritatea personală și de competența și

credibilitatea apartenenței sale.”

alte contexte, că situațiile critice din domeniul justiției, ca niveluri extrem de ridicate

de corupție, pot justifica soluții la fel de radicale, precum un proces de verificare a

judecătorilor în funcție. În cele din urmă, ține de competența autorităților

moldovenești să decidă dacă situația predominantă în sistemul judiciar moldovenesc

creează o bază suficientă pentru a supune toți judecătorii și procurorii, precum și

membrii CSM și CSP, la evaluări extraordinare de integritate.

și responsabilității în sectorul justiției” din Legea pentru aprobarea Strategiei privind

asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2022-2025 și a

Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia nr. 211 din 06 decembrie 2021:

„Identificarea unor pârghii eficiente de întărire a independenței judecătorilor și a procurorilor

urmează a fi corelată cu creșterea responsabilității și integrității acestora. Responsabilitatea și

integritatea sunt printre principalele elemente de asigurare a încrederii cetățenilor în sistemul

justiției și de garanție a derulării unor proceduri echitabile. Dezvoltarea și promovarea unei culturi

a integrității judiciare constituie un element important în prevenirea corupției care este una dintre

principalele amenințări în adresa societății și funcționării statului de drept.

În prezent, potrivit sondajelor realizate, corupția și lipsa de integritate în sistemul judecătoresc

sunt percepute de publicul larg la un nivel înalt. În Raportul privind al patrulea ciclu de evaluare a

Moldovei, GRECO este profund îngrijorat de indicii potrivit cărora în funcția de judecător sunt

numiți candidați care prezintă riscuri de integritate.

Comisia Internațională a Juriștilor, în Raportul misiunii de evaluare din 2018, accentuează

importanța faptului ca corupția în sistemul judecătoresc să fie combătută prin măsuri ferme și, în

mod prioritar, în deplină armonie cu principiile statului de drept și drepturile omului. Aceasta este

îngrijorată de faptul că multe investigații penale par să fie concentrate mai degrabă pe suprimarea

opoziției sau prevenirea părerilor disidente în sistemul judecătoresc decât pe eradicarea reală a

corupției.

Este esențial ca actorii din cadrul sistemului justiției, individual și în colectiv, să respecte și să

onoreze funcția deținută ca fiind un mandat public și să depună efort pentru a spori și menține

încrederea publicului în sistem.”

7

acestora în sisteme judiciare independente și imparțiale, Consiliul Consultativ al

Judecătorilor Europeni (CCJE) a reamintit că:

„Procesul de selecție a membrilor unui Consiliu, inclusiv posibile campanii de către candidați

ar trebui să fie transparente și să se asigure că calificările candidaților, în special imparțialitatea și

integritatea acestora sunt verificate. În opinia Comisiei de la Veneția și a Direcției Generale, ar

trebui făcută o distincție între verificarea membrilor în exercițiu și „pre-verificarea” candidaților

pentru o poziție în aceste organisme. Ca o chestiune de principiu, securitatea pe termen determinat

al mandatelor membrilor organelor (constituționale) are scopul de a asigura independența acestora

față de presiunile externe. Măsurile care ar periclita continuitatea calității de membru și ar interfera

cu securitatea mandatului membrilor acestei autorități (vetting) ar ridica suspiciunea că intenția

din spatele acestor măsuri ar fi de a influența deciziile acesteia și, prin urmare, ar trebui privite ca

o măsură de ultimă oră. Controalele de integritate care vizează candidații la funcția de membru al

Consiliului Superior al Magistraturii și al Consiliului Superior al Magistraturii și organele lor

specializate reprezintă un proces de filtrare și nu un proces de verificare judiciară și, ca atare, pot

fi considerate, dacă sunt implementate corespunzător, că ating un echilibru între beneficii a

măsurii, în ceea ce privește contribuția la încrederea justiției, și posibilele efecte negative ale

acesteia.”

și DGI au indicat că sunt la curent cu faptul că proiectul articolului 12 reflectă

articolul 8 din Legea nr. 26/2022, care reglementează procedura de pre-vetting a

candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și al

Consiliului Superior al Magistraturii. Totuși, ceea ce se permite cu scopul examinării

candidaților, nu neapărat se permite în vederea evaluării extraordinare a

judecătorilor și procurorilor în funcție, mizele sunt mai mari pentru ei și pentru

stabilitatea ordinii juridice în general. Deși criteriile pentru pre-vetting pot fi relativ

flexibile și bazate pe o evaluare globală a integrității candidaților, a antecedentelor,

a relațiilor etc., destituirea unui judecător sau a unui procuror numit în funcție într-

un mod legal trebuie să fie justificată cu referința mai precisă la o conduită

inadecvată, care ar trebuie să fie mai bine definită de lege.

apreciere a Comisiei în ce privește „dubiile serioase” nu este nelimitată (concluziile

trebuie să se bazeze pe date obiective), ea este destul de largă. Eventualele riscuri în

raport cu beneficiile, în cazul neadmiterii unui candidat, deși, integru, însă care nu a

fost în stare să înlăture anumite dubii în privința sa, sunt cu mult mai mici decât în

situația în care este admis un candidat neintegru din considerentul că orice dubiu ar

trebui să fie interpretat în favoarea persoanei. Această stare e determinată atât de

interesul general sporit față de procesul de preselecție în Consiliul Superior al

Procurorilor, cât și de eventuala interferență redusă în drepturile subiecților supuși

evaluării, spre deosebire de consecințele vetting-ului propriu-zis.

se pune în discuție dreptul reclamantului de a rămâne în profesie, ci se referă la o

evaluare pre-vetting, adică la un exercițiu unic, de preselecție în organul de

autoadministrare, într-un moment istoric, caracterizat printr-o percepție general

acceptată că lucrurile în justiție merg foarte prost având la bază diferite cauze

8

(corupție, neprofesionalism, obediență cronică față de politic etc.). În astfel de

circumstanțe este imperios necesar ca persoanele care să acceadă în organele de

autoadministrare să aibă o reputație ireproșabilă, ca să nu existe nici un dubiu în

privința lor. Or, în caz contrar, deciziile adoptate de aceste organe, inclusiv cele prin

care se va răsturna o eventuală propunere care va veni deja din partea unei comisii

vetting, nu se vor bucura de credibilitate și nu vor avea capacitatea de a convinge

publicul larg că sunt corecte.

potrivit opiniei amicus curiae a Comisiei de la Veneția, conceptul de evaluare a

integrității implică implementarea unui proces de mecanisme care vizează

garantarea celor mai înalte norme în materie de conduită și de integritate financiară

solicitate pentru accederea în funcția publică. Într-un sistem de control prealabil al

integrității, decizia de a nu recruta un candidat poate fi justificată în cazul unei

simple îndoieli pe baza unei evaluări a riscurilor. Totuși, decizia de nepromovare a

evaluării unui candidat trebuie legată de un indiciu de ilegalitate, cum ar fi averea

inexplicabilă, chiar dacă nu se poate dovedi dincolo de orice îndoială că această

avere provine din surse ilegale (a se vedea CDLAD (2022) 011, §§ 9-10).

Comisia de evaluare emite un raport negativ atunci când are „dubii serioase” cu

privire la comiterea de către judecător sau un procuror a unor încălcări. Această

normă presupune că concluziile Comisiei de evaluare nu stabilesc vinovăția

persoanei vizate, nici nu atrag direct răspunderea penală, ceea ce ar necesita cel mai

probabil un alt standard de probă (mai înalt). Într-o anumită măsură, această structură

reduce potențialul unui conflict dintre constatările Comisiei de evaluare și ale altor

organe administrative sau judiciare, menționate anterior.

Comisia de evaluare emite un raport negativ atunci când are „dubii serioase” cu

privire la comiterea de către judecător sau un procuror a unor încălcări. Această

normă presupune că concluziile Comisiei de evaluare nu stabilesc vinovăția

persoanei vizate, nici nu atrag direct răspunderea penală, ceea ce ar necesita cel mai

probabil un alt standard de probă (mai înalt). Într-o anumită măsură, această structură

reduce potențialul unui conflict dintre constatările Comisiei de evaluare și ale altor

organe administrative sau judiciare, menționate anterior.

prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022. În §§120, 123, 133, 134, 135 din

decizia de inadmisibilitate nr. 42 din 06 aprilie 2023, Curtea Constituțională a reținut

următoarele:

„Prin termenul „grav”, legislatorul a limitat marja discreționară a Comisiei de evaluare la

evaluarea integrității etice a candidaților. Criteriul îi permite Comisiei să decidă nepromovarea

candidatului doar dacă a constatat încălcări ale regulilor de etică și de conduită profesională de o

gravitate ridicată. Acest fapt presupune că candidatul poate pune în discuție gravitatea încălcărilor

constatate de Comisie în fața completului special al Curții Supreme de Justiție, care în cele din

urmă poate aprecia caracterul „grav” al abaterii constatate în funcție de circumstanțele particulare

9

ale cauzei. Raționamentele sunt aplicabile, mutatis mutandis, în cazul termenilor „reprobabile” și

„inexplicabile” din articolul 8 alin. (2) lit. a) din Lege. Pentru ca Consiliul să-și exercite atribuțiile

constituționale de asigurare a numirii, transferării, detașării, promovării în funcție și aplicarea de

măsuri disciplinare față de judecători (a se vedea articolul 123 din Constituție), legislatorul a

stabilit că în calitate de membri ai acestui organ constituțional trebuie să fie alese persoane

(judecători și non-judecători) cu o înaltă reputație profesională și integritate personală verificată

de Comisia de evaluare în ultimii 15 ani. Prin urmare, Curtea Constituțională a considerat

rezonabilă decizia legislatorului de a stabili o perioadă extinsă de verificare a integrității financiare

a candidaților.

Cu privire la textul „dubii serioase” din articolul 13 alin. (5) din Legea nr. 26, Curtea a

constatat că textul criticat instituie un standard de probă aplicabil procedurii de evaluare. Astfel,

atunci când Comisia de evaluare trebuie să decidă cu privire la integritatea unui candidat, ea trebuie

să constate dacă există sau nu dubii serioase cu privire la respectarea criteriilor de integritate etică

și financiară de către candidat, stabilite de articolul 8 din Lege.

Curtea Constituțională a reținut că, definirea standardelor de probă implică în mod inevitabil

utilizarea unor texte flexibile. În acest caz, standardul de probă stabilit de legislator urmărește să

ghideze Comisia de evaluare la aprecierea rezultatelor evaluării.

De asemenea, legea obligă Comisia de evaluare să emită o decizie motivată, care trebuie să

cuprindă faptele relevante, motivele și concluzia Comisiei cu privire la promovarea sau

nepromovarea. Mai mult, legea îi permite candidatului să pună în discuție existența unor dubii

serioase cu privire la respectarea de către acesta a criteriilor de integritate etică și financiară în fața

completului special al Curții Supreme de Justiție.”

modul de contestare a deciziilor Comisiei de evaluare și de examinare a

contestațiilor:

„(1) Decizia Comisiei de evaluare poate fi contestată de către candidatul evaluat în termen de

5 zile de la data recepționării de către acesta a deciziei motivate, fără respectarea procedurii

prealabile.

(2) Candidatul evaluat poate contesta decizia defavorabilă a Comisiei de evaluare la Curtea

Supremă de Justiție, în cadrul căreia se instituie un complet de judecată special compus din 3

judecători și un judecător supleant. Judecătorii și judecătorul supleant sunt desemnați de

președintele Curții Supreme de Justiție și confirmați prin decret al Președintelui Republicii

Moldova.

(6) Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu

procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și nu are

efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la care participă

candidatul respectiv.

(8) La examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare, completul de judecată

special din cadrul Curții Supreme de Justiție poate adopta una dintre următoarele decizii:

a) respingerea cererii de contestare;

b) admiterea cererii de contestare și dispunerea o singură dată a reevaluării candidaților care

nu au promovat evaluarea, dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, Comisia de evaluare

a admis unele erori procedurale grave, care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare,

și că există circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat;

c) constatarea promovării sau nepromovării evaluării în cazul contestării repetate a deciziei

Comisiei de evaluare, adoptată în urma reevaluării dispuse anterior.

10

(9) Decizia completului de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție este

irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se consideră emisă din momentul plasării acesteia pe

pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se notifică participanților în termen de 5 zile de

la data emiterii.”

neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 26/2022, Curtea Constituțională

a stabilit că:

„Legea trebuie să prevadă un remediu în cazurile în care candidatului nu i-au fost asigurate

drepturile procedurale în cadrul procedurii de evaluare. În funcție de eventualele carențe

procedurale admise la etapa evaluării, de natura dreptului procedural afectat, precum și de

circumstanțele particulare ale cauzei, Curtea reține că neasigurarea unui drept procedural poate fi

considerată o problemă centrală a litigiului.”

special al Curții Supreme de Justiție să „examineze suficient” problemele centrale

ale eventualelor litigii, Curtea Constituțională a admis că dispozițiile contestate sunt

apte să realizeze obiectivul urmărit de legislator, i.e. să evite situațiile de anulare a

deciziilor Comisiei de evaluare din cauza încălcării unor reguli de procedură

nesemnificative [Hotărârea Curții Constituționale nr. 5 din 14 februarie 2023, §83].

drepturile candidatului în cadrul procedurii de evaluare și prevede:

„Candidatul are următoarele drepturi:

a) să participe la ședințele Comisiei de evaluare și să dea explicații verbale;

b) să fie asistat de un avocat sau de un avocat stagiar pe parcursul procedurii de evaluare;

c) să ia cunoștință de materialele evaluării, cu cel puțin 3 zile până la audiere;

d) să prezinte, în formă scrisă, date și informații suplimentare pe care le consideră necesare în

vederea înlăturării suspiciunilor privind integritatea sa, dacă a fost în imposibilitatea de a le

prezenta anterior;

e) să conteste decizia Comisiei de evaluare.”

caracter civil” nu poate fi interpretată doar printr-o referință la dreptul intern al

statului pârât; este vorba de o noțiune „autonomă”, care reiese din Convenție.

Art. 6 §1 se aplică indiferent de calitatea părților, de natura legislației ce

reglementează modul de stabilire a „contestației” (lege civilă, comercială,

administrativă etc.) și de autoritatea competentă să o soluționeze (instanță de drept

comun, organ administrativ etc.) [Georgiadis împotriva Greciei, §34; Bochan

împotriva Ucrainei (nr. 2) (MC), §43; Naït-Liman împotriva Elveției (MC), §106].

unei „contestații” (în limba engleză „dispute”). În plus, trebuie să se întemeieze pe

un „drept” care să poată fi pretins, cel puțin în mod credibil, recunoscut în dreptul

intern, indiferent dacă acest drept este sau nu protejat de Convenție. Trebuie să fie

vorba despre o contestație reală și serioasă, care poate privi atât existența însăși a

dreptului, cât și întinderea sa sau modalitățile sale de exercitare. În sfârșit, rezultatul

11

procedurii trebuie să fie în mod direct decisiv pentru dreptul „civil” în cauză, o

legătură foarte slabă ori consecințe îndepărtate nefiind suficiente pentru ca art. 6 §1

să fie aplicabil [Regner împotriva Republicii Cehe (MC), §99; Károly Nagy

împotriva Ungariei (MC), §60; Naït-Liman împotriva Elveției (MC), §106].

CEDO, a Hotărârii Curții Constituționale nr. 5 din 14 februarie 2023 și articolul 12

alin. (4) din Legea nr. 26/2022, pentru a stabili dacă în cadrul procedurii de evaluare

reluate Comisia de evaluare a admis unele erori procedurale grave, care afectează

caracterul echitabil al procedurii de evaluare, urmează a fi verificat faptul dacă

reclamantului Vladislav Guțan i-au fost respectate drepturile procedurale prevăzute

de lege specială.

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în temeiul Legii nr. 26/2022,

prevede că:

„La evaluarea conformității cu criteriul de integritate etică, Comisia poate lua în considerare

seriozitatea sau gravitatea, contextul adiacent și premeditarea asociată oricărui incident de

integritate etică și, în cazul incidentelor minore, dacă a existat o perioadă de timp suficientă fără

incidente ulterioare. La determinarea gravității, Comisia va lua în considerare toate circumstanțele,

care să cuprindă, dar fără a se limita la următoarele: a. dacă incidentul a fost un eveniment singular;

b. lipsa unor prejudicii sau producerea de prejudicii nesemnificative în adresa intereselor private

sau publice (inclusiv încrederii publice) – cum ar fi o încălcare obișnuită a regulamentului rutier;

c. sau care nu este perceput de către un observator obiectiv drept atitudine lipsită de respect față

de ordinea socială care decurge din nerespectarea regulilor și regulamentelor.”

de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare a judecătorilor și procurorilor, în temeiul Legii nr. 26/2022:

„Veniturile sau cheltuielile nedeclarate sunt relevante pentru integritatea financiară, în măsura

în care acestea nu au fost declarate veridic, dar și pentru integritatea etică, inclusiv, dar fără a se

limita la, în măsura în care se referă la venituri secundare interzise, evaziune fiscală sau încălcarea

prevederilor privind combaterea spălării banilor.

Anexa definește metoda de calcul a averii nedeclarate.”

2017 stipulează că:

„(1) Climatul de integritate instituțională se cultivă prin realizarea următoarelor măsuri:

c) respectarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale.

d) respectarea regimului juridic al conflictelor de interese;

(3) Nerealizarea măsurilor prevăzute la alin. (1) duce la compromiterea climatului de

integritate instituțională și a integrității în sectorul public, la apariția manifestărilor de corupție, la

afectarea interesului public și atrage declanșarea măsurilor de control al integrității în sectorul

public de către autoritățile anticorupție responsabile sau alte autorități cu competențe specifice,

precum și răspunderea conducătorilor entităților publice și a agenților publici, în modul stabilit de

cap. VI.”

12

procurorilor, aprobat prin Hotărârea Adunării Generale a Procurorilor nr. 4 din 27

mai 2016, procurorii se află în serviciul societății, sunt responsabili de conduita lor

și au datoria ca prin fiecare acțiune și decizie să onoreze jurământul depus,

respectând cele mai înalte standarde de etică și conduită potrivit principii stabilite,

printre care și principiul integrității.

Generale a Procurorilor nr. 4 din 27 mai 2016, este consfințit principiului integrității,

potrivit căruia procurorul inter alia trebuie să respecte cele mai înalte standarde de

integritate și responsabilitate pentru a asigura încrederea societății în procuratură; să

se abțină de la luarea deciziilor atunci când interesele sale, ale persoanelor înrudite

prin sânge, adopție, afinitate sau ale altor persoane apropiate familiei sale ar putea

influența corectitudinea deciziilor; să nu facă promisiuni privind deciziile pe care

urmează să le ia, să se comporte onest și decent, prin exemplul personal, să creeze o

reputație impecabilă a procurorului; să nu ofere temei de a se considera drept o

persoană pretabilă comiterii unor acte de corupție sau abuzuri (pct. 6.3.1, 6.3.3, 6.3.5

și 6.3.6 din Codul de etică al procurorilor).

ARGUMENTELE PĂRȚILOR

a. Argumentele reclamantului

și a candidat la funcția de membru al Colegiului de disciplină și etică din subordinea

Consiliului Superior al Procurorilor, iar din aceste considerente a fost supus

procedurii de evaluare a candidaților la funcția de membru în organul de

administrare a judecătorilor și procurorilor conform procedurii și criteriilor

reglementate de Legea nr. 26/2022 privind unele măsuri aferente selectării

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor. Evaluarea a fost efectuată de către Comisia de evaluare a

procurorilor.

Comisiei la 15 decembrie 2023 în vederea evaluării pentru funcția de membru în

Colegiul pentru selecția și evaluarea procurorilor din subordinea CSP, în temeiul art.

9 alin. (1) din Legea nr. 26/2022.

evaluării și a solicitat ca el să completeze și să prezinte declarația de avere și interese

personale pentru ultimii cinci ani, care include lista persoanelor apropiate din

sistemul judiciar, al procuraturii și din serviciul public, și un chestionar privind

integritatea etică, în termen de 7 zile, în conformitate cu art. 9 alin. (2) din Legea nr.

26/2022. Reclamantul a prezentat la 29 decembrie 2023 declarația pentru ultimii

cinci ani și chestionarul privind integritatea etică completat.

tuturor chestiunilor abordate de Comisie, totuși, la 1 octombrie 2024, Comisia a

13

notificat reclamantul că a identificat anumite aspecte, în privința cărora există dubii

cu privire la respectarea criteriilor de integritate financiară și etică și l-a invitat să

participe la o audiere publică, în temeiul art. 12 alin. (1) din Legea nr. 26/2022.

26 din 11 decembrie 2024 cu privire la candidatura lui Vladislav Guțan, candidat la

funcția de membru al Colegiului de disciplină și etică din subordinea Consiliului

Superior al Procurorilor în care se conține soluția prin care: „în temeiul art. 8 alin.

(2) lit. c) din Legea nr. 26/2022, Comisia a decis: candidatul nu întrunește criteriul

de integritate etică, întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de

către candidat a criteriului de integritate etică și, prin urmare, nu promovează

evaluarea”.

privire la candidatura lui Vladislav Guțan, candidat la funcția de membru al

Colegiului de disciplină și etică din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor,

este un act administrativ individual defavorabil ilegal.

Comisiei de evaluare în partea ce ține de: Apartament dobândit la preț preferențial

în anul 2011 și vândut în anul 2018 la un preț potențial subestimat; Un apartament

în România, (pretins n.n.) dobândit de familia candidatului în anul 2024.

cauzele de contencios administrativ soluționate anterior privind procedura de pre-

vetting este constatat cu autoritatea de lucru judecat că, textul „dubii serioase” nu

este compatibil cu formalismul și subiectivismul din partea autorității publice pârâte,

acest standard ține de rezultatul evaluării probei pentru a putea fi considerată stabilită

o circumstanță de fapt la nivel ridicat de probabilitate, altul decât standardul în afara

oricărui dubiu.

logice Comisiei, veridice contextului social-economic al Republicii Moldova, atunci

probabilitatea că un fapt a fost într-un fel sau altul, balansează, iar orice dubiu trebuie

tratat în favoarea candidatului, și este un principiu înrădăcinat în idea statului de

drept.

indicat că, în situații similare, Comisia de evaluare a acționat diferit, chiar dacă,

pretinsele încălcări sunt similare.

constituționale fundamentale ale Constituției și acordă un drept subiectiv. Interzice

tratarea acelorași fapte în mod inegal sau a lucrurilor inegale în același mod, cu

excepția cazului în care o abordare diferită ar fi justificată în mod obiectiv. Această

formulare tradițională definește, de asemenea, structura de bază controversată și,

prin urmare, secvența de examinare. Întrebarea de bază este întotdeauna justificarea,

14

adică dacă ponderea tratamentului (ne) egal este compensată de motivele de fapt

relevante. Gradul de justificare cerut variază în funcție de gravitatea materială a

tratamentului inegal și poate varia de la un simplu test arbitrar la un test bazat pe

aspecte de proporționalitate.

în anul 2018 la un preț potențial subestimat, reclamantul consideră că, chestiunile de

fapt abordate de Comisie nu se ridică la nivelul de severitate pentru ca să fie

constatate „dubii serioase” privind conformitatea candidatului cu criteriul de

integritate etică, conform art. 8 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 26/2022.

supra, a subliniat reclamantul că acest pretins incident a fost un eveniment singular;

nu a cauzat prejudicii semnificative în adresa intereselor publice, nu poate fi

percepută de către un observator obiectiv drept atitudine lipsită de respect față de

ordinea socială care decurge din nerespectarea regulilor și reglementărilor.

Comisia ia în considerare faptul că, la vânzarea apartamentului „B”, candidatul nu

ar fi fost scutit de la plata impozitului pe creșterea de capital rezultată din vânzarea

unei locuințe de bază (art. 40 alin. (6) din Codul fiscal (redacția din martie 2018)),

deoarece apartamentul „B” nu era locuința sa de bază, așa cum era definită la art. 5

pct. 46) din Codul fiscal (redacția din martie 2018) și ar fi trebuit să plătească impozit

pe creșterea de capital după vânzarea apartamentului „B”. Prin urmare, candidatul a

avut interesul de a ascunde o potențială creștere de capital, prin indicarea unui preț

de vânzare sub valoarea cadastrală. Având în vedere faptele și circumstanțele

menționate în alineatele de mai sus, Comisia are dubii serioase cu privire la prețul

de vânzare al apartamentului „B”, indicat în contractul de vânzare-cumpărare din

anul 2018”.

proprietarul de facto al apartamentului din str. Melestiu, este dna Grecu Nadejda. În

aceste condiții, reclamantul a comunicat că dacă în legătură cu înstrăinarea acestui

bun imobil ar fi apărut o obligațiune fiscală, aceasta ar fi fost obligațiunea dnei Grecu

Nadejda și nu obligațiunea fiscală a reclamantului care să fi fost posibil a fi reținută

cu efecte negative pentru cariera acestuia.

privință, a prezentat toate dovezile de care dispune, totuși în același timp reclamantul

nu a putut proba fapte inexistente (existența unui pretins alt preț, mai mare), astfel

reclamantul nu a putut proba o negație. Or, Comisia pornind de la o prezumție falsă,

solicită probarea unor circumstanțe imposibile, fapt ce rezultă din concluzie greșită.

Prin urmare, nu poate fi pusă în sarcina reclamantului, probațiunea unor

circumstanțe inexistente (a se vedea cauza Miron Aliona, hotărârea CSJ din

01.08.2023).

cumpărare a unor bunuri mobile și imobile a fost frecvent abordată de Comisie în

15

privința diferitor candidați evaluați. Problema cea mai serioasă în această privință,

este faptul că abordările Comisiei de evaluare (atât Comisia de evaluare a de

evaluare a procurorilor cât și Comisia de evaluare a judecătorilor) au fost

neuniforme, diferite în cazuri similare, fără ca să fie invocat un motiv suficient și

excepțional care pentru un observator obiectiv ar fi suficient să justifice această

diferență de tratament, în această parte art. 137 din Codul administrativ la fel este

incident, așa după cum este expus infra.

Comisia de evaluare a constatat că candidatul prin nedeclararea sumei de 213 927

de lei (est. 11 000 euro) la momentul depunerii declarației de avere și interese

personale pentru anul 2019, a încălcat regimul juridic al declarării averii și

intereselor personale reglementat de Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și

a intereselor personale. Însă, în urma cercetării mult aspectuale, complete și

obiective a informației colectate, Comisia constată că această încălcare nu se ridică

la nivelul gravității care ar stabili necorespunderea candidatului cu criteriile de

integritate etică prevăzute la art. 8 alin. (2) din Legea nr. 26/2022.

la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor a constatat că prețul de achiziție declarat a unui automobil procurat de

candidat a fost cu 200 000 de lei mai mic decât valoarea acestui automobil stabilită

de Serviciul Vamal, totuși explicațiile oferite de candidat au atenuat preocupările

Comisiei cu privire la acest aspect. Este de remarcat că în acel caz, deși candidatul

nu a oferit acte sau documente suplimentare, Comisia a crezut explicațiile

candidatului. Nu există nici un motiv plauzibil, de ce în cazul reclamantului Comisia

nu a crezut explicațiilor și argumentelor reclamantului. Tot în cazul respectiv,

prezentat instanței de judecată pentru compararea exercitării abuzive a discreției

administrative și inegalității de tratament, Comisia de evaluare a constatat că „La 20

iunie 2014, candidatul și soția sa au achiziționat un apartament cu suprafața de 31,1

m.p. în mun. Chișinău. Prețul indicat în contract a fost de 165 488 de lei (est. 8 883

euro) și reflectă valoarea cadastrală. Acest apartament a fost vândut la data de 8 iunie

2017 la același preț contractual indicat în contractul din 2014. În declarațiile sale

anuale pentru anii 2014 și 2017, candidatul a indicat această sumă atât pentru prețul

de cumpărare, cât și pentru prețul de vânzare. Candidatul a informat Comisia, însă,

că prețul real convenit, atât pentru cumpărarea apartamentului în anul 2014, cât și

pentru vânzarea acestuia în anul 2017, a fost de 27 000 euro (est. 503 010 lei)”. Tot

în acest caz Comisia de evaluare a constatat că „La 10 iulie 2017, candidatul și soția

sa au cumpărat un teren și o casă în com. Stăuceni, mun. Chișinău cu 980 000 de lei

(est. 47 047 euro). Prețul pare să fi fost în concordanță cu valoarea de piață pentru

imobile comparabile în acea zonă în anul 2017, dar mai mic decât valoarea cadastrală

a casei în declarația sa anuală pentru 2018 și în declarațiile anuale ulterioare,

candidatul a inclus sistematic valoarea reală în loc de cea cadastrală”.

reclamantului, în acel caz, Comisa de evaluare a concluzionat că „Deși Comisia

16

consideră că este ne-etic să accepți includerea unui preț în contractul de vânzare-

cumpărare pentru un apartament despre care candidatul știe că nu este prețul corect,

Comisia concluzionează că, având în vedere circumstanțele specifice din acest caz,

incidentul nu atinge nivelul de gravitate care să constituie o nerespectare a criteriului

de integritate etică. În acest context, Comisia a luat în considerare faptul că

implicarea candidatului în tranzacțiile de cumpărare și vânzare pentru acest

apartament constituie un eveniment izolat, care a avut loc în urmă cu nouă ani și că

candidatul a fost transparent în acest aspect pe parcursul evaluării. De asemenea,

Comisia ia în considerare faptul că implicarea sa în această tranzacție nu a oferit

niciun beneficiu financiar candidatului”.

semnificativ mai formalistă, severă și subiectivistă în situația sa de către Comisia de

evaluare. Asta în condițiile în care nu există o justificare excepțională pentru o astfel

de diferență de tratament a unor situații similare.

candidatului în anul 2024, Comisia a indicat în decizia contestată că „l-a întrebat de

două ori pe candidat dacă el sau rudele sale dețineau bunuri sau dacă aveau vreun

drept de proprietate asupra unor bunuri în Romania. Candidatul a răspuns negativ de

ambele ori”.

cooperarea în comunicarea cu Comisia. De asemenea, reclamantul a răspuns concret

la întrebările Comisiei, a prezentat acte, informații solicitate, iar după audierea

publică a expediat acte suplimentare, necesitatea cărora a apărut ad-hoc. Prin aceasta

reclamantul a respectat art. 4 din Regulamentul de evaluare al Comisiei.

exactitate la întrebările care i-au fost adresate la acest subiect.

vânzare- cumpărare din 4 martie 2024 este ambiguu în ceea ce privește momentul în

care apare dreptul de proprietate, Comisia a considerat că nu ar exista nici o îndoială

că, prin semnarea promisiunii la 4 martie 2024, candidatul ar fi devenit dator

companiei de construcții cu o sumă considerabilă de bani.

nr.133 declarația se depune anual, până în data de 31 martie, indicând-se veniturile

obținute de către subiectul declarării împreună cu membrii de familie,

concubinul/concubina lui în anul fiscal precedent, de asemenea bunurile deținute și

interesele personale prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b)-m) la data depunerii declarației.

2023 la data de 12.03.2024.

04.03.2024 nu era intrată în vigoare și nu producea efecte nici pentru părți și nici nu

era opozabilă pentru terți și autoritățile din Romania și Republica Moldova. Asta

17

deoarece textul din Promisiunea bilaterală de vânzare- cumpărare din 04.03.2024

care prevedea momentul intrării ei în vigoare era destul de cert și clar: „pct.4.2

Prezenta promisiune intră în vigoare din momentul alimentării contului bancar al

Promitentei Vânzătoare, respectiv momentul în care suma de bani va credita contul

Promitentei Vânzătoare”.

Tophause” a avut loc la 20.03.2024 și 29.03.2024, fapt probat de transferurile

bancare și constatat de către Comisie. În cazul în care creditarea contului Promitentei

Vânzătoare nu ar fi avut loc, Promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare din

04.03.2024 nu ar fi intrat niciodată în vigoare.

declarației - 12.03.2024 nici o obligație financiară a membrilor familiei Guțan față

de SRL „KBK Tophause” și nici a SRL „KBK Tophause” față de familia Guțan de

a le înstrăina un apartament. Această obligașie a apărut și a devenit certă doar după

efectuarea primei creditări a contului SRL-lui, adică la data de 20.03.2024.

conținutul deciziei contestate.

procedurale grave care au dus la inechitatea procedurii de evaluare. Or, Comisia s-a

expus în decizia contestată asupra acestor circumstanțe, care nu au fost puse în

discuție și supuse audierilor publice la care reclamantul a participat. El nu a fost

chestionat în cursul audierilor despre data intrării în vigoare a Promisiunii bilaterale

de vânzare-cumpărare din 04.03.2024 și momentul apariției obligației lui de a o

declara în declarația de avere și interese personale. Odată ce aceste aspecte nu erau

clare pentru Comisie și erau semnificative pentru promovarea sau nepromovarea

evaluării, ele urmau a fi puse în discuție cu reclamantul căruia urma să i se ofere

dreptul de a depune explicațiile și informațiile necesare la subiect. Asta deoarece

dreptul său de a se apăra în cursul evaluării (art. 12 alin. (4) din Legea nr. 26/2022)

nu este unul abstract și iluzoriu, ci trebuie să fie unul efectiv și practic.

b. Argumentele pârâtei

cererea de chemare în judecată depusă de Guțan Vladislav, considerând acțiunea

depusă neîntemeiată și care urmează a fi respinsă.

reclamantului în conformitate cu Legea privind unele măsuri aferente selectării

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022.

Vladislav la funcția de membru al Colegiului de disciplină și etică din subordinea

Consiliului Superior al Procurorilor a fost emisă în urma evaluării realizate cu

respectarea în întregime a Legii nr. 26/2022.

18

succesive, prevăzute de art. 9-12 din Legea nr.26/2022: inițierea procesului:

acumularea datelor inițiale și depunerea declarației de avere și interese personale,

acumularea informației, elucidarea neclarităților depistate, prin solicitarea și

obținerea de la candidat a datelor și informațiilor suplimentare, aprecierea

materialelor acumulate, cu respectarea marjei de discreție a Comisiei, luarea

cunoștinței cu materialele evaluării de către candidat, cu cel puțin 3 zile până la

audiere, audierea candidatului și prezentarea post-audiere a datelor și informațiilor

suplimentare, emiterea deciziei motivate privind constatarea promovării sau

nepromovării evaluării.

sa, prevăzute de Legea nr.26/2022. În particular, atunci când a constatat anumite

neclarități, Comisia a oferit reclamantului posibilitatea de a le elucida, prin

prezentarea datelor și informațiilor suplimentare (în sensul art. 10 alin.(7) din Legea

nr.26/2022), oferind un termen suficient (fapt confirmat implicit de către reclamant

prin prezentarea datelor și informațiilor suplimentare). Mai mult ca atât, atunci când

reclamantul a furnizat documente, acestea au fost luate în considerare de către

Comisie, reclamantului fiindu-i asigurat pe deplin dreptul de a înlătura orice

potențiale suspiciuni privind integritatea sa.

procesului de evaluare. În faza inițială este în obligația Comisiei de a acumula date

și informații, făcând uz de competențele sale legale și cu respectarea obligațiilor

legale. Însă, odată cu apariția unor neclarități și în scopul elucidării acestora,

Comisia oferă candidatului posibilitatea de a prezenta date și informații

suplimentare.

statutul profesional al candidatului. Comisia nu substituie și nu preia funcțiile

vreunui organ public din Republica Moldova (inclusiv a organelor de urmărire

penală). În speță, Comisia a respectat cu strictețe obiectul mandatului său, fiind

explicită în dispozitivul Deciziei că, Comisia a decis: candidatul nu întrunește

criteriile de integritate financiară și etică, întrucât s-au constatat dubii serioase cu

privire la respectarea, de către candidat, a criteriilor de integritate etică și financiară

și, prin urmare, nu promovează evaluarea. Decizia este, deci, în strictă conformitate

cu prevederile art. 13 alin.(5) din Legea nr.26/2022.

stabilit de lege, și anume verificarea integrității etice și a integrității financiare a

candidaților, raportată la criteriile de integritate etică și financiară. Însăși legea

stabilește când, în ce situație, candidatul nu promovează evaluarea, precum urmează:

Se consideră că un candidat nu întrunește criteriile de integritate dacă s-a constatat

existenta unor dubii serioase privind conformitatea candidatului cu cerințele

prevăzute la art. 8, care nu au fost înlăturate de către persoana evaluată.

19

constatarea Comisiei privind existența dubiilor serioase privind corespunderea

candidatului cu criteriile de integritate etică și financiară, și posibilitatea

candidatului de a desființa aceste dubii.

reclamantului posibilitatea de a înlătura orice dubiu, prin date și informații

suplimentare. În fiecare dintre adresările sale către reclamant (din 14 iunie 2024, 22

iulie 2024 și 11 septembrie 2024), Comisia a făcut referire la temeiul legal și a oferit

reclamantului posibilitatea prezentării actelor suplimentare.

precum urmează: Decizia privind nepromovarea evaluării constituie temei juridic

pentru neadmiterea candidatului la alegeri sau concurs. Decizia se expediază

organelor competente potrivit legii pentru examinarea încălcărilor depistate, însă

constatările din decizie nu au o valoare probantă pentru orice alte proceduri sau

procese. Menționează că, în speță, nimic nu îl împiedică pe reclamant să continue

cariera profesională și exercitarea activității sale.

candidatului, rezultă direct și din Nota informativă la proiectul acestei legi, „Reținem

că rezultatul evaluării integrității candidaților la funcțiile de membri ai CSM, CSP

și organele specializate ale acestora nu va avea nici un efect asupra carierei acestora

în calitate de judecători sau procurori. Evaluarea propusă prin intermediul

prezentului proiect se face doar în raport cu funcția pentru care se candidează și nu

are drept scop evaluarea aptitudinilor profesionale ale candidaților”, iar potrivit

prevederilor art.71 alin.(4) din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative, la

interpretarea actului normativ se ține cont de nota informativă care a însoțit proiectul

actului normativ.

nr.26/2022, or, în urma evaluării integrității etice și financiare a candidatului, în baza

datelor și informațiilor primite de la candidat și terți, Comisia constată dacă există

sau nu dubii serioase privind conformitatea candidatului cu criteriile legale de

integritate. Legea nr.26/2022 stabilește expres și explicit marja de discreție a

Comisiei la efectuarea constatărilor sale, prin urmare, soluția oferită de Comisie,

prin decizia de constatare a promovării sau nepromovării evaluării, reprezintă o

apreciere, după intima sa convingere, a faptului dacă există sau nu dubii serioase

privind conformitatea candidatului cu criteriile de integritate financiară și etică. Cu

alte cuvinte, Comisia nu constată existenta sau lipsa conformității candidatului cu

criteriile de integritate, ci doar existenta sau lipsa dubiilor serioase privind

conformitatea. Or, anumite circumstanțe faptice ar putea fi suficiente pentru a

constata că există dubii serioase privind conformitatea, dar în același timp, ar putea

fi insuficiente pentru a constata lipsa de conformitate.

20

serioase cu privire la conformitatea reclamantului cu criteriile de integritate etică și

financiară ține de oportunitatea Deciziei.

justiției care poate examina actul administrativ numai sub aspectul legalității lui,

inclusiv pentru conformarea acestuia scopului legii. Asta deoarece oportunitatea

actului administrativ derivă din capacitatea pe care o are organul care emite actul de

a alege, dintre mai multe soluții posibile și egale, în aceeași măsură pe cea care

corespunde cel mai bine interesului public care trebuie satisfăcut. Dacă legalitatea

face trimitere la litera legii, apoi oportunitatea urmărește corespunderea cu spiritul

legii.

publică trebuie să respecte legalitatea, dar, în același timp, ea are nevoie și de o

anumită libertate de acțiune, ținând seama de faptul că unele măsuri nu pot fi

apreciate pe cale generală, ci doar în contact direct cu realitatea administrativă,

fiindu-i, astfel, lăsat chiar prin lege un anumit grad de libertate de a alege între mai

multe soluții posibile și care este cunoscut în doctrină ca fiind puterea discreționară

a administrației.

apreciind în baza criteriilor de conformitate stabilite de Legea nr.26/2022, raportate

la circumstanțele de fapt rezultate din datele și informațiile acumulare (inclusiv cu

concursul reclamantului), dacă există sau nu dubii serioase privind conformitatea

reclamantului cu criteriile de integritate etică și financiară. Decizia emisă în acest

sens reprezintă realizarea acestei puteri discreționare care nu poate fi supusă unui

control judiciar.

s-ar referi la cazurile unor acțiuni deosebit de arbitrare și inoportune ale emitentului

care conduc la ilegalitate. Așa zisa oportunitate care să poată face obiectul

controlului instanței se referă la situațiile în care starea de inoportunitate este atât de

flagrantă încât ar conduce la ilegalitate, respectiv emiterea actului prin deturnare de

putere sau cu încălcarea competenței.

Curții Supreme de Justiție, or reclamantul nu a argumentat din ce motiv constatările

din alte decizii ale CSJ ar fi aplicabile în prezenta cauză. Dimpotrivă, reclamantul

invocă în mod general anumite extrase din câteva decizii ale CSJ fără nici o

explicație aferentă relevanței acestora. Totodată, constată că reclamantul omite să

invoce în fața instanței și altă jurisprudență a CSJ, unde aceasta în egală măsură a

făcut o serie de constatări pe marginea cauzelor referitoare la deciziile emise urmare

a evaluării efectuate în baza Legii nr.26/2022. Consideră că reclamantul urma să

acționeze cu bună-credință și să invoce în mod obiectiv jurisprudența CSJ care are

ca obiect verificarea legalității deciziilor emise în urma evaluărilor realizate conform

Legii nr.26/2022.

21

conceptului „dubii serioase” prevăzut de Legea nr.26/2022. De fapt, contrar

alegațiilor reclamantului, notează că deși noțiunea de „dubiu serios” nu este definită

în Legea nr.26/2022, acest fapt nicidecum nu constituie un temei de a oferi

interpretări eronate a acestei noțiuni, or este evident că înțelegerea noțiunii de dubiu

serios poate fi dedus din sensul obișnuit al acestor cuvinte.

unui termen contestat poate fi dedus nu doar cu ajutorul consultanței juridice de

specialitate, ci si din sensul obișnuit al acestuia (a se vedea Berardi și Mularoni v.

San Marino, 10 ianuarie 2019, §54)9. Astfel, înalta Curte a stabilit că instanțele

judecătorești pot stabili caracteristicile esențiale ale obligațiilor pecuniare doar în

baza textului care îl specifică, adică prin aplicarea simplă a regulilor de interpretare

lingvistică. (pct. 29 din Decizia nr. 122/2019).

Constituțională a analizat noțiunea de dubiu serios, constatând caracterul

constituțional al acesteia și statuând că: „Curtea constată că textul criticat instituie

un standard de probă aplicabil procedurii de evaluare. Astfel, atunci când Comisia

de evaluare trebuie să decidă cu privire la integritatea unui candidat, ea trebuie să

constate dacă există sau nu dubii serioase cu privire la respectarea criteriilor de

integritate etică și financiară de către candidat, stabilite de articolul 8 din Lege.

Curtea reține că definirea standardelor de probă implică în mod inevitabil utilizarea

unor texte flexibile. În acest caz, standardul de probă stabilit de legislator urmărește

să ghideze Comisia de evaluare la aprecierea rezultatelor evaluării.”

prevederile Codului administrativ și anume Cartea I (Dispoziții generale) și Cartea

II (Procedura administrativă). Aceste norme însă nu sunt aplicabile în speță, în

virtutea prevederile speciale din Legea nr.26/2022, or potrivit art.14 alin.(6) din

Legea nr.26/2022, Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă

în conformitate cu procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite

prin prezenta lege, și nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare,

alegerilor sau concursului la care participă candidatul respectiv. Constată că, doar

procedura de judecare a cauzelor și anume procedura contenciosului administrativ

(Cartea III) din Codul administrativ sunt aplicabile în speță; nu și prevederile din

Codul administrativ care reglementează procedura administrativă (Cartea II); iar în

raport cu procedura în fata Comisiei, se aplică prevederile legii speciale (Legea

nr.26/2022) și Regulamentul Comisiei.

judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative nr. 252/2023:

„Comisiile de evaluare (inclusiv Comisia de evaluare a procurorilor) nu sunt

autorități publice în sensul prevederilor Codului administrativ. Activitatea acestora

nu este publică, cu excepțiile stabilite de prezenta lege și de regulamentele de

organizare și funcționare ale acestora. Astfel, fiind cert că prevederile Codului

22

administrativ (Cartea I si II) nu sunt aplicabile în prezenta cauză din motiv că

Comisia nu este o autoritate publică în sensul Codului administrativ.

emită o decizie favorabilă de promovare a reclamantului, or, Comisia are o anumită

marjă de discreție, pe care a respectat-o corespunzător. În virtutea prevederilor art.10

alin.(9) din Legea nr. 26/2022, Comisia apreciază materialele acumulate cu

concursul candidatului și terțelor persoane după intima sa convingere. În aprecierea

sa, Comisia de evaluare nu depinde de constatările altor organe cu competențe în

domeniul respectiv - art. 8 alin. (6) din Legea nr. 26/2022. Or, în caz contrar ar

rezulta că Legea nr. 26/2022 s-ar aplica mecanic în sensul că toți candidații ar trebui

în mod obligatoriu promovați. O astfel de concluzie este însă contrară scopului Legii

nr. 26/2022, așa cum el a fost definit chiar de lege (preambul, art. l) și explicat în

Nota informativă aferentă, de care, se va ține cont la interpretarea legii, inclusiv în

judecată.

ar ridica la nivelul de severitate pentru ca să fie constatate dubii serioase, însă atrage

atenția că această chestiune reprezintă un aspect de oportunitate care nu poate fi pus

în discuție din punctul de vedere a legalității Deciziei. Asta deoarece pretinsa lipsă

a nivelului de seriozitate nicidecum nu poate fi calificată drept o circumstanță care

ar putea duce la promovarea reclamantului și nici o eroare procedurală gravă care ar

fi afectat caracterul echitabil al procedurii de evaluare. Prin urmare, această

chestiune nu poate fi pusă în discuție, fiind irelevantă pentru analiza legalității

Deciziei.

circumstanțele din cauza Lozan și cauza Lealin, or în cauza Lozan, au fost analizate

circumstanțe aferente nedeclarării unor economii, și nu neplata impozitelor în

legătură cu creșterea de capital. Mai mult în cauza Lozan Comisia a clarificat că

nedeclararea economiilor a reprezentat o omisiune, fapt confirmat inclusiv prin

abilitatea candidatului de a acoperi cheltuielile cu veniturile disponibile și soldul

pozitiv rămas.

circumstanțele din cauza Lealin, or, în cauza Lealin, candidatul a prezentat mai

multe probe care au înlăturat dubiile Comisiei în ceea ce privește prețul de

achiziționare și vânzare a imobilului. În plus, Comisia de evaluare a constatat că în

acel caz tranzacția nu a oferit nici un beneficiu financiar candidatului, spre deosebire

de prezenta cauză unde a fost indicat asupra neplății impozitului pe venit în legătură

cu creșterea de capital.

și, respectiv, nu pot fi invocate în contextul unei pretinse atitudini discriminatorii.

„ce ține de afirmația reclamantului că a fost supus unui tratament diferențiat în raport

cu alți candidați care au fost evaluați pozitiv în situații similare, Completul de

23

judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție constată că aceasta nu a fost

probată. Astfel, instanței nu i-au fost relevate acele situații comparabile și care ar fi

identice sau aproape identice situației reclamantului, pentru a fi supuse analizei dacă

într-adevăr așa s-a procedat. Astfel se deduce că sunt absolut neîntemeiate alegațiile

reclamantului, precum că Comisia și-ar fi exercitat discreția sa în mod diferit.”

reclamantul se contrazice în poziția sa cu privire la pretinsa lipsă a obligației sale de

plată în baza promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare din 4 martie 2023

(promisiunea bilaterală), or, pe de o parte, reclamantul pretinde că nu avea o

obligație de plată față de compania promitentă vânzătoare la data depunerii

declarației de avere și interese pentru 2023 (12.03.2024), pe motiv că Promisiunea

bilaterală nu intrase în vigoare la acea dată; iar, pe de altă parte, însăși în pct. 4.2 din

Promisiunea bilaterală (citată chiar de reclamant) se indică despre faptul că, Prezenta

promisiune intră în vigoare din momentul alimentării contului bancar al Promitentei

Vânzătoare, respectiv momentul în care suma de bani va credita contul Promitentei

Vânzătoare.

intrarea în vigoare a acesteia era condiționată de executarea prealabilă a obligației

de plată de către reclamant. Cu alte cuvinte: - mai întâi, reclamantul avea o obligație

de plată (care exista la data depunerii declarației de avere și interese pentru 2023),

iar - după executarea acesteia (i.e. după efectuarea plății) urma să intre în vigoare

această promisiune.

plată fără a avea o atare obligație, asta deși o obligație nu poate apărea după

executarea acesteia, ci dimpotrivă obligația se stinge prin executare.

Codul civil al României rezultă că, promisiunea de vânzare-cumpărare generează

obligații personale de a încheia contractul de vânzare promis.

obligația de a încheia un contract de vânzare-cumpărare, și nu la obligația de plată a

unei sume de bani. Tocmai din acest motiv intrarea în vigoare a unei atare promisiuni

poate fi condiționată de executarea unei obligații de plată.

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că, decizia Comisiei de evaluare a procurorilor

nr. 26 din 11 decembrie 2024, a fost notificată reclamantului la 26 decembrie 2024.

Astfel, în speță reclamantul a respectat prevederile art. 14 alin.(1) din Legea nr.

26/2022, deoarece cererea de contestare a fost depusă la 31 decembrie 2024..

special învederează că, în aplicarea supremației dreptului, instanța judecătorească de

24

contencios administrativ ține cont de jurisprudența CtEDO. Potrivit acestei

jurisprudențe, obligația instanței judecătorești de motivarea hotărârilor judecătorești

nu poate fi înțeleasă că impunând un răspuns pentru fiecare argument (hot.García

Ruiz v. Spania, 1999, §26). Totuși, orice argument decisiv pentru rezultatul

procedurii necesită un răspuns clar (hot.Ruiz Torija v. Spania, 1994, §30; și, pentru

comparație, Petrović și Alții v. Muntenegru, 2018, §43), în special argumentele cu

privire la drepturile și obligațiile garantate de Convenția Europeană pentru

Drepturile Omului (hot.Fabris v. Franța, 2013, §72 in fine; Paun Jovanović v. Serbia,

2023, §108).

a. Relația dintre Codul administrativ și Legea nr. 26/2022

și Codul administrativ sunt legi organice. Legea nr. 26/2022 a fost votată în lectură

finală după adoptarea Codului administrativ și reglementează în detaliu procedura

de evaluare externă, modul de adoptare a deciziilor Comisiei de evaluare și de

examinare a contestației împotriva deciziilor adoptate în temeiul Legii nr. 26/2022.

Așa, Legea nr. 26/2022 este una specială. Din motivele expuse supra și prin prisma

art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, prioritatea normelor din Legea nr. 26/2022

nu poate genera în această cauză discuții.

anul 2022, după consultarea repetată cu Comisia de la Veneția. Legea a fost adoptată

pentru a asigura integritatea inter alia a membrilor Consiliului Superior al

Magistraturii și a spori încrederea publică în sistemul de justiție. Comisia de la

Veneția a examinat inclusiv necesitatea evaluării externe și a admis că, în contextul

Republicii Moldova, aceasta ar putea avea loc.

este într-o oarecare măsură diferită de prevederile Codului administrativ în ceea ce

privește termenele de procedură, probațiunea, anularea actelor emise de Comisie,

procedura contenciosului administrativ, etc. Având în vedere că Legea nr. 26/2022

este o lege specială în raport cu Codul administrativ, prevederile Legii nr. 26/2022

au prioritate față de celelalte norme din Codul administrativ, iar în cazul aspectelor

nereglementate de Legea nr. 26/2022 prevederile Codului administrativ sunt

aplicabile în măsura în care nu contravin scopului Legii nr. 26/2022. Or, excluderea

integrală de la aplicare a Codului administrativ este imposibilă din punct de vedere

al rolului central și legăturii organice a Codului administrativ cu

domeniile/subdomeniile dreptului administrativ

b. Sarcina probațiunii în cadrul evaluării externe

respectare a proporționalității este o sarcină probatorie exclusivă a autorității

publice. La aspectul dat, Completul de judecată special reiterează că, Legea

nr. 26/2022 are prioritate față de Codul administrativ.

25

sarcina probațiunii trece asupra candidatului pe parcursul procesului reluat de

evaluare. În faza inițială este în obligația Comisiei de a acumula date și informații,

făcând uz de competențele sale legale (art. 6 din Legea nr. 26/2022) și cu respectarea

obligațiilor legale (art. 7 din Legea nr. 26/2022). Însă, odată cu apariția unor

neclarități și în scopul elucidării acestora, Comisia oferă candidatului posibilitatea

de a prezenta date și informații suplimentare (art. 10 alin. (7) din Legea nr. 26/2022).

Prezentarea datelor și informațiilor suplimentare este un drept, nu o obligație, a

candidatului (art. 12 alin. (4) din Legea nr. 26/2022), însă neexercitarea acestui drept

(prin refuz, fățiș sau tacit, ori prin prezentarea unor date incomplete sau

neconcludente) riscă să inducă Comisia la concluzia că există dubii serioase că

candidatul nu întrunește criteriile de integritate (art. 13 alin. (5) din Legea

nr. 26/2022). Respectiv, este în interesul candidatului să preia sarcina probațiunii,

iar acest transfer legislativ nu numai că nu încălcă, dar și protejează efectiv drepturile

candidatului.

candidat a fost dezvoltată la nivel internațional. Astfel, Comisia Europeană pentru

Democrație prin Lege (Comisia de la Veneția) a remarcat că într-un sistem de vetting

și verificări de integritate, poate fi perfect legitim să se transfere sarcina probei de la

stat la judecătorul/procurorul care solicită recrutarea sau ocuparea unei funcții

(Opinia Comisiei de la Veneția nr. 1064/2021 din 09 februarie 2022 cu privire la

dezvoltarea procesului de vetting în sistemul judiciar, Kosovo; §68). Procesul de

redesemnare, pe de altă parte, transformă toți angajații în solicitanți, iar sarcina

probei revine acestor persoane, care trebuie să facă dovada că sunt apte pentru

exercitarea funcției în cauză (ibidem, §95).

probațiunii nu este contrară Constituției, făcând referire la o opinie a Comisiei de la

Veneția. Această inversare a sarcinii probațiunii nu a fost considerată per se arbitrară

nici de către CtEDO (a se vedea hotărărârile Xhoxhaj vs Albania, 2021, §352 și

Sevdari vs Albania, 2022, §130).

c. Cazurile în care CSJ poate admite contestația

contestația doar dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, au fost admise

„unele erori procedurale grave, care afectează caracterul echitabil al procedurii de

evaluare, și că există circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către

candidat”. Această prevedere a apărut în Legea nr. 26/2022 după o hotărâre a Curții

Constituționale din 14 februarie 2023, în care s-a menționat că este admisibil de a

nu anula deciziile Comisiei de evaluare pentru „erori de procedură nesemnificative”.

Curtea Constituțională a acceptat ca controlul judiciar al actelor emise în cadrul

evaluării externe să se limiteze la circumstanțele de fapt care puteau schimba

rezultatul evaluării și la erorile procedurale grave ale Comisiei care afectează

„caracterul echitabil al procedurii de evaluare”.

26

făcut referire la hotărârea CtEDO Pișkin vs Turcia (2020). În §131 al hotărârii

respective, CtEDO a menționat că instanța de judecată trebuie să fie competentă să

examineze toate aspectele centrale ale cauzei. Acestea sunt chestiuni de fapt sau de

drept care, dacă nu ar fi avut loc (în cazul aspectelor de fapt) sau ar fi fost soluționată

în mod opus (în cazul chestiunilor de drept), ar fi dus la o altă concluzie a Comisiei.

contestațiilor depuse conform Legii nr. 26/2022 este una mai limitată decât cea

prevăzută de Codul administrativ. Ea poate anula decizia Comisiei de evaluare doar

în cazurile menționate de Legea nr. 26/2022, iar celelalte temeiuri prevăzute de

Codul administrativ pentru anularea actului administrativ nu sunt aplicabile.

Curtea Supremă de Justiție poate conchide în aceeași cauză că unele dubii serioase

constatate de Comisie nu există, iar alte dubii există. Existența unui singur dubiu

este suficient pentru nepromovarea evaluării externe. După cum rezultă din art. 14

alin. (8) din Legea nr. 26/2022, Curtea Supremă de Justiție nu poate admite

contestația dacă constată existența cel puțin a unui dubiu prevăzut la art. 8 alin. (2)-

(5) al acestei legi.

reținute în Hotărârea nr. 5 din 14 februarie 2023, Completul de judecată special nu

va da apreciere tuturor argumentelor invocate de către reclamantul Vladislav Guțan

în cererea de contestare, ci va răspunde doar criticilor ce se încadrează în criteriile

statuate de către Curtea Constituțională în vederea eventualei admiteri a acțiunii, și

anume ce țin de presupusele erori procedurale grave admise de către Comisia de

evaluare, care ar fi afectat caracterul echitabil al procedurii de evaluare, precum și

celor ce vizează presupusa existență a unor circumstanțe care puteau conduce la

promovarea evaluării de către candidatul Vladislav Guțan.

d. Aplicarea principiilor de mai sus în prezenta cauză

spiritului Legii nr. 26/2022, Comisia de evaluare nu constată dacă un candidat

întrunește sau nu criteriile de integritate și/sau existența a careva încălcări ale

candidaților, ci doar existența sau lipsa unor circumstanțe faptice suficiente ce

permit să se ajungă la concluzia că există dubii serioase privind conformitatea

candidatei cu criteriile legale de integritate sau, după caz, insuficiente pentru a

constata lipsa de conformitate.

serioase privind necorespunderea candidatului cu criteriile de integritate etică și

financiară, aceasta acordă candidatului posibilitatea de a desființa aceste dubii, prin

darea de explicații la întrebările formulate și prezentarea probelor în susținerea

poziției sale.

27

reiterează că, prin decizia nr. 26 din 11 decembrie 2024 cu privire la candidatura lui

Vladislav Guțan, candidat la funcția de membru al Colegiului de disciplină și etică

din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor, în temeiul art. 8 alin. (2) lit. c)

din Legea nr. 26/2022, Comisia a decis: candidatul nu întrunește criteriul de

integritate etică, întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de

către candidat a criteriului de integritate etică și, prin urmare, nu promovează

evaluarea.

(i) apartament dobândit la preț preferențial în anul 2011 și vândut în anul

2018 la un preț potențial subestimat;

(ii) apartament în România, achiziționat și plătit de familia candidatului;

evaluare, pe marginea celor două aspecte financiare și etice descrise supra, raportate

la criteriile de evaluare prevăzute la art. 8 din Legea nr. 26/2022, Completul de

judecată special remarcă următoarele.

viitorilor membri ai Consiliului Superior al Procuraturii (CSP), precum și în vederea

sporirii încrederii societății în activitatea organelor specializate ale CSP, dar și, în

general, în sistemul justiției, conform competențelor atribuite în baza Legii

nr. 26/2022, Comisia de evaluare avea obligația să verifice dacă candidatul

Vladislav Guțan nu a încălcat grav regulile de etică și conduită profesională, dacă

nu a admis, în activitatea sa, acțiuni sau inacțiuni reprobabile, care ar fi inexplicabile

din punctul de vedere al unui profesionist în domeniul dreptului și al unui observator

imparțial, dacă în privința acestuia nu există suspiciuni rezonabile privind comiterea

actelor de corupție, actelor conexe actelor de corupție sau faptelor coruptibile în

sensul Legii integrității nr. 82/2017, precum și dacă nu a încălcat regimul juridic al

declarării averii și intereselor personale, al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, al restricțiilor și/sau al limitărilor, dar și dacă averea

candidatului a fost declarată în modul stabilit de legislație, conform art.8 din Legea

nr. 26/2022.

etică și financiară doar atunci când întrunește pe deplin toți indicatorii stabiliți la

art. 8 alin. (2)-(5) din Legea respectivă, faptul dat rezultă și din art. 5 alin. (1) din

Regulamentul de evaluare al Comisiei de evaluare.

procurorilor, aprobat prin Hotărârea Adunării Generale a Procurorilor nr. 4 din 27

mai 2016, procurorii se află în serviciul societății, sunt responsabili de conduita lor

și au datoria ca prin fiecare acțiune și decizie să onoreze jurământul depus,

respectând cele mai înalte standarde de etică și conduită potrivit principii stabilite,

printre care și principiul integrității.

28

înalte standarde de integritate și responsabilitate pentru a asigura încrederea

societății în procuratură; să se abțină de la luarea deciziilor atunci când interesele

sale, ale persoanelor înrudite prin sânge, adopție, afinitate sau ale altor persoane

apropiate familiei sale ar putea influența corectitudinea deciziilor; să nu facă

promisiuni privind deciziile pe care urmează să le ia, să se comporte onest și decent,

prin exemplul personal, să creeze o reputație impecabilă a procurorului; să nu ofere

temei de a se considera drept o persoană pretabilă comiterii unor acte de corupție

sau abuzuri (pct. 6.3.1, 6.3.3, 6.3.5 și 6.3.6 din Codul de etică al procurorilor).

apartament dobândit la preț preferențial în anul 2011 și vândut în anul 2018 la un

preț potențial subestimat;

constatat că, Guțan Vladislav, în anul 2011, a achiziționat doua apartamente

succesive în mun. Chișinău, pe str. „M”, în modul următor: inițial candidatul a

dobândit un apartament de 75 m.p. (apartamentul „A”) prin intermediul unui

program de preturi preferențiale organizat de PG, pentru care a achitat primele doua

transe în mai si octombrie 2011. Mai târziu în acel an, la 6 decembrie 2011,

candidatul a semnat un contract de cesiune prin care a transferat drepturile si

obligațiile sale aferente apartamentului „A” către o terță parte („A.S.”). Unica

condiție a fost ca ea sa-i plătească echivalentul primelor doua tranșe achitate pentru

apartamentul „A” către compania de construcție, fapt pe care ea l-a și făcut, potrivit

candidatului. Candidatul a declarat că nu mai dispune de documente care să confirme

aceasta tranzacție sau plățile efectuate. Tot la 6 decembrie 2011 (în aceeași zi ca și

tranzacția menționata mai sus, un coleg de-al candidatului („D.G.”) i-a cesionat

candidatului drepturile și obligațiile sale asupra unui apartament (mai mare) pe care

l-a dobândit în același complex rezidențial, cu suprafața de 92,7 m.p. (apartamentul

„B”). Acest contract a inclus și un loc de parcare. Potrivit candidatului, în această

cesiune a apartamentului nu au fost implicați bani, întrucât D.G. încă nu plătise nimic

din prețul (preferențial) al apartamentului către compania de construcție. Deși

contractul de cesiune stipula prețul de 500 de lei achitat pentru această tranzacție,

candidatul a explicat că acesta a fost unul simbolic, minim pentru formarea taxei

notariale. La 2 martie 2016, după ce clădirea a fost data în exploatare de către

compania de construcție, candidatul a înregistrat apartamentul „B” pe numele său.

Prețul total achitat de candidat pentru cele doua bunuri imobile (apartamentul „B”

împreuna cu locul de parcare) către compania de construcție a fost de 37.324 EUR

(est. 682.487 MDL). Fiind întrebat la audiere despre achiziția inițială a

apartamentului „A”, candidatul a declarat ca nu a avut dreptul sa aleagă atunci când

au fost alocate apartamentele și că apartamentul „A” i-a fost atribuit de PG.

Apartamentul nu era potrivit pentru gospodăria ce consta din cinci persoane în sensul

mărimii si al numărului de odăi. Astfel, candidatul a început să caute un apartament

mai mare, care sa aibă cu o odaie mai mult. El a ajuns la un acord cu colegul sau,

D.G., care nu putea face fata obligațiilor financiare pentru apartamentul sau

29

(apartamentul „B”) si, respectiv, era dispus sa transfere apartamentul sau către

candidat. Candidatul a declarat ca mijloacele utilizate pentru a achita prețul

apartamentului „B”, precum și plățile inițiale pentru apartamentul „A”, au provenit

din contribuția financiară a părinților săi, primita la finalul anului 2011, pe care a

primit-o în numerar în MDL. Acesta a mai explicat, în cadrul comunicării scrise cu

Comisia, că banii proveneau din propriile lor economii acumulate de-a lungul anilor

anteriori, în sumă de 700.000 MDL. Comisia a examinat situația financiară a

părinților candidatului și a constatat ca ei aveau destule mijloace pentru a-i dona

aceasta suma de bani.

informal în anul 2016, în baza unui acord verbal si reciproc, pe un apartament din

strada „MS” din mun. Chișinău, care era în proprietatea soacrei sale începând cu

anul 2014. Potrivit explicațiilor candidatului, s-a decis că el urma să rămână

proprietar pentru a evita cheltuielile adiționale aferente înregistrării drepturilor de

proprietate asupra apartamentului „B”. Nu exista vreun contract scris privind acest

schimb între candidat și soacra acestuia și el nu a putut oferi detalii suplimentare.

Totuși, exista un contract de donație, în formă scrisă, din noiembrie 2016, prin care

soacra a donat apartamentul din strada „MS” către soția candidatului. În anul 2018,

candidatul a vândut apartamentul „B” lui V.Ț. la prețul de 561.849,20 MDL (est.

27.516 EUR). Valoarea cadastrală a apartamentului (fără loc de parcare) era de

587.612 MDL, ceea ce înseamnă că prețul de vânzare a apartamentului a fost mai

mic chiar decât valoarea cadastrala. Vânzarea nu a inclus și locul de parcare,

deoarece cumpărătorul apartamentului „B” nu era interesat de acesta.

sa a fost persoana care a decis în anul 2018 ca apartamentul „B” urma sa fie vândut

și că mijloacele obținute în rezultatul înstrăinării proprietății, în suma de circa 28.000

EUR, sa-i fie transmise ei prin transfer bancar. Soția candidatului a mai transferat,

ulterior, suma de 10.000 EUR către mama sa în calitate de compensație pentru locul

de parcare alături de apartamentul „B” până acesta va putea fi vândut. La o etapă

mai târzie, în anul 2020, locul de parcare a fost într-adevăr vândut unei părți terțe.

fost de 561.849,20 MDL (est. 27.516 EUR). Prin urmare, Comisia a solicitat de la

compania imobiliară „LARA” („compania LARA”) o estimare a valorii

apartamentului „B” pentru perioada 01.01.2018 - 31.12.2018.

metru pătrat al apartamentelor din centrul municipiului Chișinău. Aceasta a dus la o

valoare estimativa a apartamentului de 1.340.000 MDL (est. 67.540 EUR). În cea

de-a doua estimare (Comisia a solicitat preturi specifice pentru strada pe care se afla

apartamentul), preturile variau de la 965.000 MDL (est. 48.639 EUR) la 1.000.000

MDL (est. 50,403 EUR) pentru un apartament de 90 m.p., valoarea variind în funcție

de stare tehnica, etaj, plan, condițiile tranzacției, perioada de plată etc.

30

starea tehnică si amplasarea apartamentului, pe baza remarcilor candidatului),

valoarea a fost si mai mare: 1.130.000 - 1.260.000 MDL (est. 56.956 – 63.508 EUR),

dar Comisia va lăsa deoparte aceasta estimare, întrucât nu este clar de ce aceasta este

mai înaltă decât cea de-a doua estimare.

diferite privind prețul de vânzare al apartamentului „B” în 2018. În primul rând, el

a declarat că prețul de vânzare din contract corespundea prețurilor de piață pentru un

astfel de apartament și că nu era de acord cu estimările companiei LARA. Cea de-a

doua explicație a fost că prețul de vânzare era scăzut, deoarece el voia doar să-și

recupereze banii plătiți pentru apartament și că soacra lui a fost de acord cu acest

lucru, deoarece avea nevoie de bani.

apartamentul său încă era în varianta albă atunci când l-a înregistrat pe numele sau

(în anul 2016), au fost identificate multe probleme de ordin tehnic, de la scurgeri de

apa cronice, inundarea apartamentelor și a locurilor de parcare, pene de curent,

blocări ale ascensoarelor etc. pâna la calitatea foarte mediocra, uneori chiar proastă,

a lucrărilor de interior și a materialelor utilizate. Potrivit candidatului, acest fapt a

rezultat în cheltuieli semnificative pentru proprietar ca să ajusteze și să repare

neajunsurile. Factorul final pe care l-a invocat candidatul în legătură cu stabilirea

prețului de vânzare-cumpărare a apartamentului „B” a fost construcția unui alt bloc

rezidențial vizavi de clădirea în care se afla apartamentul, care a limitat priveliștea

din apartamentul său.

26/2022) cu privire la conformitatea candidatului cu criteriul de integritate

financiară și etică, conform art. 8 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 26/2022, în legătura

cu faptul că prețul de vânzare al apartamentului „B” indicat în contract nu este unul

real, care nu au fost atenuate de candidat.

înainte ca apartamentul „B” sa fie dat în exploatare, candidatul de facto „schimbase”

apartamentul „B” pe apartamentul soacrei sale la începutul anului 2016 (cu o valoare

totală declarată, inclusiv pentru spațiul de parcare și spațiul de depozitare

suplimentar, de peste 900.000 MDL) și că el și familia sa începuseră să locuiască în

acel apartament la sfârșitul anului 2015.

candidatului Guțan Vladislav criteriilor de integritate, prin prisma constatărilor

reținute de către Comisia de evaluare în decizia nr. 26 din 11 decembrie 2024 și a

argumentelor relevante invocate de către reclamant în cererea de chemare în

judecată, Completul de judecată special consideră că, candidatul Guțan Vladislav nu

a înlăturat dubiile Comisiei de evaluare cu privire la integritatea sa etică și financiară

cu referire la prețul de vânzare al apartamentului „B”, indicat în contractul de

vânzare-cumpărare din anul 2018.

31

cu privire la conformitatea candidatului cu criteriul de integritate etică, conform art.

8 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 26/2022, cu referire la prețul de vânzare al

apartamentului „B”, care nu au fost înlăturate de candidat. Or, vânzarea unui

apartament în pierdere este lipsita de o structură logică. Mai mult, conform analizei

economice a pieței imobiliare din municipiul Chișinău, dinamica și evoluția

prețurilor la apartamentele noi în anul 2018 a fost în creștere, față de anul 2011.

Deoarece candidatul a cumpărat apartamentul „B” la un preț preferențial (sub prețul

pieței), aceasta creștere este și mai mare. Acest lucru este confirmat de estimările pe

care Comisia le-a primit de la Bursa Imobiliară LARA.

apartamentului „B”, candidatul nu ar fi fost scutit de la plata impozitului pe creșterea

de capital rezultată din vânzarea unei locuințe de bază (art. 40 alin. (6) din Codul

fiscal (redacția din martie 2018)), deoarece apartamentul „B” nu era locuința sa de

baza, așa cum era definită la art. 5 pct. 46) din Codul fiscal (redacția din martie 2018)

și ar fi trebuit să plătească impozit pe creșterea de capital după vânzarea

apartamentului „B”. Prin urmare, candidatul a avut interesul de a ascunde o

potențială creștere de capital, prin indicarea unui preț de vânzare sub valoarea

cadastrală.

reclamant precum că apartamentul ”B” nu i-ar aparține, deoarece în 2016 l-ar fi

schimbat cu soacra printr-o înțelegere verbală, nu se confirmă prin circumstanțele

cauzei stabilite de instanță. Iar justificarea neperfectării tranzacției în scris pe motiv

că nu s-ar fi dorit suportarea unor cheltuieli de înregistrare, în cel mai bun caz este

una care trezește dubii serioase, dacă e să nu să se accepte varianta mai gravă, și

anume că reprezintă un neadevăr.

tăinuiască și să nu denatureze informațiile privind averile deținute sau conflictele de

interes, acestea urmând a fi făcute publice în virtutea funcției (art. 6.61.7).

Candidatul a încălcat aceasta obligație. De asemenea, deoarece aceasta nu a fost

locuința sa de bază pentru o perioada mai mare de trei ani, candidatul ar fi trebuit sa

plătească impozite la vânzarea acestui apartament. Includerea unui preț mai mic în

contract i-a oferit candidatului posibilitatea de a nu plăti impozite pe creșterea de

capital. Astfel, în privința lui Guțan Vladislav persistă dubii serioase că nu a

respectat art. 6.1.1 din Codul de etica, care impune procurorilor să respecte legislația

naționala a Republicii Moldova.

citate impun în obligația procurorilor de a demonstra societății o integritate absolută

a comportamentului lor.

standarde etice, aceștia trebuie să demonstreze societății că sunt integri, să adopte

un comportament ce nu provoacă îndoieli și să nu admită aparența unor posibile

32

conflicte de interese. Or, integritatea semnifică însușirea de a fi integru, de a fi

cinstit, de a da dovadă de probitate. Integritatea este absolută și nu are diferite grade

de gravitate.

comportamentul procurorului ca fiind conform cu etica și recomandările morale

recunoscute de societate ca fiind cele mai înalte standarde pentru o persoană ce

deține o funcție publică esențială pentru societate, precum și modul în care o

persoană înțelege să se manifeste în societate. Prin urmare, procurorii trebuie să își

îndeplinească obligațiile cu integritate, în interesul justiției și societății, ceea ce

implică obligații atât în viața profesională, cât și personală.

candidatului Guțan Vladislav, Completul de judecată reține următoarele.

considerabile către o companie de construcții din Romania. Din acest motiv,

Comisia l-a întrebat de doua ori pe candidat daca el sau rudele sale dețineau bunuri

sau dacă aveau vreun drept de proprietate asupra unor bunuri în România.

Candidatul a răspuns negativ ambele ori. Numai după ce a fost întrebat direct despre

plățile efectuate de șotia sa către compania de construcții din Romania în anul 2024,

în cadrul ultimei runde de întrebări scrise, candidatul a oferit informații privind

cumpărarea apartamentului din Romania și a trimis Comisiei documente

suplimentare, inclusiv o copie a promisiunii bilaterale privind un apartament și un

loc de parcare în Romania.

că reclamantul s-a contrazis în poziția sa cu privire la pretinsa lipsă a obligației sale

de plată în baza promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare din 4 martie 2024

(promisiunea bilaterală), or, pe de o parte, reclamantul pretindea că nu avea o

obligație de plată față de compania promitentă vânzătoare la data depunerii

declarației de avere și interese pentru 2023 (12.03.2024), pe motiv că Promisiunea

bilaterală nu intrase în vigoare la acea dată; iar, pe de altă parte, însăși în pct. 4.2 din

Promisiunea bilaterală (citată chiar de reclamant) se indică despre faptul că, Prezenta

promisiune intră în vigoare din momentul alimentării contului bancar al Promitentei

Vânzătoare, respectiv momentul în care suma de bani va credita contul Promitentei

Vânzătoare. Astfel, însăși din conținutul pct. 4.2 din Promisiunea bilaterală rezultă

că intrarea în vigoare a acesteia era condiționată de executarea prealabilă a obligației

de plată de către reclamant. Cu alte cuvinte: - mai întâi, reclamantul avea o obligație

de plată (care exista la data depunerii declarației de avere și interese pentru 2023),

iar - după executarea acesteia (i.e. după efectuarea plății) urma să intre în vigoare

această promisiune.

de plată a fost încheiat la 4 martie 2024. Astfel, raportul juridic în cadrul căruia s-au

conturat premisele pentru derularea obligațiilor reciproce a apărut până la momentul

depunerii declarației la 12 martie 2024, din care considerente această înțelegere urma

33

să se regăsească în declarația depusă la Autoritatea Națională de Integritate. În

același timp, obligația corelativă a antreprenorului devenea exigibilă doar din

momentul în care investitorul achita o primă rată. Totodată, investitorul avea

opțiunea și de a nu achita prima rată, fără a suporta careva consecințe negative. Din

aceste considerente, reieșind din specificul raportului juridic în care s-a angajat,

Completul de judecată acceptă ca fiind justificată confuzia pe care o invocă

reclamantul, și anume că el credea că nu are vreo obligație de plată față de

antreprenor până nu achită o rată și, implicit, nu ar avea nici obligația să declare

contractul în declarația de avere. Or, la ziua depunerii declarației de avere încă nu

fusese efectuat primul transfer. La fel, în continuare, achitările pe parcursul anului

2024 se efectuau prin virament, adică printr-o modalitate care exclude posibila

încercare de a tăinui o posibilă avere care nu poate fi justificată. Adică, n-are sens

să-i fie imputată unei persoane o eventuală nedeclarare în declarație anuală a unei

procurări de imobil în condițiile în care plata pentru aceasta se face prin viramente

bancare, care n-au cum să fie depistate, lucru pe care și l-a făcut Comisia. Și în

situația dată cea mai plauzibilă explicație a nedeclarării ar fi că persoana nu a

conștientizat că trebuie s-o facă, decât că ar încerca să tăinuiască ceva.

achiziționat și plătit de familia candidatului rămâne a fi plauzibil argumentul

Comisiei că reclamantul a oferit explicații inconsecvente, Completul de judecată nu

va da apreciere dacă o explicație inconsecventă, raportată la prezentul caz, este

destulă în sine pentru justificarea unor dubii de natură să servească impediment

pentru promovarea evaluării în cadrul unui exercițiu prevetting, atât timp cât

candidatul nu a înlăturat dubiile comisiei legate de celălalt aspect, și anume

apartamentul dobândit la preț preferențial în anul 2011 și vândut în anul 2018 la un

preț potențial subestimat. Iar acest fapt, adică neînlăturarea tuturor dubiilor,

conturează o singură soluție din partea instanței – respingerea acțiunii.

concluzionează că din argumentele reclamantului, prezentate în fața instanței de

judecată, nu se constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea

evaluării sale în fața Comisiei de evaluare, nefiind înlăturate dubiile serioase

formulate de Comisia de evaluare (art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022) cu privire

la conformitatea candidatului cu criteriul de integritate etică și financiară, conform

art. 8 alin. (2) lit. c) și art. 13 din Legea nr. 26/2022.

în raport cu alți candidați care au fost evaluați pozitiv în situații similare, Completul

de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție constată că aceasta nu a fost

probată. Astfel, instanței nu i-au fost relevate acele situații comparabile și care ar fi

identice sau aproape identice situației reclamantuluii, pentru a fi supuse analizei dacă

într-adevăr așa s-a procedat. Iar, deciziile invocate de reclamant, care ar demonstra

tratamentul diferit, nu se referă la situații similare, or, fiecare decizie conține

aprecierea Comisiei de evaluare referitor la circumstanțe de fapt distincte de cele

care au fost reținute în decizia adoptată referitor la integritatea reclamantului.

34

Lozan au fost analizate circumstanțe aferente nedeclarării unor economii și nu

neplata impozitelor în legătură cu creșterea de capital. În cauza Lozan Comisia a

constatat că nedeclararea economiilor a reprezentat o omisiune, fapt confirmat

inclusiv prin abilitatea candidatului de a acoperi cheltuielile cu veniturile disponibile

și soldul pozitiv rămas. Astfel, reieșind din circumstanțele cauzei, Completul de

judecată nu percepe în ce ar consta similititudinea situațiilor pentru a putea da o

apreciere dacă tratamentul a fost diferențiat sau nu.

cauza lealin au fost prezentate probe care au înlăturat dubiile Comisiei în cee ace

privește prețul de achiziționare și vânzare a imobilului. În plus, Comisia a constatat

că în acel caz tranzacția nu a oferit nici un beneficiu financiar candidatului, spre

deosebire de prezenta cauză unde au fost ridicate dubii în privința neplății

impozitului pe venit în legătură cu creșterea de capital.

precum că Comisia și-ar fi exercitat discreția sa în mod diferit, din moment ce în

celelalte cazuri invocate de către reclamant au existat circumstanțe diferite și

candidații au reușit să înlăture dubiile Comisiei.

nu se constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea de către

Vladislav Guțan, candidat la funcția de membru al Colegiului de disciplină și etică

din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor, a evaluării în fața Comisiei de

evaluare și care ar justifica reluarea procedurii de evaluare a candidatului, nefiind

înlăturate dubiile serioase formulate de Comisia de evaluare (art. 13 alin. (5) din

Legea nr. 26/2022) cu privire la conformitatea candidatului cu criteriul de integritate

etică și financiară, conform art. 8 alin (2) lit. c) din Legea nr. 26/2022.

Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni a remarcat că procurorii trebuie să

facă dovada unei integrități absolute a comportamentului lor [Avizul CCPE nr. 13

(2018) „Independența, responsabilitatea și etica procurorilor”, §§ 55].

că, în litigiu dedus judecății, nu se regăsesc temeiuri legale de a anula decizia

Comisiei de evaluare a procurorilor nr. 26 din 11 decembrie 2024 cu privire la

evaluarea lui Vladislav Guțan, candidat la funcția de de membru al Colegiului de

disciplină și etică din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor.

prevederilor legii, nefiind constatată existența unor circumstanțe care puteau duce la

promovarea evaluării de către candidat, iar în cadrul procedurii de evaluare și

evaluare reluată nu au fost admise erori procedurale grave de către Comisia de

evaluare, care să afecteze caracterul echitabil al procedurii de evaluare, astfel că

cererea de contestare depusă de Vladislav Guțan este neîntemeiată și urmează a fi

respinsă.

35

privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie

2022,

COMPLETUL DE JUDECATĂ SPECIAL, instituit în cadrul Curții Supreme de

Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, CU UNANIMITATE DE

VOTURI,

Respinge contestația depusă de Vladislav Guțan împotriva deciziei nr. 26 din 11

decembrie 2024 „cu privire la evaluarea lui Guțan Vladislav, candidat la funcția de

membru al Colegiului de disciplină și etică din subordinea Consiliului Superior al

Procurorilor” și dispunerea reevaluării lui Guțan Vladislav.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Ion Malanciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

36