2ac-217/25 — Contestarea parțială a actului administrativ

La 12 martie 2024, Întovărășirea Pomicolă „Luminiș Coop” a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei și Consiliului local al satului Condrița, mun. Chișinău, solicitând: anularea deciziilor nr. 9/3 din 21 decembrie 2023 și nr. 2/4 din 28 februarie 2023 „Cu privire la stabilirea și aprobarea cotelor impozitului funciar și impozitul pe bunurile imobiliare pentru anul 2023”, în partea ce privește pct. 1 din decizie și punctul 1 din Anexa nr. 2 privind cotele impozitului pe bunurile imobiliare pentru terenurile întovărășirilor pomicole, stabilite la 0,6% din valoarea impozabilă a bunurilor imobile; Obligarea Consiliului local să stabilească o cotă concretă unică a impozitului funciar pentru anul 2024 la nivelul tuturor bunurilor imobile din categoria indicată în art. 280 alin. (1) lit. a) Cod fiscal, din raza teritorial administrativă a localității Condrița – de 0,05% din valoarea estimată a bunurilor imobile.

La 12 martie 2024, cauza a fost repartizată în mod aleatoriu, prin intermediul PIGD, spre examinare judecătorului specializat în materia contenciosului administrativ din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, Cristina Panfil.

Prin încheierea din 15 aprilie 2025, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a declinat competența la examinarea cauzei, dispunând transmiterea dosarului spre soluționare după competență Curții de Apel Centru.

Prin încheierea din 19 mai 2025, Curtea de Apel Centru a declinat competența de a judeca cauza și a transmis dosarul Curții Supreme de Justiție spre soluționarea conflictului negativ de competență, suspendând totodată procesul la examinarea cauzei.

Art. 12 din Codul administrativ: „Un act administrativ normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice.”

Art. 44 alin. (1), (3) și (9) din Codul de procedură civilă: „Instanța judecătorească în fața căreia s-a ivit conflictul de competență jurisdicțională suspendă din oficiu procesul și înaintează dosarul către instanța în drept să soluționeze conflictul de competență. Conflictul de competență dintre două sau mai multe judecătorii care nu țin de aceeași curte de apel ori dintre o judecătorie și o curte de apel, ori între curțile de apel se judecă de Curtea Supremă de Justiție. Instanța competentă să judece conflictul de competență soluționează, fără citarea participanților la proces, conflictul dintre instanțe printr-o încheiere, care nu se supune nici unei căi de atac.”

Art.58 alin. (1), (2) din Codul administrativ: „Autoritatea publică în fața căreia s-a ivit conflictul de competență suspendă din oficiu procedura administrativă și o înaintează către autoritatea publică în drept să soluționeze conflictul apărut. Conflictele de competență pot fi: a) pozitive – când două sau mai multe autorități publice se declară competente să desfășoare o anumită activitate administrativă; b) negative – când nicio autoritate publică nu se declară competentă să desfășoare o anumită activitate administrativă.”

Art. 191 alin. (1) și (2) din Codul administrativ: „Cu excepția cazurilor prevăzute la alin.(2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile în contencios administrativ. Curțile de apel soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor administrative normative, care nu se supun controlului de constituționalitate.”

Art. 200 alin. (1), (3), (4) din Codul administrativ: „Instanța de judecată în fața căreia a apărut conflictul de competență de natura celui definit la art.58 alin.(2) suspendă din oficiu procesul și prezintă dosarul instanței competente să soluționeze conflictul de competență. Conflictul de competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către Curtea Supremă de Justiție. Conflictul de competență se soluționează fără citarea participanților la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.”

Art. 2 din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 privind actele normative: „act normativ - act juridic adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică, care are caracter public, obligatoriu, general și impersonal și care stabilește, modifică ori abrogă norme juridice care reglementează nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice și care sunt aplicabile unui număr nedeterminat de situații identice.” 2

În analiza competenței, Curtea Supremă de Justiție subliniază că, potrivit art. 12 din Codul administrativ, un act administrativ normativ este acel act juridic care stabilește reguli generale, cu caracter impersonal și aplicabilitate pentru un număr nedeterminat de situații identice, în timp ce, conform art. 10 alin. (1) din același Cod, actul administrativ individual reglementează o situație concretă, pentru destinatari determinați, producând efecte juridice imediate.

Examinând deciziile contestate, Curtea constată că acestea stabilesc cote de impozitare exclusiv pentru terenurile întovărășirilor pomicole, vizând un grup restrâns și determinat de destinatari, între care se numără și reclamanta, ceea ce imprimă acestor acte caracterul de acte administrative individuale. Actele nu au aplicabilitate generală, nu stabilesc norme cu caracter erga omnes, ci produc efecte asupra unor situații juridice determinate și precise.

De asemenea, capătul de cerere privind obligarea Consiliului local al satului Condrița la emiterea unei decizii cu stabilirea unei cote unice a impozitului funciar pentru anul 2024, la nivelul de 0,05%, vizează tot raporturi juridice determinate și nu transformă acțiunea într-una împotriva unui act normativ.

În aceste condiții, Curtea Supremă de Justiție apreciază că deciziile contestate au natura unor acte administrative individuale și nu întrunesc condițiile prevăzute de art. 12 Cod administrativ și art. 2 din Legea nr. 100/2017 pentru a fi calificate ca acte normative.

Potrivit art. 191 alin. (1) Cod administrativ, competența materială de examinare a acțiunii în fond revine Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, instanță specializată în materia contenciosului administrativ.

Curtea Supremă de Justiție subliniază că dreptul de acces la un tribunal stabilit prin lege, prevăzut la art. 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, impune interpretarea strictă a normelor de competență, în scopul asigurării accesului efectiv la justiție și respectării principiului procesului echitabil. 3

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 44 alin. (3) și (9), art.200 alin. (3) și art. 230 din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Constată competența Judecătoriei Chișinău, pentru examinarea acțiunii înaintate de Întovărășirea Pomicolă „Luminiș Coop” împotriva Primăriei și Consiliului local al satului Condrița, mun. Chișinău, privind contestarea parțială a actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ. Cauza civilă intentată la acțiunea înaintată de e Întovărășirea Pomicolă „Luminiș Coop” împotriva Primăriei și Consiliului local al satului Condrița, mun. Chișinău, privind contestarea parțială a actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ, se remite spre examinare Judecătoriei Chișinău. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 4