2ac-148/25 — anularea in tot a Regulamentului de evaluare a Comisiei independente de evaluare a integritatii candidatilor la functia de membru in organele de autoadministrare a judecatorilor si procurorilor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea in tot a Regulamentului de evaluare a Comisiei independente de evaluare a integritatii candidatilor la functia de membru in organele de autoadministrare a judecatorilor si procurorilor
- Temei legal
- Conflictul de competenta. Cauza a fost transmisa in mod gresit Curtii Supreme de Justitie pentru examinare
2ac-148/25 — anularea in tot a Regulamentului de evaluare a Comisiei independente de evaluare a integritatii candidatilor la functia de membru in organele de autoadministrare a judecatorilor si procurorilor (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la soluționarea conflictului negativ de competență dintre Curtea de
Apel Centru și completul de judecată special instituit în cadrul Curții Supreme de
Justiție,
la examinarea acțiunii depuse de Ion Tețcu împotriva Comisiei de Evaluare a
Procurorilor privind anularea în tot a Regulamentului de evaluare a Comisiei
independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele
de autoadministrare a judecătorilor și procurorilor,
(Dosarul nr. 2ac-148/25
NR. PIGD 2-25050437-01-2cc-16052025)
Conflictul de competență. Cauza a fost transmisă în mod greșit Curții Supreme de
Justiție pentru examinare.
2 iulie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților conflictul negativ de competență dintre Curtea de
Apel Centru și Curtea Supremă de Justiție,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Alexandru Negru,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 7 februarie 2025, Ion Tețcu a depus o acțiune împotriva Comisiei de
evaluare a procurorilor prin care a solicitat anularea în tot a Regulamentului de
evaluare al Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de
membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor adoptat la 2
mai 2022, în calitate de act administrativ normativ, cu modificările operate la 30 mai,
6 septembrie, 22 decembrie 2022, 27 februarie și 6 septembrie.
Studiind materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Curții de Apel Centru, prin încheierea din 1
aprilie 2025 a transmis cauza pentru judecare instanței competente – Curtea Supremă
de Justiție. În acest sens, Curtea de Apel Centru a constatat că nu deține competența
materială în examinarea cauzei, invocând că rapoartele Comisiei de evaluare nu au
efect juridic direct, iar decizia finală aparține Consiliului Superior al Magistraturii
sau Consiliului Superior al Procurorilor. Prin urmare, orice contestare a actelor care
influențează acest proces trebuie soluționată de instanța competentă să verifice
legalitatea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii sau Consiliului Superior
al Procurorilor, adică Curtea Supremă de Justiție.
Prin încheierea din 15 mai 2025, completul de judecată special a sesizat
completul de judecată specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ
din cadrul Curții Supreme de Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de
competență, a suspendat procesul și a transmis dosarul completului de judecată
specializat.
Astfel, la 16 mai 2025 cauza a fost repartizată în mod automat aleatoriu
judecătorului Ion Malanciuc, în cadrul completului din care fac parte și judecătorii
Stela Procopciuc și Diana Stănilă.
Prin încheierea din 28 mai 2025, declarația de abținere a judecătorilor Curții
Supreme Ion Malanciuc și Diana Stănilă de la examinarea conflictului de competență
a fost admisă.
La 29 mai 2025, cauza a fost repartizată în mod automat aleatoriu judecătorului
Gheorghe Stratulat, în cadrul completului din care fac parte și judecătorii Stela
Procopciuc și Oxana Parfeni.
1
Prin Încheierea din 20 iunie 2025 a fost admisă declarația de abținere a
judecătorului Curții Supreme de Justiție, Oxana Parfeni, de la examinarea conflictului
de competență.
Prin urmare, conform fișei de repartizare, soluționarea conflictului de
competență a fost repartizată în mod automat aleatoriu judecătorului raportor
Gheorghe Stratulat, în completul din care fac parte judecătorii Stela Procopciuc
(președinte) și Ion Munteanu.
Dat fiind faptul că judecătorul Ion Munteanu în baza ordinului nr.243-c din 25
iunie 2025, în perioada 02-08 iulie 2025 se va afla în concediu, prin Încheierea
președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție, Stela Procopciuc, s-a dispus
schimbarea membrul completului de judecată pentru soluționarea conflictului de
competență dintre Curtea de Apel Centru și completul de judecată special instituit în
cadrul Curții Supreme de Justiție, în cauza la cererea de chemare în judecată înaintată
de către Ion Tețcu împotriva Comisiei de Evaluare a Procurorilor privind anularea în
tot a Regulamentului de evaluare a Comisiei independente de evaluare a integrității
candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare a judecătorilor și
procurorilor după cum urmează: Stela Procopciuc (președinte), Alexandru Negru și
Gheorghe Stratulat (judecători).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 200 alin. (1), (3) și (4) din Codul administrativ:
„(1) Instanța de judecată în fața căreia a apărut conflictul de competență de natura celui
definit la art. 58 alin. (2) suspendă din oficiu procesul și prezintă dosarul instanței
competente să soluționeze conflictul de competență.
(3) Conflictul de competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel,
dintre o judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către
Curtea Supremă de Justiție.
(4) Conflictul de competență se soluționează fără citarea participanților la proces,
printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.”
Art. 195 din Codul administrativ:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor
prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura
civilă, cu exceptia art. 169–171.”
Art. 44 alin. (3) și (9) din Codul de procedură civilă:
„(3) Conflictul de competență dintre două sau mai multe judecătorii care nu țin de
aceeași curte de apel ori dintre o judecătorie și o curte de apel, ori între curțile de apel se
judecă de Curtea Supremă de Justiție.
(9) Instanța competentă să judece conflictul de competență soluționează, fără citarea
participanților la proces, conflictul dintre instanțe printr-o încheiere, care nu se supune nici
unei căi de atac.”
2
Art. 5 din Codul administrativ:
„Activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și
normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor
administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se
organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.”
Art. 12 din Codul administrativ:
„Un act administrativ normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau
emis de o autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune
controlului constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr
nedeterminat de situații identice.”
Art. 20 din Codul administrativ:
„Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate
stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ,
cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de
contencios administrativ, conform prezentului cod.”
Art. 191 din Codul administrativ:
„(1) Cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2) și (3), judecătoriile soluționează în
fond toate acțiunile în contencios administrativ.
(2) Curțile de apel soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ
împotriva actelor administrative normative, care nu se supun controlului de
constituționalitate.
(3) Curtea de apel Chișinău soluționează în primă instanță acțiunile în contencios
administrativ împotriva actelor emise de Banca Națională a Moldovei, precum și acțiunile
în contencios administrativ atribuite în competența sa prin Codul electoral.
(4) Curțile de apel soluționează și cererile de apel împotriva hotărîrilor și recursurile
împotriva încheierilor emise de judecătorii.
(5) Curtea Supremă de Justiție soluționează:
a) în primă instanță, prin hotărâri irevocabile, acțiunile în contencios administrativ
privind contestarea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii și ale Consiliului
Superior al Procurorilor;
b) cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Examinând materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție constată următoarele.
În jurisprudența sa (încheierea nr. 2ac-78/23, încheierea nr. 2ac-79/23),
Curtea Supremă de Justiție a stabilit că Regulamentul de evaluare al Comisiei
independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele
de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, adoptat în cadrul ședinței
Comisiei independente de evaluare din 2 mai 2022, pe care îl contestă și Ion Tețcu,
3
reprezintă un act administrativ cu caracter normativ, deoarece stabilește reguli de
aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice.
Prin aceeași jurisprudență a Curții Supreme de Justiție, s-a constatat
competența materială a completului specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău (actualmente Curtea de Apel
Centru) de a judeca acțiunea de control normativ împotriva Regulamentului de
evaluare al Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de
membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, adoptat în
cadrul ședinței Comisiei independente de evaluare din 2 mai 2022.
Totuși, potrivit Hotărârii Curții Constituționale nr. 2 din 16 ianuarie 2025
pentru controlul constituționalității unor prevederi din Legea nr. 65 din 30 martie
2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător
al Curții Supreme de Justiție și din Legea nr. 252 din 17 august 2023 privind evaluarea
externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative,
a. Pct. 143: „Potrivit dispozițiilor contestate, comisiile de evaluare nu sunt
autorități publice în sensul prevederilor Codului administrativ. Curtea reține
că decizia legislatorului de a nu asimila comisia de evaluare cu o autoritate
publică în sensul Codului administrativ trebuie privită în contextul rolului
comisiei în procedura de evaluare (…)”;
b. Pct. 144: „(…)Eventuala asimilare a Comisiei de evaluare cu atributele unei
autorități publice în sensul Codului administrativ ar conduce, în mod implicit,
la faptul că raportul cu privire la evaluare ar reprezenta un act administrativ
individual cu caracter obligatoriu (a se vedea articolele 10 alin. (1) și 11 alin.
(1) lit. a) din Codul administrativ). Curtea reține că atribuirea unui caracter
obligatoriu raportului cu privire la promovarea sau nepromovarea evaluării
de către judecători sau procurori ar diminua rolul constituțional al
Consiliului Superior al Magistraturii și al Consiliului Superior al
Procurorilor în materia deciziilor care afectează cariera judecătorilor. Prin
urmare, opinia promovată de autorii sesizărilor ar veni în conflict cu
articolele 123 alin. (1) și 1251 alin. (3) din Constituție”;
c. Pct. 145: „Curtea reține că decizia legislatorului de a nu asimila Comisia de
evaluare cu o autoritate publică în sensul Codului administrativ reprezintă o
măsură rezonabilă, care are în vedere rolul constituțional al Consiliului
Superior al Magistraturii și al Consiliului Superior al Procurorilor în materia
deciziilor care privesc cariera judecătorilor și procurorilor”.
La conținutul pct. 143, 144, 145 al Hotărârii Curții Constituționale nr. 2 din 16
ianuarie 2025 face trimitere și Curtea de Apel Centru în încheierea din 1 aprilie 2025.
Însăși Curtea de Apel Centru în încheierea sa indică faptul că Comisia independentă
de evaluare a procurorilor nu este o autoritate publică sau un subiect asimilat
autorităților publice, iar actele acesteia nu sunt acte administrative ci doar documente
de constatare și recomandare fără efecte juridice directe asupra subiectului evaluat,
Codul administrativ fiind inaplicabil.
4
În acest context, Regulamentului de evaluare al Comisiei independente de
evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de
autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor adoptat la 2 mai 2022 nu poate fi
supus controlului judecătoresc în fața Curții Supreme de Justiție ca primă instanță.
În temeiul art. 44 alin. (3) și (9), precum și art. 270 din Codul de procedură
civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Constată competența Curții de Apel Centru la examinarea acțiunii depuse de Ion
Tețcu împotriva Comisiei de evaluare a procurorilor, în calitate de instanță sesizată
cu examinarea unei acțiuni în control normativ a Regulamentului de evaluare al
comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în
organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Alexandru Negru
Gheorghe Stratulat
5