2ac-79/23 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- solutionarea conflictului de competenta; act administrativ normativ
2ac-79/23 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 2ac-79/23
2-23026830-01-2cc-15032023
Î N C H E I E R E
31 mai 2023 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată, în componența:
Președinte, judecător Aliona Miron
judecători Mariana Pitic
Ion Malanciuc
examinând conflictul negativ de competență dintre completul de judecată
special pentru examinarea contestațiilor depuse împotriva deciziilor Comisiei
independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în
organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor instituit în cadrul
Curții Supreme de Justiție și completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții de Apel Chișinău, la examinarea cauzei de contencios
administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Postică
Aureliu împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la
funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor
cu privire la anularea actului administrativ,
c o n s t a t ă:
La 20 februarie 2023, prin intermediul poștei electronice, Postică Aureliu a
depus la Curtea de Apel Chișinău cerere de chemare în judecată, în procedura
contenciosului administrativ, împotriva Comisiei independente de evaluare a
integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale
judecătorilor și procurorilor, solicitând anularea Regulamentului de evaluare al
Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru
în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, adoptat în cadrul
ședinței Comisiei independente de evaluare din 02 mai 2022, modificat la 30 mai
2022, cu referire la art.2 alin.(1) lit.e)-f) și alin.(4), art.5 alin.(1), ca fiind ilegal.
Prin încheierea din 22 februarie 2023 a completului specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău, în temeiul art.198 alin.(2)
din Codul administrativ, acțiunea în contencios administrativ depusă de Postică
Aureliu a fost transmisă spre examinare conform competenței completului de
judecată special pentru examinarea contestațiilor depuse împotriva deciziilor
Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru
în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor instituit în cadrul
Curții Supreme de Justiție.
1
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel
Chișinău a motivat soluția de declinare a competenței prin faptul că, reclamantul
Postică Aureliu contestă în acțiunea sa un act administrativ cu caracter normativ
emis de Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de
membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, și anume,
Regulamentul de evaluare al Comisiei independente de evaluare a integrității
candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor
și procurorilor, adoptat în cadrul ședinței Comisiei independente de evaluare din 02
mai 2022, modificat la 30 mai 2022, cu referire la art.2 alin.(1) lit.e)-f) și alin.(4),
art.5 alin.(1), care în viziunea instanței de judecată, verificarea temeiniciei și
legalității adoptării acestuia prin prisma Legii nr.26 din 10 martie 2022 privind
unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de
autoadministrare ale judecătorilor și procurilor, ține nemijlocit de competența
completului de judecată special instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție pentru
examinarea contestațiilor depuse împotriva deciziilor Comisiei independente de
evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de
autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.
Prin încheierea din 14 martie 2023 a Completului de judecată special pentru
examinarea contestațiilor depuse împotriva deciziilor Comisiei independente de
evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de
autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor instituit în cadrul Curții Supreme
de Justiție a fost sesizat completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție pentru soluționarea conflictului negativ
de competență apărut între completul de judecată special pentru examinarea
contestațiilor depuse împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a
integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale
judecătorilor și procurorilor instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție și
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău
la examinarea acțiunii depuse de Postică Aureliu.
A fost suspendat procesul și s-a prezentat dosarul completului specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție pentru
soluționarea conflictului negativ de competență apărut între completul de judecată
special pentru examinarea contestațiilor depuse împotriva deciziilor Comisiei
independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în
organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor instituit în cadrul
Curții Supreme de Justiție și completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții de Apel Chișinău, la judecarea prezentei cauze de contencios
administrativ.
Studiind actele dosarului, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
constată competența completului specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
2
administrativ al Curții de Apel Chișinău, la judecarea prezentei cauze, din
următoarele considerente.
Conform art.200 alin.(1), alin.(3) și alin.(4) din Codul administrativ, instanța
de judecată în fața căreia a apărut conflictul de competență de natura celui definit la
art.58 alin.(2) suspendă din oficiu procesul și prezintă dosarul instanței competente
să soluționeze conflictul de competență. Conflictul de competență dintre
judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o judecătorie și o curte de
apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către Curtea Supremă de
Justiție. Conflictul de competență se soluționează fără citarea participanților la
proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.
Prevederi similare se regăsesc și la articolul 44 alin.(3) și (9) din Codul de
procedură civilă, coroborat cu art.195 din Codul administrativ, potrivit căruia,
conflictul de competență dintre două sau mai multe judecătorii care nu țin de
aceeași curte de apel ori dintre o judecătorie și o curte de apel, ori între curțile de
apel se judecă de Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție. Instanța competentă să judece conflictul de competență
soluționează, fără citarea participanților la proces, conflictul dintre instanțe printr-o
încheiere, care nu se supune nici unei căi de atac.
Conform art.5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă
totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor
administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de
autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea
legii și se aplică nemijlocit legea.
Potrivit art.10 alin.(1) din Codul administrativ, actul administrativ individual
este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea
publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu
scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau
stingerea raporturilor juridice de drept public.
În conformitate cu art.12 din Codul administrativ, un act administrativ
normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate
publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune
controlului constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un
număr nedeterminat de situații identice.
Conform art.20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate administrativă
se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi
revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid
instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios
administrativ, conform prezentului cod.
Totodată, conform art.189 alin.(1) din Codul administrativ, orice persoană care
revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei
autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.
La rândul său, articolul 191 alin.(1)-(5) din Codul administrativ statuează că,
competența jurisdicțională pentru acțiunea în contencios administrativ. Cu excepția
cazurilor prevăzute la alin.(2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate
acțiunile în contencios administrativ. Curțile de apel soluționează în primă instanță
acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor administrative normative,
3
care nu se supun controlului de constituționalitate. Curtea de apel Chișinău
soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva
hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii, ale Consiliului Superior al
Procurorilor, actelor emise de Banca Națională a Moldovei, precum și acțiunile în
contencios administrativ atribuite în competența sa prin Codul electoral. Curțile de
apel soluționează și cererile de apel împotriva hotărârilor și recursurile împotriva
încheierilor emise de judecătorii. Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile
de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curții de apel.
Iar, articolul 196 alin.(1) din Codul administrativ, reglementează că, acțiunea
în contencios administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei rază
teritorială își are sediul autoritatea publică care a desfășurat activitatea
administrativă contestată, daca legea nu prevede altfel.
Reieșind din prevederile art.206 alin.(1) lit.e) din Codul administrativ, o
acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru anularea în tot sau în
parte a unui act administrativ normativ (acțiune de control normativ).
În același timp, potrivit art.2 din Legea nr.100 din 22 decembrie 2017 cu
privire la actele normative, prin act normativ se înțelege – act juridic adoptat,
aprobat sau emis de o autoritate publică, care are caracter public, obligatoriu,
general și impersonal și care stabilește, modifică ori abrogă norme juridice care
reglementează nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice și care sunt
aplicabile unui număr nedeterminat de situați identice.
Din prevederile art.4 din Legea nr.100/2017 rezultă că, actul normativ are
caracter public, obligatoriu, general și impersonal. Prevederile actului normativ sunt
executorii, opozabile tuturor subiecților de drept și, în caz de necesitate, sunt
impuse prin forța de constrângere a statului.
Conform art.16 alin.(1) și (4) din Legea nr.100/2017, autoritățile administrației
publice centrale de specialitate și autoritățile publice autonome emit sau aprobă, în
condițiile legii, acte normative. Regulamentele, instrucțiunile, regulile și alte acte
normative ale autorităților administrației publice centrale de specialitate și ale
autorităților publice autonome se aprobă prin hotărâre sau ordin care se semnează
de către conducătorii autorităților emitente.
Din normele de drept citate supra rezultă că, actul administrativ normativ
cuprinde reguli generale de conduită, impersonale și de aplicabilitate repetată, în
vederea aplicării la un număr nedeterminat de subiecți. Actul administrativ cu
caracter normativ prezintă trăsături asemănătoare oricărui alt act administrativ,
având însă anumite particularități.
Actul administrativ normativ reprezintă o manifestare unilaterală de voință și
este emis în temeiul și pentru realizarea puterii publice, fiind obligatoriu. Or,
caracterul obligatoriu al actului administrativ este o consecință a prezumției de
legalitate ce funcționează în favoarea unui asemenea act.
Actul administrativ normativ conține reguli generale cu aplicabilitate repetată
și produce efecte erga omnes (opozabil tuturor).
Prin urmare, actul normativ conține reglementări de principiu, care se
adresează unor persoane nedeterminate, adică are o aplicabilitate generală. Oricât
de restrâns ar fi obiectul de reglementare a actelor administrative normative, acestea
4
își păstrează caracterul normativ atâta timp cât subiecții nu sunt individual
determinați.
Subsecvent, conform art.1 din Legea nr.26 din 10 martie 2022 privind unele
măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de
autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, prezenta lege reglementează
raporturile juridice aferente procedurii de evaluare a integrității candidaților la
funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, al Consiliului Superior
al Procurorilor, precum și a candidaților la funcția de membru în organele
specializate ale acestora, ca etapă obligatorie a procesului de selectare a
candidaților și de alegere sau numire a acestora în funcțiile respective.
Din dispozițiile art.2 alin.(1) din Legea nr.26/2022 reiese că, prevederile
prezentei legi se aplică candidaților la funcția de membru al: a) Consiliului Superior
al Magistraturii; b) Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor; c) Colegiului
de evaluare a performanțelor judecătorilor; d) Colegiului disciplinar al
judecătorilor; e) Consiliului Superior al Procurorilor; f) Colegiului pentru selecția și
cariera procurorilor; g) Colegiului de evaluare a performanțelor procurorilor; h)
Colegiului de disciplină și etică din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor.
Articolul 3 alin.(1) din Legea nr.26/2022 statuează că, Comisia independentă
de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de
autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor efectuează evaluarea integrității
candidaților la funcția de membru în organele prevăzute la art.2 alin.(1).
Potrivit art.4 alin.(2) din aceeași Lege, în activitatea sa, Comisia de evaluare se
conduce de Constituția Republicii Moldova, de prezenta lege și de alte acte
normative ce reglementează domeniile conexe activității sale. Comisia de evaluare
funcționează în baza regulamentului propriu de organizare și funcționare, aprobat
de către aceasta.
Conform art.15 alin.(4) din Legea nr.26/2022, comisia de evaluare, în termen
de 20 de zile de la constituire, va elabora și va aproba regulamentul propriu de
organizare și funcționare, precum și regulamentul secretariatului comisiei.
În conformitate cu art.14 alin.(1) și (2) din Legea nr.26/2022, decizia Comisiei
de evaluare poate fi contestată de către candidatul evaluat în termen de 5 zile de la
data recepționării de către acesta a deciziei motivate, fără respectarea procedurii
prealabile. Candidatul evaluat poate contesta decizia defavorabilă a Comisiei de
evaluare la Curtea Supremă de Justiție, în cadrul căreia se instituie un complet de
judecată special compus din 3 judecători și un judecător supleant. Judecătorii și
judecătorul supleant sunt desemnați de președintele Curții Supreme de Justiție.
Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu
procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta
lege, și nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau
concursului la care participă candidatul respectiv.
Din sensul acțiunii rezultă că, reclamantul Postică Aureliu contestă legalitatea
Regulamentului de evaluare al Comisiei independente de evaluare a integrității
candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor
și procurorilor, adoptat în cadrul ședinței Comisiei independente de evaluare din 02
mai 2022, modificat la 30 mai 2022, cu referire la art.2 alin.(1) lit.e)-f) și alin.(4),
art.5 alin.(1), care în accepțiunea prevederilor legale sus-precitate, reprezintă un act
5
administrativ cu caracter normativ, deoarece stabilește reguli de aplicare obligatorii
pentru un număr nedeterminat de situații identice, și prin urmare, constituie obiect
de examinare al acțiunii în control normativ.
În circumstanțele enunțate supra, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție conchide că, competența materială de a judeca prezenta cauza de contencios
administrativ, prin prisma art.191 alin.(2) din Codul administrativ, aparține
completului specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel
Chișinău, care inițial a reținut-o spre examinare, întrucât actul administrativ
contestat de Postică Aureliu constituie obiect al acțiunii de control normativ în
sensul dispozițiilor Codului administrativ.
Or, legiuitorul expres și imperativ a reglementat la art.14 din Legea nr.26 din
10 martie 2022 că, de competența completului de judecată special institut în cadrul
Curții Supreme de Justiție ține în exclusivitate examinarea contestațiilor doar
împotriva deciziilor defavorabile ale Comisiei de evaluare depuse de candidații la
funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor
care nu au promovat evaluarea.
Verificarea legalității a altor acte administrative emise de Comisia
independentă de evaluare, decât celor expres prevăzute în art.14 din Legea
nr.26/2022, nu ține de competența completului de judecată special pentru
examinarea contestațiilor depuse împotriva deciziilor Comisiei independente de
evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de
autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor instituit în cadrul Curții Supreme
de Justiție.
Din considerentul că un prim aspect al procesului echitabil este înfăptuirea
justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând având
competență clar stabilită de legea națională, completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție va soluționa conflictul negativ de competență prin constatarea
competenței completului specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
de Apel Chișinău la judecarea cauzei de contencios administrativ, intentată la
acțiunea depusă de Postică Aureliu împotriva Comisiei independente de evaluare a
integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale
judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea actului administrativ. Or, prin
prisma art.197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării
procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu
excepțiile expres stabilite de lege. La caz, astfel de excepții nu s-au stabilit.
În conformitate cu art.191 alin.(2), art.196, art.200 alin.(3) și (4) și art.230 din
Codul administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se constată competența completului specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții de Apel Chișinău, la judecarea cauzei de contencios
administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Postică Aureliu
6
împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de
membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire
la anularea actului administrativ.
Cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Postică Aureliu împotriva Comisiei independente de evaluare a
integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale
judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea actului administrativ, se transmite
spre judecare conform competenței completului specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții de Apel Chișinău.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte, judecător Aliona Miron
judecători Mariana Pitic
Ion Malanciuc
7