3-9/24 — anularea deciziei Comisiei de evaluare si dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului

La 05 iunie 2024, judecătorul Aureliu Postică a depus prin intermediul poștei electronice cerere de contestare a deciziei nr. 11 din 11 aprilie 2024 a Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (în continuare „Comisia”), solicitând anularea ei și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului de către Comisie. Conform deciziei contestate, Aureliu Postică nu a promovat evaluarea.

Prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție, în cadrul Curții Supreme de Justiție a fost constituit completul de judecată special pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei, în următoarea componență: Ion Malanciuc (președinte), Oxana Parfeni și Diana Stănilă (judecători), membru supleant: Lilia Roic-Botezatu.

La 07 iunie 2024, cauza a fost repartizată în mod aleatoriu spre examinare judecătorului-raportor Oxana Parfeni. Examinarea cauzei cu participarea părților a fost stabilită pentru 21 iunie 2024, ora 11:00.

La 21 iunie 2024, în cadrul ședinței de judecată, Aureliu Postică a declarat recuzare judecătorilor Curții Supreme de Justiție Ion Malanciuc și Oxana Parfeni. La 25 iunie 2024, Aureliu Postică a depus prin intermediul poștei electronice cererea recuzare în formă scrisă. Recuzarea este formulată în temeiul art. 49, 50 din Codul administrativ (fără a indica cel puțin unul din cele 10 temeiuri prevăzute de aceste 1 articole) și art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă (are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui). Invocă în cererea de recuzare faptul că cei doi judecători au fost transferați temporar la Curtea Supremă de Justiție și, din acest motiv, completul din care fac parte nu poate fi considerat un tribunal constituit „în baza legii”, garantat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului și a libertăților fundamentale (în continuare „Convenția”). Aureliu Postică susține că judecătorii recuzați nu sînt independenți față de puterea politică (care ar avea un interes major în respingerea contestației sale) și nu beneficiază de toate garanțiile pentru a rezista presiunilor externe (ale politicului). Aureliu Postică mai susține că Ion Malanciuc și Oxana Parfeni nu pot participa la examinarea contestației deoarece nu au fost supuși evaluării integrității în calitate de judecători ai Curții Supreme de Justiție, în temeiul Legii nr. 65/2023. El a făcut trimitere la Opinia separată la Decizia Curții Constituționale nr. 49 din 28 aprilie 2023, în care judecătorul constituțional Serghei Țurcan a fost de opinia că transferarea temporară la Curtea Supremă de Justiție a unor judecători în temeiul articolului 21 alin. (8) teza I din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 ar putea pune în discuție chestiunea legalității desemnării lor prin prisma articolul 6 din Convenție.

În ședința de judecată stabilită pentru examinarea cererii de recuzare, reclamantul Aureliu Postică nu s-a prezentat, dar în cererea de recuzarea a solicitat examinarea cererii în lipsa sa. Reprezentantul Comisiei, avocatul Valeriu Cernei, a solicitat respingerea cererii de recuzare.

Conform art. 202 alin. (1), (3)-(4) din Codul administrativ, judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50 din același cod. Aureliu Postică invocă art. 49, care se referă la incompatibilități și art. 50, care vizează suspiciunile de părtinire. Imparțialitatea poate fi invocată în cazul existenței temeiurilor prevăzute la art. 50 alin. (2) din Codul administrativ, care interzice autorității publice să acționeze într-o procedură administrativă atunci când persoana: a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că motivele invocate de către Aureliu Postică nu cad sub incidența cel puțin a unuia din temeiurile prevăzute de art. 50 din Codul administrativ.

Temeiurile invocate nu se încadrează nici în norma art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, conform căreia judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui. În opinia Completului de judecată, faptul transferului temporar al judecătorilor Ion Malanciuc și Oxana Parfeni la Curtea Supremă de Justiție de la instanțe ierarhic inferioare, precum și lipsa evaluării acestora în baza Legii nr. 65/2023, nu ridică dubii 2 de imparțialitate a acestor judecători. Or, deși face referire la aceste norme, Aureliu Postică nu invocă fapte concrete care ar pune la îndoială abilitatea celor doi judecători recuzați de a judeca imparțial contestația sa.

Completul de judecată reține că argumentele invocate pentru recuzarea judecătorilor Ion Malanciuc și Oxana Parfeni se referă, în esență, la inadmisibilitatea de principiu a participării acestora la examinarea oricăror contestații depuse împotriva deciziilor emise de Comisie în temeiul Legii 26/2022, deoarece nu sunt judecători plenipotențiari ai Curții Supreme de Justiție.

Conform art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, în cazul în care buna funcționare a Curții Supreme de Justiție este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii (în continuare „CSM”) poate transfera, cu titlu temporar, din instanțele de nivel inferior judecători care corespund criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al Curții Supreme de Justiție.

Aureliu Postică nu contestă faptul că în primăvara anului 2023 buna funcționare a Curții Supreme de Justiție a fost afectată grav că urmare a demisiei a 20 din cei 25 de judecători în funcție ai acestei instanțe. El nu neagă nici faptul că judecătorii Ion Malanciuc și Oxana Parfeni au fost transferați la Curtea Supremă de Justiție prin hotărârea CSM și că ei corespundeau la data hotărârii CSM criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al Curții Supreme de Justiție. Transferul temporar a fost efectuat în baza unui anunț public și cu acordul judecătorilor.

Dl Postică pune în discuție legalitatea însăși a transferului temporar, făcând referire la o opinie separată a unul judecător al Curții Constituționale la decizia Curții Constituționale nr. 49 din 28 aprilie 2023. Această decizie a Curții Constituționale se referea la refuzul de suspendare a acțiunii articolului 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023. Sesizarea pe marginea căreia a fost solicitată suspendarea a fost declarată inadmisibilă de Curtea Constituțională prin decizia nr. 100 din 10 august 2023. Instanța constituțională nu a găsit în norma contestată prevederi care ar pune în discuție independența judecătorilor transferați temporar la Curtea Supremă. La moment, articolului 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023 este în vigoare, poartă un caracter obligatoriu, este executoriu și este opozabil tuturor. Completul de judecată este surprins că, în pofida acestor fapte, Aureliu Postică, care este judecător, nu a făcut referire în cererea de recuzare la decizia nr. 100, chiar dacă aceasta a fost adoptată cu mai mult de 10 luni până la depunerea cererii de recuzare, însă a ales să facă referire la o opinie separată, care este opusă poziției majorității judecătorilor Curții Constituționale.

Reclamantul susține că judecătorii transferați temporar la Curtea Supremă de Justiție nu sînt nici independenți față de puterea politică. El nu a susținut în niciun fel această alegație, chiar dacă Aureliu Postică este judecător în funcție iar o asemenea alegație gravă este deosebit de gravă. Transferul temporar la Curtea Supremă de Justiție este efectuat de către CSM, care este garantul independenței judecătorilor. În prezent, majoritatea membrilor CSM o reprezintă judecătorii. Puterile executivă și legislativă nu pot lua nicio decizie cu privire la judecătorii transferați, iar ultimii beneficiază de aceleași garanții de independență ca și ceilalți judecători. Durata mandatului judecătorilor transferați temporar este reglementat în lege, acesta extinzându-se până la numirea a celui de al 11-lea judecător plenipotențiar al Curții Supreme. În orice caz, chiar și după finalizarea transferului temporar, judecătorii nu sunt demiși, ei continuând 3 să exercite funcțiile de judecător deținute înaintea transferului. Aceste elemente confirmă caracterul vădit neîntemeiat al alegației cu privire la lipsa de independență.

Completul de judecată notează că argumentul cu privire la inadmisibilitatea examinării contestației depuse în temeiul Legii 26/2022 de către judecătorii transferați temporar la Curtea Supremă de Justiție a fost examinat și respins de mai multe ori de Curtea Supremă de Justiție prin acte de dispoziție emise până la formularea cererii de recuzare de către Aureliu Postică. Drept exemple în acest sens pot servi încheierea din 23 februarie 2024 în cauza 3rh-39/23 și încheierile din 08 aprilie 2024 și 18 aprilie 2024 emise în cauza nr. 03-33/23.

Aureliu Postică mai susține că cei doi judecători recuzați nu pot participa la examinarea contestației depuse de el pe motiv că ei nu au fost supuși evaluării conform Legii nr. 65 din 30 martie 2023. Contestația depusă de reclamant se referă la o decizie emisă de Comisie în temeiul Legii 26/2022. Conform art. 14 alin. (2) din Legea 26/2022, Curtea Supremă de Justiție examinează contestațiile împotriva deciziilor defavorabile ale Comisiei într-un complet de judecată special compus din 3 judecători și un judecător supleant. Judecătorii și judecătorul supleant sunt desemnați de președintele Curții Supreme de Justiție. Legea nr. 26/2022 nu interzice judecătorilor transferați temporar la Curtea Supremă de Justiție să facă parte din acest complet. Prin urmare, acest argument este neîntemeiat.

Din considerentele menționate mai sus, în temeiul art. 50, art. 52, art. 202 alin. (1), (3)-(4) și art. 230 din Codul administrativ, și art. 53 și art. 54 alin. (3) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată dispune: Se respinge cererea reclamantului Aureliu Postică de recuzare a membrilor Completului de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, judecătorilor Ion Malanciuc și Oxana Parfeni, de la examinarea cauzei de contencios administrativ intentate la cererea de contestare depusă de Aureliu Postică împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului de către Comisie. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Diana Stănilă judecătorii Lilia Roic-Botezatu Vladislav Gribincea 4