3-9/24 — anularea deciziei Comisiei de evaluare si dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea deciziei Comisiei de evaluare si dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului
- Temei legal
- temeiurile recuzării judecătorilor
3-9/24 — anularea deciziei Comisiei de evaluare si dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Dosarul nr. 3-9/24
2-24061992-01-3-07062024
ÎNCHEIERE
04 iulie 2024 mun. Chișinău
Completul de judecată a Curții Supreme de Justiție în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Diana Stănilă
judecătorii Lilia Roic-Botezatu
Vladislav Gribincea
Grefier Stanislav Ungureanu
examinând în ședință de judecată publică, cu participarea reprezentantului
Comisiei independente, avocatului Valeriu Cernei și în lipsa reclamantului Aureliu
Postică, care a solicitat examinarea cererii de recuzare în lipsa sa,
cererea reclamantului Aureliu Postică de recuzare a judecătorilor Ion Malanciuc
și Oxana Parfeni, care fac parte din Completul de judecată special instituit în cadrul
Curții Supreme de Justiție în temeiul Legii 26/2022,
în cauza intentată la contestarea lui Aureliu Postică a deciziei din 11 aprilie 2024
a Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în
organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,
constată:
La 05 iunie 2024, judecătorul Aureliu Postică a depus prin intermediul poștei
electronice cerere de contestare a deciziei nr. 11 din 11 aprilie 2024 a Comisiei
independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele
de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (în continuare „Comisia”),
solicitând anularea ei și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului de
către Comisie. Conform deciziei contestate, Aureliu Postică nu a promovat evaluarea.
Prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție, în cadrul
Curții Supreme de Justiție a fost constituit completul de judecată special pentru
examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei, în următoarea
componență: Ion Malanciuc (președinte), Oxana Parfeni și Diana Stănilă (judecători),
membru supleant: Lilia Roic-Botezatu.
La 07 iunie 2024, cauza a fost repartizată în mod aleatoriu spre examinare
judecătorului-raportor Oxana Parfeni. Examinarea cauzei cu participarea părților a fost
stabilită pentru 21 iunie 2024, ora 11:00.
La 21 iunie 2024, în cadrul ședinței de judecată, Aureliu Postică a declarat
recuzare judecătorilor Curții Supreme de Justiție Ion Malanciuc și Oxana Parfeni. La
25 iunie 2024, Aureliu Postică a depus prin intermediul poștei electronice cererea
recuzare în formă scrisă. Recuzarea este formulată în temeiul art. 49, 50 din Codul
administrativ (fără a indica cel puțin unul din cele 10 temeiuri prevăzute de aceste
1
articole) și art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă (are un interes personal,
direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială
obiectivitatea și nepărtinirea lui). Invocă în cererea de recuzare faptul că cei doi
judecători au fost transferați temporar la Curtea Supremă de Justiție și, din acest motiv,
completul din care fac parte nu poate fi considerat un tribunal constituit „în baza legii”,
garantat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului și
a libertăților fundamentale (în continuare „Convenția”). Aureliu Postică susține că
judecătorii recuzați nu sînt independenți față de puterea politică (care ar avea un interes
major în respingerea contestației sale) și nu beneficiază de toate garanțiile pentru a
rezista presiunilor externe (ale politicului). Aureliu Postică mai susține că Ion
Malanciuc și Oxana Parfeni nu pot participa la examinarea contestației deoarece nu au
fost supuși evaluării integrității în calitate de judecători ai Curții Supreme de Justiție,
în temeiul Legii nr. 65/2023. El a făcut trimitere la Opinia separată la Decizia Curții
Constituționale nr. 49 din 28 aprilie 2023, în care judecătorul constituțional Serghei
Țurcan a fost de opinia că transferarea temporară la Curtea Supremă de Justiție a unor
judecători în temeiul articolului 21 alin. (8) teza I din Legea nr. 65 din 30 martie 2023
ar putea pune în discuție chestiunea legalității desemnării lor prin prisma articolul 6
din Convenție.
În ședința de judecată stabilită pentru examinarea cererii de recuzare,
reclamantul Aureliu Postică nu s-a prezentat, dar în cererea de recuzarea a solicitat
examinarea cererii în lipsa sa.
Reprezentantul Comisiei, avocatul Valeriu Cernei, a solicitat respingerea cererii
de recuzare.
Conform art. 202 alin. (1), (3)-(4) din Codul administrativ, judecătorul care
examinează acțiunea în contencios administrativ poate fi recuzat în baza temeiurilor
prevăzute la art. 49 și 50 din același cod. Aureliu Postică invocă art. 49, care se referă
la incompatibilități și art. 50, care vizează suspiciunile de părtinire. Imparțialitatea
poate fi invocată în cazul existenței temeiurilor prevăzute la art. 50 alin. (2) din Codul
administrativ, care interzice autorității publice să acționeze într-o procedură
administrativă atunci când persoana:
a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă
ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;
b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi
contestat în privința unui participant la această procedură;
c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea
probelor până la încheierea procedurii;
d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii
administrative.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că motivele
invocate de către Aureliu Postică nu cad sub incidența cel puțin a unuia din temeiurile
prevăzute de art. 50 din Codul administrativ.
Temeiurile invocate nu se încadrează nici în norma art. 50 alin. (1) lit. e) din
Codul de procedură civilă, conform căreia judecătorul care judecă cauza urmează a fi
recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există
alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.
În opinia Completului de judecată, faptul transferului temporar al judecătorilor
Ion Malanciuc și Oxana Parfeni la Curtea Supremă de Justiție de la instanțe ierarhic
inferioare, precum și lipsa evaluării acestora în baza Legii nr. 65/2023, nu ridică dubii
2
de imparțialitate a acestor judecători. Or, deși face referire la aceste norme, Aureliu
Postică nu invocă fapte concrete care ar pune la îndoială abilitatea celor doi judecători
recuzați de a judeca imparțial contestația sa.
Completul de judecată reține că argumentele invocate pentru recuzarea
judecătorilor Ion Malanciuc și Oxana Parfeni se referă, în esență, la inadmisibilitatea
de principiu a participării acestora la examinarea oricăror contestații depuse împotriva
deciziilor emise de Comisie în temeiul Legii 26/2022, deoarece nu sunt judecători
plenipotențiari ai Curții Supreme de Justiție.
Conform art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023 privind evaluarea externă a
judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, în
cazul în care buna funcționare a Curții Supreme de Justiție este grav afectată din cauza
numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii (în continuare
„CSM”) poate transfera, cu titlu temporar, din instanțele de nivel inferior judecători
care corespund criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al Curții Supreme
de Justiție.
Aureliu Postică nu contestă faptul că în primăvara anului 2023 buna
funcționare a Curții Supreme de Justiție a fost afectată grav că urmare a demisiei a 20
din cei 25 de judecători în funcție ai acestei instanțe. El nu neagă nici faptul că
judecătorii Ion Malanciuc și Oxana Parfeni au fost transferați la Curtea Supremă de
Justiție prin hotărârea CSM și că ei corespundeau la data hotărârii CSM criteriilor
legale de ocupare a funcției de judecător al Curții Supreme de Justiție. Transferul
temporar a fost efectuat în baza unui anunț public și cu acordul judecătorilor.
Dl Postică pune în discuție legalitatea însăși a transferului temporar, făcând
referire la o opinie separată a unul judecător al Curții Constituționale la decizia Curții
Constituționale nr. 49 din 28 aprilie 2023. Această decizie a Curții Constituționale se
referea la refuzul de suspendare a acțiunii articolului 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023.
Sesizarea pe marginea căreia a fost solicitată suspendarea a fost declarată inadmisibilă
de Curtea Constituțională prin decizia nr. 100 din 10 august 2023. Instanța
constituțională nu a găsit în norma contestată prevederi care ar pune în discuție
independența judecătorilor transferați temporar la Curtea Supremă. La moment,
articolului 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023 este în vigoare, poartă un caracter
obligatoriu, este executoriu și este opozabil tuturor. Completul de judecată este surprins
că, în pofida acestor fapte, Aureliu Postică, care este judecător, nu a făcut referire în
cererea de recuzare la decizia nr. 100, chiar dacă aceasta a fost adoptată cu mai mult
de 10 luni până la depunerea cererii de recuzare, însă a ales să facă referire la o opinie
separată, care este opusă poziției majorității judecătorilor Curții Constituționale.
Reclamantul susține că judecătorii transferați temporar la Curtea Supremă de
Justiție nu sînt nici independenți față de puterea politică. El nu a susținut în niciun fel
această alegație, chiar dacă Aureliu Postică este judecător în funcție iar o asemenea
alegație gravă este deosebit de gravă. Transferul temporar la Curtea Supremă de Justiție
este efectuat de către CSM, care este garantul independenței judecătorilor. În prezent,
majoritatea membrilor CSM o reprezintă judecătorii. Puterile executivă și legislativă
nu pot lua nicio decizie cu privire la judecătorii transferați, iar ultimii beneficiază de
aceleași garanții de independență ca și ceilalți judecători. Durata mandatului
judecătorilor transferați temporar este reglementat în lege, acesta extinzându-se până
la numirea a celui de al 11-lea judecător plenipotențiar al Curții Supreme. În orice caz,
chiar și după finalizarea transferului temporar, judecătorii nu sunt demiși, ei continuând
3
să exercite funcțiile de judecător deținute înaintea transferului. Aceste elemente
confirmă caracterul vădit neîntemeiat al alegației cu privire la lipsa de independență.
Completul de judecată notează că argumentul cu privire la inadmisibilitatea
examinării contestației depuse în temeiul Legii 26/2022 de către judecătorii transferați
temporar la Curtea Supremă de Justiție a fost examinat și respins de mai multe ori de
Curtea Supremă de Justiție prin acte de dispoziție emise până la formularea cererii de
recuzare de către Aureliu Postică. Drept exemple în acest sens pot servi încheierea din
23 februarie 2024 în cauza 3rh-39/23 și încheierile din 08 aprilie 2024 și 18 aprilie
2024 emise în cauza nr. 03-33/23.
Aureliu Postică mai susține că cei doi judecători recuzați nu pot participa la
examinarea contestației depuse de el pe motiv că ei nu au fost supuși evaluării conform
Legii nr. 65 din 30 martie 2023. Contestația depusă de reclamant se referă la o decizie
emisă de Comisie în temeiul Legii 26/2022. Conform art. 14 alin. (2) din Legea
26/2022, Curtea Supremă de Justiție examinează contestațiile împotriva deciziilor
defavorabile ale Comisiei într-un complet de judecată special compus din 3 judecători
și un judecător supleant. Judecătorii și judecătorul supleant sunt desemnați de
președintele Curții Supreme de Justiție. Legea nr. 26/2022 nu interzice judecătorilor
transferați temporar la Curtea Supremă de Justiție să facă parte din acest complet. Prin
urmare, acest argument este neîntemeiat.
Din considerentele menționate mai sus, în temeiul art. 50, art. 52, art. 202
alin. (1), (3)-(4) și art. 230 din Codul administrativ, și art. 53 și art. 54 alin. (3) din
Codul de procedură civilă, Completul de judecată
dispune:
Se respinge cererea reclamantului Aureliu Postică de recuzare a membrilor
Completului de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru
examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de
evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de
autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, judecătorilor Ion Malanciuc și Oxana
Parfeni, de la examinarea cauzei de contencios administrativ intentate la cererea de
contestare depusă de Aureliu Postică împotriva Comisiei independente de evaluare a
integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale
judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei și dispunerea reluării
procedurii de evaluare a candidatului de către Comisie.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Diana Stănilă
judecătorii Lilia Roic-Botezatu
Vladislav Gribincea
4