3-9/24 — anularea deciziei Comisiei de evaluare si dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului

3-9/24 — anularea deciziei Comisiei de evaluare si dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la respingerea cererii reclamantului Aureliu Postică de reluare

a dezbaterilor judiciare

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de contestare depusă

de Aureliu Postică împotriva deciziei nr.11 din 11 aprilie 2024 a Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

(evaluarea externă conform Legii nr.26/2022)

(Dosarul nr. 3-9/24

NR. PIGD 2-24061992-01-3-07062024)

16 decembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților cererea reclamantului Aureliu Postică de

reluare a dezbaterilor judiciare,

Completul de judecată special pentru examinarea contestațiilor declarate

împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,

compus din:

Ion Malanciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ASPECTE GENERALE ȘI DE PROCEDURĂ

2000 și a activat în organele procuraturii până în anul 2011.

2011 reclamantul Aureliu Postică a fost numit în funcția de judecător de instrucție

la Judecătoria Orhei, pe un termen de 5 ani, iar prin Decretul Președintelui Republicii

Moldova nr.1423-VII din 30 decembrie 2014 a fost reconfirmat în funcția de

judecător la Judecătoria Orhei, până la expirarea împuternicirilor.

2016, Aureliu Postică a fost numit în funcția de judecător până la atingerea

plafonului de vârstă.

2017, judecătorul Aureliu Postică a fost transferat în funcția de judecător la

Judecătoria Chișinău, iar prin hotărârea CSM nr.465/22 din 11 iulie 2017 a fost

repartizat la sediul Rîșcani.

judecătorul Aureliu Postică exercită atribuțiile de judecător specializat în materie de

drept penal la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, începând cu 01 ianuarie 2019.

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (în continuare

Comisia de evaluare) lista candidaților pentru funcția de membru în Consiliul

Superior al Magistraturii, printre care și reclamantul Aureliu Postică, în vederea

evaluării în conformitate cu Legea nr.26/2022.

nepromovarea candidaturii lui Aureliu Postică, candidat la funcția de membru în

1

Consiliul Superior al Magistraturii, din motiv că nu întrunește criteriile de

integritate, deoarece au fost constatate dubii serioase cu privire la conformitatea

candidatului cu criteriile de integritate etică și financiară și, prin urmare, acesta nu

promovează evaluarea.

contestația lui Aureliu Postică, s-a anulat decizia Comisiei de evaluare nr.23 din 27

ianuarie 2023 și s-a dispus reevaluarea candidatului Aureliu Postică de către Comisia

de evaluare.

temeiul art.14 alin.(8) lit.b) și alin.(10) din Legea nr.26/2022, Comisia de evaluare

a emis decizia nr.11 din 11 aprilie 2024, prin care în temeiul art.8 alin.(1)-(2) lit.a)

și c), alin.(4) lit.a), b) și alin.(5) lit.b), c) și d), și art.13 alin.(5) din Legea nr.26/2022,

a decis că candidatul nu întrunește criteriile de integritate financiară și etică întrucât

s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidat a criteriilor

de integritate etică și financiară și, astfel, nu promovează evaluarea.

decizia Comisiei de evaluare nr.11 din 11 aprilie 2024.

Curții Supreme de Justiție și este examinată de un complet de judecată special

compus din 3 judecători. Cauza a fost distribuită pentru examinare completului

compus din judecătorii Ion Malanciuc (președinte), Oxana Parfeni (raportor) și

Diana Stănilă.

recunoscut pretențiile lui Aureliu Postică și a solicitat respingerea acestora.

de evaluare a fost reprezentată de către avocatul Valeriu Cernei.

a fi plasata pe pagina web a CSJ, conform art.14 alin.(9) din Legea nr.26/2022. La

12 august 2024 și 07 octombrie 2024, reclamantul Aureliu Postică a depus cerere

privind reluarea examinării cauzei în fond.

LEGISLAȚIA

„Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu

procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta

lege, și nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau

concursului la care participă candidatul respectiv.”

2

„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform

prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile

Codului de procedura civilă, cu excepția art.169-171.”

„În cazul în care, în timpul pledoariilor sau după încheierea lor, instanța consideră

că trebuie clarificate noi circumstanțe importante pentru soluționarea cauzei,

aceasta dispune printr-o încheiere reluarea examinării cauzei în fond și a

pledoariilor, conform regulilor generale.”

ARGUMENTELE PĂRȚILOR

reclamantul Aureliu Postică a invocat necesitatea cercetării unei probe noi, și anume

a sentinței din 05 august 2024 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, care

desființează unul din dubiile serioase ale Comisiei de evaluare.

2024, reclamantul Aureliu Postică a indicat necesitatea cercetării unei probe noi, și

anume decizia Comisiei de evaluare din 01 octombrie 2024 în privința candidatului

Eugeniu Beșelea, prin prisma căreia, în opinia reclamantului, se demonstrează că

Comisia de evaluare a încălcat grav principiul de tratament egal și nediscriminatoriu

în privința candidatului Aureliu Postică.

MOTIVAREA INSTANȚEI

procedură civilă, Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție

consideră necesar de a respinge cererea reclamantului cu privire la reluarea

examinării cauzei în fond.

instanța are un rol activ în administrarea justiției, fiind singura autoritate competentă

să decidă asupra necesității reluării procedurilor. Decizia de a relua dezbaterile

aparține în mod exclusiv instanței, care este investită cu autoritatea de a aprecia, în

mod obiectiv și independent, necesitatea reluării procedurii, în funcție de

circumstanțele cauzei și de stadiul procesului. Instanța nu este obligată să dea curs

cererii unei părți, chiar dacă aceasta invocă motive care, în opinia sa, justifică

reluarea. Doar instanța este abilitată să evalueze dacă clarificarea unor noi

circumstanțe este indispensabilă soluționării cauzei în mod legal și echitabil.

procedura să fie controlată de interesele subiective ale acestora, în detrimentul

eficienței și echității actului de justiție. Aceasta ar putea duce la tergiversarea

3

soluționării cauzei sau chiar la afectarea imparțialității procesului. Instanța, ca

arbitru al cauzei, are responsabilitatea de a asigura un proces corect și eficient, iar

această responsabilitate implică autonomia decizională în ceea ce privește reluarea

dezbaterilor. Prin acordarea acestei competențe instanței, se evită influența

intereselor particulare ale părților asupra desfășurării procesului.

reclamantului privind necesitatea cercetării ca probă nouă decizia Comisiei de

evaluare din 01 octombrie 2024 în privința candidatului Eugeniu Beșelea. Or,

decizia invocată de către reclamant a fost adoptată la 01 octombrie 2024, adică după

finalizarea examinării prezentei cauze, care a avut loc la 05 iulie 2024.

finalizarea examinării în fond, instanța se consideră investită cu soluționarea cauzei

în baza probatoriului administrat până la acel moment. Admiterea de noi probe după

încheierea fazei fondului ar contraveni principiului securității juridice, afectând

stabilitatea deciziilor judiciare. Este important ca părțile să respecte termenele și

etapele procesuale prevăzute de lege pentru administrarea probelor. Acceptarea unei

probe noi după încheierea dezbaterilor ar putea conduce la o practică vicioasă, care

să permită tergiversarea cauzelor.

anumite condiții stricte, cum ar fi atunci când aceasta nu putea fi cunoscută sau

administrată anterior prin diligență rezonabilă. Dacă proba respectivă nu a existat la

momentul examinării cauzei, aceasta nu poate constitui obiect al probației și nu

poate servi drept temei de reluare a examinării cauzei în fond. După închiderea etapei

de examinare a cauzei în fond, examinarea probelor suplimentare nu este posibilă.

de Justiție urmează să respingă cererea reclamantului de reluare a examinării cauzei

în fond.

selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor nr.26 din 10 martie 2022, art.195 și art.230 din Codul

administrativ, precum în a art.235 alin.(2) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL DE JUDECATĂ SPECIAL, instituit în cadrul Curții Supreme de

Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, CU UNANIMITATE DE

VOTURI,

Respinge cererea reclamantului Aureliu Postică cu privire la reluarea

examinării cauzei în fond a cauzei de contencios administrativ intentate la cererea

4

de contestare depusă de Aureliu Postică împotriva deciziei nr.11 din 11 aprilie 2024

a Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Ion Malanciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

5

D E C I Z I E

cu privire la contestația depusă de Aureliu Postică

împotriva deciziei nr.11 din 11 aprilie 2024 a Comisiei independente de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

(evaluarea externă conform Legii nr.26/2022)

(Dosarul nr. 3-9/24

NR. PIGD 2-24061992-01-3-07062024)

Contestație în baza Legii nr.26/2022; evaluarea reluată a candidatului la funcția de

membru în Consiliul Superior al Magistraturii;

16 decembrie 2024

Textul corespunde originalului

6

Examinând în ședință publică cererea de contestare depusă de Aureliu

Postică împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților

la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor cu privire la anularea deciziei nr.11 din 11 aprilie 2024 „cu privire

la evaluarea reluată a lui Aureliu Postică, candidat la funcția de membru în

Consiliul Superior al Magistraturii” și dispunerea reluării procedurii de

evaluare a candidatului de către Comisie,

Completul de judecată special pentru examinarea contestațiilor declarate

împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,

compus din:

Ion Malanciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

Stanislav Ungureanu, grefier

Cu participarea:

Reclamantului – Aureliu Postică

Reprezentantului pârâtei – avocatului Valeriu Cernei

constată următoarele:

ASPECTE GENERALE ȘI DE PROCEDURĂ

2000 și a activat în organele procuraturii până în anul 2011.

2011 reclamantul Aureliu Postică a fost numit în funcția de judecător de instrucție

la Judecătoria Orhei, pe un termen de 5 ani, iar prin Decretul Președintelui Republicii

Moldova nr.1423-VII din 30 decembrie 2014 a fost reconfirmat în funcția de

judecător la Judecătoria Orhei, până la expirarea împuternicirilor.

2016, Aureliu Postică a fost numit în funcția de judecător până la atingerea

plafonului de vârstă.

2017, judecătorul Aureliu Postică a fost transferat în funcția de judecător la

Judecătoria Chișinău, iar prin hotărârea CSM nr.465/22 din 11 iulie 2017 a fost

repartizat la sediul Rîșcani.

7

judecătorul Aureliu Postică exercită atribuțiile de judecător specializat în materie de

drept penal la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, începând cu 01 ianuarie 2019.

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (în continuare

Comisia de evaluare) lista candidaților pentru funcția de membru în Consiliul

Superior al Magistraturii, printre care și reclamantul Aureliu Postică, în vederea

evaluării în conformitate cu Legea nr.26/2022.

nepromovarea candidaturii lui Aureliu Postică, candidat la funcția de membru în

Consiliul Superior al Magistraturii, din motiv că nu întrunește criteriile de

integritate, deoarece au fost constatate dubii serioase cu privire la conformitatea

candidatului cu criteriile de integritate etică și financiară și, prin urmare, acesta nu

promovează evaluarea.

contestația lui Aureliu Postică, s-a anulat decizia Comisiei de evaluare nr.23 din 27

ianuarie 2023 și s-a dispus reevaluarea candidatului Aureliu Postică de către Comisia

de evaluare.

temeiul art.14 alin.(8) lit.b) și alin.(10) din Legea nr.26/2022, Comisia de evaluare

a emis decizia nr.11 din 11 aprilie 2024, prin care în temeiul art.8 alin.(1)-(2) lit.a)

și c), alin.(4) lit.a), b) și alin.(5) lit.b), c) și d), și art.13 alin.(5) din Legea nr.26/2022,

a decis că candidatul nu întrunește criteriile de integritate financiară și etică întrucât

s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidat a criteriilor

de integritate etică și financiară și, astfel, nu promovează evaluarea.

decizia Comisiei de evaluare nr.11 din 11 aprilie 2024, care a fost completată prin

cererea depusă electronic la 25 iunie 2024.

Curții Supreme de Justiție și este examinată de un complet de judecată special

compus din 3 judecători. Cauza a fost distribuită pentru examinare completului

compus din judecătorii Ion Malanciuc (președinte), Oxana Parfeni (raportor) și

Diana Stănilă.

recunoscut pretențiile lui Aureliu Postică și a solicitat respingerea acestora.

8

de evaluare a fost reprezentată de către avocatul Valeriu Cernei.

a fi plasata pe pagina web a CSJ, conform art.14 alin.(9) din Legea nr.26/2022. La

12 august 2024 și 07 octombrie 2024, reclamantul Aureliu Postică a depus cerere

privind reluarea examinării cauzei în fond.

respins cererea reclamantului cu privire la reluarea examinării cauzei în fond.

ÎN FAPT

a. Evaluarea externă a reclamantului de către Comisie

Magistraturii, ai Consiliului Superior al Magistraturii și ai organelor specializate ale

acestora, precum și în vederea sporirii încrederii societății în activitatea organelor de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, dar și, în general, în sistemul

justiției, la 10 martie 2022, Parlamentul a adoptat Legea nr.26, cu modificările

ulterioare. Conform acestei legi, toți candidații inter alia la funcția de membru al

Consiliului Superior al Magistraturii sunt supuși evaluării externe, ca etapă

obligatorie a procesului de selectare a candidaților și de alegere sau numire a

acestora în funcțiile respective. Este evaluată integritatea etică și financiară a

acestora. Evaluarea începe cu solicitarea ca candidatul să depună Comisiei declarația

de avere și interese personale și a declarației cu privire la lista persoanelor apropiate

lui, de transmitere voluntară a răspunsurilor la chestionarul privind integritatea etică.

iulie 2022, candidatul a depus voluntar chestionarul privind integritatea etică, iar la

15 iulie 2022 a depus declarația de avere și interese personale pentru ultimii cinci

ani, conform art.9 alin.(2) din Legea nr.26/2022, care include lista persoanelor

apropiate din sistemul judecătoresc, al procuraturii și în serviciul public. În timpul

evaluării inițiale, Comisia a colectat informații din multiple surse, a trimis

candidatului 3 runde de întrebări, inclusiv 50 de întrebări, 143 de subîntrebări și 44

de solicitări de documente suplimentare.

candidatului Aureliu Postică, în cadrul căreia candidatul a răspuns la două runde de

întrebări scrise din partea Comisiei, inclusiv trei întrebări, 11 subîntrebări și cinci

solicitări de documente suplimentare. Candidatul a furnizat documente

suplimentare. Comisia a colectat informații suplimentare din diverse surse, conform

necesităților, pentru a aborda problemele examinate în cadrul evaluării reluate.

9

Postică notificarea cu privire la faptele și dubiile serioase. La 08 martie 2024,

candidatul Aureliu Postică a răspuns la notificarea cu privire la faptele și dubiile

serioase. Candidatul a solicitat desfășurarea audierii în ședință publică. La 20 martie

2024, a fost desfășurată audierea candidatului în fața Comisiei.

Postică, desfășurată în temeiul art.14 alin.(8) lit.b) și alin.(10) din Legea nr.26/2022,

în temeiul art.8 alin.(1)-(2) lit. a) și c), alin.(4) lit.a), b) și alin.(5) lit. b), c) și d), și

art.13 alin.(5) din Legea nr. 26/2022, Comisia de evaluare a emis decizia nr.11, prin

care a decis că candidatul Aureliu Postică nu întrunește criteriile de integritate

financiară și etică întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de

către candidat a criteriilor de integritate etică și financiară și, astfel, nu promovează

evaluarea.

i. Supraestimarea veniturilor soției în declarațiile depuse la Autoritatea

Națională de Integritate; cauză penală pendinte cu referire la același lucru;

subraportarea veniturilor soției la Serviciul Fiscal de Stat; plata incompletă

a impozitelor pe venit, în concret:

a. În perioada anilor 2018 – 2021, candidatul Aureliu Postică a indicat în

declarațiile sale anuale depuse la ANI un venit total al soției sale de 2 864 379 MDL,

în timp ce soția acestuia a raportat la SFS un venit personal de numai 1 059 966

MDL. Respectiv, Comisia a considerat că Aureliu Postică a declarat la ANI venituri

supraestimate ale soției. După inițierea procesului de evaluare a candidatului Aureliu

Postică, soția acestuia a depus la SFS în data de 16 septembrie 2022 sumele corectate

ale veniturilor sale impozabile – 2 053 742 MDL, corecția reflectând 993 776 MDL

de venituri neraportate anterior. Chiar și cu raportarea corectată a veniturilor soției

candidatului la SFS (2 053 742 MDL), venitul declarat de candidat pentru soția sa

(2 864 379 MDL) a fost totuși mai mare decât raportarea corectată către SFS cu

810 637 MDL.

Comisia de evaluare a subliniat că, candidatul Aureliu Postică nu a oferit

nicio explicație de ce suma venitului declarat la ANI pentru soția sa (2 864 379

MDL) a fost cu 1 800 000 MDL mai mare decât suma inițială raportată la SFS

(1 059 966 MDL). La fel, candidatul nu a explicat nici faptul de ce suma venitului

soției sale declarat la ANI (2 864 379 MDL) era în continuare cu 800 000 MDL mai

mare decât suma ajustată raportată la SFS (2 053 742 MDL).

Comisia de evaluare a conchis că și suma de 800 000 MDL este o diferență

semnificativă, deoarece reprezintă 131,8 salarii medii lunare pe economie în anul

2018, 116,2 salarii medii lunare în anul 2019, 101,9 salarii medii lunare în anul 2020

și 93 salarii medii lunare în anul 2021.

10

Subsecvent, Comisia de evaluare a atras atenția că, candidatul Aureliu

Postică nu a explicat de ce suma venitului soției sale inițial raportat la SFS

(1 059 966 MDL) între anii 2019 – 2021 a fost aproape cu 1 000 000 MDL mai mică

decât sumele corectate depuse la SFS la 16 septembrie 2022 (2 053 742 MDL).

Pentru perioada 2019 – 2022, soția candidatului avea datorii sub formă de impozite

neachitate în sumă de 17 344 MDL și penalități de întârziere în sumă de 7 520,79

MDL, însumând 24 864,79 MDL.

În opinia Comisiei de evaluare, încălcările fiscale ale soției candidatului

Aureliu Postică au fost semnificative conform legii (art.231 alin.(4) și (5) din Codul

fiscal).

b. Pe 03 aprilie 2023, candidatul Aureliu Postică a fost învinuit de comiterea

infracțiunii prevăzute de art.3521 alin.(2) din Codul penal, și anume de fals în

declarațiile de avere și interesele personale depuse pentru anii 2018-2021, în cauza

penală nr.2022970408. La 03 aprilie 2023, cauza penală a fost trimisă în instanța de

judecată pentru examinare în fond și se află pendinte la Judecătoria Hîncești, sediul

Central. Comisia de evaluare a remarcat că, în măsura în care există o bănuială

rezonabilă suficientă pentru a pune sub învinuire candidatul Aureliu Postică de

conduită infracțională, acest lucru satisface inevitabil standardul de dubiu serios în

procedurile de evaluare. Dacă există o bănuială rezonabilă că candidatul a săvârșit o

infracțiune legată de integritatea financiară, atunci există în mod obligatoriu dubii

serioase cu privire la integritatea financiară și etică a candidatului.

ii. Dezechilibru de avere în 2017:

Venituri MDL în 2017 Cheltuieli/Economii MDL în 2017

156 499 MDL Taxă de școlarizare 32 290 MDL

Salariu (net)

Dobânda la depozit

4 140 MDL Taxă de investiții 10 400 MDL

dintr-o bancă (RM)

Indemnizația pentru

creșterea și 49 927 MDL Cheltuieli de vacanță 40 000 MDL

îngrijirea copilului

Rambursarea

Economii în

120 300 MDL 53 376 MDL

împrumutului bancar

numerar în 2016

140 022 MDL Economii din 2017 190 350 MDL

Depozit din 2016

Depozit bancar 199 737 MDL

CPP 107 640 MDL

Total 470 888 MDL Total 633 793 Total

Dezechilibrul final: -162 905 MDL

11

Comisia de evaluare a reținut că, în răspuns la întrebările adresate după

audiere, candidatul a declarat că nu poate identifica originea economiilor în sumă de

190 350 MDL. Cu referire la cei 195 000 MDL, candidatul a explicat că a declarat

un total de 140 000 MDL economisiți din 2016 și suma de 49 927 MDL obținuți ca

indemnizații în 2017, ceea ce înseamnă că doar suma 49 927 MDL poate fi

considerată drept economii.

În evaluarea dezechilibrului dintre avere și cheltuieli, Comisia a inclus cei

140 000 MDL în coloana de venituri, ca fiind soldul din anul precedent, ceea ce

înseamnă că acești bani erau disponibili candidatului în anul 2017. După cum a

explicat candidatul, cei 49 927 MDL au fost adăugați în acest cont, ceea ce a dus la

economii de 195 000 MDL (de facto fiind 199 737 MDL) la sfârșitul anului 2017.

Însă, potrivit evidențelor bancare referitoare la contul de indemnizații pentru copii,

deținut de soția candidatului, în cursul anului 2017 nu au fost efectuate retrageri din

cont, iar la 31 decembrie 2017 soldul era de 199 737 MDL.

Comisia de evaluare a observat că, în timpul audierii din cadrul evaluării

reluate, candidatul a pretins că nu cunoștea conținutul evidențelor bancare pentru

cont și a afirmat că știa doar că a declarat un sold mai mic în declarația sa anuală

pentru 2018 și, prin urmare, ar putea fi presupus că familia sa a cheltuit cei 144 666

MDL în 2017. Însă, înregistrările bancare pentru contul de indemnizații pentru copii

arată că soldul în cont la 31 martie 2018, după depunerea declarației candidatului

pentru anul 2017, era de 212 219 MDL.

Comisia de evaluare a conchis că, orice retrageri pe care candidatul le-ar fi

făcut ulterior din cont în 2018 nu au avut niciun impact asupra soldului pentru 2017,

adică suma de 199 737 MDL.

iii. Privatizarea locuinței de serviciu, extinderea apartamentului și alocarea unui

sector de teren:

a. Ținând cont de decizia din 01 august 2023 a Completului de judecată special

al Curții Supreme de Justiție, în urma evaluării reluate, Comisia nu a luat în

considerare problema oportunității candidatului Aureliu Postică de a beneficia de

trei programe de îmbunătățire a condițiilor locative în determinarea promovării sau

nepromovării evaluării reluate de către candidat.

b. Privatizarea apartamentului de serviciu:

Comisia de evaluare a notat că, deși, candidatul a recunoscut că Legea

privatizării fondului de locuințe nr.1324/1993 prevedea că locuințele de serviciu

acordate pentru procurori, ai căror locatari au lucrat mai puțin de 10 ani la unitatea

respectivă, nu puteau fi vândute sau transmise cu titlu gratuit în proprietate privată,

acesta a negat faptul că cererea sa de schimbare a statutului juridic al apartamentului

în scopul privatizării sale ar fi fost contrară legii, chiar dacă activase în cadrul

procuraturii doar opt ani când a încercat să schimbe statutul juridic al bunului în

scopul privatizării acestuia, deoarece în cele din urmă a activat în procuratură timp

12

de 11 ani, fapt care îi dădea dreptul să privatizeze bunul. Cu atât mai mult că, nu l-a

înstrăinat sau schimbat după privatizare în 2009.

Comisia de evaluare a apreciat poziția candidatului Aureliu Postică ca fiind

bazată pe o interpretare distorsionată a legislației cu privire la privatizare și o viziune

cinică asupra cerințelor de eligibilitate pentru privatizarea locuințelor de serviciu.

În opinia Comisiei de evaluare, manipularea legii de către un procuror, în

sensul că în viitor ar putea fi eligibil pentru privatizarea locuinței de serviciu, pentru

a beneficia din contul banilor publici, au compromis integritatea, probitatea și

imparțialitatea candidatului. Or, procurorii, care sunt văzuți ca folosind legea pentru

a-și crea oportunități pentru beneficii personale, demonstrează un comportament

dubios care subminează încrederea societății în activitatea și funcția lor.

c. Dobândirea lotului de teren:

Comisia de evaluare a constatat că, terenul i-a fost acordat candidatului ca

familie nou-formată și pentru construcția unei case, deși, când a obținut terenul în

2010, familia candidatului nu era nou-formată, candidatul primise și privatizase un

apartament de serviciu în mun.Chișinău și executase timp de patru ani un contract

pentru achiziționarea unui alt apartament în mun.Chișinău, la preț preferențial.

Comisia a atras atenția că, potrivit explicațiilor candidatului, inițial el cu

familia au intenționat să construiască o casă pe acest teren, dar ulterior au decis să-l

vândă și să folosească banii pentru renovarea apartamentului privatizat. Astfel,

terenul a fost vândut la mai puțin de trei luni după ce candidatul a devenit proprietar.

Comisia de evaluare a tras concluzia că, candidatul Aureliu Postică a primit

terenul în contradicție cu criteriile stabilite de lege, fără intenția de a-1 folosi în

scopul prevăzut și având doar intenția de a obține un profit financiar din el. Iar,

procurorii care sunt văzuți ca folosind legea pentru a-și crea oportunități pentru

beneficii personale demonstrează un comportament dubios care subminează

încrederea societății în activitatea și poziția lor.

LEGISLAȚIA ȘI STANDARDELE RELEVANTE

de judecată special observă că, în contestație, reclamantul a invocat că prevederile

Codului administrativ au prioritate față de prevederile Legii nr.26/2022.

Codului administrativ și limitele ei este o problemă de interpretare și aplicare a legii

asupra căreia decide Curtea Supremă de Justiție ca instanță de judecată competentă

pentru examinarea acțiunii în contencios administrativ (DCC nr.163 din 01

decembrie 2022, §24, DCC nr.2 din 18 ianuarie 2022, §19).

„Prezenta lege reglementează raporturile juridice aferente procedurii de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al

13

Magistraturii, al Consiliului Superior al Magistraturii, precum și a candidaților la

funcția de membru în organele specializate ale acestora, ca etapă obligatorie a

procesului de selectare a candidaților și de alegere sau numire a acestora în funcțiile

respective.”

„Comisia de evaluare are independență funcțională și autonomie decizională față

de orice persoane fizice sau juridice, indiferent de forma juridică de organizare a

acestora, inclusiv față de fracțiunile politice și partenerii de dezvoltare care au

participat la desemnarea membrilor acesteia.

În activitatea sa, Comisia de evaluare se conduce de Constituția Republicii

Moldova, de prezenta lege și de alte acte normative ce reglementează domeniile

conexe activității sale. Comisia de evaluare funcționează în baza regulamentului

propriu de organizare și funcționare, aprobat de către aceasta.”

„Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu

procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta

lege, și nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau

concursului la care participă candidatul respectiv.”

„Legislația administrativă reprezintă cadrul juridic principal prin care se asigură

reglementarea raporturilor administrative la înfăptuirea activității administrative și

a controlului judecătoresc asupra acesteia.

Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii specifice de

activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la

prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară

și nu contravine principiilor prezentului cod.”

enumerate în art.2 alin.(1) din Legea nr.26/2022 este prin natura sa un domeniu

specific de activitate în sensul art.2 alin.(2) din Codul administrativ. Deși, Codul

administrativ instituie o procedură administrativă și de contencios administrativ

uniformă, totuși, conform art.2 alin.(2) din Codul administrativ, anumite aspecte pot

fi reglementate prin norme legislative speciale.

decembrie 2017 reglementează că:

„Legea organică este actul normativ care reprezintă o dezvoltare a normelor

constituționale și poate interveni în domeniile expres prevăzute de Constituție.”

„În cazul în care între două acte normative cu aceeași forță juridică apare un conflict

de norme, se aplică prevederile ultimului act normativ adoptat, aprobat sau emis,

cu excepția situațiilor prevăzute la art.5 alin.(3) și (4).”

14

„În vederea sporirii integrității viitorilor membri ai Consiliului Superior al

Magistraturii, ai Consiliului Superior al Procurorilor și ai organelor specializate ale

acestora, precum și în vederea sporirii încrederii societății în activitatea organelor

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, dar și, în general, în sistemul

justiției,

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.”

nr.26/2022 și prevăd următoarele:

„(2) Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate etică dacă:

a) nu a încălcat grav regulile de etică și conduită profesională a judecătorilor, a

procurorilor sau, după caz, a altor profesii, precum și nu a admis, în activitatea sa,

acțiuni sau inacțiuni reprobabile, care ar fi inexplicabile din punctul de vedere al

unui profesionist în domeniul dreptului și al unui observator imparțial;

b) în privința acestuia nu există suspiciuni rezonabile privind comiterea actelor de

corupție, actelor conexe actelor de corupție sau faptelor coruptibile în sensul Legii

integrității nr.82/2017;

c) nu a încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor personale, al

conflictelor de interese, al incompatibilităților, al restricțiilor și/sau al limitărilor.

(3) În cazul lipsei unor reguli de etică și conduită aprobate pentru domeniul în care

activează sau a activat candidatul, se verifică dacă comportamentul din trecut al

candidatului provoacă sau nu suspiciuni rezonabile referitoare la corespunderea

acestuia cu standardele etice și de conduită stabilite pentru judecători și procurori.

(4) Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate financiară dacă:

a) averea candidatului a fost declarată în modul stabilit de legislație;

b) Comisia de evaluare constată că averea dobândită de către candidat în ultimii 15

ani corespunde veniturilor declarate.

(5) Pentru evaluarea integrității financiare a candidatului, Comisia de evaluare

verifică:

a) respectarea de către candidat a regimului fiscal în partea ce ține de achitarea

impozitelor la folosirea mijloacelor și veniturilor rezultate din proprietatea deținută,

precum și a veniturilor impozabile, și în partea ce ține de achitarea drepturilor de

import și drepturilor de export;

b) respectarea de către candidat a regimului juridic al declarării averii și intereselor

personale;

c) modul de dobândire a bunurilor aflate în proprietatea sau posesia candidatului ori

a persoanelor specificate la art.2 alin.(2), precum și cheltuielile legate de

întreținerea acestor bunuri;

d) sursele de venit ale candidatului și, după caz, ale persoanelor specificate la art.2

alin.(2);

15

e) dacă există sau nu contracte de împrumut, credit, leasing, asigurare sau alte

contracte care pot asigura beneficii de ordin financiar, în care candidatul, persoana

specificată la art.2 alin.(2) sau persoana juridică în care aceștia au calitatea de

beneficiari efectivi este parte contractantă;

f) dacă există sau nu donații în care candidatul sau persoana specificată la art.2

alin.(2) are statut de donatar sau de donator;

g) alte aspecte relevante pentru clarificarea originii averii candidatului și pentru

justificarea acesteia.”

deciziei Comisiei. Partea relevantă a acestui articol este următoarea:

„(1) În urma desfășurării procedurii de evaluare, Comisia de evaluare emite o

decizie motivată privind constatarea promovării sau nepromovării evaluării.

Retragerea din concurs a unui candidat ulterior datei transmiterii către Comisia de

evaluare a listelor cu candidați de către instituțiile responsabile de organizarea

alegerilor sau, după caz, a concursului, indiferent de motivul invocat de candidat,

se echivalează cu nepromovarea evaluării de către candidatul respectiv.

(2) Decizia Comisiei de evaluare trebuie să cuprindă faptele relevante, motivele și

concluzia comisiei cu privire la promovarea sau nepromovarea evaluării.

(3) Decizia Comisiei de evaluare se adoptă cu votul majorității membrilor care

participă la luarea acesteia. Membrii Comisiei de evaluare nu au dreptul să se abțină

de la vot. [...]

(5) Se consideră că un candidat nu întrunește criteriile de integritate dacă s-a

constatat existența unor dubii serioase privind conformitatea candidatului cu

cerințele prevăzute la art.8, care nu au fost înlăturate de către persoana evaluată.

(6) Decizia privind nepromovarea evaluării constituie temei juridic pentru

neadmiterea candidatului la alegeri sau concurs. Decizia se expediază organelor

competente potrivit legii pentru examinarea încălcărilor depistate, însă constatările

din decizie nu au o valoare probantă pentru orice alte proceduri sau procese. [...]”

evaluare, prin Avizul nr.1069/2021 din 13 decembrie 2021 (§11), Comisia de la

Veneția și Direcția Generală au observat că

„Integritatea personală a membrilor care constituie Consiliile Superioare (de

judecători și procurori) este un element esențial al naturii unor astfel de organe;

asigură încrederea cetățenilor în instituțiile de justiție – încredere în magistrați și în

integritatea acestora. Într-o societate care respectă valorile fundamentale ale

democrației, încrederea cetățenilor în acțiunea Consiliilor Superioare depinde foarte

mult, sau esențial, de integritatea personală și de competența și credibilitatea

apartenenței sale.”

alte contexte, că situațiile critice din domeniul justiției, ca niveluri extrem de ridicate

de corupție, pot justifica soluții la fel de radicale, precum un proces de verificare a

judecătorilor în funcție. În cele din urmă, ține de competența autorităților

16

moldovenești să decidă dacă situația predominantă în sistemul judiciar moldovenesc

creează o bază suficientă pentru a supune toți judecătorii și procurorii, precum și

membrii CSM și CSP, la evaluări extraordinare de integritate.

și responsabilității în sectorul justiției” din Legea pentru aprobarea Strategiei privind

asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2022-2025 și a

Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia nr.211 din 06 decembrie 2021:

„Identificarea unor pârghii eficiente de întărire a independenței judecătorilor și a

procurorilor urmează a fi corelată cu creșterea responsabilității și integrității

acestora. Responsabilitatea și integritatea sunt printre principalele elemente de

asigurare a încrederii cetățenilor în sistemul justiției și de garanție a derulării unor

proceduri echitabile. Dezvoltarea și promovarea unei culturi a integrității judiciare

constituie un element important în prevenirea corupției care este una dintre

principalele amenințări în adresa societății și funcționării statului de drept.

În prezent, potrivit sondajelor realizate, corupția și lipsa de integritate în sistemul

judecătoresc sunt percepute de publicul larg la un nivel înalt. În Raportul privind al

patrulea ciclu de evaluare a Moldovei, GRECO este profund îngrijorat de indicii

potrivit cărora în funcția de judecător sunt numiți candidați care prezintă riscuri de

integritate.

Comisia Internațională a Juriștilor, în Raportul misiunii de evaluare din 2018,

accentuează importanța faptului ca corupția în sistemul judecătoresc să fie

combătută prin măsuri ferme și, în mod prioritar, în deplină armonie cu principiile

statului de drept și drepturile omului. Aceasta este îngrijorată de faptul că multe

investigații penale par să fie concentrate mai degrabă pe suprimarea opoziției sau

prevenirea părerilor disidente în sistemul judecătoresc decât pe eradicarea reală a

corupției.

Este esențial ca actorii din cadrul sistemului justiției, individual și în colectiv, să

respecte și să onoreze funcția deținută ca fiind un mandat public și să depună efort

pentru a spori și menține încrederea publicului în sistem.”

acestora în sisteme judiciare independente și imparțiale, Consiliul Consultativ al

Judecătorilor Europeni (CCJE) a reamintit că:

„procesul de selecție a membrilor unui Consiliu, inclusiv posibile campanii de către

candidați ar trebui să fie transparente și să se asigure că calificările candidaților, în

special imparțialitatea și integritatea acestora sunt verificate. În opinia Comisiei de

la Veneția și a Direcției Generale, ar trebui făcută o distincție între verificarea

membrilor în exercițiu și „pre-verificarea” candidaților pentru o poziție în aceste

organisme. Ca o chestiune de principiu, securitatea pe termen determinat al

mandatelor membrilor organelor (constituționale) are scopul de a asigura

independența acestora față de presiunile externe. Măsurile care ar periclita

continuitatea calității de membru și ar interfera cu securitatea mandatului

membrilor acestei autorități (vetting) ar ridica suspiciunea că intenția din spatele

acestor măsuri ar fi de a influența deciziile acesteia și, prin urmare, ar trebui privite

17

ca o măsură de ultimă oră. Controalele de integritate care vizează candidații la

funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și al Consiliului Superior

al Magistraturii și organele lor specializate reprezintă un proces de filtrare și nu un

proces de verificare judiciară și, ca atare, pot fi considerate, dacă sunt implementate

corespunzător, că ating un echilibru între beneficii a măsurii, în ceea ce privește

contribuția la încrederea justiției, și posibilele efecte negative ale acesteia.”

și DGI au indicat că sunt la curent cu faptul că proiectul articolului 12 reflectă

articolul 8 din Legea nr.26/2022, care reglementează procedura de pre-vetting a

candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și al

Consiliului Superior al Magistraturii. Totuși, ceea ce se permite cu scopul examinării

candidaților, nu neapărat se permite în vederea evaluării extraordinare a

judecătorilor și procurorilor în funcție, mizele sunt mai mari pentru ei și pentru

stabilitatea ordinii juridice în general. Deși criteriile pentru pre-vetting pot fi relativ

flexibile și bazate pe o evaluare globală a integrității candidaților, a antecedentelor,

a relațiilor etc., destituirea unui judecător sau a unui procuror numit în funcție într-

un mod legal trebuie să fie justificată cu referința mai precisă la o conduită

inadecvată, care ar trebuie să fie mai bine definită de lege.

evaluare a integrității implică implementarea unui proces de mecanisme care vizează

garantarea celor mai înalte norme în materie de conduită și de integritate financiară

solicitate pentru accederea în funcția publică. Într-un sistem de control prealabil al

integrității, decizia de a nu recruta un candidat poate fi justificată în cazul unei

simple îndoieli pe baza unei evaluări a riscurilor. Totuși, decizia de nepromovare a

evaluării unui candidat trebuie legată de un indiciu de ilegalitate, cum ar fi averea

inexplicabilă, chiar dacă nu se poate dovedi dincolo de orice îndoială că această

avere provine din surse ilegale (a se vedea CDL-AD(2022)011, §9-10).

Comisia de evaluare emite un raport negativ atunci când are „dubii serioase” cu

privire la comiterea de către judecător sau un procuror a unor încălcări. Această

normă presupune că concluziile Comisiei de evaluare nu stabilesc vinovăția

persoanei vizate, nici nu atrag direct răspunderea penală, ceea ce ar necesita cel mai

probabil un alt standard de probă (mai înalt). Într-o anumită măsură, această structură

reduce potențialul unui conflict dintre constatările Comisiei de evaluare și ale altor

organe administrative sau judiciare, menționate anterior.

unor prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022. În §§120, 123, 133, 134, 135

din decizia de inadmisibilitate nr. 42 din 06 aprilie 2023, Curtea Constituțională a

următoarele:

„prin termenul „grav”, legislatorul a limitat marja discreționară a Comisiei de

evaluare la evaluarea integrității etice a candidaților. Criteriul îi permite Comisiei

18

să decidă nepromovarea candidatului doar dacă a constatat încălcări ale regulilor de

etică și de conduită profesională de o gravitate ridicată. Acest fapt presupune că

candidatul poate pune în discuție gravitatea încălcărilor constatate de Comisie în

fața completului special al Curții Supreme de Justiție, care în cele din urmă poate

aprecia caracterul „grav” al abaterii constatate în funcție de circumstanțele

particulare ale cauzei. Raționamentele sunt aplicabile, mutatis mutandis, în cazul

termenilor „reprobabile” și „inexplicabile” din articolul 8 alin.(2) lit.a) din Lege.

Pentru ca Consiliul să-și exercite atribuțiile constituționale de asigurare a numirii,

transferării, detașării, promovării în funcție și aplicarea de măsuri disciplinare față

de judecători (a se vedea articolul 123 din Constituție), legislatorul a stabilit că în

calitate de membri ai acestui organ constituțional trebuie să fie alese persoane

(judecători și non-judecători) cu o înaltă reputație profesională și integritate

personală verificată de Comisia de evaluare în ultimii 15 ani. Prin urmare, Curtea

Constituțională a considerat rezonabilă decizia legislatorului de a stabili o perioadă

extinsă de verificare a integrității financiare a candidaților.

Cu privire la textul „dubii serioase” din articolul 13 alin.(5) din Legea nr.26, Curtea

a constatat că textul criticat instituie un standard de probă aplicabil procedurii de

evaluare. Astfel, atunci când Comisia de evaluare trebuie să decidă cu privire la

integritatea unui candidat, ea trebuie să constate dacă există sau nu dubii serioase

cu privire la respectarea criteriilor de integritate etică și financiară de către candidat,

stabilite de articolul 8 din Lege.

Curtea Constituțională a reținut că, definirea standardelor de probă implică în mod

inevitabil utilizarea unor texte flexibile. În acest caz, standardul de probă stabilit de

legislator urmărește să ghideze Comisia de evaluare la aprecierea rezultatelor

evaluării.

De asemenea, legea obligă Comisia de evaluare să emită o decizie motivată, care

trebuie să cuprindă faptele relevante, motivele și concluzia Comisiei cu privire la

promovarea sau nepromovarea. Mai mult, legea îi permite candidatului să pună în

discuție existența unor dubii serioase cu privire la respectarea de către acesta a

criteriilor de integritate etică și financiară în fața completului special al Curții

Supreme de Justiție.”

deciziilor Comisiei de evaluare și de examinare a contestațiilor. Partea relevantă a

art.14, în vigoare la momentul depunerii contestației, este următoarea:

„(1) Decizia Comisiei de evaluare poate fi contestată de către candidatul evaluat în

termen de 5 zile de la data recepționării de către acesta a deciziei motivate, fără

respectarea procedurii prealabile.

(2) Candidatul evaluat poate contesta decizia defavorabilă a Comisiei de evaluare

la Curtea Supremă de Justiție, în cadrul căreia se instituie un complet de judecată

special compus din 3 judecători și un judecător supleant. Judecătorii și judecătorul

supleant sunt desemnați de președintele Curții Supreme de Justiție și confirmați prin

decret al Președintelui Republicii Moldova. [...]

(6) Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate

cu procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta

19

lege, și nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau

concursului la care participă candidatul respectiv. [...]

(8) La examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare, completul

de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție poate adopta una dintre

următoarele decizii:

a) respingerea cererii de contestare;

b) admiterea cererii de contestare și dispunerea reevaluării candidaților care nu au

promovat evaluarea, dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, Comisia de

evaluare a admis unele erori procedurale grave, care afectează caracterul echitabil

al procedurii de evaluare, și că există circumstanțe care puteau duce la promovarea

evaluării de către candidat.

(9) Decizia completului de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție

este irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se consideră emisă din momentul

plasării acesteia pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se notifică

participanților în termen de 5 zile de la data emiterii. [...]”

2024, au fost introduse modificări la articolul 14 alineatul (8), după cum urmează:

„la litera b), cuvintele „și dispunerea reevaluării” se substituie cu cuvintele „și

dispunerea o singură dată a reevaluării”;

alineatul se completează cu litera c) cu următorul cuprins: „c) constatarea

promovării sau nepromovării evaluării în cazul contestării repetate a deciziei

Comisiei de evaluare, adoptată în urma reevaluării dispuse anterior.”

neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr.26/2022, Curtea Constituțională

a stabilit că:

„legea trebuie să prevadă un remediu în cazurile în care candidatului nu i-au fost

asigurate drepturile procedurale în cadrul procedurii de evaluare. În funcție de

eventualele carențe procedurale admise la etapa evaluării, de natura dreptului

procedural afectat, precum și de circumstanțele particulare ale cauzei, Curtea reține

că neasigurarea unui drept procedural poate fi considerată o problemă centrală a

litigiului.”

special al Curții Supreme de Justiție să „examineze suficient” problemele centrale

ale eventualelor litigii, Curtea Constituțională a admis că dispozițiile contestate sunt

apte să realizeze obiectivul urmărit de legislator, i.e. să evite situațiile de anulare a

deciziilor Comisiei de evaluare din cauza încălcării unor reguli de procedură

nesemnificative [Hotărârea Curții Constituționale nr.5 din 14 februarie 2023, §83].

drepturile candidatului în cadrul procedurii de evaluare și prevede:

„Candidatul are următoarele drepturi:

a) să participe la ședințele Comisiei de evaluare și să dea explicații verbale;

20

b) să fie asistat de un avocat sau de un avocat stagiar pe parcursul procedurii de

evaluare;

c) să ia cunoștință de materialele evaluării, cu cel puțin 3 zile până la audiere;

d) să prezinte, în formă scrisă, date și informații suplimentare pe care le consideră

necesare în vederea înlăturării suspiciunilor privind integritatea sa, dacă a fost în

imposibilitatea de a le prezenta anterior;

e) să conteste decizia Comisiei de evaluare.”

caracter civil” nu poate fi interpretată doar printr-o referință la dreptul intern al

statului pârât; este vorba de o noțiune „autonomă”, care reiese din Convenție.

Art.6 §1 se aplică indiferent de calitatea părților, de natura legislației ce

reglementează modul de stabilire a „contestației” (lege civilă, comercială,

administrativă etc.) și de autoritatea competentă să o soluționeze (instanță de drept

comun, organ administrativ etc.) [Georgiadis împotriva Greciei, §34; Bochan

împotriva Ucrainei (nr.2) (MC), §43; Naït-Liman împotriva Elveției (MC), §106].

unei „contestații” (în limba engleză „dispute”). În plus, trebuie să se întemeieze pe

un „drept” care să poată fi pretins, cel puțin în mod credibil, recunoscut în dreptul

intern, indiferent dacă acest drept este sau nu protejat de Convenție. Trebuie să fie

vorba despre o contestație reală și serioasă, care poate privi atât existența însăși a

dreptului, cât și întinderea sa sau modalitățile sale de exercitare. În sfârșit, rezultatul

procedurii trebuie să fie în mod direct decisiv pentru dreptul „civil” în cauză, o

legătură foarte slabă ori consecințe îndepărtate nefiind suficiente pentru ca art.6 §1

să fie aplicabil [Regner împotriva Republicii Cehe (MC), §99; Károly Nagy

împotriva Ungariei (MC), §60; Naït-Liman împotriva Elveției (MC), §106].

CEDO, a Hotărârii Curții Constituționale nr.5 din 14 februarie 2023 și articolul 12

alin.(4) din Legea nr.26/2022, pentru a stabili dacă în cadrul procedurii de evaluare

reluate Comisia de evaluare a admis unele erori procedurale grave, care afectează

caracterul echitabil al procedurii de evaluare, urmează a fi verificat faptul dacă

reclamantului Aureliu Postică i-au fost respectate drepturile procedurale prevăzute

de lege specială.

apreciere a Comisiei în ce privește „dubiile serioase” nu este nelimitată (concluziile

trebuie să se bazeze pe date obiective), ea este destul de largă. Eventualele riscuri în

raport cu beneficiile, în cazul neadmiterii unui candidat, deși, integru, însă care nu a

fost în stare să înlăture anumite dubii în privința sa, sunt cu mult mai mici decât în

situația în care este admis un candidat neintegru din considerentul că orice dubiu ar

trebui să fie interpretat în favoarea persoanei. Această stare e determinată atât de

interesul general sporit față de procesul de preselecție în Consiliul Superior al

21

Magistraturii, cât și de eventuala interferență redusă în drepturile subiecților supuși

evaluării, spre deosebire de consecințele vetting-ului propriu-zis.

se pune în discuție dreptul reclamantului de a rămâne în profesie, ci se referă la o

evaluare pre-vetting, adică la un exercițiu unic, de preselecție în organul de

autoadministrare, într-un moment istoric, caracterizat printr-o percepție general

acceptată că lucrurile în justiție merg foarte prost având la bază diferite cauze

(corupție, neprofesionalism, obediență cronică față de politic etc). În astfel de

circumstanțe este imperios necesar ca persoanele care să acceadă în organele de

autoadministrare să aibă o reputație ireproșabilă, ca să nu existe nici un dubiu în

privința lor. Or, în caz contrar, deciziile adoptate de aceste organe, inclusiv cele prin

care se va răsturna o eventuală propunere care va veni deja din partea unei comisii

vetting, nu se vor bucura de credibilitate și nu vor avea capacitatea de a convinge

publicul larg că sunt corecte.

„În contextul evaluării candidaților menționați la alin.(1) este verificată și averea

persoanelor apropiate candidaților, astfel cum acestea sunt definite în Legea

nr.133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, precum și a

persoanelor menționate la art.33 alin.(4) și (5) din Legea nr.132/2016 cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate.”

nr.133/2016 definește noțiunile în sensul acestei legi. Prin prisma acestei norme:

„persoană apropiată este soțul/soția, copilul, concubinul/concubina subiectului

declarării, persoana aflată la întreținerea subiectului declarării, de asemenea

persoana înrudită prin sânge sau prin adopție cu subiectului declarării (părinte,

frate/soră, bunic/bunică, nepot/nepoată, unchi/mătușă) și persoana înrudită prin

afinitate cu subiectul declarării (cumnat/cumnată, socru/soacră, ginere/noră);

venit este orice beneficiu financiar, indiferent de sursa de proveniență, obținut de

subiectul declarării și de membrii familiei, de concubinul/concubina acestuia atât

în țară, cât și în străinătate.”

august 2016) stipulează că:

„Subiecții prevăzuți la art.3 alin.(1) declară veniturile obținute de subiectul

declarării împreună cu membrii familiei, concubinul/concubina în anul fiscal

precedent.”

„Subiecții prevăzuți la art.3 alin.(1) declară activele financiare deținute de subiectul

declarării, adică numerarul în monedă națională sau în valută străină care depășește

valoarea a 15 salarii medii pe economie și care nu face obiectul unor depuneri în

instituțiile financiare. Conturile bancare, unitățile de fond în fondurile de investiții,

formele echivalente de economisire și investire, plasamentele, obligațiunile,

22

cecurile, cambiile, certificatele de împrumut, alte documente care încorporează

drepturi patrimoniale personale ale subiectului declarării și ale membrilor familiei,

concubinului/concubinei acestuia, investițiile directe în monedă națională sau în

valută străină făcute de subiectul declarării și membrii familiei,

concubinul/concubina acestuia, precum și alte active financiare, dacă valoarea

însumată a tuturor acestora depășește valoarea a 15 salarii medii pe economie.

„Responsabilitatea pentru depunerea în termen a declarației, precum și pentru

veridicitatea și deplinătatea informațiilor o poartă persoana care o depune.”

„Declarația se depune anual, până în data de 31 martie, indicându-se veniturile

obținute de către subiectul declarării împreună cu membrii de familie,

concubinul/concubina lui în anul fiscal precedent, de asemenea bunurile deținute și

interesele personale prevăzute la art.4 alin.(1) lit.b)-m) la data depunerii

declarației.”

stipulează că:

„Climatul de integritate instituțională se cultivă prin realizarea următoarelor măsuri:

respectarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale.

Nerealizarea măsurilor prevăzute la alin. (1) duce la compromiterea climatului de

integritate instituțională și a integrității în sectorul public.”

mediu lunar pe economie nr.1233/2016, în anul 2017 salariu mediu lunar pe

economie a fost stabilit în cuantum de 5 300 MDL.

redacția în vigoare din 15 aprilie 2022) definește:

„Încălcarea fiscală – acțiune sau inacțiune, exprimată prin neîndeplinire sau

îndeplinire neadecvată a prevederilor legislației fiscale, prin încălcare a drepturilor

și intereselor legitime ale participanților la raporturile fiscale.”

două categorii de încălcări fiscal: semnificativă și nesemnificativă. Așa, Conform

alin.(4) și (5) al acestui articol.

„(4) Se consideră nesemnificativă încălcarea fiscală dacă suma impozitului, a taxei,

a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de

asigurări sociale de stat obligatorii, stabilite în cotă procentuală, constituie până la

500 de lei pentru contribuabilii specificați la art.232 lit.b) și până la 5 000 de lei

pentru contribuabilii specificați la art.232 lit.a) și c), inclusiv pentru fiecare

perioadă fiscală în parte – în cazul nerespectării modului de declarare sau diminuării

impozitului, a taxei și/sau a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală

și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, stabilite în cotă

procentuală.

23

(5) Se consideră semnificativă încălcarea fiscală care nu cade sub incidența

alin.(4).”

stipulează că:

„Este tras la răspundere pentru încălcare fiscală:

a) contribuabilul persoană juridică a cărui persoană cu funcție de răspundere a

săvârșit o încălcare fiscală;

b) contribuabilul persoană fizică, care nu practică activitate de întreprinzător, ce a

săvârșit o încălcare fiscală. În cazul în care acesta este lipsit de capacitate de

exercițiu sau are capacitate de exercițiu restrânsă, pentru încălcarea fiscală săvârșită

de el reprezentantul său legal (părinții, înfietorii, tutorele, curatorul) poartă

răspundere în funcție de obiectul impozabil, de obligația fiscală și de bunurile

contribuabilului.”

„Includerea intenționată a unor date incomplete sau false, neincluderea intenționată

a unor date în declarația de avere și interese personale se pedepsesc cu amendă în

mărime de la 400 la 600 unități convenționale sau cu închisoare de până la 1 an, în

ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o

anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.”

„Organul de urmărire penală sau procurorul sesizat în modul prevăzut în art.262 și

art.273 dispune în termen de 30 de zile, prin ordonanță, începerea urmăririi penale

în cazul în care, din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor de constatare, rezultă

cel puțin o bănuială rezonabilă că a fost săvârșită o infracțiune și nu există vreuna

din circumstanțele care exclud urmărirea penală, informând despre aceasta

persoana care a înaintat sesizarea sau organul respectiv.”

„Dacă, după examinarea raportului organului de urmărire penală și a materialelor

cauzei, procurorul consideră că probele acumulate sunt concludente și suficiente, el

emite o ordonanță de punere sub învinuire a persoanei.”

„Dacă procurorul constată că au fost respectate dispozițiile prezentului cod privind

urmărirea penală, că urmărirea penală este completă, că există probe suficiente și

legal administrate, el dispune una din următoarele soluții:

1) atunci când din materialele cauzei rezultă că fapta există, că a fost constatat

făptuitorul și că acesta poartă răspundere penală:

a) pune sub învinuire făptuitorul conform prevederilor art.281 și 282, dacă acesta

nu a fost pus sub învinuire în cursul urmăririi penale, apoi întocmește rechizitoriul

prin care dispune trimiterea cauzei în judecată;

b) dacă făptuitorul a fost pus sub învinuire în cursul urmăririi penale, întocmește

rechizitoriul prin care dispune trimiterea cauzei în judecată;

24

2) prin ordonanță motivată, dispune încetarea urmăririi penale, clasarea cauzei

penale sau scoaterea persoanei de sub urmărire.”

în vigoare în 2008) statuează că:

„În cazul în care procurorul nu are locuință sau are nevoie de îmbunătățirea

condițiilor locative, autoritatea administrației publice locale este obligată, în termen

de cel mult un an de la numirea lui în funcție, să îl asigure cu locuință (apartament

sau casă) de serviciu pe perioada de activitate în localitatea respectivă.”

stabilește că:

„Nu pot fi vândute sau transmise cu titlu gratuit în proprietate privată imobilele care

se află în orășele militare de tip închis, căminele, locuințele de serviciu (ai căror

locatari au lucrat mai puțin de 10 ani la unitatea respectivă), locuințele avariate și

ireparabile, casele ce urmează a fi demolate, cantoanele și alte construcții care se află

la balanța sau în proprietatea fondului forestier de stat.

„Autoritățile administrației publice locale atribuie cetățenilor terenuri fără plată,

eliberându-le titluri de proprietate:

atribuie familiilor nou-formate – sectoare de teren din rezerva intravilanului până

la epuizarea acesteia pentru construcția caselor de locuit, anexelor gospodărești și

grădini: în orașe – de la 0,04 până la 0,07 hectare, în localități rurale – până la 0,12

hectare. Dimensiunile concrete ale sectoarelor de teren se stabilesc de către

autoritățile administrației publice locale.”

„În afara orelor de serviciu procurorul trebuie să dispună de un comportament

ireproșabil care ar păstra și ar consolida încrederea populației în imparțialitatea și

prestigiul activității autorităților publice. Comportamentul ireproșabil al

procurorului este definit drept comportamentul demn și adecvat în societate, bazat

pe principiile moralității, eticii profesionale și culturii generale, menit să asigure

buna reputație a procurorului precum și funcționarea eficientă a Procuraturii.

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în temeiul Legii nr.26/202,

prevede că:

„La evaluarea conformității cu criteriul de integritate etică, Comisia poate lua în

considerare seriozitatea sau gravitatea, contextul adiacent și premeditarea asociată

oricărui incident de integritate etică și, în cazul incidentelor minore, dacă a existat

o perioadă de timp suficientă fără incidente ulterioare. La determinarea gravității,

Comisia va lua în considerare toate circumstanțele, care să cuprindă, dar fără a se

limita la următoarele:

a. dacă incidentul a fost un eveniment singular;

25

b. lipsa unor prejudicii sau producerea de prejudicii nesemnificative în adresa

intereselor private sau publice (inclusiv încrederii publice) – cum ar fi o încălcare

obișnuită a regulamentului rutier;

c. sau care nu este perceput de către un observator obiectiv drept atitudine lipsită de

respect față de ordinea socială care decurge din nerespectarea regulilor și

regulamentelor.”

„Veniturile sau cheltuielile nedeclarate sunt relevante pentru integritatea financiară,

în măsura în care acestea nu au fost declarate veridic, dar și pentru integritatea etică,

inclusiv, dar fără a se limita la, în măsura în care se referă la venituri secundare

interzise, evaziune fiscală sau încălcarea prevederilor privind combaterea spălării

banilor.”

ARGUMENTELE PĂRȚILOR

a. Argumentele reclamantului

cerere de contestare împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor (în continuare Comisia de evaluare), care a fost completată prin

cererea depusă electronic la 25 iunie 2024, solicitând anularea deciziei Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr.11 din 11 aprilie 2024 „cu

privire la evaluarea reluată a lui Aureliu Postică, candidat la funcția de membru în

Consiliul Superior al Magistraturii” și dispunerea reluării procedurii de evaluare a

candidatului de către Comisie.

judecător în Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a depus cerere de participare la

concursul pentru alegerea în funcția de membru al Consiliului Superior al

Magistraturii.

de membru în organele de autoadministrate ale judecătorilor și procurorilor nr. 26

din 10 martie 2022, a fost instituită procedura de evaluare a integrității candidaților

la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, al Consiliului

Superior al Procurorilor, precum și ai candidaților la funcția de membru în organele

specializate ale acestora, ca etapă obligatorie a procesului de selectare a

candidaților și de alegere sau numire a acestora în funcțiile respective în entitățile

menționate.

26

inter alia a lui Aureliu Postică, candidat la funcția de membru al Consiliului

Superior al Magistraturii.

prezentat mai multe informații și documente relevante, care au prezentat interes

pentru înfăptuirea obiectivă a acestui exercițiu, inclusiv date ce vizează viața privată,

personală și de familie, printre care declarația de avere și interese personale pentru

ultimii cinci ani și răspunsuri la întrebările Secretariatului cu privire la clarificarea

unor chestiuni apărute în procesul activității de evaluare a subsemnatului.

cu privire la candidatura lui Aureliu Postică, prin care Comisia a decis că „candidatul

nu întrunește criteriile de integritate, deoarece au fost constatate dubii serioase cu

privire la conformitatea candidatului cu criteriile de integritate etică și financiară și,

prin urmare, acesta nu promovează evaluarea.”

decizia Comisiei de evaluare nr.23 din 27 ianuarie 2023, cu privire la candidatura

lui Aureliu Postică și s-a dispus reevaluarea candidatului Aureliu Postică de către

Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

evaluare a candidatului Aureliu Postică, în cadrul căreia reclamantul a primit o

notificare cu privire la faptele și dubiile serioase, din partea Comisiei, iar la 20 martie

2024, a fost desfășurată audierea publică a candidatului în fața Comisiei.

2024, Comisia de evaluare a decis că candidatul Aureliu Postică nu întrunește

criteriile de integritate financiară și etică, întrucât s-au constatat dubii serioase cu

privire la respectarea de către candidat a criteriilor de integritate etică și financiară,

motiv pentru care nu promovează evaluarea.

evaluare și a apreciat decizia Comisiei de evaluare nr.11 din 11 aprilie 2024 ca fiind

neîntemeiată.

constatat „(...) dubii serioase cu privire la conformitatea candidatului cu criteriile de

integritate etică și financiară” este de natură să prejudicieze grav și iremediabil

imaginea și probitatea profesională a candidatului, urmând a fi calificată drept una

ilegală și contrară prevederilor normative ce reglementează speța, dar și prin

depășirea competențelor acordate de lege Comisiei.

27

condus la nepromovarea candidatului Aureliu Postică au constituit necorespunderea

criteriilor de integritate etică și financiară ce rezultă din „dubiile serioase” privind:

- „supraestimarea veniturilor soției în declarațiile depuse la Autoritatea

Națională de Integritate; cauză penală pendinte cu referire la același lucru;

subraportarea veniturilor soției la Serviciul Fiscal de Stat; plata incompletă

a impozitelor pe venit”;

- „dezechilibrul financiar pentru anul 2017”;

- „privatizarea locuinței de serviciu, extinderea apartamentului și atribuirea

terenului de către administrația publică locală”.

fiind nefundamentate, lipsite de raționament logic, matematic, disproporționate și

chiar eronate la mai multe capitole, cum ar fi calcule greșite, aprecieri vădit

subiective, bazate pe interpretarea extensiv defavorabilă și, pe alocuri, eronată a

legislației în vigoare. La fel, Comisia nu a respectat prevederile art.10 alin.(1), art.11

alin.(1) lit.a), art.16, art.20, art.21 alin.(1)-(3), art.22, art.23, art.29, art.30, art.32

alin.(2), art.44 alin.(1), art.85 alin.(3), art.92, art.94, art.132 alin.(1)-(2) și art.137 din

Codul administrativ.

promovarea evaluării constituie un act administrativ individual obligatoriu, dar nu

discreționar. Întrunirea cumulativă a condițiilor din art.8 alin.(2) și (4) din Legea

nr.26/2022 generează obligația Comisei de evaluare de a emite o decizie favorabilă

de promovare a candidatului la funcția de membru al Consiliului Superior al

Magistraturii, sub aspectul corespunderii criteriului de integritate financiară și etică.

Astfel, Comisia de evaluare are doar o discreție procedurală, care se referă la

investigarea și clarificarea stării de fapt din oficiu (și alte aspecte privind pregătirea

și emiterea actului administrativ individual), fapt care nu implică atribuirea actului

administrativ individual la cel discreționar. Astfel, argumentele reclamantului în

prezenta cerere privind discreția se referă la sensul de discreție procedurală.

concluziile Comisiei de evaluare, precum că în declarațiile anuale depuse la

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) pentru anii 2018 – 2021 Aureliu Postică

a declarat un venit total al soției sale în sumă de 2 864 379 MDL, deși, soția sa a

declarat la Serviciul Fiscal de Stat (SFS) un venit de doar 1 059 966 MDL. Or, în

aspectul dat, Comisia de evaluare nu a ținut cont de informațiile actualizate ale SFS

și ale Biroului Național de Statistică (BNS), care au fost depuse de contribuabilul

XXX (soția candidatului) la 16 septembrie 2022 atât la capitolul profituri din

vânzări, cât și venituri din vânzări și care au fost prezentate Comisiei de evaluare la

20 decembrie 2022.

28

reflectate de Aureliu Postică în declarațiile depuse la ANI, cu cifra veniturilor din

vânzări ale întreprinderilor pentru aceeași perioadă, reflectate la BNS, nu diferă

substanțial, fiind în următorul coraport: ANI – 2 864 379 MDL și BNS – 2 808 100

MDL, diferența fiind de 56 279 MDL.

pentru anii 2018-2021, nu a urmărit nici un beneficiu care nu i se cuvine sau interes

de alta natură, nu a introdus cu intenție asemenea informații, pentru a crea o aparență

falsă a mărimii veniturilor familiei sale, dar a indicat niște date oficiale statistice

comunicate de soție, inclusiv reflectate în mod transparent pe site-ul BNS.

elucidate de către Curtea Supremă de Justiție prin decizia irevocabilă din 01 august

2023 și care se bucură de autoritatea lucrului judecat.

constatările Comisiei de evaluare despre faptul că el nu a fost în măsură să explice

diferențele în sumele financiare înregistrate la diferite autorități. Drept consecință,

Comisia de evaluare a ajuns la concluzii arbitrare despre dubiile serioase cu privire

la conformitatea candidatului cu criteriul de integritate etică, în temeiul art.8 alin.(2)

lit.c) și criteriul de integritate financiara conform art.8 alin.(4) lit.a) și alin.(5) lit.b)

și d) din Legea nr.26/2022, în legătură cu declararea averii și a intereselor personale,

și în special a veniturilor soției sale din cele două companii pe care le deține.

Codul penal, pentru comiterea pretinselor fapte legate de falsul în declarațiile de

avere și interese personale, pentru perioada anilor 2018-2021, aflată pe rolul

Judecătoriei Hîncești, reclamantul a relevat că a pledat și continuă să pledeze

nevinovat, pe motivul lipsei în acțiunile sale a elementelor constitutive ale

infracțiunii.

desfășurate în perioada evaluării sale ca fiind un exercițiu de intimidare, linșare și

umilire publică din partea unui grup de persoane cu funcții de demnitate publică,

care pe această cale au decis să-l denigreze, să-i știrbească reputația și probitatea

personală și profesională, precum și să contribuie la crearea aparențelor cu privire la

bănuiala rezonabilă de comitere a unor infracțiuni legate de încălcarea regimului

juridic al declarării averii, care în consecință ar crea dubii Comisiei de evaluare cu

privire la integritatea etică și financiară a candidatului la funcția de membru în

Consiliul Superior al Magistraturii.

inițierii proceselor penale și ulterior a cauzelor penale în privința sa au putut sta

documente, date și informații acumulate de către unii din membrii Secretariatului

29

Comisiei, care, în mod fraudulos sau din rele intenții, ar fi putut să le transmită

organului de investigații al Centrului Național Anticorupție (CNA), pentru a putea

fi intimidat și denigrat prin intermediul urmăririi penale, inclusiv suspendat din

activitatea de judecător pe durata procedurii de evaluare.

imobile pe numele reclamantului la 05 iulie 2022, ora 14:35, în afara procesului

penal. Iar, conform deciziei nr.10 din 19 ianuarie 2023 a Centrului Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP), accesarea datelor cu caracter

personal ale cet.Aureliu Postică la 05 iulie 2022, ora 14:35, a fost efectuată ca urmare

a necesității examinării de către angajații CNA a demersurilor Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor înregistrate în secretariatul CNA

cu nr.268-1 din 03 iunie 2022 și nr.282-1 din 10 iunie 2022, precum și în cadrul

examinării sesizării cet.Svetlana Rotaru înregistrată în secretariatul CNA cu nr.R-

1071/22 din 24 august 2022.

Registrului bunurilor imobile pe numele său – 05 iulie 2022, ora 14:35, în privința

sa nu era în derulare niciun proces penal pornit, iar el nu avea niciun statut procesual.

La materialele cauzei penale nr.2022970389 se regăsesc două pretinse sesizări, cu

același conținut denunțător, ale unei oarecare persoane pe nume Svetlana Rotaru,

care nu are nici o calitate procesuală în cadrul urmăririi penale, care nu a fost audiată

în cadrul procesului penal și nici nu a fost preîntâmpinată de răspundere penală

pentru denunțarea intenționat falsă. Mai mult ca atât, semnăturile Svetlanei Rotaru

de pe aceste sesizări nu sunt asemănătoare, probabil executate de două persoane

diferite, ceea ce trezește bănuieli rezonabile că o asemenea persoană fie nu există,

fie denunțurile acesteia au fost falsificate din numele ei de către persoane interesate

în instrumentarea în privința judecătorului Aureliu Postică a unei cauze cu învinuiri

inventate și total absurde.

dispusă pornirea urmăririi penale în cauza nr.2023960113, în temeiul art.361 din

Codul penal, pe faptul bănuielii rezonabile privind confecționarea, deținerea și

folosirea documentelor oficiale false, cauza penală fiind remisă Procuraturii

mun.Chișinău pentru conducerea urmăririi penale, potrivit competenței. Ordonanța

de pornire a urmăririi penale în temeiul art.361 din Codul penal a scos la iveală un

abuz grav comis de reprezentanții CNA, prin faptul falsificării unui pretins denunț

în privința judecătorului Aureliu Postică, din partea unei persoane inexistente, pe

nume Svetlana Rotaru. Anume acest pseudo-denunț din partea unei persoane

„fantomă” pe nume Svetlana Rotaru a stat la baza inițierii investigațiilor din partea

ofițerilor de investigații ai CNA în privința judecătorului Aureliu Postică, iar în

rezultatul verificărilor efectuate de către procuror în urma examinării plângerii lui

30

Aureliu Postică, s-a constatat că denunțul a fost unul falsificat, iar persoana Svetlana

Rotaru este inexistentă, motiv pentru care s-a dispus urmărirea penală în temeiul

art.361 alin.(l) din Codul penal, cauza fiind investigată în prezent de către

Procuratura mun.Chișinău.

„dubiile serioase” aferente statutului de inculpat în cauza penală de învinuire în

temeiul art.3521 alin.(2) din Codul penal, încălcă principiului prezumpției de

nevinovăție.

precum că nu a explicat nici de ce suma venitului soției sale declarată inițial la SFS

pentru anii 2019-2021 a fost aproape cu 1 000 000 MDL mai mică decât sumele

ajustate raportate la SFS la 16 septembrie 2022, după prima rundă de întrebări a

Comisiei către candidat. Or, el în repetate rânduri, inclusiv în procesul audierilor

publice în cadrul evaluării inițiale, a menționat că modificările dărilor de seamă

pentru anii 2019-2021 a veniturilor companiilor SRL „DB Express Account” și

SRL „Dilexcont” au fost operate de către soția sa la 16 septembrie 2022, în strictă

conformitate cu prevederile art.188 din Codul fiscal. Astfel, soția sa absolut legal a

înlăturat de sine stătător unele omisiuni la capitolul situației financiare, reflectând

adăugător în dările de seamă la SFS pentru anii 2019-2021 unele încasări

suplimentare de mijloace financiare, pentru care, desigur, au fost achitate impozitele

corespunzătoare pe venit.

să prevadă asemenea modificări ale venitului soției sale, pe motiv că activitatea de

antreprenorial implică deseori situații de corectări și ajustări a dărilor de seamă, care

pot avea loc inclusiv după data limită de depunere a declarațiilor la ANI.

evaluare referitoare la pretinse încălcări fiscale ale soției sale ce țin de întârzieri la

plata impozitelor pe venit pentru anii 2019-2021 și a așa-numitor încălcări fiscale

semnificative ale acesteia, or, aceste concluzii contravin prevederilor art.228 și

art.231 din Codul fiscal.

operează Legea nr.26/2022 este definit în Legea nr.133/2016 și, de fapt, constituie o

noțiune distinctă și independentă de noțiunea de „venit”, definită în aceeași lege. Iar,

în spiritul dispoziției art.8 alin.(4) lit.a) din Legea nr.26/2022, necorespunderea

criteriului de integritate financiară poate fi apreciată doar în cazul în care „averea”

candidatului nu a fost declarată în modul stabilit de legislație, lipsind sintagma

„venitul” candidatului nu a fost declarat în modul stabilit de legislație. Prin urmare,

interpretarea extensiv defavorabilă a prevederilor legii în detrimentul drepturilor și

31

intereselor legitime ale reclamantului constituie o circumstanță suplimentară care

determină anularea constatărilor din decizie la capitolul analizat.

invocat că, Comisia nu a ținut cont de faptul că în anul 2014 candidatul a avut un

împrumut de la cumnata Valentina Bojinov, iar în anul 2016 un împrumut de la

mama sa Iulita Postică în sumă de 6 000 EUR, însumând un total de 10 000 EUR.

Aceste sume au fost reflectate drept împrumuturi în declarațiile pe venit depuse de

Aureliu Postică pentru anii 2014, 2016. Astfel, suma numerarului deținut la finele

anului 2017 în mărime de 7 000 EUR și 50 000 MDL (est. 145 600 MDL) se explică

prin acele sume acumulate în urma împrumuturilor de la Valentina Bojinov și Iulita

Postică, care de fapt erau banii transmiși spre păstrare de către rudele sale, el fiind

nevoit să-i declare ca bani deținuți în numerar la domiciliu, pentru a respecta

prevederile art.4 din Legea nr.133/2016.

aceste sume în declarația pe venituri pentru anul 2016, deoarece prevederile Legii

nr.133/2016 au intrat în vigoare la 17 iunie 2016. În opinia reclamantului, analizând

potențiale discrepanțe dintre veniturile și cheltuielile sale, Comisia de evaluare era

obligată să facă o analiză per ansamblu pe întreaga perioadă de 15 ani, în care au

fost declarate venituri și averi dobândite, dar nu să se limiteze doar la anul 2017, fără

a verifica și a constata de unde candidatul a putut obține, economisi sau deține

anumite sume în numerar, cum ar fi în cazul de față suma de 7 000 EUR și 50 000

MDL.

locuinței de serviciu, reclamantul a evocat că, activând în organele procuraturii din

anul 2000, la 17 aprilie 2006, s-a adresat cu cerere către Consiliul mun.Chișinău prin

care a solicitat acordarea spațiului locativ, în conformitate cu prevederile art.38 din

Legea cu privire la procuratură, sau a unui sector de teren pentru construcția casei

de locuit, în conformitate cu prevederile art.11 din Codul funciar, ținând cont de

faptul că împreună cu soția, la acel moment, nu dispuneau de locuință proprie.

spațiului locativ de stat, s-a adresat în instanța de judecată cu cerere de chemare în

judecată, iar prin hotărârea din 31 octombrie 2006 a Judecătoriei Centru,

mun.Chișinău, menținută prin decizia din 13 martie 2007 a Curții de Apel Chișinău,

a fost obligat Consiliului mun.Chișinău să-i asigure familia cu spațiu locativ, în

conformitate cu prevederile art.42-44 din Codul cu privire la locuințe. Prin decizia

din 14 iulie 2007 a Curții Supreme de Justiție a fost modificată parțial hotărârea

primei instanțe, în sensul obligării Consiliului mun.Chișinău să-i asigure familia cu

spațiu locativ de serviciu. Prin încheierea executorului judecătoresc din 15 iulie 2008

a fost încetată procedura executorie, în legătură cu eliberarea de către Consiliul

32

mun.Chișinău a ordinului de repartiție nr.012692 din 22 februarie 2008 pentru

apartamentul nr.XXX din XXX, mun.Chișinău.

modificare a statutului juridic al apartamentului atribuit din „apartament de serviciu”

în „apartament de stat”, în legătură cu faptul nașterii în anul 2008 a primului copil și

necesității investirii unor surse financiare pentru aducerea apartamentului la condiții

satisfăcătoare de trai, care se afla în condiții deplorabile la momentul atribuirii. Iar,

după schimbarea statutului juridic al apartamentului, s-au adresat cu cerere de

privatizare a locuinței.

apartamentului, deoarece anterior a coparticipat la privatizarea apartamentului

părinților săi. Astfel, în lista de privatizare a apartamentului repartizat ca locuință de

serviciu au fost incluși doar soția și copilul minor, pe motiv că anterior ei nu

participase la privatizarea altor spații locative de la stat, fapt care contravine

prevederilor art.5 din Legea nr.1324/1993.

a fost modificat statutul din „de serviciu” în „de stat, nu a făcut uz de funcția deținută

pentru a obține beneficii personale, nu a avut nici o influență necorespunzătoare

asupra factorilor de decizie din cadrul administrației publice locale, nu a manifestat

comportament dubios, deoarece era vorba de o procedură de rutină prin care în anii

2000 treceau sute de funcționari publici (judecători, procurori, polițiști etc.).

fel fondul de stat sau municipal de locuințe, nu a încălcat careva norme deontologice,

deoarece într-un final această locuință oricum urma să o obțină în proprietate în

temeiul art.5 din Legea nr.1324/1993, deoarece a activat în organele procuraturii mai

mult de 10 ani.

administrația publică locală și înstrăinat, reclamantul a menționat că, în anul 2005,

după înregistrarea căsătoriei, a depus cerere pentru atribuirea cu titlu gratuit a unui

teren în orașul Durlești, în scopul construcției unei case.

lotului de teren, nu dispuneau de nici un imobil în proprietate comună cu familia

nou-formată, precum și nu inițiase încă procesul judiciar împotriva Primăriei

mun.Chișinău cu privire la acordarea spațiului locativ de la stat și nici nu a depus

careva cereri în cadrul programului de locuințe la preț preferențial.

restricții cu privire la înstrăinarea acestuia sau construcția unui imobil într-un termen

expres prevăzut.

33

construiască o casă pe acest teren, însă, la scurt timp, au decis să-l vândă și să

utilizeze banii obținuți pentru reparația apartamentului obținut la preț preferențial,

în care locuiesc până în prezent.

integrității etice la obținerea acestor imobile, modificarea statutului imobilului,

înstrăinarea lor, drept nefondate și lipsite de consecvență. Or, privatizarea

apartamentului de serviciu și completarea spațiului acestui imobil a fost realizată

într-un context perfect legal, constituind o garanție acordată de către stat lucrătorilor

procuraturii în sensul asigurării acestora și membrilor familiei lor cu spațiu locativ

necesar.

a invocat lipsa de integritate a unor membri ai Comisiei de evaluare care au evaluat

reclamantul și care, din aceste motive nu au întrunit condițiile legale și nici nu au

avut dreptul (cel puțin etic) să o facă, și anume Tatiana Răducanu, Nadejda

Hriptievschi și Herman von Hebel.

afiliată Partidului Politic „PAS”, care la moment deține puterea executivă în

Republica Moldova și care a fost numită de Președintele Maia Sandu în funcția de

membru al Consiliului Suprem de Securitate. Totodată, Tatiana Răducanu este și

mătușa omului de afaceri Alexandru Machedon, care în campania electorală a

susținut-o deschis pe Maia Sandu la funcția de președinte și a făcut parte din staff-

ul electoral al PAS.

multe investigații jurnalistice și este vinovată direct de pierderea a 7 dosare la Curtea

Europeană a Drepturilor Omului, prin care Republica Moldova a fost condamnată

pentru încălcarea drepturilor omului.

Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, în care se spune că Tatiana Răducanu

ar avea legături cu Veaceslav Platon și cu unul din avocații lui Ilan Șor, aceasta a

demisionat din Comisiile de Vetting și Pre-vetting, care tocmai urmau să înceapă

verificarea averilor și integrității procurorilor anticorupție.

și susținătoare ferventă a Partidului Politic PAS, este în relație personală cu o

persoană care a fost consilierul pe domeniul justiției și anticorupție al primului-

ministru, Maia Sandu în perioada anului 2019 și este consilier juridic în cadrul

Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).

34

Nadejdei Hriptievschi, care fiind membru a Comisiei de evaluare trebuie să

corespundă acelorași rigori de integritate.

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, tatăl Nadejdei Hriptievschi a fost

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit.a) din

Codul penal, iar la moment cauza se este pendinte la Curtea de Apel Chișinău.

invocat în fața Comisiei de evaluare motive de incompatibilitate a membrilor Tatiana

Răducanu și Nadejda Hriptievschi, inclusiv pe criterii de afiliere cu CRJM, al cărui

membru este și Ion Guzun, actual membru al Consiliului Superior al Magistraturii

și care este autorul inițiativei de suspendare din funcție, din oficiu, a judecătorului

Judecătoriei Chișinău Aureliu Postică, pe temeiul prevăzut de art.24 alin.(1) lit.a)

din Legea privind statutul judecătorului. Însă, în pofida solicitării de recuzare a

membrilor Comisiei, Tatiana Răducanu și Nadejda Hriptievschi, de la examinarea

dosarului candidatului Aureliu Postică, Comisia a neglijat solicitarea și nu i-a dat

curs pe motive formale de adresare contrar procedurii.

de evaluare, Herman von Hebel, este afectată de scandalul public rezultat din

investigația publicată pe portalul „www.anticorupție.md”, conform căruia „presa

olandeză scria, în 2018, că activitatea administrativă a lui Herman von Hebel ar fi

fost afectată de ilegalități și ar fi cauzat prejudicii Curții Internaționale Penale în

valoare de cel puțin 760 000 EUR. Mai multe decizii, considerate a fi ilegale, s-au

luat în legătură cu o reformă pusă la cale de Herman von Hebel la Curte, ulterior

criticată dur de judecători. Înalta Curte a suportat cheltuieli de 7 milioane de euro

pentru reformă, iar judecătorii instanței l-au acuzat pe von Hebel de intenții ascunse.

b. Argumentele pârâtei

contestației lui Aureliu Postică, prin care a solicitat respingerea acțiunii. Comisia a

menționat că explicațiile reclamantului nu au fost suficiente pentru a înlătura dubiile

sale. În esență, Comisia a reiterat argumentele din decizia de evaluare. De asemenea,

a menționat că, potrivit standardelor internaționale, în cazul evaluărilor externe

extraordinare este admisibil de a aplica standardul probabilității ca nivel de

probațiune, iar simpla îndoială ar fi suficientă pentru a nu admite ca un candidat să

candideze la funcția de membru în CSM.

35

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că, potrivit extrasului din poșta electronică cu

adresa „secretariat@vettingmd.com”, decizia nr.11 din 11 aprilie 2024 a fost

notificată în mod electronic reclamantului Aureliu Postică la 31 mai 2024 (vol.IV,

part.II, f.d.c.788). Astfel, în speță, reclamantul a respectat prevederile art.14 alin.(1)

din Legea nr.26/2022, deoarece cererea de contestare a fost depusă prin e-mail la 05

iunie 2024 (f.d. 1).

special învederează că, în aplicarea supremației dreptului, instanța judecătorească de

contencios administrativ ia în considerare jurisprudența CtEDO. Potrivit acestei

jurisprudențe, obligația instanței judecătorești de motivarea hotărârilor judecătorești

nu poate fi înțeleasă că impunând un răspuns pentru fiecare argument (hot.García

Ruiz v. Spania, 1999, §26). Totuși, orice argument decisiv pentru rezultatul

procedurii necesită un răspuns clar (hot.Ruiz Torija v. Spania, 1994, §30; și, pentru

comparație, Petrović și Alții v. Muntenegru, 2018, §43), în special argumentele cu

privire la drepturile și obligațiile garantate de Convenția Europeană pentru

Drepturile Omului (hot.Fabris v. Franța, 2013, §72 in fine; Paun Jovanović v. Serbia,

2023, §108).

a. Relația dintre Codul administrativ și Legea nr.26/2022

Codul administrativ sunt legi organice. Legea nr.26/2022 a fost votată în lectură

finală după adoptarea Codului administrativ și reglementează în detaliu procedura

de evaluare externă, modul de adoptare a deciziilor Comisiei de evaluare și de

examinare a contestației împotriva deciziilor adoptate în temeiul Legii nr.26/2022.

Așa, Legea nr.26/2022 este una specială. Din motivele expuse în §§23-30 și prin

prisma art.2 alin.(2) din Codul administrativ, prioritatea normelor din Legea

nr.26/2022 nu poate genera în această cauză discuții.

2022, după consultarea repetată cu Comisia de la Veneția. Legea a fost adoptată

pentru a asigura integritatea inter alia a membrilor Consiliului Superior al

Magistraturii și a spori încrederea publică în sistemul de justiție. Comisia de la

Veneția a examinat inclusiv necesitatea evaluării externe și a admis că, în contextul

Republicii Moldova, aceasta ar putea avea loc.

este într-o oarecare măsură diferită de prevederile Codului administrativ în ceea ce

privește termenele de procedură, probațiunea, anularea actelor emise de Comisie,

procedura contenciosului administrativ, etc. Având în vedere că Legea nr.26/2022

este o lege specială în raport cu Codul administrativ, prevederile Legii nr.26/2022

36

au prioritate față de celelalte norme din Codul administrativ, iar în cazul aspectelor

nereglementate de Legea nr.26/2022 prevederile Codului administrativ sunt

aplicabile în măsura în care nu contravin scopului Legii nr.26/2022. Or, excluderea

integrală de la aplicare a Codului administrativ este imposibilă din punct de vedere

al rolului central și legăturii organice a Codului administrativ cu

domeniile/subdomeniile dreptului administrativ

b. Sarcina probațiunii în cadrul evaluării externe

obligația de respectare a proporționalității este o sarcină probatorie exclusivă a

autorității publice. La aspectul dat, Completul de judecată special reiterează că, din

motivele explicate în §§23-30, 118-120, Legea nr.26/2022 are prioritate față de

Codul administrativ.

sarcina probațiunii trece asupra candidatului pe parcursul procesului reluat de

evaluare. În faza inițială este în obligația Comisiei de a acumula date și informații,

făcând uz de competențele sale legale (art.6 din Legea nr.26/2022) și cu respectarea

obligațiilor legale (art.7 din Legea nr.26/2022). Însă, odată cu apariția unor

neclarități și în scopul elucidării acestora, Comisia oferă candidatului posibilitatea

de a prezenta date și informații suplimentare (art.10 alin.(7) din Legea nr.26/2022).

Prezentarea datelor și informațiilor suplimentare este un drept, nu o obligație, a

candidatului (art.12 alin.(4) din Legea nr.26/2022), însă neexercitarea acestui drept

(prin refuz, fățiș sau tacit, ori prin prezentarea unor date incomplete sau

neconcludente) riscă să inducă Comisia la concluzia că există dubii serioase că

candidatul nu întrunește criteriile de integritate (art.13 alin.(5) din Legea

nr.26/2022). Respectiv, este în interesul candidatului să preia sarcina probațiunii, iar

acest transfer legislativ nu numai că nu încălcă, dar și protejează efectiv drepturile

candidatului.

candidat a fost dezvoltată la nivel internațional. Astfel, Comisia Europeană pentru

Democrație prin Lege (Comisia de la Veneția) a remarcat că într-un sistem de vetting

și verificări de integritate, poate fi perfect legitim să se transfere sarcina probei de la

stat la judecătorul/procurorul care solicită recrutarea sau ocuparea unei funcții

(Opinia Comisiei de la Veneția nr.1064/2021 din 09 februarie 2022 cu privire la

dezvoltarea procesului de vetting în sistemul judiciar, Kosovo; §68). Procesul de

redesemnare, pe de altă parte, transformă toți angajații în solicitanți, iar sarcina

probei revine acestor persoane, care trebuie să facă dovada că sunt apte pentru

exercitarea funcției în cauză (ibidem, §95).

probațiunii nu este contrară Constituției, făcând referire la o opinie a Comisiei de la

37

Veneția (a se vedea §39). Această inversare a sarcinii probațiunii nu a fost

considerată per se arbitrară nici de către CtEDO (a se vedea hotărărârile Xhoxhaj

vs Albania, 2021, §352 și Sevdari vs Albania, 2022, §130).

c. Cazurile în care CSJ poate admite contestația

doar dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, au fost admise „unele erori

procedurale grave, care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare, și că

există circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” (a

se vedea §§42, 43). Această prevedere a apărut în Legea nr.26/2022 după o hotărâre

a Curții Constituționale din 14 februarie 2023, în care s-a menționat că este admisibil

de a nu anula deciziile Comisiei de evaluare pentru „erori de procedură

nesemnificative”. Curtea Constituțională a acceptat ca controlul judiciar al actelor

emise în cadrul evaluării externe să se limiteze la circumstanțele de fapt care puteau

schimba rezultatul evaluării și la erorile procedurale grave ale Comisiei care

afectează „caracterul echitabil al procedurii de evaluare”.

făcut referire la hotărârea CtEDO Pișkin vs Turcia (2020). În §131 al hotărârii

respective, CtEDO a menționat că instanța de judecată trebuie să fie competentă să

examineze toate aspectele centrale ale cauzei. Acestea sunt chestiuni de fapt sau de

drept care, dacă nu ar fi avut loc (în cazul aspectelor de fapt) sau ar fi fost soluționată

în mod opus (în cazul chestiunilor de drept), ar fi dus la o altă concluzie a Comisiei.

Legii nr.26/2022 este una mai limitată decât cea prevăzută de Codul administrativ.

Ea poate anula decizia Comisiei de evaluare doar în cazurile menționate de Legea

nr.26/2022, iar, din motivele menționate în §§118-120, celelalte temeiuri prevăzute

de Codul administrativ pentru anularea actului administrativ nu sunt aplicabile.

poate conchide în aceeași cauză că unele dubii serioase constatate Comisie nu există,

iar alte dubii există. Existența unui singur dubiu este suficient pentru nepromovarea

evaluării externe. După cum rezultă din art.14 alin.(8) din Legea nr.26/2022, CSJ nu

poate admite contestația dacă constată existența cel puțin a unui dubiu prevăzut la

art.8 alin.(2)-(5) al acestei legi.

reținute în Hotărârea nr.5 din 14 februarie 2023, Completul de judecată special nu

va da apreciere tuturor argumentelor invocate de către reclamantul Aureliu Postică

în cererea de contestare, ci va răspunde doar criticilor ce se încadrează în criteriile

statuate de către Curtea Constituțională în vederea eventualei admiteri a acțiunii, și

anume ce țin de presupusele erori procedurale grave admise de către Comisia de

evaluare, care ar fi afectat caracterul echitabil al procedurii de evaluare, precum și

38

celor ce vizează presupusa existență a unor circumstanțe care puteau conduce la

promovarea evaluării de către candidatul Aureliu Postică.

d. Aplicarea principiilor de mai sus în prezenta cauză

bazează acțiunea reclamantului, este pretinsa lipsă de independență, imparțialitate

și/sau obiectivitate a unor membri ai Comisiei de evaluare, precum și influența

politicului.

care nu se încadrează în criteriul de eroare procedurală gravă, care a afectat

caracterul echitabil al procedurii de evaluare a reclamantului și, cu atât mai mult, nu

se încadrează în criteriul de circumstanță care putea conduce la promovarea evaluării

de către reclamant.

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor au fost desemnați prin Hotărârile

Parlamentului nr.84, nr.85, nr.86 și nr.87 din 04 aprilie 2022, care la art.3 stipulează

imperativ că pot fi contestate în instanța de judecată în termenul prevăzut la art.209

din Codul administrativ.

componența nominală a Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților

la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor după cum urmează: Nadejda Hriptievschi, Tatiana Răducanu, Vitalie

Miron, Herman von Hebel, Victoria Henley și Nona Tsotsoria.

constatat încetarea calității de membru în Comisia independentă de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor a domnului Vitalie Miron, în baza cererii de demisie.

Hotărârea intrând în vigoare la data adoptării.

despre faptul că va fi supus procesului de evaluare a integrității în calitate de candidat

la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, nu a contestat

Hotărârile Parlamentului nr.84, nr.85, nr.86 și nr.87 din 04 aprilie 2022 în ordinea și

termenul prevăzut la art.3 al acestor hotărâri și art.209 din Codul administrativ.

Postică și-a manifestat în mod tacit, prin inacțiune, acordul cu desemnarea de către

Parlamentul Republicii Moldova a Nadejdei Hriptievschi, a Tatianei Răducanu, a lui

Vitalie Miron, a lui Herman Von Hebel, a Victoriei Henley și a Nonei Tsotsoria în

calitate de membri ai Comisiei de evaluare și ca aceștia să participe la evaluarea sa,

39

iar ulterior la evaluarea reluată a integrității sale în calitate de candidat la funcția de

membru al Consiliului Superior al Magistraturii, ca etapă obligatorie a procesului de

selectare a candidaților în funcțiile respective.

argumentele reclamantului ce vizează pretinsa lipsă de independență, imparțialitate

și/sau obiectivitate a membrilor nominalizați, precum și influența politicului, or, la

etapa dată aceste argumente sunt irelevante, având în vedere că reclamantul a

demonstrat un comportament pasiv și nu a contestat Hotărârile Parlamentului nr.84,

nr.85, nr.86 și nr.87 din 04 aprilie 2022, expunându-și în acest mod tacit încrederea

față membrii menționați în cadrul viitoarei sale evaluări.

Comisiei de evaluare au obligația să se abțină de la fapte ce ar putea discredita

Comisia de evaluare sau ar putea provoca îndoieli privind obiectivitatea deciziilor

acesteia.

(conflictul de interese) alin.(3) din Regulamentul de organizare și funcționare al

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în conformitate cu

Legea nr.26/2022, candidatul avea dreptul de a înainta propunere de recuzare a

membrilor care consideră că nu sunt imparțiali. Însă, din materialele dosarului

candidatului rezultă că, Aureliu Postică nu a făcut uz de acest drept al său și nu a

înaintat nici o cerere de recuzare membrilor Comisiei de evaluare, conform

procedurii prevăzute de normele legale.

prevederile articolului 4 alin.(1) din Legea nr.26/2022, care garantează independență

funcțională și autonomie decizională Comisiei de evaluare față de orice persoane

fizice sau juridice, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, inclusiv față

de fracțiunile politice și partenerii de dezvoltare care au participat la desemnarea

membrilor acesteia.

că sunt neîntemeiate și nu pot fi reținute ca fiind concludente argumentele

reclamantului cu privire la pretinsele erori procedurale grave admise de către

Comisia de evaluare și care ar fi afectat caracterul echitabil al procedurii de evaluare

a candidatului Aureliu Postică, prin participarea la procesul de evaluare a unor

membri care nu sunt independenți, imparțiali și/sau obiectivi.

Legii nr.26/2022, Comisia de evaluare nu constată dacă un candidat întrunește sau

nu criteriile de integritate și/sau existența a careva încălcări ale candidaților, ci doar

existența sau lipsa unor circumstanțe faptice suficiente ce permit să se ajungă la

40

concluzia că există dubii serioase privind conformitatea candidatului cu criteriile

legale de integritate sau, după caz, insuficiente pentru a constata lipsa de

conformitate.

privind necorespunderea candidatului cu criteriile de integritate etică și financiară,

aceasta acordă candidatului posibilitatea de a desființa aceste dubii, prin darea de

explicații la întrebările formulate și prezentarea probelor în susținerea poziției sale.

prin decizia nr.23 din 27 ianuarie 2023, cu privire la candidatura lui Aureliu Postică,

candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii, Comisia

independentă de evaluare a decis că candidatul nu corespunde criteriilor de

integritate, întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către

candidat a criteriilor de integritate etică și financiară, și, astfel, ea nu a promovat

evaluarea.

(i) Companiile soției candidatului în calitate de beneficiar efectiv și

declarațiile aferente veniturilor;

(ii) Achiziționarea unui apartament la preț preferențial, privatizarea unui

apartament și atribuirea terenului;

(iii) Dezechilibrul financiar în anii 2017 și 2019.

decizia Comisiei de evaluare nr.23 din 27 ianuarie 2023 și s-a dispus reevaluarea

candidatului Aureliu Postică de către Comisia de evaluare.

temeiul art.14 alin.(8) lit.b) și alin.(10) din Legea nr.26/2022, Comisia de evaluare

a emis decizia nr.11 din 11 aprilie 2024, prin care în temeiul art.8 alin.(1)-(2) lit.a)

și c), alin.(4) lit.a), b) și alin.(5) lit.b), c) și d), și art.13 alin.(5) din Legea nr.26/2022,

a decis că candidatul nu întrunește criteriile de integritate financiară și etică întrucât

s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidat a criteriilor

de integritate etică și financiară și, astfel, nu promovează evaluarea.

(i) Supraestimarea veniturilor soției în declarațiile depuse la Autoritatea

Națională de Integritate; cauză penală pendinte cu referire la același lucru;

subraportarea veniturilor soției la Serviciul Fiscal de Stat; plata

incompletă a impozitelor pe venit;

(ii) Dezechilibru de avere în 2017;

(iii) Privatizarea locuinței de serviciu, extinderea apartamentului și alocarea

unui sector de teren.

41

evaluare, pe marginea celor trei aspecte financiare și etice descrise supra, raportate

la criteriile de evaluare prevăzute la art.8 din Legea nr.26/2022, Completul de

judecată special remarcă următoarele.

vedere decizia din 1 august 2023 a Curții Supreme de Justiție, precum și în contextul

unei analize multiaspectuale, cuprinzătoare și obiective, evaluând reluat candidatul

Aureliu Postică pe baza informațiilor disponibile din cadrul evaluării inițiale și a

oricăror informații obținute în timpul evaluării reluate, Comisia de evaluare nu a luat

în considerare problema oportunității candidatului Aureliu Postică de a beneficia de

trei programe de îmbunătățire a condițiilor locative în determinarea promovării sau

nepromovării evaluării reluate de către candidat.

Comisiei de evaluare cu privire la supraestimarea veniturilor soției în declarațiile

depuse la Autoritatea Națională de Integritate; cauză penală pendinte cu referire la

același lucru; subraportarea veniturilor soției la Serviciul Fiscal de Stat; plata

incompletă a impozitelor pe venit; dezechilibru de avere în 2017; privatizarea

locuinței de serviciu, extinderea apartamentului și alocarea unui sector de teren, nu

au fost atenuate pe baza informațiilor colectate în timpul evaluării reluate.

reclamantului Aureliu Postică, formulate în cererea de contestare, nu se constată

existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării lui în fața

Comisiei independente de evaluare și care ar justifica reluarea procedurii de evaluare

a candidatului, nefiind înlăturate în acest sens toate dubiile serioase formulate de

Comisie cu privire la respectarea de către candidat a criteriilor de integritate

financiară și etică stabilite exhaustiv în art.8 din Legea nr. 26/2022, în ceea ce

privește: supraestimarea veniturilor soției în declarațiile depuse la Autoritatea

Națională de Integritate; cauză penală pendinte cu referire la același lucru;

subraportarea veniturilor soției la Serviciul Fiscal de Stat; plata incompletă a

impozitelor pe venit; dezechilibru de avere în 2017; privatizarea locuinței de

serviciu, extinderea apartamentului și alocarea unui sector de teren.

integrității viitorilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, precum și în

vederea sporirii încrederii societății în activitatea organelor de autoadministrare ale

judecătorilor, dar și, în general, în sistemul justiției, conform competențelor atribuite

în baza Legii nr.26/2022, Comisia de evaluare avea obligația să verifice dacă

candidatul Aureliu Postică nu a încălcat grav regulile de etică și conduită

profesională, dacă nu a admis, în activitatea sa, acțiuni sau inacțiuni reprobabile,

care ar fi inexplicabile din punctul de vedere al unui profesionist în domeniul

dreptului și al unui observator imparțial, dacă în privința acestuia nu există

42

suspiciuni rezonabile privind comiterea actelor de corupție, actelor conexe actelor

de corupție sau faptelor coruptibile în sensul Legii integrității nr.82/2017, precum și

dacă nu a încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor personale, al

conflictelor de interese, al incompatibilităților, al restricțiilor și/sau al limitărilor, dar

și dacă averea candidatului a fost declarată în modul stabilit de legislație, conform

art.8 din Legea nr.26/2022.

și financiară doar atunci când el întrunește pe deplin toți indicatorii stabiliți la art.8

alin.(2)-(5) din Legea respectivă, faptul dat rezultă și din art.5 alin. (1) din

Regulamentul de evaluare al Comisiei de evaluare.

și de conduită profesională al judecătorului, aprobat prin Hotărârea Adunării

Generale a Judecătorilor nr.8 din 11 septembrie 2015 (modificat prin Hotărârea

Adunării Generale a Judecătorilor nr.12 din 11 martie 2016), judecătorul va respecta

cele mai înalte standarde de integritate și responsabilitate, pentru a asigura

încrederea societății în instanțe. Este conștient de riscurile corupției și nu va admite

sau nu va crea aparența unui comportament corupțional în activitatea sa; nu va cere,

accepta ori primi cadouri, favoruri sau beneficii pentru îndeplinirea ori

neîndeplinirea atribuțiilor funcționale sau în virtutea funcției deținute. Judecătorul

va încheia tranzacții cu privire la proprietatea personală într-un mod care să nu

provoace îndoieli, sau să nu afecteze independența și imparțialitatea sa sau să

provoace conflicte de interese. Conform art.6 alin.(2) din același cod, judecătorul

trebuie să se abțină de la orice comportament, acțiune sau manifestare, care ar putea

prejudicia încrederea publicului în sistemul judecătoresc.

stabilesc la Principiul 3.1 că „judecătorul trebuie să se asigure că în ochii unui

observator rezonabil conduita sa este ireproșabilă”. Principiul 3.2 prevede că

„atitudinea și conduita unui judecător trebuie să reafirme încrederea publicului în

integritatea corpului judiciar. Justiția nu doar trebuie făcută, trebuie să se și vadă că

s-a făcut justiție.”

nr.133/2016, în redacția inițială a Legii, care este în vigoare de la 01 august 2016,

cu excepția prevederilor art.7, care vor intra în vigoare începând cu 01 ianuarie 2018,

scopul acestei Legi este instituirea măsurilor de prevenire și de combatere a

îmbogățirii nejustificate, a conflictelor de interese, a stărilor de incompatibilitate,

precum și a încălcării regimului juridic al restricțiilor.

profesioniste, competente, eficiente și prietenoase sunt: independența,

43

imparțialitatea și integritatea, care de fapt sunt principii ce se regăsesc în Codul de

etică și de conduită profesională al judecătorului.

procurorii trebuie să fie persoane cu o integritate deosebită și cu aptitudini

profesionale și organizaționale adecvate. Principalii actori din administrarea justiției

trebuie să mențină întotdeauna onoarea și demnitatea profesiei lor și trebuie să se

comporte în orice situație într-o manieră demnă pentru funcția lor.

profesioniștii implicați în procesul judiciar, este esențială pentru administrarea

adecvată a justiției (Avizul nr.12(2009) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor

Europeni (CCJE) comun cu Avizul nr.4(2009) al Consiliului Consultativ al

Procurorilor Europeni (CCPE) intitulat „Judecătorii și procurorii într-o societate

democratică, adoptat în comun cu Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni,

§§10, 39).

valoroasă evidențiere a rolului crucial pe care judecătorii îl au în menținerea

încrederii publice și în susținerea statului de drept într-o societate democratică.

CtEDO a subliniat că într-o situație de economie tenebră generală în țară, deși este

de înțeles în anumite privințe, nu poate fi scutit un procuror cu experiență sau un alt

funcționar judiciar de a-și desfășura activitățile private cu cel mai mare respect

pentru legalitate și într-un mod care să fie dincolo de orice reproș public; aceștia

trebuie să respecte un standard etic mai înalt (cauza Nikëhasani vs Albania,

nr.58997/18, 13 decembrie 2022, §124).

mai înalte standarde de integritate și responsabilitate pentru a asigura încrederea

societății în autoritatea judecătorească, să se comporte onest și decent, iar prin

exemplul personal să ofere temei de a se considera drept o persoană pretabilă

comiterii unor acte de corupție sau abuzuri.

comporte întotdeauna, și nu numai în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în mod

onorabil și demn de funcția sa, fiind un exemplu de conduită pentru restul societății.

conduită și un comportament adecvat profesiei de judecător, atât în exercitarea

funcției, cât și în afara ei, prin prisma standardului intern al demnității profesiei,

precum și prin raportare la standardul extern, al încrederii publice în actul de justiție.

25 mai 2017, care la art.10 alin.(1) lit.c) stipulează că climatul de integritate

instituțională se cultivă prin realizarea următoarelor măsuri: respectarea regimului

juridic al declarării averii și intereselor personale. Iar, din alineatul (3) al aceluiași

44

articol rezultă că nerealizarea măsurilor prevăzute la alin.(1) duce la compromiterea

climatului de integritate instituțională și a integrității în sectorul public.

precitate impun în obligația judecătorilor de demonstra societății o integritate

absolută a comportamentului lor, care cuprinde inter alia și obligația respectării

regimului juridic al declarării averii, prin includerea în declarații a unor date veridice

și corecte.

atât în exercitarea atribuțiilor lor, cât și în afara lor, permițând astfel societății să aibă

încredere în justiție. Judecătorii trebuie să fie întotdeauna integri, să fie conștienți de

riscurile corupției și să nu admită aparența unui comportament corupțional în

activitatea sa.

11 aprilie 2024 (supraestimarea veniturilor soției în declarațiile depuse la Autoritatea

Națională de Integritate, subraportarea veniturilor soției la Serviciul Fiscal de Stat;

plata incompletă a impozitelor pe venit), Completul de judecată special accentuează

că, materialele administrate de către Comisia de evaluare în cadrul evaluării reluate

demonstrează, în afara oricărui dubiu, că în cea mai mare parte a anilor 2018 – 2021,

soția candidatului a declarat veniturile sale diminuate la SFS (1 059 966 MDL), în

timp ce candidatul a indicat în declarațiile sale anuale depuse la ANI venituri

supraestimate ale soției sale (2 864 379 MDL).

evaluare, în septembrie 2022, unde a fost întrebat despre impozitele neachitate de

către soția sa, ultima a raportat la SFS sumele corectate ale veniturilor impozabile

(2 053 742 MDL), adică 993 776 MDL de venituri neraportate anterior.

corectată la SFS a veniturilor soției lui Aureliu Postică (2 053 742 MDL), ultimul a

declarat la ANI un venit al soției (2 864 379 MDL) mai mare cu 810 637 MDL decât

cel raportat corectat la SFS.

Comisiei de evaluare atât în cadrul evaluării inițiale, cât și în cadrul evaluării reluate,

dar nici Curții Supreme de Justiție argumente și explicații verosimile de ce suma

venitului soției sale care a declarat-o la ANI (2 864 379 MDL) a fost cu 1 800 000

MDL mai mare decât suma inițială raportată de soție la SFS (1 059 966 MDL). De

altfel, nu a explicat nici faptul de ce suma venitului soției sale declarat la ANI

(2 864 379 MDL) era în continuare cu aproximativ 800 000 MDL mai mare decât

suma ajustată raportată la SFS (2 053 742 MDL).

evaluare, precum că Aureliu Postică a indicat în declarațiile anuale depuse la ANI

45

pentru anii 2018 – 2021 venituri supraestimate ale soției sale (aprox.800 000 MDL),

ce reprezintă o diferență semnificativă, deoarece în anul 2018 aceasta constituia

131,8 salarii medii lunare pe economie, în anul 2019 – 116,2 salarii medii lunare, în

anul 2020 – 101,9 salarii medii lunare, iar în anul 2021 – 93 salarii medii lunare.

argumentele reclamantului, precum că soția sa, pe parcursul desfășurării activității

de antreprenorial, și-a înlăturat de sine stătător unele omisiuni la capitolul situației

financiare, reflectând adăugător în dările de seamă la SFS pentru anii 2019-2021

unele încasări suplimentare de mijloace financiare, pentru care au fost achitate

impozitele corespunzătoare pe venit.

judecată, deoarece în declarațiile depuse de către Aureliu Postică la ANI urmau a fi

introduse veniturile soției sale din activitatea de întreprinzător (salarii, dividende,

suplimente, premii, ajutoare materiale etc.), dar nicidecum nu veniturile obținute de

companiile soției. Cu atât mai mult că, candidatul nu a răspuns la întrebările scrise

din partea Comisiei despre salariul, dividendele sau împrumuturile soției sale de la

companiile acesteia.

intereselor personale de către funcționarii publici, are ca scop inter alia prevenirea

îmbogățirii nejustificate (art.1 alin.(2) din Legea privind declararea averii și a

intereselor personale nr.133/2016).

funcționarii publici, precum și al indicării informațiilor veridice în declarații, care

rezultă din art.2 lit.a) și art.10 alin.(1) lit.c) din Legea integrității nr.82/2017, este

cultivarea integrității în sectorul public și a climatului de toleranță zero la corupție

în cadrul entităților publice din Republica Moldova, care se manifestă inclusiv și

prin respectarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale.

reținut că anumite încălcări ale funcționarilor publici a obligațiilor cu privire la

declararea averii, pot fi considerate, în general, ca grave. Acestea pot include, printre

altele, nedeclararea principalelor active sau a surselor de venit sau încercări

deliberate de a le ascunde de autorități, incapacitatea de a justifica achiziții majore

prin economii sau resurse legitime și suficiente, deținute la momentul achiziționării;

sau incapacitatea de a justifica un stil de viață excesiv sau cheltuieli extravagante,

care depășesc în mod clar mijloacele legale declarate funcționarului vizat și ale

familiei sale (nr.40662/19, din 13 decembrie 2022, §85).

desființat dubiile Comisiei de evaluare, ba mai mult ca atât, prin comportamentul

său, explicațiile incomprehensibile și inconsecvente, candidatul a fortificat dubiile

46

Comisiei, transformându-le în dubii serioase. Or, prin prisma art.5 alin.(4) din Legea

nr.133/2016, responsabilitatea pentru veridicitatea și deplinătatea informațiilor

incluse în declarația averii și intereselor personale o poartă declarantul, adică

persoana care depune declarația. Respectiv, candidatul este responsabil de

informațiile incluse în declarațiile sale anuale.

dezacordul reclamantului cu constatările Comisiei de evaluare referitoare la pretinse

încălcări fiscale ale soției sale ce țin de întârzieri la plata impozitelor pe venit pentru

anii 2019-2021. Or, din materialele administrate de către Comisia de evaluare în

cadrul evaluării reluate rezultă că, în anul 2019 soția reclamantului a achitat impozite

în sumă de 18 180 MDL, cu 4 051 MDL mai puțin decât datora; în anul 2020 a

achitat suma de 14 200 MDL, cu 23 220 MDL mai puțin decât datora și în anul 2021

a achitat suma de 34 870 MDL, cu 25 610 MDL mai puțin decât datora.

l-a întrebat pe Aureliu Postică despre venitul soției sale, ultima a achitat suma de

51 240 MDL, adică cu 35 537 MDL mai mult decât cei 15 702 MDL ce-i datora

pentru anul 2022. Acest fapt denotă că soția reclamantului a conștientizat plata

întârziată a impozitelor.

restanța la plata impozitelor ale soției reclamantului pentru anii 2019-2022 a totalizat

suma de 47 302 MDL. Însă, chiar și după ce a achitat mai mult decât datora pentru

anul 2022, soția reclamantului avea încă de achitat impozite în sumă de 17 344 MDL

și penalități de întârziere pentru 2019-2022 în sumă de 7 520,79 MDL, în total

24 864,79 MDL.

întemeiate concluziile Comisiei de evaluare, precum că încălcările fiscale ale soției

lui Aureliu Postică au fost semnificative, conform art.231 alin.(4) și (5) din Codul

fiscal.

reclamantului în declarațiile anuale depuse la ANI pentru anii 2018-2021 a ridicat

un alt dubiu serios al Comisiei referitor la integritatea financiară și etică a lui Aureliu

Postică, în legătură cu procesul penal pendinte care are același obiect.

cauza penală de învinuire a lui Aureliu Postică de comiterea infracțiunii prevăzute

de art.3521 alin.(2) din Codul penal, și anume de fals în declarațiile de avere și

interesele personale depuse pentru anii 2018-2021 (cauza penală nr.2022970408), a

fost trimisă în instanța de judecată pentru examinare în fond.

nu poate fi considerată ca dovadă a săvârșirii unei infracțiuni și că acesta beneficiază

47

de prezumția nevinovăției, totuși, existența unei bănuieli rezonabile suficiente pentru

a-1 pune sub învinuire satisface standardul de dubiu serios în procedura de evaluare

în temeiul Legii nr.26/2022. Iar, dacă există o bănuială rezonabilă că reclamantul a

săvârșit o infracțiune legată de integritatea financiară, atunci există și dubii serioase

cu privire la integritatea financiară și etică a acestuia.

domeniu sensibil precum încălcările fiscale, poate ridica dubii asupra integrității

acestuia, or, judecătorii au un rol fundamental în menținerea încrederii în justiție. Ei

sunt așteptați să fie modele de respectare a legii și de etică, iar un dosar penal, chiar

nefinalizat, poate afecta această percepție. Integritatea personală a unui judecător

este strâns legată de legitimitatea deciziilor pe care le ia. Orice suspiciune de

comportament ilegal poate pune sub semnul întrebării imparțialitatea și

corectitudinea acestuia. Domeniul fiscal implică respectarea unor obligații legale

clare, cum ar fi plata taxelor și respectarea transparenței financiare. Un judecător

suspectat de încălcări fiscale poate fi perceput ca o persoană care nu respectă

propriile reguli pe care le aplică altora. Aceasta afectează credibilitatea sa, deoarece

un astfel de comportament ar putea fi considerat incompatibil cu standardele înalte

de etică profesională cerute de profesia de judecător.

publice în justiție. Dacă un judecător este asociat cu posibile fapte ilegale, chiar și

printr-un dosar în fază incipientă, aceasta poate eroda încrederea oamenilor în

sistemul judiciar. Publicul ar putea pune la îndoială deciziile luate de acest judecător,

mai ales dacă acestea implică cazuri fiscale sau economice similare.

simpla existență a unui dosar penal poate crea o percepție negativă. În contextul unei

funcții publice atât de importante, percepția este aproape la fel de importantă ca și

realitatea.

presiuni externe asupra judecătorului și acesta ar putea fi influențat în deciziile sale.

este vinovat, dar el pune sub semnul întrebării respectarea standardelor de integritate

și etică profesională, afectând imaginea justiției și încrederea publicului în sistem.

concluzionează că din argumentele reclamantului, prezentate în fața instanței de

judecată, nu se constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea

evaluării sale în fața Comisiei de evaluare, nefiind înlăturate dubiile serioase

formulate de Comisia de evaluare (art.13 alin.(5) din Legea nr.26/2022) cu privire

la conformitatea candidatului cu criteriul de integritate financiară conform art.8

alin.(4) lit.a) și alin.(5) lit.b) și d), și criteriul de integritate etică conform art.8

48

alin.(2) lit.c) din Legea nr.26/2022 cu referire la declararea averii și a intereselor

personale, și în special a veniturilor soției sale obținute de la cele două companii

deținute de aceasta, în modul prevăzut de lege, care nu au fost atenuate de către

candidat.

anume cu criteriul de integritate financiară cu referire la dezechilibrul de avere,

Comisia de evaluare a remarcat că, în timpul evaluării inițiale, a abordat problema

unui dezechilibru între veniturile și cheltuielile candidatului pentru anul 2019, în

legătură cu economiile declarate în conturi bancare în sumă de 646 496 MDL. Însă,

ținând cont de constatările Curții Supreme de Justiție reținute în decizia din 01

august 2023, în timpul evaluării reluate Comisia a confirmat că aceste mijloace

bănești erau deținute în contul companiei soției candidatului Aureliu Postică și, prin

urmare, dubiile serioase cu privire la dezechilibru între veniturile și cheltuielile

pentru anul 2019 au fost atenuate, iar problema dezechilibrului de avere pentru anul

2019 nu a fost abordată în evaluarea reluată.

faptul că cheltuielile candidatului au depășit veniturile sale cu 162 905 MDL în

2017, Comisia de evaluare a remarcat că, la evaluarea inițială a candidatului Aureliu

Postică, s-a constatat că cheltuielile familiei candidatului ar fi depășit suma totală a

veniturilor și economiilor cu 158 190 MDL, or, suma economiilor disponibile și ale

veniturilor familie candidatului în anul 2017 însumau 470 866 MDL, iar suma

cheltuielilor declarate totalizează 629 056 MDL (§21 subpct.ii din prezenta decizie).

de judecată special al Curții Supreme de Justiție a reținut că argumentul lui Aureliu

Postică precum că suma de 190 350 MDL reprezenta economii în numerar pe care

le-a declarat pentru anul 2017. Totodată, în ceea ce privește depozitul bancar cu

suma de 195 000 MDL, la care era atribuită suma de 140 000 MDL indemnizații

pentru copii transferați din 2016 și suma de 49 927 MDL plăți suplimentare de

indemnizații în 2017, Aureliu Postică a susținut că a cheltuit suma de 144 666 MDL

în anul 2017 și că ar fi trebuit să declare 195 000 MDL minus 144 666 MDL, lăsând

un sold negativ de doar 16 524 MDL, care în opinia sa este o diferență neesențială”.

contul soției lui Aureliu Postică, în care erau depuse indemnizațiile pentru creșterea

și îngrijirea copiilor. Conform declarației candidatului la ANI, la 31 decembrie 2016,

soția candidatului economisise în contul său 140 022 MDL din indemnizațiile pentru

creșterea și îngrijirea copiilor. La 31 decembrie 2017, în contul ei era depusă suma

de 199 737 MDL, iar în timpul anului 2017, nu au fost retrase sume din acest cont.

că nu cunoaște conținutul evidențelor bancare pentru cont și știa doar că a declarat

49

un sold mai mic în cont în anul 2018, respectiv, se putea presupune că familia sa a

cheltuit cei 144 666 MDL în anul 2017. Iar, evidențele bancare pentru contul de

indemnizații pentru copii arată soldul în cont la data de 31 martie 2018, după

depunerea declarației pentru anul 2017, ca fiind de 212 219 MDL.

candidatului Aureliu Postică criteriilor de integritate, prin prisma constatărilor

reținut de către Comisia de evaluare în decizia nr. 11 din 11 aprilie 2024 și a

argumentelor relevante invocate de către reclamant în cererea de contestare,

Completul de judecată special consideră că Aureliu Postică nu a înlăturat dubiile

Comisiei de evaluare cu privire la integritatea sa în privința dezechilibrului de avere

în anul 2017.

recunoscut că suma de 190 350 MDL reprezentau economiile în numerar pe care le-

a declarat pentru anul 2017, iar în privința depozitului bancar cu suma de 199 737

MDL a explicat că acesta este compus din sumei de 140 000 MDL din indemnizațiile

pentru copii rămase din anul 2016 și suma 49 927 MDL, care sunt plăți suplimentare

de indemnizații în anul 2017. Totodată, Aureliu Postică a pretins că în decursul

anului 2017 ar fi cheltuit 144 666 MDL și că ar fi trebuit să declare 195 000 MDL

minus 144 666 MDL, lăsând un sold negativ de doar 16 524 MDL, care este o

diferență neesențială în opinia sa.

reclamantului, or, conform unui calcul matematic, în cazul în care din suma de

195 000 MDL s-ar fi cheltuit 144 666 MDL, soldul rămas constituie 50 334 MDL,

iar dacă din suma de 199 737 MDL s-ar fi cheltuit 144 666 MDL, soldul rămas

constituie ar fi trebuit să constituie 55 071 MDL. Respectiv, soldul nicidecum nu

putea fi negativ de 16 524 MDL și, de facto, nu constituie o diferență neesențială.

bancare referitoare la contul de indemnizații pentru copii al soției lui Aureliu Postică,

că în decursul anului 2017 nu au fost efectuate retrageri din cont și că soldul la data

de 31 decembrie 2017 a fost de 199 737 MDL.

acceptat ipoteza lui Aureliu Postică conform căreia acesta nu cunoștea conținutul

evidențelor bancare pentru cont și cunoștea doar că pentru anul 2018 a declarat un

sold mai mic, iar din aceste circumstanțe a dedus că familia sa a cheltuit cei 144 666

MDL în anul 2017.

atestă că soldul în cont la data de 31 martie 2018, după depunerea declarației

candidatului pentru anul 2017, era de 212 219 MDL. Respectiv, orice retrageri pe

50

care candidatul le-ar fi făcut ulterior din cont în anul 2018 nu au avut niciun impact

asupra soldului pentru anul 2017.

reclamantului, expusă în contestație, precum că în anul 2014 a avut un împrumut de

la cumnata Valentina Bojinov, iar în anul 2016 un împrumut de la mama sa Iulita

Postică, în sumă totală de 10 000 EUR, care au fost reflectate în declarațiile pe venit

pentru anii 2014, 2016. Astfel, suma numerarului deținut la finele anului 2017 în

mărime de 7 000 EUR și 50 000 MDL (est.145 600 MDL) poate fi explicată prin

acele sume acumulate în urma împrumuturilor de la Valentina Bojinov și Iulita

Postică, care de fapt erau banii transmiși subsemnatului spre păstrare de către rude,

el fiind nevoit să-i declare ca bani deținuți în numerar la domiciliu, iar din neatenție

sau omisiune nu a indicat aceste sume în declarația pe venituri pentru anul 2016.

și neconvingătoare din mai multe aspecte, unul din care este inconsistența în

explicația provenienței banilor, or, pe de o parte, se afirmă că sumele de bani provin

din împrumuturi (de la Valentina Bojinov în 2014 și de la Iulita Postică în 2016), iar

aceste împrumuturi au fost declarate corect. Pe de altă parte, se susține că acești bani

aparțineau de fapt rudelor și erau doar în păstrare la reclamant, ceea ce contrazice

natura unui împrumut (în care banii sunt împrumutați beneficiarului, nu doar

depozitați).

luate în 2014 și 2016, acestea ar fi trebuit să fie deja folosite, iar reclamantul nu a

explicat de ce acești bani sunt încă disponibili în numerar și păstrați la domiciliu

după mai mulți ani.

contestație ridică un dubiu rezonabil în privința declarării incorecte sau incomplete

a acestor bani și a statutului lor, or, se menționează că sumele nu au fost reflectate

în declarația de venit pe 2016 „din neatenție sau omisiune.” Totuși, aceasta ridică

întrebări serioase privind corectitudinea și integritatea declarațiilor de venit. Dacă

banii erau doar în păstrare și nu erau ai subsemnatului, nu era nevoie să fie declarați

ca venit sau numerar personal, dar ca datorie. Cu atât mai mult că, prin prisma art.5

alin.(4) din Legea nr.133/2016, responsabilitatea pentru veridicitatea și deplinătatea

informațiilor incluse în declarația averii și intereselor personale o poartă declarantul,

adică persoana care depune declarația. Respectiv, candidatul este responsabil de

informațiile incluse în declarațiile sale anuale.

erau împrumutați reclamantului, aceștia devin parte din averea sa personală și

trebuiau declarați ca atare, adică ca datorie care urmează a fi restituită. Dacă erau

51

doar în păstrare, trebuiau declarați ca numerar deținut, iar la subcapitolul „titular”

urma a fi indicat proprietarul banilor (Valentina Bojinov și Iulita Postică).

în eroare, care încearcă să combine două versiuni incompatibile, sugerând o posibilă

încercare de justificare retroactivă.

de numerar, cât și la perioada de deținere și declarare. Pe de o parte reclamantul a

afirmat că, la sfârșitul anului 2017, deținea economii în numerar se 7 000 EUR și

50 000 MDL, susținând că estimativ constituia 145 600 MDL, iar pe de altă parte

susține că pe parcursul în anul 2014 am avut un împrumut de la Valentina Bojinov,

iar în anul 2016 un împrumut de 6 000 EUR de la mama sa, însumând în total 10 000

EUR. Dar, în același timp, reclamantul nu a explicat cum 7 000 EUR convertiți în

valută națională plus 50 000 MDL însumează 145 600 MDL. Or, conform calculelor

reclamantului, suma de 7 000 EUR au fost convertiți în valută națională la un curs

fantastic de aprox.13,66 MDL pentru 1 EUR. Totodată, conform calculelor

reclamantului, suma de 50 000 MDL fiind convertită în EUR plus suma de 7 000

EUR deja însumează aprox.10 000 EUR.

jonglează cu sume diferite și nu poate justifica clar și explicit suma concretă și

statutul ei, prezentând în fața instanței argumente contradictorii și neconvingătoare,

încercând să explice proveniența și utilizarea banilor prin versiuni care se exclud

reciproc, iar detaliile oferite sunt vagi și incomplete.

desființat dubiile Comisiei de evaluare în privința dezechilibrului de avere în anul

2017, ba mai mult ca atât, prin comportamentul său, explicațiile incomprehensibile

și inconsecvente, acesta a fortificat dubiile atât ale Comisiei, cât și ale instanței de

judecată, transformându-le în dubii serioase.

juridic al declarării averii și a intereselor personale de către funcționarii publici, care

are ca scop inter alia prevenirea îmbogățirii nejustificate (§§164-167), din motiv că

judecătorii trebuie să respecte cele mai înalte standarde etice și profesionale, atât în

exercitarea atribuțiilor lor, cât și în afara lor, precum și să nu admită aparența unui

comportament corupțional în activitatea sa (§§144-156).

concluzionează că din argumentele reclamantului, prezentate în fața instanței de

judecată, nu se constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea

evaluării sale în fața Comisiei de evaluare, nefiind înlăturate dubiile serioase

formulate de Comisia de evaluare (art.13 alin.(5) din Legea nr.26/2022) în ceea ce

privește conformitatea candidatului cu criteriul integrității financiare conform art.8

52

alin.(4) lit.b) și alin.(5) lit.d) din Legea nr.26/2022 cu referire la dezechilibrul de

avere din 2017, determinat de faptul că cheltuielile candidatului au depășit veniturile

sale cu 162 905 MDL în anul 2017

evaluare a menționat că, ținând cont de decizia din 01 august 2023 a Curții Supreme

de Justiție, nu ia în considerare problema oportunității candidatului Aureliu Postică

de a beneficia de trei programe de îmbunătățire a condițiilor locative în determinarea

promovării sau nepromovării evaluării reluate de către candidat.

fortificate dubiile Comisiei de evaluare cu privire la privatizarea apartamentului de

serviciu și dobândirea lotului de teren.

candidatului Aureliu Postică criteriilor de integritate, prin prisma constatărilor

reținute de către Comisia de evaluare în decizia nr.11 din 11 aprilie 2024 la Capitolul

III Problema 3 și a argumentelor relevante invocate de către reclamant în cererea de

contestare, Completul de judecată special consideră că, Aureliu Postică nu a înlăturat

dubiile Comisiei de evaluare cu privire la integritatea sa etică și financiară în privința

neconformităților ce ține de privatizarea apartamentului de serviciu și dobândirea

lotului de teren.

Aureliu Postică, care deținea funcția de procuror, a depus la Procuratura Generală

cerere pentru a fi inclus în lista persoanelor care urmau să primească locuințe în

mun.Chișinău, iar la 04 mai 2006 reclamantul a încheiat un contract de investiții

pentru un apartament de 80,5 m.p. în mun.Chișinău, la un preț preferențial, dreptul

de proprietate fiind înregistrat la 19 aprilie 2013.

funcția de procuror, s-a adresat Consiliului municipal Chișinău cu cerere prin care a

solicitat atribuirea unui apartament de serviciu în mun.Chișinău sau a unui lot de

teren, în temeiul art.38 din Legea cu privire la Procuratură nr.118/2003 și art.11 din

Codul funciar (pentru familii nou-formate).

reclamantul despre imposibilitatea satisfacerii cererii sale privind atribuirea

locuinței din motivul lipsei fondului locativ de stat.

judecată împotriva Consiliul municipal Chișinău, solicitând obligarea administrației

publice locale să-i acorde spațiu locativ, în conformitate cu prevederile art.38 din

Legea nr.118/2003, precum și art.42-44 din Codul cu privire la locuințe sau a unui

teren pentru construcția casei de locuit, în conformitate cu prevederile art.11 din

Codul funciar.

53

menținută prin decizia din 13 martie 2007 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă

acțiunea și s-a obligat Consiliul municipal Chișinău să asigure familia lui Aureliu

Postică cu spațiu locativ, în conformitate cu prevederile art.42-44 din Codul cu

privire la locuințe.

parțial hotărârea din 31 octombrie 2006 a Judecătoriei Centru, mun.Chișinău și s-a

obligat Consiliul municipal Chișinău să asigure familia lui Aureliu Postică cu spațiu

locativ de serviciu.

a spațiului locativ, iar prin încheierea din 15 iulie 2008 a executorului judecătoresc

Igor Doroftei a fost încetată procedura executorie, în legătură cu eliberarea de către

Consiliul municipal Chișinău a ordinului de repartiție nr.012692 din 22 februarie

2008 pentru apartamentul nr.XXX din XXX, mun.Chișinău, cu suprafața de 32,60

m.p., alocat lui Aureliu Postică ca locuință de serviciu.

modificarea statutului locuinței – apartamentul nr.XXX din XXX, mun.Chișinău,

din „de serviciu” în „de stat”, cu emiterea unui ordin de repartiție. De asemenea,

reclamantul a solicitat includerea soției sale în ordin.

statutul juridic „de serviciu” al apartamentului nr.XXX din XXX, mun.Chișinău, a

fost modificat și alocat reclamantului și soției sale, iar la 26 septembrie 2008 a fost

eliberat ordinul de repartiție. Din conținutul dispoziției Primăriei municipiului

Chișinău rezultă că schimbarea statutului locuinței a fost făcută la solicitarea

Procuraturii sectorului Buiucani, mun.Chișinău, nr.14/08-7823 din 05 august 2008

și a documentelor depuse de către reclamant.

Buiucani, mun.Chișinău, a indicat „în legătură cu lipsa spațiului locativ a familiei

procurorului în Procuratura sect.Buiucani, mun.Chișinău, Aurel Postică, ținând cont

de activitatea neîntreruptă a ultimului în organele procuraturii din anul 2000 până în

prezent, perioadă în care nu a fost asigurat cu locuință nici el, nici membrii familiei

sale, solicit respectuos modificarea statutului juridic al apartamentului de serviciu,

situat pe adresa XXX, ap. XXX, mun.Chișinău, eliberat familiei procurorului Aurel

Postică, prin ordinul de repartiție nr.012691 din 22 februarie 2008, în temeiul art.38

din Legea cu privire la Procuratură nr.118/2003, în statut de apartament de stat,

pentru a avea posibilitatea de a privatiza spațiul locativ și de a efectua reparația în

imobil, cu scopul instalării în el cu familia.”

de serviciu din mun.Chișinău prin privatizare, contra sumei de 227,87 MDL.

54

au fost adăugați încă 28,9 m.p., la 03 noiembrie 2010, acesta devenind un apartament

de 61,5 m.p., fără a fi modificat prețul contractului.

procedurii de evaluare reluată, adăugarea apartamentului adiacent apartamentului de

serviciu a avut loc în baza a trei cereri depuse la Consiliul municipal Chișinău din

partea lui Aureliu Postică, a soției acestuia, dar și a Preturii sect.Buiucani,

mun.Chișinău, adresate în baza cererii procurorului-șef interimar al Procuraturii

sectorului Buiucani, unde activa în acea perioadă Aureliu Postică. Prin cererile date

s-a solicitat adăugarea apartamentului adiacent, din motiv că apartamentul de

serviciu avea doar 26,5 m.p. și nu avea o intrare separată.

unul dintre care a fost vândut în anul 2018 contra sumei de 435 000 MDL.

judiciare, Aureliu Postică a explicat că o parte din apartament a fost înstrăinată în

anul 2018 unui dezvoltator, care construia un bloc în imediată vecinătate, iar în baza

acordului cu dezvoltatorul, al a fost îndreptățit să cumpere un apartament la același

preț într-un bloc vecin. Acest apartament a fost vândut în anul 2020 contra sumei de

932 827 MDL.

reluate, precum și dezvoltate în contestație prin prisma materialelor administrate și

cercetate, Completul de judecată special consideră că sunt întemeiate dubiile

Comisiei de evaluare cu privire la integritatea etică și financiară a lui Aureliu Postică

din cauza modului în care acesta a obținut un apartament în proprietate privată care

i-a fost alocat ca locuință de serviciu și a beneficiilor de care a profitat reclamantul

în legătură cu acest apartament.

Procuratură nr.118/2003 (în vigoare până în martie 2009) stipula că, în cazul în care

procurorul nu are locuință sau are nevoie de îmbunătățirea condițiilor locative,

autoritatea administrației publice locale este obligată, în termen de cel mult un an de

la numirea lui în funcție, să îl asigure cu locuință (apartament sau casă) de serviciu

pe perioada de activitate în localitatea respectivă.

nr.1324/1993, nici art.38 din Legea nr.118/2003 nu permiteau unei persoane care

beneficiază de o locuință de serviciu să modifice statutul locuinței din „locuință de

serviciu” în „locuință de stat” pentru a o putea privatiza.

evaluării reluate, Aureliu Postică a recunoscut că, la momentul depunerii cererii de

55

schimbare a statutului juridic al apartamentului din „locuință de serviciu” în

„locuință de stat”, activase în cadrul procuraturii doar opt ani.

nr.1324/1993 prevedea că locuințele de serviciu, ai căror locatari au lucrat mai puțin

de 10 ani la unitatea respectivă, nu puteau fi vândute sau transmise cu titlu gratuit în

proprietate privată, Aureliu Postică a negat faptul că cererea sa de schimbare a

statutului juridic al apartamentului în scopul privatizării ar fi fost contrară legii.

acordarea unui spațiu locativ de serviciu și schimbarea statutului acestuia pentru a-i

permite privatizarea la un preț nominal, fără respectarea condiției de vechime

minimă de 10 ani în procuratură, încalcă principiul integrității și eticii profesionale.

(vechimea minimă de 10 ani) reprezintă o încălcare directă a legalității. Aceasta

creează un precedent negativ și slăbește credibilitatea societății în sistemul judiciar

și a societății. Integritatea unui procuror implică respectarea valorilor morale și a

standardelor de conduită profesională. Solicitarea unui astfel de avantaj material,

prin ocolirea regulilor, indică un conflict de interese și o prioritate acordată

câștigului personal în detrimentul corectitudinii. Procurorii au obligația de a-și pune

în slujba interesului public expertiza și funcția, fără a obține beneficii personale

nejustificate. Un astfel de comportament poate crea percepția unor duble standarde

în aplicarea regulilor, fapt ce afectează atât coeziunea și respectul în interiorul

instituției, cât și încrederea cetățenilor în Procuratură ca instituție.

de serviciu” în „locuință de stat” cu scopul de a facilita privatizarea constituie, în

esență, un abuz de drept, menit să permită obținerea unor beneficii personale

nejustificate.

apartamentului din „locuință de serviciu” în „locuință de stat”, reclamantul a solicitat

includerea soției sale în ordinului de repartiție, iar în cadrul audierilor la etapa

evaluării reluate, dar și în cererea de contestare, Aureliu Postică a recunoscut că a

procedat așa pentru a privatiza bunul pe numele soției sale, deoarece el anterior

participase la privatizarea unui bun imobil și nu avea dreptul să participe repetat la

privatizarea fondului locativ la un preț nominal (mai jos decât prețul comercial).

soția în ordinul de repartiție și privatizarea imobilului ce i-a fost repartizat inițial ca

locuință de serviciu doar pe numele soției și a copilului minor, a permis procurarea

acestui imobil contra sumei de 227,87 MDL (est.17 EUR). Deși, Aureliu Postică

putea opta pentru participarea repetată la privatizarea fondului locativ, ceea ce

56

presupunea cumpărarea apartamentului dat la preț comercial, dar nu la un preț

nominal.

doar a beneficiat de o prevedere legală și că acțiunile sale nu încalcă normele de

etică. Or, în condițiile speței, reclamantul a solicitat privatizarea imobilul repartizat

inițial ca „locuință de serviciu” pe numele soției sale și a copilului minor, pentru a

beneficia de un preț nominal, deoarece, fiind conștient de faptul că el a participat

anterior la privatizarea fondului locativ, știa că nu mai are dreptul legal să cumpere

un imobil la preț nominal. Astfel, utilizarea soției pentru a evita această interdicție

legală constituie de facto o eludare a legislației, dar nicidecum beneficiere de o

prevedere legală, fapt ce contravine standardelor de integritate pe care trebuie să le

respecte procurorii.

evita orice acțiune care ar putea pune la îndoială aceste valori. Solicitarea unei astfel

de favorizări, chiar indirect, poate sugera o utilizare a poziției sale pentru a obține

avantaje personale, ceea ce aduce atingere reputației instituției pe care o reprezintă.

respectare a legii. Orice acțiune care poate fi interpretată ca imorală sau neetică

subminează încrederea publicului în sistemul de justiție. Faptul că un procuror

găsește o metodă de a ocoli regulile pentru a obține beneficii personale transmite un

mesaj negativ despre respectul său față de lege.

mai înalte standarde de integritate, inclusiv în viața privată, pentru a proteja imaginea

instituției. Iar, acțiunile reclamantului de a privatiza doar pe numele soției și a

copilului minor imobilul repartizat inițial ca locuință de serviciu, pentru a-l cumpăra

la preț nominal, dar nu comercial, poate fi interpretată ca un act care compromite

demnitatea funcției publice și care nu respectă principiile transparenței și legalității.

Chiar dacă solicitarea este formal legală în cazul soției, intenția reclamantului de a

ocoli legea în beneficiul său personal poate crea o percepție de favoritism, care

afectează atât imaginea sa profesională, cât și încrederea în instituțiile de justiție.

prin utilizarea unei portițe legale în scop personal, subminând principiile de

legalitate, corectitudine și transparență. Aceste acțiuni ale reclamantului sunt în stare

să afecteze nu doar reputația sa, ci și credibilitatea întregului sistem de justiție,

deoarece procurorii sunt obligați să respecte nu doar litera legii, ci și spiritul acesteia,

demonstrând un comportament ireproșabil atât în viața profesională, cât și în cea

personală.

schimbare a statutului juridic în „de stat” al apartamentului repartizat reclamantului

57

ca „locuință de serviciu” este necesară pentru ca acesta să aibă posibilitatea de a

privatiza spațiul locativ și de a efectua reparații în el, cu scopul de a-și stabili familia

în această locuință. Însă, atât reclamantul, cât și Procuratura au tăinuit de la

administrația publică locală că, în luna mai 2006, Aureliu Postică a încheiat un

contract pentru achiziționarea unui apartament prin programul de locuințe la preț

preferențial pentru procurori.

denotă lipsa de transparență din partea lui Aureliu Postică, or, atât el, cât și

Procuratura sectorului Buiucani au omis deliberat să informeze administrația publică

locală despre faptul că reclamantul are încheiat un contract de investiție în

construcția unui apartament printr-un program preferențial pentru procurori.

Tăinuirea acestui fapt esențial reprezintă un act de inducere în eroare și o încălcare

a principiului transparenței, care este o obligație fundamentală pentru funcționarii

publici.

locuințelor de serviciu sau locuințelor de stat sunt limitate și alocate pe baza unor

criterii stricte de necesitate. Iar, în condițiile din speță, se poate prezuma în mod

ipotetic că, prin acțiunile sale, reclamantul a împiedicat alți beneficiari legitimi să

acceseze aceste resurse. Cu atât mai mult că, în calitate de procuror, Aureliu Postică

era într-o poziție de încredere publică și influență, iar prin coordonarea acțiunilor

sale cu Procuratura sectorului Buiucani, a utilizat resursele și prestigiul funcției

pentru a-și atinge scopuri personale.

lipsite de etică, cum ar fi facilitarea accesului la resurse publice, erodează încrederea

publicului în această instituție, fapt ce atestă că reclamantului a ignorat deliberat să

respecte și să demonstreze cele mai înalte standarde morale.

accepta poziția reclamantului, precum că în procesul privatizării apartamentului

căruia i-a fost modificat statutul din „locuință de serviciu” în „locuință de stat, nu a

făcut uz de funcția deținută pentru a obține beneficii personale, nu a avut nici o

influență necorespunzătoare asupra factorilor de decizie din cadrul administrației

publice locale, nu a manifestat comportament dubios, precum și că în urma acestei

proceduri nu a prejudiciat în niciun fel fondul de stat sau municipal de locuințe, nu

a încălcat careva norme deontologice, deoarece într-un final această locuință oricum

urma să o obțină în proprietate în temeiul art.5 din Legea nr.1324/1993, deoarece a

activat în organele procuraturii mai mult de 10 ani.

de 227,87 MDL (aproximativ 17 EUR). Ulterior, la 03 noiembrie 2010, în baza

deciziei Consiliului municipal Chișinău, suprafața apartamentului a fost extinsă prin

58

alipirea unei suprafețe suplimentare, dar fără a se modifica prețul contractului. În

anul 2017, apartamentul a fost divizat în două unități separate, una dintre care a fost

vândută în anul 2018 pentru suma de 435 000 MDL unui dezvoltator imobiliar. În

schimb, dezvoltatorul a vândut reclamantului un alt apartament situat în imediata

vecinătate, contra aceleiași sume de 435 000 MDL. Iar, în anul 2020, apartamentul

procurat de la dezvoltator a fost vândut contra sumei de 932 827 MDL.

de timp când a solicitat Procuraturii Generale să fie inclus în lista persoanelor care

urmau să primească locuințe în mun.Chișinău la un preț preferențial (la 06 martie

2006) și când s-a adresat Consiliului municipal Chișinău cu cerere privind atribuirea

unui apartament de serviciu în mun.Chișinău sau a unui lot de teren pentru familii

nou-formate, în temeiul art.38 din Legea cu privire la Procuratură nr.118/2003 și

art.11 din Codul funciar (la 17 aprilie 2006), reclamantul s-a adresat în aprilie 2006

și Primăriei or.Durlești, mun.Chișinău, cu cerere privind atribuirea unui lot de teren

pentru familii nou-formate, în temeiul art.11 din Codul funciar.

Consiliul orășenesc Durlești a alocat, prin decizia din 29 septembrie 2009, familiei

reclamantului Aureliu Postică un lot de teren cu suprafața de 0,0282 ha, situat în

orașul Durlești. Dreptul de proprietate asupra terenului a fost înregistrat la 08

februarie 2010, iar ulterior, pe 06 mai 2010, acesta a fost vândut pentru suma de

132 512 MDL (aproximativ 8 000 EUR), la mai puțin de trei luni de la dobândirea

dreptului de proprietate.

din cadrul evaluării reluate, reclamantul a confirmat că, deși locuia în mun.Chișinău,

acesta și-a menținut viza de reședință la părinții săi în or.Durlești până când a obținut

apartamentul privatizat din mun.Chișinău. La fel, a confirmat că atunci când a depus

cerere pentru alocarea terenului din or.Durlești, nu a informat Consiliul orășenesc

Durlești că locuiește și activează în mun.Chișinău. De asemenea, a confirmat că

atunci când a obținut terenul, nu a informat Consiliul orășenesc Durlești că a obținut

un apartament privatizat în mun.Chișinău, unde locuia și activa și că a încheiat un

contract de investiții pentru un apartament în mun.Chișinău, la un preț preferențial.

Aureliu Postică a argumentat că nu era obligat să furnizeze astfel de informații

Consiliului orășenesc Durlești. Mai mult ca atât, la audierea din cadrul evaluării

reluate, reclamantul a confirmat că a acceptat terenul din or.Durlești pentru a-1 vinde

în scopul finanțării îmbunătățirilor aduse apartamentului privatizat din

mun.Chișinău.

întemeiate dubiile serioase ale Comisiei de evaluare cu privire la conformitatea

reclamantului Aureliu Postică criteriului de integritate financiară și etică în partea

dobândirii de către candidat a terenului în or.Durlești.

59

pentru construcția unei case. Comisia de evaluare corect a reținut că, deși, deși,

inițial când a depus cerere pentru alocarea lotului de teren, reclamantul nu a avut

niciun beneficiu, totuși, când a obținut terenul în anul 2010 familia acestuia deja

primise un apartament de serviciu în mun.Chișinău, căruia îi schimbase statutul

juridic și-l privatizase la preț nominal, precum și executase timp de patru ani un

contract de investiții în construirea unui alt apartament în mun.Chișinău la preț

preferențial.

evaluare, precum că Aureliu Postică a primit lotul de teren în contradicție cu criteriile

stabilite de lege, fără intenția de a-1 folosi în scopul prevăzut și având doar intenția

de a obține un profit financiar din el. Or, familia reclamantului a vând acest lot de

teren la mai puțin de trei luni după înregistrarea dreptului de proprietate. Lipsa

intenției familiei reclamantului de a folosi lotul de teren conform destinației, adică

pentru construcția casei de locuit, anexelor gospodărești și grădină (art.11 din Codul

funciar), este confirmată însăși prin declarațiile acestuia, conform cărora el cu

familia au decis să vândă terenul și să folosească banii pentru renovarea

apartamentului privatizat.

de judecată nu poate accepta poziția reclamantului, precum nu a făcut uz de funcția

deținută pentru a obține beneficii personale, nu a manifestat comportament dubios,

că prin acțiunile sale nu a prejudiciat în niciun fel fondul de stat sau municipal de

locuințe și nu a încălcat careva norme deontologice. Or, circumstanțele descrise mai

sus atestă în afara oricărui dubiu că reclamantul a folosit legea pentru a-și crea

oportunități pentru beneficii personale.

continuare porțiunea rămasă din apartamentul repartizat inițial ca locuință de

serviciu și care a fost privatizat de către soția și fiica acestuia, iar o altă parte din

acest imobil a generat până în prezent pentru familia reclamantului, prin unele

manipulări comerciale, un profit de 932 827 MDL. Aderent, alți 132 512 MDL

(est.8 000 EUR) au fost dobândiți în rezultatul beneficierii de către reclamant și soția

acestuia a lotului de teren din or.Durleși, mun.Chișinău, repartizat prin decizia din

29 septembrie 2009 a Consiliului orășenesc Durlești ca familie nou-formată.

Postică, în funcția sa de procuror, au adus familiei reclamantului un beneficiu și

profit de cel puțin 932 827 MDL (apartamentul vândut în 2020) și alți 132 512 MDL,

est.8 000 EUR, (lotul de teren din or.Durlești, vândut în 2009) din contul banilor

publici. Circumstanțele date duc inevitabil la concluzia că în privința reclamantului

există dubii rezonabile în privința respectării integrității și probității, or, procurorii

care sunt văzuți ca folosind legea pentru a-și crea oportunități pentru beneficii

60

personale, demonstrează un comportament dubios care subminează încrederea

societății în activitatea și funcția lor.

concluzionează că din argumentele reclamantului, prezentate în fața instanței de

judecată, nu se constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea

evaluării sale în fața Comisiei de evaluare, nefiind înlăturate dubiile serioase

formulate de Comisia de evaluare (art.13 alin.(5) din Legea nr.26/2022) cu privire

la conformitatea candidatului cu criteriul de integritate financiară conform art.8

alin.(4) lit.b) și alin.(5) lit.c), și criteriul de integritate etică conform art.8 alin.(2)

lit.a) din Legea nr.26/2022 cu referire la modul de dobândire și privatizare a

apartamentului de serviciu din mun.Chișinău și obținerea unui lot de teren.

de pre-vetting al candidaților la funcția de membrul în Consiliul Superior al

Magistraturii, care este stipulat în preambulul Legii nr.26/2022, este sporirea

integrității viitorilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, precum și

sporirea încrederii societății în activitatea organelor de autoadministrare ale

judecătorilor, dar și, în general, în sistemul justiției.

selectarea, promovarea și sancționarea disciplinară a colegilor lor, precum și în

administrarea beneficiilor acordate, cum ar fi programele de locuințe la preț

preferențial, este imperativ ca membrii înșiși să fi demonstrat cel mai înalt nivel de

integritate financiară și etică, astfel încât să se poată aștepta ca, în poziția lor de

lideri, să promoveze standarde înalte atât pentru ei înșiși, cât și pentru ceilalți.

obligația să respecte cele mai înalte standarde etice, aceștia trebuie să demonstreze

societății că sunt integri, să adopte un comportament ce nu provoacă îndoieli și să

nu admită aparența unor posibile dubii de integritate. Or, integritatea semnifică

însușirea de a fi integru, de a fi cinstit, de a da dovadă de probitate. Integritatea este

absolută și nu are diferite grade de gravitate.

comportamentul judecătorilor, procurorilor, membrilor Consiliilor Superioare ale

Magistraturii și Procuraturii, precum și a organelor specializate ale acestora, ca fiind

conform cu etica și comandamentele morale recunoscute de societate ca fiind cele

mai înalte standarde pentru o persoană ce deține o funcție publică esențială pentru

societate, precum și modul în care o persoană înțelege să se manifeste în societate.

Prin urmare, judecătorii, procurorii, membrii Consiliilor Superioare ale Magistraturii

și Procuraturii, precum și a organelor specializate ale acestora trebuie să își

îndeplinească obligațiile cu integritate, în interesul justiției și societății, ceea ce

implică obligații atât în viața profesională, cât și personală.

61

cadrul procedurii de evaluare reluată, cât și în cadrul procedurii judiciare, inclusiv

în cererea de contestare, reclamantul Aureliu Postică nu a înlăturat dubiile apărute

în privința integrității sale.

apreciază ca fiind lipsită de suport poziția reclamantului precum că, în cadrul

procesului de evaluare reluată, Comisia de evaluare nu a respectat principiul res

judicata și a încălcat prevederile art.120 din Constituția Republicii Moldova,

deoarece nu a ținut cont de constatările Curții Supreme de Justiție reținute în decizia

din 01 august 2023.

ca fiind manipulative, or, în cadrul evaluării reluate a candidatului Aureliu Postică,

Comisia de evaluare a administrat probe noi în baza cărora și-a format opinia și care

nu au fost cercetate în cadrul primului proces judiciar, respectiv, cărora Curtea

Supremă de Justiție nu le-a dat apreciere în decizia din 01 august 2023. Mai mult ca

atât, în cadrul evaluării reluate, Comisia a renunțat la dubiile constatate anterior în

privința unor probleme de integritate a lui Aureliu Postică.

suplimentar de către Comisia de evaluare la etapa evaluării reluate a candidatului

Aureliu Postică, răstoarnă concluziile Curții Supreme de Justiție reținute în decizia

din 01 august 2023. Ba mai mult ca atât, aceste probe administrate suplimentar

confirmă dubiile serioase ale Comisiei de evaluare cu privire la respectarea de către

candidatul Aureliu Postică a criteriilor de integritate etică și financiară, și fortifică

concluzia că acesta nu corespunde acestor criterii, conform art.8 alin.(1)-(2) lit.a) și

c), alin.(4) lit.a), b) și alin.(5) lit.b), c) și d), și art.13 alin.(5) din Legea nr.26/2022.

din speță, atât în cadrul procedurii de evaluare reluată, cât și în cadrul procedurii

judiciare, inclusiv în cererea de contestare, reclamantul Aureliu Postică nu a înlăturat

dubiile apărute în privința problemelor cu privire la respectarea criteriilor de

integritate etică și financiară.

în raport cu alți candidați care au fost evaluați pozitiv în situații similare, Completul

de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție constată că aceasta nu a fost

probată. Astfel, instanței nu i-au fost relevate acele situații comparabile și care ar fi

identice sau aproape identice situației reclamantului, pentru a fi supuse analizei dacă

într-adevăr așa s-a procedat. Astfel, se deduce că sunt absolut neîntemeiate alegațiile

reclamantului, precum că Comisia și-ar fi exercitat discreția sa în mod diferit.

se constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea lui Aureliu

62

Postică, candidat la funcția de membrul în Consiliul Superior al Magistraturii, a

evaluării în fața Comisiei de evaluare și care ar justifica reluarea procedurii de

evaluare a candidatului, nefiind înlăturate dubiile serioase formulate de Comisia de

evaluare (art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022) cu privire la conformitatea

candidatului cu criteriul de integritate etică și financiară, conform art.8 alin.(1)-(2)

lit.a) și c), alin.(4) lit.a), b) și alin.(5) lit.b), c) și d), și art.13 alin.(5) din Legea

nr.26/2022.

în litigiu dedus judecății, nu se regăsesc temeiuri legale de a anula decizia Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 11 din 11 aprilie 2024 cu

privire la evaluarea reluată a lui Aureliu Postică, candidat la funcția de membru în

Consiliul Superior al Magistraturii.

nefiind constatată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea

evaluării de către candidat, iar în cadrul procedurii de evaluare și evaluare reluată nu

au fost admise erori procedurale grave de către Comisia de evaluare, care să afecteze

caracterul echitabil al procedurii de evaluare, astfel că cererea de contestare depusă

de Aureliu Postică este neîntemeiată și urmează a fi respinsă.

unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr.26 din 10 martie 2022,

COMPLETUL DE JUDECATĂ SPECIAL, instituit în cadrul Curții Supreme de

Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, CU UNANIMITATE DE

VOTURI,

Respinge contestația depusă de Aureliu Postică împotriva deciziei nr.11 din 11

aprilie 2024 a Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția

de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Ion Malanciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

63