3d-55/24 — anularea actulului administrativ

La 27 octombrie 2022, Aureliu Postică a depus la Curtea de Apel Chișinău, cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terț Procuratura Generală privind anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 187/14 din 22 septembrie 2022 cu privire la admiterea sesizării procurorului general –interimar și eliberarea acordului pentru pornirea urmării penale în privința judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Aureliu Postică, pentru existența bănuielii rezonabile privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3521 alin. (1) Cod penal și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 10 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a transmis pentru judecare instanței de judecată competente – Curtea Supremă de Justiție, cauza civilă, la acțiunea în contencios administrativ, intentată de Aureliu Postică împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terț Procuratura Generală privind anularea actului administrativ.

La 12 septembrie 2025, prezenta cauza, a fost repartizat repetat în mod automat-aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, pentru examinare judecătorului raportor Diana Stănilă.

Prin încheierea din 3 octombrie 2025, s-a informat participanții că cererea de chemare în judecată va fi examinată în ședință publică pe 16 octombrie 2025, începând cu ora 10.00, în sala 4, în incinta Curții Supreme de Justiție.

La 13 octombrie 2025, avocatul Vitalie Zama în interesele reclamantului Aureliu Postică, a depus cerere de recuzarea judecătorului Oxana Parfeni de la examinarea cauzei de contencios administrativ intentată, la cerere de chemare în judecată depusă de Aureliu Postică împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terț Procuratura Generală privind anularea actului administrativ.

În motivare cererii de recuzare a invocat în esență transferul temporar al judecătorului Oxana Parfeni de la o instanță inferioară, iar aceasta afectează imparțialitatea și modul de soluționare a litigiului dedus judecății. 1

De asemenea a notat că, având în vedere statutul CSJ de instanță supremă de drept comun, unica instanță judecătorească de acest grad, instituția transferului nu are incidență în situația judecătorilor CSJ. În cazul în care intervine vacanta funcției pentru un judecător al CSJ, locul acestuia nu poate fi ocupat prin transfer de un judecător de la o altă instanță. Cauzele lui ar putea fi preluate doar de către un alt judecător de la Curtea Supremă de Justiție sau de un nou judecător numit de Parlament pentru această funcție.

Funcționarea Curții Supreme de Justiție în formatul criticat atrage după sine abateri de la standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului, în speță art.6. Astfel, judecarea cauzelor în Curtea Supremă de Justiție de către judecători ai instanțelor de fond, reprezintă un nonsens juridic inclusiv din perspectiva art. 20 și art. 115 din Constituție, fapt care afectează modalitatea constituirii unei asemenea instanțe.

Reclamantul Aureliu Postică, reprezentatul acestuia avocatul Vitalie Zama, reprezentantul pârâtului Consiliul Superior al Magistraturii și reprezentantul terțului Procuratura Generală, în ședința de judecată nu sau prezentat, fiind înștiințați în mod legal despre locul, data și ora ședinței de judecată

Art. 49 din Codul administrativ prevede următoarele: „Într-o procedură administrativă, pentru o autoritate publică nu au dreptul să acționeze persoanele care: a) înseși au statut de participant la procedura administrativă; b) sânt membri de familie ai unui participant; c) în virtutea legii sau în baza procurii/împuternicirii în baza semnăturii electronice, reprezintă în general sau în această procedură administrativă un participant; d) sânt membri de familie ai reprezentantului unui participant în această procedură administrativă; e) desfășoară activitate remunerată la un participant al procedurii administrative sau activează la el în calitate de membru al consiliului de conducere, al consiliului de supraveghere sau al unui alt organ de acest gen. Această prevedere nu se aplică persoanelor angajate la o instituție de drept public participantă la procedura administrativă; f) în chestiunea respectivă au întocmit o expertiză sau au acționat în mod similar în afara calității lor funcționale/de serviciu. Persoana care, prin activitate sau decizie, poate avea nemijlocit avantaje sau dezavantaje este asimilată participantului. Această prevedere nu se aplică dacă avantajul sau dezavantajul se bazează doar pe faptul că cineva face parte dintr-un grup de populație sau grup profesional ale cărui interese comune sânt atinse de chestiunea în cauză. 2 Membru de familie în sensul alin.(1) lit. b) și d) sânt: a) logodnicul/logodnica; b) soțul/soția; c) ruda sau afinul pe linie dreaptă sau colaterală până la gradul IV inclusiv; d) persoanele care printr-un raport de îngrijire creat pe o durată mai îndelungată sânt legate unele de altele ca părinții cu copilul (părinți educatori și copil îngrijit). Persoanele indicate la alin.(3) se consideră membri de familie și atunci când căsătoria pe care se întemeia relația sau comunitatea domestică nu mai există dacă persoanele sânt legate în continuare între ele ca soț și soție sau ca părinți și copil.”

Art. 50 din Codul administrativ prevede următoarele: „Pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției. Motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative.”

Art. 202 alin. (4) Cod administrativ, prevede că: „Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă.”.

Art. 50 din Codul de procedură civilă prevede că: „Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă: a) la judecarea anterioară a cauzei a participat în calitate de martor, expert, specialist, interpret, reprezentant, grefier, executor judecătoresc, arbitru sau mediator; b) se află în raporturi de rudenie pînă la al patrulea grad inclusiv sau de afinitate pînă la al treilea grad inclusiv cu vreuna dintre părți, cu alți participanți la proces sau cu reprezentanții acestora; b1) o rudă a sa pînă la al patrulea grad inclusiv sau un afin pînă la al treilea grad inclusiv a participat, ca judecător, la judecarea aceleiași cauze; b2) este rudă pînă la al patrulea grad inclusiv sau afin pînă la al treilea grad inclusiv cu un alt membru al completului de judecată; c) este reprezentantul legal al uneia dintre părți; d) și-a expus opinia asupra cauzei care se judecă; e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.” 3

Art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție: „În cazul în care buna funcționare a Curții Supreme de Justiție este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii poate transfera, cu titlu temporar, prin derogare de la prevederile Legii nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului, din instanțele de nivel inferior judecători care corespund criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al Curții Supreme de Justiție. Transferul temporar va fi încetat la ocuparea a cel puțin 11 dintre posturile de judecător al Curții Supreme de Justiție, iar judecătorii temporar transferați revin în funcțiile deținute înaintea transferului. Pe perioada transferului, judecătorii transferați primesc salariul judecătorului Curții Supreme de Justiție, raportat la vechimea în muncă respectivă.”

De altfel, criticile înaintate de avocatul Vitalie Zama în interesele reclamantului Aureliu Postică, în cererea de recuzare, se referă, în esență, la dezacordul cu privire la modul de numire a magistratului în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, circumstanță care nu cade sub incidența art. 50 din Codul administrativ și care constituie o suspiciune declarativă de imparțialitate, nefiind probată în acest sens.

La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, cadrul legal care a servit drept temei pentru transferul temporar, începând cu 10 mai 2023, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, al unor judecători, inclusiv a judecătorului Oxana Parfeni, este Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, care este în vigoare și poartă un caracter obligatoriu, fiind executorie și opozabilă tuturor subiecților de drept.

La fel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că potrivit prevederilor art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, în cazul în care buna funcționare a Curții Supreme de Justiție este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii poate transfera, cu titlu temporar, prin derogare de la prevederile Legii nr. 544/1995 cu privire la 4 statutul judecătorului, din instanțele de nivel inferior judecători care corespund criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al Curții Supreme de Justiție. Transferul temporar va fi încetat la ocuparea a cel puțin 11 dintre posturile de judecător al Curții Supreme de Justiție, iar judecătorii temporar transferați revin în funcțiile deținute înaintea transferului.

Prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 142/8 din 2 mai 2023, s-a dispus transferarea temporară, pentru o perioadă de 6 luni, începând cu 10 mai 2023, în funcția de judecători ai Curții Supreme de Justiție, a mai multor judecători din instanțele ierarhic inferioare, inclusiv a judecătorului Oxana Parfeni. Iar prin hotărârea nr. 506/31 din 2 noiembrie 2023, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a prelungit termenul de transfer temporar, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, până la ocuparea a cel puțin 11 posturi de judecător.

Mai mult ca atât, prin decizia Curții Constituționale nr.100 din 10 august 2023 (dosarul nr.123a/2023) de inadmisibilitate a sesizărilor nr.123a/2023, nr.159g/2023 și nr.169g/2023 pentru controlul constituționalității art.21 alin.(8) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (transferul temporar al unor judecători la Curtea Supremă de Justiție), s-au declarat inadmisibile sesizările pentru controlul constituționalității art.21 alin.(8) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, depuse de Vlad Bătrîncea și Adrian Albu, deputați în Paramentul Republicii Moldova, de avocații Nicolae Posturusu, Pentru Balan și Ion Vîzdoga, în interesele lui Igor Dodon, parte în dosarul nr.1r-arest-3/2023, pendinte la Curtea Supremă de Justiție, precum și de Neonila Casian, reclamantă în dosarul nr.2ra-1654/2022, pendinte la Curtea Supremă de Justiție.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că, la caz, nu se atestă temeiuri justificative care pot pune la îndoială imparțialitatea și obiectivitatea judecătorului Oxana Parfeni la examinarea acțiunii de contencios administrativ depuse de Aureliu Postică. Or, potrivit art.197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competentă este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege. La caz, astfel de excepții nu se atestă.

Din considerentele expuse și având în vedere faptul că cererea de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Oxana Parfeni, depusă de Vitalie Zama în interesele reclamantului Aureliu Postică este neîntemeiată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a o respinge.

În conformitate cu art. 50, 202 și art. 230 din Codul administrativ, art. 53 din Codul de procedură civilă, 5 COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea depusă de avocatul Vitalie Zama în interesele reclamantului Aureliu Postică, cu privire la recuzarea judecătorilor Completului de judecată, Oxana Parfeni, de la examinarea cauzei de contencios administrativ, intentată la cerere de chemare în judecată depusă de Aureliu Postică împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terț Procuratura Generală privind anularea actului administrativ. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Diana Stănilă 6