3d-55/24 — Anularea actulului administrativ individual defavorabil

La 27 octombrie 2022, Aureliu Postică a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terț Procuratura Generală cu privire la anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 187/14 din 22 septembrie 2022 cu privire la admiterea sesizării procurorului general-interimar și eliberarea acordului pentru pornirea urmării penale în privința judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Aureliu Postică, pentru existența bănuielii rezonabile privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3521 alin. (2) Cod penal.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr.240-VI din 1 august 2011 reclamantul, Aureliu Postică, a fost numit în funcția de judecător de instrucție la Judecătoria Orhei, pe un termen de 5 ani, iar prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr.1423-VII din 30 decembrie 2014 a fost reconfirmat în funcția de judecător la Judecătoria Orhei, până la expirarea împuternicirilor.

Prin Hotărârea CSM nr.514/20 din 30 iunie 2015, a fost desemnat pentru exercitarea atribuțiilor judecătorului de instrucție la Judecătoria Orhei în perioada 3 august 2015 - 3 august 2016.

Prin hotărârile Plenului CSM nr. 475/16 din 27 mai 2014 nr. 829/27 din 14 octombrie 2014, nr. 707/28 din 6 octombrie 2015 şi nr.140/7 din 15 martie 2016, nr.323/16 din 23 mai 2017, a fost transferat temporar la Judecătoria Râșcani, mun. Chișinău, pe o perioadă a câte 6 luni.

La 14 iulie 2016, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 2211- VII, a fost numit în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

Conform Hotărârii CSM nr. 584/24 din 13 septembrie 2016, de către CSM lui Aureliu Postică i-au fost menținute atribuțiile judecătorului de instrucție la Judecătoria Râșcani, mun. Chișinău. Totodată, a fost transferat de la Judecătoria Orhei în funcția de judecător la Judecătoria Râșcani, mun. Chișinău, pentru o 1 perioadă de 2 luni, începând cu 1 noiembrie 2016 până pe 1 ianuarie 2017, inclusiv, fiind desemnat să exercite atribuțiile judecătorului de instrucție.

Prin Hotărârea CSM nr. 624/26 din 29 septembrie 2016, a fost desemnat judecător la instanța nou-creată Judecătoria Orhei, începând cu 1 ianuarie 2017.

Ulterior, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr.250-VIII din 30 iunie 2017 a fost transferat în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, fiind repartizat prin Hotărârea CSM nr.465/22 din 11 iulie 2017 la sediul Râșcani al instanței.

Conform Hotărârii Plenului CSM nr.584/27 din 11 decembrie 2018, a exercitat atribuțiile de judecător specializat în materie de drept penal la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, începând cu 1 ianuarie 2019.

Prin Hotărârea Plenului CSM nr. 167/13 din 9 septembrie 2022, judecătorul Aureliu Postică, bănuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3302 alin. (2) din Codul penal RM, a fost suspendat din funcție, până la adoptarea hotărârii definitive pe cauza dată.

La data de 22 septembrie 2022, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a emis Hotărârea nr. 187/14, prin care a decis: - Se admite sesizarea Procurorului General interimar, Dumitru Robu, referitor la eliberarea acordului pentru pornirea urmăririi penale în privința unui judecător. - Se eliberează acordul pentru pornirea urmăririi penale în privința judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Aureliu Postică pentru existenta bănuielii rezonabile privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 352 1 alin. (2) din Codul penal. - Prezenta hotărâre poate fi contestată la Curtea de Apel Chișinău în termen de 30 de zile. - Copia prezentei hotărâri se expediază Procuraturii Generale şi judecătorului vizat. - Copia prezentei hotărâri se expediază Procuraturii Generale şi judecătorului vizat.

Dispozitivul Hotărârii CSM nr. 187/14 din 22 septembrie 2022 i-a fost înmânat reclamantului de către secretariatul CSM, la data de 22 septembrie 2022.

Hotărârile motivate ale CSM nr. 186/14 din 22 septembrie 2022 şi nr. 187/14 din 22 septembrie 2022 i-au fost expediate reclamantului prin intermediul poștei electronice a secretariatului CSM, la data de 20 octombrie 2022 la adresa de email: ludmila.bunacale@csm.md.

Apreciază că, hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 187/14 din 22 septembrie 2022 cu privire la eliberarea acordului pentru pornirea urmăririi penale în privința reclamantului, constituie un act administrativ individual defavorabil şi emis în mod ilegal, urmând a fi anulat integral de către instanța de judecată, reieșind din considerentele enunțate mai jos.

Hotărârea CSM nr. 187/14 din 22.09.2022 reprezintă un act administrativ individual ilegal defavorabil, prin care sunt încălcate drepturile legitime şi libertățile reclamantului stabilite prin lege, şi anume: dreptul la un proces echitabil (art. 6 al CEDO); dreptul la apărare (art.26 din Constituție); principiul egalității în fata legii 2 și a autorităților publice (art. 16 din Constituție).

Un argumentele al reclamantului cu privire la anularea actului administrativ contestat reprezintă încălcarea flagrantă a procedurii de examinare a sesizării procurorului general privind eliberarea acordului cu privire la pornirea urmăririi penale în privința reclamantului.

Indică că, la data de 9 septembrie 2022 în ședința în Plen a Consiliului Superior al Magistraturii au fost incluse spre examinare 2 sesizări ale procurorului general-interimar, Dumitru Robu, cu privire la eliberarea acordului privind pornirea urmăririi penale în privința judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Aureliu Postică, în baza art. 3521 alin.(2) Cod penal şi cu privire la eliberarea acordului la efectuarea perchezițiilor în privința acestuia, în cauza penală pornită în temeiul art. 3302 alin.(2) Cod penal.

Potrivit Hotărârii Plenului CSM nr. 167/13 din 9 septembrie 2022 a fost eliberat acordul cu privire la efectuarea perchezițiilor în privința judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Aureliu Postică și dispusă suspendarea acestuia din funcție.

Conform extrasului din procesul-verbal al ședinței Plenului CSM nr. 13 din 9 septembrie 2022, sesizarea procurorului general-interimar, Dumitru Robu, cu privire la eliberarea acordului privind pornirea urmăririi penale în privința judecătorului Aureliu Postică, în baza art. 3521 alin.(2) Cod penal, a fost remisă Inspecției judiciare pentru verificarea celor expuse în sesizare şi întocmirea unei note informative, conform legii.

La data de 13 septembrie 2022, Inspecția judiciară de pe lângă CSM i-a solicitat opinia scrisă pe marginea sesizării procurorului general-interimar, înregistrată la CSM cu nr. 2982m din 9 septembrie 2022, cu privire la solicitarea eliberării acordului CSM pentru pornirea urmăririi penale în temeiul art. 3521 alin.(2) Cod penal.

La data de 14 septembrie 2022 s-a prezentat la sediul CSM, pentru a face cunoștință cu sesizarea procurorului general-interimar şi materialele anexate.

La data de 16 septembrie 2022 a remis Inspecției Judiciare opinia scrisă pe marginea sesizării procurorului general-interimar, pe care urma să o susțină în fața Plenului CSM, pentru a-și prezenta dezacordul total cu bănuiala rezonabilă cu privire la comiterea infracțiunii imputate. Tot la această dată a recepționat Nota informativă a Inspecției judiciare pe marginea sesizării în cauză.

La data de 20 septembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, inclusiv prin apel telefonic, a fost invitat de către Secretariatul CSM, pentru participare la ședința Plenului CSM din 22 septembrie 2022, orele 13:00, în cadrul căreia urma a fi examinată sesizarea procurorului general-interimar cu privire la solicitarea eliberării acordului pentru pornirea urmăririi penale în privința subsemnatului, în baza art. 3521 alin. (2) Cod penal.

La data şi ora fixată, s-a prezentat la sediul CSM, unde urma să participe la 3 examinarea sesizării care îl viza.

În holul CSM, în jur de 20-25 minute, a așteptat împreună cu procurorul general-interimar, Dumitru Robu, pentru a fi invitați de către Plenul CSM, în vederea examinării sesizării.

În cele din urmă, fiind invitați în sala de ședințe, împreună cu procurorul general-interimar, imediat, fără a fi ascultați, președintele-interimar al CSM, Dorel Musteaţă, a dat citirii dispozitivului Hotărârii nr. 187/14 din 22 septembrie 2022, prin care a fost eliberat acordul privind pornirea urmăririi penale în privința judecătorului Aureliu Postică, în temeiul art. 3521 alin. (2) Cod penal.

Întrebându-l pe președintele-interimar al CSM care a fost motivul invitării sale şi a procurorului general-interimar în ședința Plenului CSM şi de ce nu i s-a oferit dreptul şi posibilitatea de a-și prezenta opinia pe marginea sesizării, acesta i-a răspuns că au fost invitați doar pentru a i se înmâna dispozitivul Hotărârii.

Apreciază drept ilegale şi abuzive acțiunile CSM, care prin încălcarea gravă a procedurii de examinare a sesizării privind eliberarea acordului de pornire a urmăririi penale, a desconsiderat vădit drepturile fundamentale ale reclamantului, garantate de art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, în special, dreptul la apărare şi la un proces echitabil, acțiuni prin care i-au fost lezate substanțial interesele sale procesuale, fiind eliberat într-un mod arbitrar şi total nefondat acordul pentru pornirea urmăririi penale în privința subsemnatului în calitate de judecător. 29. |Relevă că, potrivit Hotărârii contestate, Plenul CSM a constatat existența temeiurilor de examinare a sesizării procurorului general-interimar în absența reclamantului, conducându-se de prevederile art. 15 alin.(4) şi art.17 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, însă în conformitate cu prevederile art. 17 ale Legii nr. 947/1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, examinarea problemelor ce urmează a fi soluționate în ședință începe cu raportul Președintelui Consiliului Superior al Magistraturii sau al unui membru al lui, care a studiat în prealabil documentele şi materialele prezentate, după care sânt ascultate persoanele invitate la ședință, se cercetează documentele şi materialele necesare.

Subliniază că, alegațiile președintelui-interimar al CSM, Dorel Musteaţă, precum că ar fi fost invitat la CSM, doar pentru a-i fi înmânată copia dispozitivului Hotărârii, sunt aberante şi contravin prevederilor pct. 6.10), 6.11) ale Regulamentului cu privire la organizarea şi funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 668/26 din 15 septembrie 2015, care prevăd că, la ședințele Plenului Consiliului se citează în mod obligatoriu persoanele ale căror problemă se examinează.

Reține pct. 6.18) și pct. 9.6) al Regulamentului, și menționează că de aici rezultă că, fiind citat în mod oficial de către CSM, pentru a participa la examinarea chestiunii care îl viza, nu mai sunt valabile excepțiile prevăzute la art. 15 alin.(4) ale Legii nr. 947/1996, care prevăd că, la ședințele Consiliului Superior al Magistraturii se citează în mod obligatoriu persoanele a căror problemă se examinează, cu 4 excepția cazurilor când se examinează propunerile prevăzute la art. 23.

Comunică că, este absurdă şi eronată constatarea CSM din Hotărârea CSM nr. 187/14 din 22 septembrie 2022, cu privire la existența temeiurilor legale pentru examinarea sesizării procurorului general-interimar în absența magistratului vizat, or participarea subsemnatului, în calitate de parte citată în ședința Plenului CSM, precum şi a procurorului general-interimar, care la fel a fost invitat în ședință, era una imperativă şi necesară, prin urmare examinarea sesizării în ședință închisă, decisă prin Hotărârea nr. 186/14 din 22 septembrie 2022, urma să se răsfrângă doar asupra publicității examinării chestiunii, nu și asupra dreptului părților de a participa şi a fi audiate în cadrul procedurii administrative.

Mai mult, după invitarea subsemnatului la Inspecția judiciară pentru a prezenta Opinia scrisă, precum şi în Plenul CSM, pentru a participa la examinarea sesizării privind acordul de pornire a urmăririi penale, limitarea publicității examinării acestei chestiuni putea să vizeze doar participarea anumitor persoane terțe, fiind interzis accesul publicului, din perspectiva protejării datelor cu caracter personal şi privat ale reclamantului, dar în nici un caz nu urma să aibă repercusiuni asupra dreptului ultimului de a participa la ședința CSM din 22 septembrie 2022.

De asemenea atrage atenția că, ședința CSM din 9 septembrie 2022, la care procurorul general-interimar s-a expus pe marginea sesizării cu privire la eliberarea acordului de pornire a urmăririi penale, a fost examinată la fel în lipsa reclamantului, deși această chestiune nu a fost inclusă pentru examinare în ședință închisă.

Potrivit Hotărârii CSM nr. 166/13 din 9 septembrie 2022, s-a dispus examinarea în ședință închisă doar a sesizării procurorului general interimar, Dumitru Robu, referitor la eliberarea acordului la efectuarea percheziției în privința unui judecător, nu și a sesizării privind eliberarea acordului de pornire a urmăririi penale în temeiul art. 3521 alin.(2) Cod penal, care se prezumă că a fost examinată în ședință publică.

Acest lucru rezultă şi din procesul-verbal nr. 13 din 9 septembrie 2022 al ședinței extraordinare a Plenului CSM, potrivit căruia sesizarea procurorului general interimar, Dumitru Robu, referitor la eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale în privința judecătorului Aureliu Postică, de la Judecătoria Chișinău, se remite Inspecției judiciare, pentru verificarea celor expuse în sesizare şi întocmirea unei note informative, conform legii.

Astfel, după cum observă din materialele dosarului administrativ, în cadrul Plenului CSM din 9 septembrie 2022 nu a fost emisă nici o Hotărâre cu privire la examinarea în ședință închisă a sesizării procurorului general-interimar privind eliberarea acordului de pornire a urmăririi penale în privința judecătorului Aureliu Postică, în temeiul art. 3521 alin. (2) Cod penal. O asemenea Hotărâre a fost emisă doar în cadrul ședinței din 22 septembrie 2022, când de fapt examinarea chestiunii vizate nici nu s-a desfășurat, dar a avut loc doar deliberarea şi pronunțarea dispozitivului Hotărârii, ce rezultă atât din Hotărârea nr. 187/14, cât și din extrasul procesului-verbal al ședinței CSM din 22 septembrie 2022. 5

La rândul lor, constatările Plenului CSM în Hotărârea nr. 187/14 din 22 septembrie 2022 se contrazic cu alte decizii și acțiuni ale Consiliului, adoptate/întreprinse pe marginea sesizării procurorului general-interimar privind acordul pentru pornirea urmăririi penale în privința subsemnatului.

Astfel, deși potrivit Hotărârii nr. 186/14 din 22 septembrie 2022, Plenul CSM a dispus remiterea sesizării Inspecției judiciare pentru verificarea celor indicate în sesizare şi întocmirea unei note informative, care urma a fi discutată în ședința plenară a CSM, în Hotărârea nr. 187/14 din aceeași dată, Plenul CSM a considerat pasibil de finalizat examinarea sesizării, fără o examinare propriu-zisă a acesteia. Această situație derivă și din procesul-verbal al ședinței Plenului CSM din 22 septembrie 2022, potrivit căruia, după anunțarea examinării chestiunii în ședință închisă, președintele ședinței, Dorel Musteaţă, a informat că urmează procedura de deliberare, abia după care participanții au fost invitați în sala de ședință unde imediat a fost dat citirii dispozitivul hotărârii.

De aici rezultă că sesizarea procurorului general-interimar privind eliberarea acordului de pornire a urmăririi penale în temeiul art. 3521 alin.(2) Cod penal în privința judecătorului Aureliu Postică nu a fost discutată şi examinată în fond. La caz, a avut loc doar expunerea procurorului general-interimar pe marginea sesizării în ședința din 9 septembrie 2022, după care aceasta a fost remisă în adresa Inspecției judiciare.

Ulterior, deși potrivit Hotărârii nr. 186/17, sesizarea urma a fi examinată în ședință închisă, Plenul CSM, într-un mod conspirativ şi abuziv, a recurs direct la deliberare şi pronunțarea dispozitivului Hotărârii, încălcând flagrant procedura de examinare a cauzei în procedură administrativă.

După cum se observă şi din procesul-verbal al ședinței CSM din 22 septembrie 2022, după ce s-a decis examinarea sesizării în ședință închisă, președintele- interimar a informat că urmează procedura de deliberare, considerent din care participanții la ședință au fost invitați să părăsească sala. Asta în condițiile în care participanții (judecătorul vizat şi procurorul general-interimar) măcar nici nu au fost invitați în sala de ședință.

Această concluzie poate fi dedusă şi din înregistrarea audio a ședinței CSM din 22 septembrie 2022, din care rezultă că ședința Plenului CSM a fost deschisă de președintele interimar Dorel Musteaţă, la orele 13:05 minute, ulterior se pune în discuție şi se votează examinarea sesizării în privința subsemnatului în ședință închisă, după care lipsește înregistrarea audio cu privire la examinarea în fond a sesizării, iar după această întrerupere a înregistrării se dă citirii dispozitivului Hotărârii de către președintele interimar.

Nu este clar de ce în viziunea președintelui-interimar al CSM, participanții la procedura de examinare a sesizării erau reprezentanții Secretariatului CSM..., dar nu persoanele interesate, care în cazul de față erau subsemnatul, în calitate de judecător, în privința căruia se solicita eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale şi procurorul general-interimar, care solicita inițierea aceste urmăriri penale. 6

Totodată, în cadrul procedurii de examinare a sesizării procurorului general- interimar la care a fost citat reclamantul în calitate de parte ale cărei drepturi și interese fundamentale erau afectate, CSM era obligat să-i garanteze acestuia toate instrumentele legale și procedurale, pentru a-i asigura dreptul la un proces echitabil, din care rezultă dreptul de a se apăra (inclusiv prin asistarea de către un apărător ales) și dreptul de a fi audiat asupra sesizării procurorului general-interimar, în mod public și în cadrul Plenului CSM, inclusiv prin asigurarea dreptului la înaintarea cererilor de recuzare membrilor incompatibili ai CSM.

Atestă că actul administrativ care formează obiectul prezentei acțiuni în contencios administrativ, contravine şi reglementărilor art. 23 alin. (2) din Codul administrativ.

Precizează că prin examinarea sesizării de către Plenul CSM, în lipsa sa, prin încălcarea flagrantă a garanțiilor dreptului la un proces echitabil şi a principiilor fundamentale de egalitate în fața legii și autorităților publice, care s-a manifestat prin împiedicarea intenționată a sa de a-și expune poziția de apărare şi de a prezenta probe (fiind asistat de apărător), în infirmarea bănuielii rezonabile de comitere a infracțiunii, CSM i-a lezat grav şi iremediabil drepturile şi interesele sale garantate de art. 6 al CEDO şi art. 16, 20 şi 26 din Constituția Republicii Moldova, drept urmare, adoptând un act administrativ individual defavorabil ilegal în privința subsemnatului.

Mai indică că, Hotărârea CSM nr. 187/14 din 22 septembrie 2022 contravine prevederilor art. 32 alin.(2), art. 94 Cod administrativ şi art. 15 alin. (3), 17 ale Legii nr. 947/19.07.1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.

Astfel, Consiliul Superior al Magistraturii în calitate de autoritate publică competentă, prin acțiunile sale în cadrul procedurii administrative, a încălcat prevederile art. 32 Cod administrativ.

Pe parcursul procedurii administrative intentate de Consiliul Superior al Magistraturii, la sesizarea procurorului general-interimar, reclamantul a fost înștiințat despre inițierea procedurii administrative care viza solicitarea acordului de pornire a urmăririi penale în privința acestuia, motiv pentru care a fost citat pentru a-şi realiza dreptul de a fi audiat în legătură cu faptele şi circumstanțele relevante, înainte de emiterea actului administrativ individual defavorabil, ori pentru a prezenta careva probe în suportul poziției sale.

Cu referire la aceste circumstanțe, menționează că, în pofida citării reclamantului în ședința de examinare a sesizării în data de 22 septembrie 2022, pârâtul a întreprins o tentativă ilegală, abuzivă şi total contradictorie, prin care a încercat a conferi legalitate omisiunii de invitare a reclamantului în Plenul CSM la examinarea chestiunii privind eliberarea acordului pentru pornirea urmăririi penale, prin trimiterea la prevederile art. 15 alin. (4) şi art. 17 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.

Totodată, având în vedere amânarea examinării sesizării în ședința Plenului CSM din 9 septembrie 2022, pentru remiterea acesteia Inspecției judiciare pentru 7 verificare, rezultă că în procesul examinării chestiunii în cauză, nu s-a pus în discuție emiterea unui act de urgență datorită interesului public și riscului major ce l-ar presupune neemiterea. Mai mult, în afară de invocarea sterilă a prevederilor art. 15 alin.(4) şi art.17 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, motivarea examinării, în lipsă, a chestiunii privind eliberarea acordului de pornire a urmăririi penale în privința judecătorului Aureliu Postică lipsește din actul administrativ contestat.

Opinia scrisă a reclamantului, adresată Inspecției judiciare pe lângă CSM, nu poate echivala cu audierea reclamantului în cadrul procedurii administrative, în sensul prevederilor art. 94 Cod administrativ, or Inspecția judiciară nu este organ administrativ decizional, în cazul din speță, intervenind doar cu o Notă informativă de recomandare în față Plenului CSM, care urma să o examineze, în raport cu argumentele subsemnatului făcute nemijlocit în ședința CSM.

Într-o altă ordine de idei, la caz, puteau fi aplicate prevederile art. 95 alin.(2) din Codul administrativ, prin care se prevede că audierea trebuie realizată şi consemnată într-un proces-verbal în cel mult 5 zile de la emiterea actului. Dacă în urma audierii se consideră că actul trebuie modificat şi acest lucru este posibil, actul se modifică cu luarea în considerare a audierii sau declarației participantului”. Astfel, contrar acestor dispoziții legale, reclamantul nu a fost citat sau invitat ulterior la sediul autorității pârâte pentru a fi audiat pe marginea chestiunii de eliberare a acordului de pornire a urmăririi penale.

La fel, în strictă legătură cu lipsirea de dreptul de a fi audiat este şi încălcarea art. 52 Cod administrativ, care prevede că reclamantul avea dreptul la recuzarea membrilor organului colegial. Același drept este stabilit în Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.

Prin neinvitarea reclamantului la ședință, a fost privat de acest drept, datorită caracterului secret, netransparent şi fără participarea sa în procedura administrativă (art. 32, 44 alin. (1), 70 Cod administrativ).

Astfel, din cauza opiniilor părtinitoare şi negative expuse de unii din membrii Consiliului Superior al Magistraturii în mass-media, referitor la pretinsa ilegalitate a acțiunilor unui grup de judecători (printre care se regăsește şi reclamantul) care au inițiat convocarea Adunărilor generale a judecătorilor din lunile septembrie- octombrie 2019, existau motive şi temeiuri clare de a declara recuzare membrilor respectivi ai CSM, însă reclamantul a fost privat de acest drept.

Mai invocă că, la adoptarea Hotărârii nr. 167/13 din 9 septembrie 2022 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acționat fără cvorum. În sensul dat, art. 133 alin. (1) Cod administrativ prevede că, cvorumul reprezintă numărul minim necesar de membri prevăzut de lege pentru întrunirea valabilă a unui organ colegial sau emiterea unui act administrativ individual. Alineatul (2) art. 133 din Codul administrativ confirmă regula din aliniatul (1), prin sintagma „cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel”.

Totodată, Legea 947/19.07.96 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii 8 prevede următoarele condiții speciale pentru întrunirea cvorumului.

În primul rând, art. 15 alin. (2) din Legea 947/19.07.96 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii prevede că ședința Consiliului Superior al Magistraturii este deliberativă dacă la ea participă cel puțin două treimi din membrii care sunt în exercițiul funcției şi nu se află în situațiile menționate la art.18 alin.(1).

În al doilea rând, art. 24 alin. (1) din Legea 947/19.07.96 prevede că, Consiliul Superior al Magistraturii adoptă hotărâri cu votul deschis al majorității membrilor prezenți, cu excepția cazului prevăzut la art.19 alin.(4).

Cvorumul condiționează majoritatea. Lipsa cvorumului exclude posibilitatea declanșării majorității. Or, emiterea actului administrativ individual de autoritățile publice cu conducere colegială se realizează prin anumite particularității procedurale. De aceea art. 132 alin. (2) din Codul administrativ prevede expres că „conducerea colegială a unei autorități publice adoptă decizii prin vot”. Textul „adoptă decizii prin vot” structurează în sine cvorumul şi majoritatea, categorii juridice reglementate în art. art. 133-136 din Codul administrativ.

Din aceste motive, ședințele Consiliului Superior al Magistraturii din 9 septembrie 2022 şi din 22 septembrie 2022 nu au fost deliberative, din lipsa cvorumului. Pentru a fi deliberativă, la ședința Consiliului Superior al Magistraturii urmau să participe 2/3 (membri în exercițiul funcției) din 12 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, pe când la caz au participat doar 7 membri.

Din aceeași optică, art. 136 alin. (3) din Codul administrativ prevede că „cvorumul şi majoritatea se calculează la fiecare procedură de vot din cadrul ședinței organului colegial.

Indică concluziile din Hotărârea Curții Constituționale nr. 9 din 7 aprilie 2022 „pentru controlul constituționalității Legii nr.26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor (sesizarea nr.43a/2022)”.

Apreciază că, instituția ridicării imunității unui magistrat, prin eliberarea acordului pornirii urmăririi penale în privința acestuia, se încadrează prin natura şi efectele sale în conceptul de „aplicare a măsurilor disciplinare față de judecători”, atentând la principiul inamovibilității şi independenței judecătorului.

În această ordine de idei, Hotărârea CSM nr. 187/14 din 22 septembrie 2022 a fost adoptată contrar prevederilor Hotărârii Curții Constituționale nr. 9 din 7 aprilie 2022, în lipsă de cvorumul prevăzut de art. 15 alin.(2) ale Legii 947/19.07.96 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, la caz, fiind adoptată o hotărâre ce rezultă din atribuțiile CSM prevăzute de art. 123 din Constituție. b) Argumentele Pârâtului și a Terțului

La 30 noiembrie 2022, Consiliul Superior al Magistraturii a depus referință, solicitând respingerea ca fiind neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ depusă de Aureliu Postică. 9

În motivarea referinței a indicat că, la 9 septembrie 2022, la CSM a fost înregistrată sesizarea Procurorului General interimar, Dumitru Robu, cu privire la eliberarea acordului pentru pornirea urmăririi penale în privința judecătorului Aureliu Postică de la Judecătoria Chișinău, în baza art. 3521 alin. (2) din Codul penal.

Conform sesizării, la 5 septembrie 2022 în Registrul de evidentă al sesizărilor cu privire la infracțiuni al Centrului National Anticorupție a fost înregistrat procesul penal, privind bănuiala rezonabilă de săvârșire a infracțiunilor de îmbogățire ilicită și fals în declarații comise de o persoană cu funcție de demnitate publică, infracțiuni prevăzute de art. 3302 alin. (2) şi art. 3522 alin. (2) din Codul penal.

Potrivit sesizării s-a constatat o bănuială rezonabilă privind comiterea de judecătorul Aureliu Postică de la Judecătoria Chișinău, a infracțiunii prevăzute de art. 3302 alin.(2) din Codul penal, adică deținerea de o persoană cu funcție de demnitate publică a bunurilor valoarea cărora depășește substanțial mijloacele dobândite, constatându-se în baza probelor, că acestea nu aveau cum să fie obținute licit și art. 3521 alin. (2) din Codul penal, adică includerea intenționată a unor date incomplete sau false, neincluderea intenționată a unor date în declarația de avere şi interese personale.

Astfel, în cadrul ședinței Plenului CSM nr. 13 din 9 septembrie 2022, Președintele ședinței Plenului CSM, Dorel Musteaţă, a propus includerea în Agenda ședinței a chestiunii cu privire la demersul Procurorului General interimar de eliberare a acordului la pornirea urmăririi penale în privința unui judecător şi ulterior aprobarea agendei ședinței și agendei suplimentare cu modificările propuse.

Agenda ședinței nr. 13 din 9 septembrie 2022, inclusiv chestiunile propuse suplimentar spre examinare, a fost aprobată cu 7 (şapte) voturi „pro” ale membrilor prezenți.

Demersul Procurorului General interimar privind acordul la pornirea urmăririi penale în privința unui judecător la propunerea președintelui Plenului Dorel Musteaţă, au fost examinate în ședință închisă.

În ședința Plenului CSM din 9 septembrie 2022, Procurorul General interimar, Dumitru Robu, s-a expus pe marginea sesizării, susținând temeiurile invocate din motivele expuse.

În temeiul art. 1 alin. (2), art. 6 pct. 371), art. 9 alin. (2), art. 52 alin. (1) pct. 21) din Codul de procedură penală raportate la prevederile art. 19 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 544/1995 cu privire la statutul judecătorului şi art. 4 alin. (5) din Legea nr. 947/1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Procurorul General interimar a solicitat examinarea sesizării şi eliberarea acordului în vederea pornirii urmăririi penale în privința judecătorului Aureliu Postică de la Judecătoria Chișinău în baza art. 3521 alin. (2) din Codul penal.

Conform art. 71 alin. (6) lit. c) din Legea nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția judiciară verifică demersurile 10 ce au ca obiect acordul Consiliului Superior al Magistraturii privind pornirea urmăririi penale împotriva judecătorului.

În cadrul ședinței Plenului CSM din 9 septembrie 2022, în temeiul prevederilor art.71 alin.(6) lit. c) din Legea nr.947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, s-a dispus remiterea sesizării Procurorului General interimar, Dumitru Robu, Inspecției judiciare pentru verificarea celor indicate în sesizare şi întocmirea unei note informative.

După efectuarea procedurilor de verificare de Inspecția judiciară şi prezentarea CSM-lui, precum şi magistratului a Notei informative, sesizarea Procurorului General interimar, Dumitru Robu, referitor la eliberarea acordului pentru pornirea urmăririi penale în privința judecătorului Aureliu Postică de la Judecătoria Chișinău a fost inclusă în Agenda ședinței Plenului CSM nr. 14 din 22 septembrie 2022.

În cadrul ședinței, Președintele ședinței Plenului CSM, a propus examinarea sesizării în ședință închisă, având în vedere caracterul specific al subiectului şi informațiilor ce vor fi examinate.

Prin Hotărârea Plenului CSM nr. 186/14 din 22 septembrie 2022 s-a hotărât examinarea în ședință închisă sesizarea Procurorului General interimar, Dumitru Robu, referitor la eliberarea acordului pentru pornirea urmăririi penale în privința judecătorului Aureliu Postică de la Judecătoria Chișinău.

Potrivit art. 15 alin. (4) şi art. 17 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, la ședințele Consiliului Superior al Magistraturii se citează persoanele a căror problemă se examinează, urmând a fi audiate, cu excepția cazurilor când se examinează: propunerile prevăzute la art. 23, inclusiv privind pornirea urmăririi penale; suspendarea din funcție a judecătorului în legătură cu pornirea urmăririi penale; aplicarea măsurilor speciale de investigații în cauza penală în care figurează judecătorii în funcție.

În acest context, Plenul CSM în ședința din 22 septembrie 2022 a constatat existența temeiurilor legale pentru examinarea sesizării Procurorului General interimar în absența magistratului vizat.

Potrivit Anexei la Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, funcția de judecător al judecătoriei constituie funcție de demnitate publică.

Exercitarea funcției de judecător impune titularului acesteia obligația depunerii declarației de avere şi interese personale, fiind specificată în art. 15 alin. (l) lit. g) din Legea privind statutul judecătorului.

Reține prevederile art.3 alin.(l) lit. a), art.5 alin. (1) şi alin. (4) din Legea privind declararea averii şi a intereselor personale, art. 116 alin. (1) şi (6) din Constituţia Republicii Moldova, art. 19 din Legea cu privire la statutul judecătorului, art. 23 alin. (l) - (2) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, ș notează că ținând cont de aceste prevederile legale, Nota informativă a Inspecției 11 judiciare, analizând materialele prezentate şi examinând sesizarea Procurorului General interimar, Dumitru Robu, doar sub aspectul respectării condițiilor și a circumstanțelor prevăzute de Codul de procedură penală pentru dispunerea pornirii urmăririi penale, fără a-și aroga atribuțiile unei instanțe judecătorești, în scopul oferirii posibilității organului de urmărire penală să cerceteze circumstanțele cauzei sub toate aspectele, complet şi obiectiv, urmare a exprimării votului, cu 6 (şase) voturi pro şi 1 (unu) contra Plenul Consiliului a eliberat acordul pentru pornirea urmăririi penale în privința judecătorului Aureliu Postică de la Judecătoria Chișinău pentru existența bănuielii săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 3521 alin. (2) din Codul penal.

Respectiv, Președintele ședinței Dorel Musteaţă, a dat citire dispozitivului hotărârii nominalizate, în prezența Procurorului General interimar, Dumitru Robu şi judecătorului Judecătoriei Chișinău, Aureliu Postică, iar ulterior a fost adus la cunoștința acestora.

La 20 octombrie 2022, copiile hotărârilor motivate Plenului CSM nr. 186/14 şi 187/14 din 22 septembrie 2022 au fost transmise pentru cunoștință judecătorului Aureliu Postică de la Judecătoria Chișinău.

Relevă că, hotărârea CSM nr. 187/14 din 22 septembrie 2022 este una legală, clară, certă, motivată, adoptată cu respectarea procedurii legale în coroborare cu normele legislative speciale derogatorii şi în care s-a expus detaliat motivele care au condus la soluția respectivă, iar obiecțiile aduse de reclamant, precum că hotărârea contestată este emisă prin utilizarea arbitrară a dreptului discreționar, cu depășirea competenței şi lipsită de motivare sunt irelevante şi declarative, ce rezultă din interpretarea eronată a normelor legale aplicabile raportului juridic în prezenta cauză.

Apreciază ca fiind declarative argumentele reclamantului, precum că hotărârea contestată nu întrunește condițiile unui act administrativ individual motivat, or, hotărârea contestată cuprinde motivarea completă, precum motivarea în drept cu indicare temeiului legal, cât și în fapt cu descrierea factologică succintă a procedurii administrative care a stat la baza emiterii actului: argumentele invocate în sesizarea Procurorului general interimar, datele cu privire la denunț, fapta imputată, datele ce vizează judecătorul vizat, rezultatele verificării sesizării de către Inspecția judiciară, cu excepția materialelor urmării penale, deoarece fac referire la date cu caracter personal şi referitoare la activitatea de urmărire penală, publicitatea cărora ar putea aduce atingere vieții private a părții în proces şi a altor persoane, precum şi ar putea prejudicia desfășurarea urmăririi penale.

Totodată, în partea motivată a hotărârii contestate este indicat explicit numărul de voturi a membrilor CSM prezenți la ședință, exprimate pentru admiterea sesizării Procurorului General interimar, Dumitru Robu privind eliberarea acordului pentru pornirea urmăririi penale în privința judecătorului Aureliu Postică de la Judecătoria Chișinău. 12

În aceste împrejurări, considerăm că alegația reclamantului precum că este lipsit elementul motivării, nu întrunesc condițiile prevăzute de legislația în vigoare şi nu pot duce la anularea acesteia.

De asemenea, contrar afirmațiilor reclamantului, consideră că hotărârea CSM nr. 187/14 din 22 septembrie 2022 întrunește cerințele și condițiile unui act administrativ individual motivat stabilite la art. 31, 118-120 Cod administrativ.

La fel invocă că, nu pot fi reținute nici criticile reclamantului cu referire la faptul că hotărârea contestată a fost adoptată în lipsa cvorumului, or, la examinarea chestiunii cu privire la sesizarea Procurorului General interimar, Dumitru Robu privind eliberarea acordului pentru pornirea urmăririi penale în privința judecătorului Aureliu Postică de la Judecătoria Chișinău, a fost întrunit numărul minim necesar de membri prevăzut de Lege, pentru întrunirea valabilă a Consiliului Superior al Magistraturii, cât şi la adoptarea hotărârii pe marginea subiectului dat.

La acest capitol, consideră relevant de a evidenția modificările legislative intervenite prin Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor și anume alin. 12 al articolului 15 din Capitolul III.

Potrivit raportului Comisiei juridice, numiri și imunități din cadrul Parlamentului R. Moldova, la aspectul dat s-a menționat că „prin aceste prevederi tranzitorii se va asigura un efect important și anume menținerea funcționalității organelor de autoadministrare a judecătorilor şi procurorilor pe perioada în care se vor desfășura procedurile de evaluare a candidaturilor la funcțiile de membri în aceste organe şi de numire a noii componențe a lor ”.

Reiterează că la adoptarea hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.187/22 din 22 septembrie 2022 a fost întrunit numărul necesar de voturi, adică 6 (șase) voturi pro ale membrilor CSM prezenți la ședință.

În cele din urmă, consideră necesar de a accentua că reclamantul este în drept să conteste încălcarea unui drept al său, însă cu respectarea dreptului discreționar al membrilor CSM, cu drept de vot, în sensul art. 137 Cod administrativ.

Notează că, fiecare membru al Plenului CSM aplicând dreptul de care dispune conform Legii în procesul de soluționare a chestiunii cu privire sesizarea Procurorului General interimar, Dumitru Robu, referitor la eliberarea acordului pentru pornirea urmăririi penale în privința judecătorului Aureliu Postică de la Judecătoria Chișinău, a dispus de împuterniciri discreționare, atribuite prin lege.

Or, art. 10 şi 11 al Legii cu privire la CSM, presupune participarea membrilor la adoptarea de hotărâri şi să voteze pro sau contra la adoptarea de hotărâri, pentru soluționarea chestiunilor examinate în ședința CSM, care este un drept discreționar exclusiv al membrului CSM.

Prin urmare, în prezentul caz, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii ca urmare a examinării sesizării şi materialelor prezentate de Procurorul General interimar, a notei informative a Inspecției judiciare, audierii poziției judecătorului 13 vizat şi-a exercitat discreția cu privire la acceptul sau refuzul ridicării imunității funcționale a judecătorului vizat.

Consiliul relevă că prin hotărârea contestată de reclamant, Plenul CSM doar a retras imunitatea funcțională a judecătorului Aureliu Postică de la Judecătoria Chișinău, pentru a permite organului de urmărire penală desfășurarea anchetei penale în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală, în scopul de a stabili adevărul obiectiv pe cazul existenței unei bănuieli rezonabile de săvârșire de către judecător a infracțiunii prevăzute de art.3521 alin.(2) din Codul penal din Codul penal, fapt posibil doar prin eliberarea acordului pentru pornirea urmăririi penale în privința judecătorului, care în cadrul anchetei penale are dreptul de a se apăra şi a prezenta probe.

De asemenea indică că, Plenului CSM îi revine competenta de a lipsi temporar judecătorul de imunitate funcțională în privința căruia există o bănuială rezonabilă de săvârșire a unei infracțiuni, alta decât cele prevăzute la art. 19 alin. (4) din Legea nr. 544/1995 pentru care nu este necesar acordul Consiliului Superior al Magistraturii, adoptând în acest sens hotărârea privind eliberarea acordului pentru pornirea urmăririi penale, însă competența de a decide asupra pornirii urmăririi penale, aplicarea măsurilor de urmărire penală fiind a organului de urmărire penală, iar aprecierea temeinicii pornirii urmăririi penale și legalității acțiunilor organului de urmărire penală, precum şi respectarea garanțiilor instituite de normele constituționale și actele internaționale îi revine instanței de judecată/judecătorului de instrucție.

La caz, precizează că, Plenul CSM a analizat Nota informativă a Inspecției judiciare, materialele prezentate de judecător şi argumentele invocate sesizarea Procurorului General interimar, Dumitru Robu, doar sub aspectul respectării condițiilor și a circumstanțelor prevăzute de Codul de procedură penală pentru dispunerea pornirii urmăririi penale, fără a-și aroga atribuțiile unei instanțe judecătorești, considerând oportună eliberarea acordului pentru pornirea urmăririi penale în privința judecătorului Aureliu Postică de la Judecătoria Chișinău pentru existența bănuielii săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. art.3521 alin.(2) din Codul penal din Codul penal, în scopul oferirii posibilității organului de urmărire penală să cerceteze circumstanțele cauzei sub toate aspectele, complet şi obiectiv, fapt posibil doar prin recurgerea la lipsirea temporară a judecătorului de imunitate funcțională.

Relatează că, Consiliul Superior al Magistraturii a acționat cu bună-credință și și-a exercita marja discreționară în limitele legal stabilite, cu respectarea scopului pentru care ia fost atribuit dreptul.

La 30 martie 2023, terțul Procuratura Generală a depus referință, solicitând respingerea ca neîntemeiată a acțiunii în contencios administrativ depusă de Aureliu Postică.

În motivarea referinței a indicat că, la 9 septembrie 2022 Procurorul General interimar, Dumitru Robu, a înaintat Consiliului Superior al Magistraturii sesizarea referitor la eliberarea acordului pentru pornirea urmăririi penale în privința 14 judecătorului Aureliu Postică de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani şi respectiv sesizarea privind efectuarea percheziției în privința judecătorului numit, prin care a solicitat, în vedere realizării intereselor justiției şi garantarea drepturilor şi intereselor prevăzute de lege ale persoanelor implicate în justiția penală, în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (2), art. 52 alin. (1) pct. 21), art. 262 alin. (2), art. 274-275 din Codul de procedură penală, art. 19 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului şi art. 4 alin. (5) din Legea nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, examinarea şi eliberarea acordului Consiliului Superior al Magistraturii pentru pornirea şi efectuarea percheziției în privința judecătorului numit, pentru faptele descrise în sesizare.

Notează că, în cadrul ședinței închise a Plenului CSM, Procurorul General interimar, Dumitru Robu, fiind prezent, a susținut în totalitate sesizarea înaintată, raportând circumstanțele de fapt ale cazului la cerințele stabilite de Codul de procedură penală.

Totodată a subliniat că, Procurorul General interimar în ședință a mai indicat că, în vederea asigurării unei investigații eficiente şi stabilirii adevărului obiectiv, este necesar a utiliza toate procedeele probatorii prevăzute de Codul de procedură penală, fapt posibil doar în cadrul urmăririi penale şi ținând cont de gravitatea faptelor cercetate, există bănuială rezonabilă de a presupune că judecătorul judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Aureliu Postică, în locurile în care domiciliază de facto, în unitățile de transport de care se folosește, precum și în biroul în care activează, se pot afla obiecte sau documente care ar putea avea importanță pentru cauza penală şi care prin alte procedee probatorii nu pot fi obținute, prin urmare fiind constatate prezența temeiurilor de drept pentru această ingerință în viața privată prevăzută de Codul de procedură penală, considerente din care a solicitat să fie admisă din motivele expuse.

Relevă că hotărârea CSM nr. 167/13 din 9 septembrie 2022 este una legală, întemeiată, clară, certă, motivată, corectă şi adoptată cu respectarea normelor legale în coroborare cu normele legislative speciale derogatorii, în care sunt expuse pe îndelete asupra motivelor care au condus la soluția respectivă, iar alegațiile aduse de reclamant, precum că hotărârea contestată a fost adoptată cu erori discreționare, într- un mod netransparent, fără audierea judecătorului vizat, fără să efectueze un control efectiv şi lipsită de motivare, sunt irelevante şi declarative, ce rezultă din interpretarea eronată a normelor legale aplicabile raportului juridic în prezenta cauză.

Ce ține de alegația ce vizează respectarea art. 70 alin. (1) şi 94 alin. (1) ale Codului administrativ raportate la art. 15 alin. (4) din Legea cu privire la CSM, menționează că audierea în legătură cu faptele și circumstanțele relevante pentru actul ce urmează a fi emis, precum şi informarea în scris a participanților despre aceasta în decursul unui termen rezonabil şi audierea acestuia, contravine normelor Codului de procedură penală. 15

Astfel, prezența şi acordul judecătorului vizat în sesizarea Procurorului General interimar, nu trebuiau asigurate, or, în dezbatere a fost pusă sesizarea Procurorului General interimar privind întreprinderea unor măsuri de investigație penală, despre care persoana vizată nu urma să cunoască, până la efectuarea acestora, în scopul de a nu periclita desfășurarea urmăririi penale.

Respectiv, prin prisma prevederilor lit. b) alin. (3) art. 2 Cod administrativ, nu era necesară înștiințarea şi participarea judecătorului vizat în ședința Plenului CSM, pentru a-i solicita opinia pe marginea sesizării sau de a-i solicita acordul de a fi percheziționat, reținut şi arestat.

Reține art. 5 al Legii privind actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017 și menționează că în speță, au fost aplicate normele legislative speciale derogatorii de la prevederile Codului administrativ, şi anume Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Legea cu privire la statutul judecătorului, Codul de procedură penală și Codul penal.

De asemenea indică că, nu pot fi reținute alegațiile reclamantului precum că i-a fost încălcat dreptul la inviolabilitate, prin faptul că CSM nu a fost efectuat un control efectiv din oficiu a tuturor aspectelor şi nu a motivat proporționalitatea măsurilor aplicate fată de acesta, relevă că prin hotărârea contestată de reclamant, Plenul CSM doar a retras imunitatea funcțională judecătorului pentru a permite organelor de anchetă să întreprindă, în cadrul dosarului penal, unele acțiuni de urmărire penală pentru desfășurarea anchetei penale în conformitate cu prevederile Codului de Procedură Penală, în scopul de a stabili adevărul obiectiv pe caz, fapt posibil doar prin recurgerea la acțiuni de urmărire penală ce restrâng drepturile şi libertățile prevăzute de lege ale persoanei, într-o proporționalitate necesară şi admisibilă de lege, precum şi pentru a asigura persoanei implicate injustiția penală un echilibru just între garanțiile dreptului la un proces echitabil şi interesele justiției, astfel încât magistratul vizat să nu împiedice aflarea adevărului, prin influențarea martorilor sau săvârșirea altei infracțiuni.

Prin hotărârea contestată de reclamantă, a fost eliberat acordul pentru efectuarea măsurii speciale de investigație - percheziția în privința judecătorului, acest acord constituind în esență suspendarea temporară a imunității funcționale a acestui magistrat, competența de a decide asupra temeiniciei efectuării acțiunilor de urmărire penală necesare, fiind atribuită prin lege judecătorului de instrucție.

Respectiv, prin exprimarea acordului la efectuarea acestor acțiuni de urmărire penală nu a fost încălcat dreptul la inviolabilitate a judecătorului vizat, în condițiile în care în privința judecătorului a fost emisă ordonanța de pornire a urmăririi penale pe faptul bănuielii rezonabile de săvârșirea de către judecător a infracțiunii specificate la art. 3302 alin. (2) ale Codului penal, la care acordul Consiliului Superior al Magistraturii pentru pornirea urmăririi penale nu era necesar.

Mai notează că, la momentul examinării sesizării, era pornită urmărirea penală împotriva judecătorului vizat şi verificând dacă probele prezentate în susținerea sesizării atestă bănuiala rezonabilă de săvârșirea infracțiunii imputate, 16 fără a se expune în privința acestora, precum și fără enumerarea acestora în motivarea hotărârii, limitându-se la examinarea factologică a materialelor prezentate şi verificarea respectării condițiilor sau a circumstanțelor prevăzute de Codul de procedură penală pentru dispunerea percheziționării judecătorului, şi la reiterarea circumstanțelor de fapt şi de drept relevante speței, a considerat oportună eliberarea acordului pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală solicitate în scopul oferirii posibilității organului de urmărire penală să investigheze circumstanțele cauzei sub toate aspectele complet şi obiectiv, fapt posibil doar prin recurgerea la lipsirea temporară a judecătorului de imunitate funcțională.

În ședința de judecată, reprezentantul pârâtului Consiliul Superior al Magistraturii – Olesea Ciobanu a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată depusă de Aureliu Postică pe motivele de fapt și de drept expuse în referință.

Reprezentatul terțul Procuratura Generală, în ședința de judecată de examinare pe fond a cauzei nu s-au prezentat, procedura de citare legală a fost executată.

Art. 206 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ: „O acţiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acţiune în contestare);

Art. 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ: „Examinând acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă una dintre următoarele hotărâri respinge acţiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sînt îndeplinite condiţiile de adoptare a unei hotărîri prevăzute la lit.a)–e).”

Art. 219 lin. (1) din Codul administrativ: „Instanţa de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.”

Art. 93 din Codul administrativ: „Fiecare participant probează faptele pe care îşi întemeiază pretenţia. 17 Prin derogare de la prevederile alin.(1), fiecare participant probează faptele atribuite exclusiv sferei sale. Reglementări suplimentare sau derogatorii sînt admisibile doar în baza prevederilor legale.”

Art. 71 alin. (6), lit. c) din Legea nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii (în vigoare în perioada de referință): „Inspecția judiciară are următoarele competențe: verifică demersurile care au ca obiect acordul Consiliului Superior al Magistraturii privind pornirea urmăririi penale împotriva judecătorului.”

Art. 15 alin. (1), (2) și (4) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947-XIII din 19.07.1996 (în vigoare în perioada de referință): „Consiliul Superior al Magistraturii ca organ colegial îşi exercită atribuţiile în plen. Şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii este deliberativă dacă la ea participă cel puţin două treimi din membrii care sunt în exerciţiul funcţiei şi nu se află în situaţiile menţionate la art.18 alin.(1). La şedinţele Consiliului Superior al Magistraturii se citează în mod obligatoriu persoanele a căror problemă se examinează, cu excepţia cazurilor când se examinează: a) propunerile prevăzute la art.23; b) suspendarea din funcţie a judecătorului în legătură cu pornirea urmăririi penale; c) aplicarea măsurilor speciale de investigaţii în cauza penală în care figurează judecătorii în funcţie.”

Art. 23 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947-XIII din 19.07.1996: „Propunerea Procurorului General sau a prim-adjunctului, iar în lipsa acestuia – a adjunctului desemnat prin ordinul Procurorului General de pornire a urmăririi penale, de reţinere, de aducere silită, de arestare sau de percheziţie a judecătorului se examinează de către Consiliul Superior al Magistraturii imediat, dar nu mai tîrziu de 5 zile lucrătoare. Consiliul Superior al Magistraturii examinează propunerea Procurorului General sau a prim- adjunctului, iar în lipsa acestuia – a adjunctului desemnat prin ordinul emis de Procurorul General doar sub aspectul respectării condiţiilor sau a circumstanţelor prevăzute de Codul de procedură penală pentru dispunerea pornirii urmăririi penale, reţinerii, aducerii silite, arestării sau percheziţiei judecătorului, fără a-şi aroga atribuţiile unei instanţe judecătoreşti.”

Art. 19 alin. (4) și (5) din Legea cu privire la statul judecătorului nr. 544- XIII din 20.07.1995: „Urmărirea penală împotriva judecătorului poate fi pornită doar de către Procurorul General sau prim-adjunctul, iar în lipsa acestuia de către un adjunct în temeiul ordinului emis de Procurorul General, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile Codului de procedură penală. În cazul săvîrşirii de către judecător a infracţiunilor specificate la art.243, 324, 326 şi 3302 ale Codului penal al Republicii Moldova, precum şi în cazul infracţiunilor flagrante, acordul Consiliului Superior al Magistraturii pentru pornirea urmăririi penale nu este necesar. Judecătorul nu poate fi reţinut, supus aducerii silite, arestat, percheziţionat fără acordul Consiliului Superior al Magistraturii. Toate acţiunile procesuale în privinţa judecătorului, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă, pot fi efectuate numai după emiterea ordonanţei de pornire a urmăririi penale, cu respectarea garanţiilor instituite de normele constituţionale şi actele 18 internaţionale. Acordul Consiliului Superior al Magistraturii nu este necesar în caz de infracţiune flagrantă.”

Art. 24 alin. (1) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947-XIII din 19.07.1996 (în vigoare în perioada de referință): „Consiliul Superior al Magistraturii adoptă hotărâri cu votul deschis al majorității membrilor prezenți, cu excepția cazului prevăzut la art.19 alin.(4).”

Art. 15 alin. (12) din Legea 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor „Pentru perioada de timp de până la data întrunirii legale a noii componenţe a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Consiliului Superior al Procurorilor, pentru a nu admite disfuncţionalităţi în exercitarea de către consiliile menţionate a atribuţiilor stabilite prin Constituţia Republicii Moldova, hotărârile acestor consilii vor fi adoptate în conformitate cu dispoziţiile Codului administrativ ce reglementează emiterea actelor administrativeâ”.

Pct. 9.5 din Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea CSM nr.668/26 din 15 septembrie 2015: „Consiliul va examina, în ședință închisă, sesizarea Procurorului General, doar sub aspectul respectării condiţiilor sau a circumstanţelor prevăzute de Codul de procedură penală pentru dispunerea pornirii urmăririi penale, reţinerii, aducerii silite, arestării sau percheziţiei judecătorului, fără a da apreciere calităţii şi veridicităţii materialelor prezentate.”

Admisibilitatea acțiunii în contencios administrativ este condiționată de revendicarea de către reclamant a încălcării unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice. La caz, aceste condiții de încălcare a unui drept prin activitatea administrativă a Consiliului Superior al Magistraturii sunt întrunite.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, reclamantul Aureliu Postică a utilizat corect tipul acțiunii în contestare, conform art. 206 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ pentru revendicarea drepturilor sale, or reclamantul prin acțiunea sa solicită anularea actului administrativ individual defavorabil, adică, hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 187/14 din 22 septembrie 2022 emisă în privința sa privind eliberarea acordului pentru pornirea urmării penale.

De asemenea, acțiunea în contencios administrativ potrivit art. 191 alin. (5) lit. a) din Codul administrativ, este examinată de instanța competentă jurisdicțional, de Curtea Supremă de Justiție, ca instanță de fond.

Potrivit, art. 209 alin. (1) din Codul administrativ prevede că, acțiunea în contestare se înaintează în decurs de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. Acest 19 termen începe să curgă de la: a) data comunicării sau notificării deciziei cu privire la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de prezentul cod pentru soluționarea acesteia; b) data comunicării sau notificării actului administrativ individual, dacă legea nu prevede procedura prealabilă. Prevederile art.165 alin.(1) referitoare la nesoluționarea în termen se aplică corespunzător.

Art. 25 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947 din 19.07.1996, prevede că, hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii pot fi contestate de orice persoană interesată, în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia.

Astfel, din materialele cauzei rezultă că prin scrisoarea cu nr. de ieșire 2851 din 20 octombrie 2022 Consiliul Superior al Magistraturii a expediat în adresa reclamantului Aureliu Postică, prin intermediul poștei electronice copia hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 187/14 din 22 septembrie 2022, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la dosarul administrativ (f. d. 22). Cererea de chemare în judecată a fost depusă la 27 octombrie 2022. Astfel cererea de chemare în judecată a fost depusă în termen.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, la caz, motive de inadmisibilitate a prezentei acțiuni, în conformitate cu prevederile art. 207 alin. (2) din Codul administrativ nu sunt, deci acțiunea este admisibilă și urmează a fi examinată în fond.

În privința temeiniciei acțiunii în contenciosul administrativ Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

În cadrul dezbaterilor judiciare, din analiza probelor administrate în conformitate cu legea, s-a stabilit cu certitudine următoarele fapte.

La 9 septembrie 2022, la Consiliul Superior al Magistraturii a fost înregistrată cu nr. 2982 sesizarea Procurorului General interimar Dumitru Robu nr. 1-1d/22-153 din 9 septembrie 2022, privind eliberarea acordului la pornirea urmării penale în privința judecătorului Aureliu Postică, judecător al Judecătoriei Chișinău.

Potrivit sesizării, Procurorul General interimar a stabilit că: „La 5 septembrie 2022 în temeiul în Registrul de evidență a sesizărilor cu privire la infracțiuni al Centrului Național Anticorupție a fost înregistrat procesul penal nr. XXXX, privind bănuiala rezonabilă de săvârșire a infracțiunilor de îmbogățire ilicită și fals în declarații comise de o persoană cu funcție de demnitate publică, infracțiuni prevăzute de art. 3302 alin. (2) și art. 3521 alin (2) Cod penal. Potrivit materialelor procesului penal, în perioada 2018-2031 Aureliu Postica, acționând cu intenție directă, *aflându-se pe teritoriul Republicii Moldova, exercitând funcția de judecător, conform prevederilor art.123 alin.(3) din Codul penal, raportate la anexa Legii nr. l99/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, fiind persoana cu funcție de demnitate publică, deține personal, precum și a deținut prin intermediul unor terți, bunuri a căror valoare depășește substanțial mijloacele dobândite legal și declarate, precum și a inclus intenționat date incomplete sau false în declarația de avers și interese personale. Conform prevederilor art.2 al Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, diferența substanțială este diferența ce depășește 20 de salarii medii lunare pe economie 20 dintre averea dobândită și veniturile obținute de subiectul declarării împreună cu membrii familiei, concubinul/concubina pe parcursul exercitării mandatelor sau funcției publice ori de demnitate publică în aceiași perioadă. Astfel, s-a constatat achiziționarea de familia judecătorului Aureliu Postică a unui bun imobil amplasat în mun. Chișinău, or, XXXX, str. XXX - teren pentru construcții cu suprafața de 0,0601 ha și construcție nefinalizată cu grad de finalizare de 45,4 %, cu suprafața la sol de 147,7 m2. Bunul imobil a fost procurat de Aureliu Postică în baza contractului de vânzare-cumpărare nr.XXX din XXXX de la socrii XXXX şi XXXX, pentru care a achitat (conform contractului de vânzare-cumpărare) suma de 500000 lei. Anterior, terenul a fost procurat la 12 iulie 2019 de XXXX în baza unui contract de vânzare- cumpărare cu suma de 200000 lei. În urma verificării veniturilor obținute de XXXX şi XXXX s-a constatat că în perioada 2003-2021 aceștia au obținut cumulativ venituri în sumă de 89074 lei. Reieșind din contractele de vânzare-cumpărare, se constată că XXXX a procurat terenul la prețul de 200000 lei şi l-a vândut lui Aureliu Postică la prețul de 500000 lei, diferența de 300000 lei fiind declarată ca investiție efectuată în construcția nefinalizată cu suprafața la sol de 147,7 m2. Examinând circumstanțele constatate şi sursele deschise de informații, se denotă că prețul de piață pentru terenuri similare din aceiași zonă în momentul tranzacției era semnificativ mai mare decât cel indicat în contractul din 12 iulie 2019. La fel, s-a constatat că, ulterior, terenul respectiv și o construcție nefinalizată în proporție de 45% revine în proprietatea familiei Postică cu suma de 500000 lei, care la fel este un preț net inferior valorii de piață a unui asemenea imobil. Astfel, din circumstanțele elucidate, reiese bănuiala rezonabilă că beneficiarii efectivi al bunului imobil amplasat în mun. Chișinău, str. XXXX au fost din 12 iulie 2019 soții Aureliu și XXXX, iar soții XXXX au acționat în această tranzacție ca interpuși. De asemenea, în cadrul procesului penal s-a stabilit că Aureliu Postică a inclus intenționat date false în declarațiile de avere şi interese personale pentru anii 20182021. Urmare a contrapunerii informațiilor stocate în baza de date ale Serviciului Fiscal de Stat şi a celor indicate în declarațiile de avere şi interese personale au fost constatate divergențe esențiale cu privire la veniturile indicate de XXXX, după cum urmează: - În declarația de avere şi interese personale pentru anul 2018 subiectul declarării a indicat la capitolul II „Veniturile obținute de subiectul declarării, de membrii familiei lui pe parcursul anului” venituri obținute de soția sa XXXX de la SRL „D.B. Express Account” în sumă de 100000 MDL şi de la SRL „Marca Club Afaceri” în sumă de 9515 MDL, Conform informației din formularul FVID18 al contribuabilului XXXX pentru anul 2018 aceste venituri nu figurează. Astfel, în declarația de avere şi interese personale a fost eronat indicată suma de 109515 MDL. - În declarația de avere şi interese personale pentru anul 2019 subiectul declarării a indicat la capitolul II „Veniturile obținute de subiectul declarării, de membrii familiei lui pe parcursul anului” venituri obținute de soția sa XXXX de la SRL „D.B. Express Account” sub formă de venit din activitatea anuală în sumă de 504045 MDL şi sub formă de salariu în sumă de 30000 MDL, precum şi de la SRL „Marca Club Afaceri” salariu în sumă de 16000 MDL. Conform informației din formularul FVID18 al contribuabilului XXXX pentru anul 2019 aceste venituri nu figurează. Astfel, în declarația de avere şi interese personale a fost eronat indicată suma de 550045 MDL. - În declarația de avere şi interese personale pentru anul 2020 subiectul declarării a indicat la capitolul II „Veniturile obținute de subiectul declarării, de membrii familiei lui pe parcursul anului” venituri obținute de soția sa XXXX de la SRL „D.B. Express Account” sub formă de venit din activitatea anuală în sumă de 880978,80 MDL şi sub formă de salariu în sumă de 45665 MDL, precum şi de la SRL „Marca Club Afaceri” salariu în sumă de 18090 MDL. Conform informației din formularul FVID18 al contribuabilului XXXX pentru anul 2020 sunt indicate venituri de la SRL „D.B. Express Account” sub formă de dividende în sumă de 448191,49 21 MDL şi sub formă de salariu în sumă de 26000 MDL. Astfel, în declarația de avere şi interese personale a fost eronat indicată suma de 452470,4 MDL. - În declarația de avere şi interese personale pentru anul 2021 subiectul declarării a indicat la capitolul II „Veniturile obținute de subiectul declarării, de membrii familiei lui pe parcursul anului” venituri obținute de soția sa XXXX de la SRL „D.B. Express Account” sub formă de salariu şi venit din activitatea anuală în sumă de 578191 MDL, de la SRL „Dilexcont” salariu în sumă de 725500 MDL, precum şi de la SRL „Marca Club Afaceri” sub formă de remunerare în sumă de 32050 MDL, Conform informației din formularul FVID18 al contribuabilului XXXX pentru anul 2021 sunt indicate venituri de la SRL „D.B. Express Account” sub formă de dividende în sumă de 581170,21 MDL şi sub formă de salariu în sumă de 49500 MDL. Astfel, în declarația de avere şi interese personale a fost eronat indicată suma de 705070,79 MDL. În așa mod, pe parcursul perioadei 2018-2021 subiectul declarării Aureliu Postică eronat a indicat în declarația de avere şi interese personale suma de 1817101,19 MDL.”

Astfel, Procurorul General interimar, potrivit sesizării, a constatat o bănuială rezonabilă privind comiterea de judecătorul Aureliu Postică de la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a infracțiunilor prevăzute de art.3302 alin. (2) din Codul penal, adică deținerea de o persoană cu funcție de demnitate publică a bunurilor valoarea cărora depășește substanțial mijloacele dobândite, constatându-se în baza probelor, că acestea nu aveau cum să fie obținute licit și art.3521 alin. (2) din Codul penal, adică „Includerea intenționată a unor date incomplete sau false, neincluderea intenționată a unor date în declarația de avere şi interese personale.

Chestiunea privind examinarea sesizării a fost inclusă în agenda ședinței Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 13 (extraordinară) din 9 septembrie 2022, ora 09:05.

Conform procesului verbal al ședinței Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 13 din 9 septembrie 2022, la ședința Plenului Consiliului Superior al Magistraturii s-au prezentat 7 membri, ședința fiind declarată deliberativă.

Tot din procesul verbal al ședinței Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 13 din 9 septembrie 2022 rezultă că, sesizarea Procurorului General interimar Dumirtu Robu, referitor la eliberarea acordului la pornirea urmării penale în privința judecătorului Aureliu Postică, de la Judecătoria Chișinău, s-a remis Inspecției judiciare pentru verificarea celor expuse în sesizare și întocmirea unei note informative, conform legii.

Prin scrisoarea nr. 2982 din 13 septembrie 2022, Inspectorul-judecător principal interimar a solicitat judecătorului Aureliu Postică prezentarea opiniei scrise cu privire la circumstanțele invocare în sesizarea Procurorului General interimar.

La 16 septembrie 2022, judecătorul Aureliu Postică a prezentat Inspecției judiciare opinia scrisă pe marginea sesizării.

Tot la 16 septembrie 2022, Inspecția judiciară a întocmit Nota informativă pe marginea verificării sesizării Procurorului General interimar Dumitru Robu, privind eliberarea acordului pentru pornirea urmării penale în privința judecătorului (suspendat) Aureliu Postică de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. 22

Conform Agendei ședinței Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 14 (extraordinară) din 22 septembrie 2022, ora 13:00, la pct. 1 a fost inclus subiectul cu privire la sesizarea Procurorului General interimar Dumitru Robu, referitor la eliberarea acordului la pornirea urmării penale în privința unui judecător.

Prin scrisoarea din 20 septembrie 2022 nr. 2623, judecătorul Aureliu Postică de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a fost informat că la 22 septembrie 2022, ora 13:00 va avea loc ședința extraordinară a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul căreia va fi examinată sesizarea Procurorului General interimar Dumitru Robu, referitor la eliberarea acordului la pornirea urmării penale în privința unui judecător, fiind invitat la ședința Plenului.

Conform procesului verbal al ședinței Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 14 din 22 septembrie 2022, la ședință Plenului Consiliului Superior al Magistraturii s-au prezentat 7 membri, ședința fiind declarată deliberativă.

Prin hotărârea nr. 186/14 din 22 septembrie 2022, s-a dispus examinarea în ședință închisă sesizarea Procurorului General interimar Dumitru Robu, referitor la eliberarea acordului la pornirea urmării penale în privința judecătorului Aureliu Postică de la Judecătoria Chișinău.

Prin hotărârea nr. 187/14 din 22 septembrie 2022, s-a admis sesizarea Procurorului General interimar Dumitru Robu, referitor la eliberarea acordului pentru pornirea urmării penale în privința unui judecător. S-a eliberat acordul pentru pornirea urmării penale în privința judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Aureliu Postică pentru existența bănuielii rezonabile privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3521 alin. (2) din Codul Penal. - În hotărârea sa Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reținut că, din argumentele invocate în sesizarea Procurorului General interimar, Dumitru Robu, rezultă bănuiala că judecătorul Aureliu Postică a comis o faptă cu relevanță penală care face obiectul sesizării, constatând prezenta motivelor relevante și suficiente pentru a elibera acordul organelor de urmărire penală să întreprindă acțiuni legale și necesare pentru stabilirea probelor care ar demonstra vinovăția/nevinovăția judecătorului Aureliu Postică.

Analizând hotărârea contestată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată fără echivoc că, argumentele invocate de către reclamantul Aureliu Postică în susținerea poziție sale, nu sunt de natură să convingă instanța cu privire la ilegalitatea actului administrativ contestat și respectiv nu poate duce la anularea acestuia.

Reclamantul Aureliu Postică în argumentarea pretențiilor solicitate a invocat următoarele aspecte: - încălcarea dreptului la apărare și la un proces echitabil manifestat prin examinarea sesizării în lipsa sa; - reclamantul nu a fost audiat pe marginea sesizării; 23 - Plenul Consiliului Superior al Magistraturii nu a examinat sesizarea privind eliberarea acordului de pornire a urmării penale în fond; - precum și faptul că ședința nu a fost deliberativă din lipsa cvorumului.

În ceea ce privește argumentul reclamantului Aureliu Postică cu privire la încălcarea dreptului la apărare și la un proces echitabil manifestat prin examinarea sesizării în lipsa sa, ultimul a susținut că, deși a fost citat oficial și s-a prezentat la ședința CSM din 22 septembrie 2022, nu i s-a oferit posibilitatea de a fi audiat sau de a-și prezenta opinia.

La acest aspect completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, deși regula generală prevede că la ședințele Consiliului Superior al Magistraturii se citează în mod obligatoriu persoanele a căror problemă se examinează, art. 15 alin. (4) din Legea nr. nr. 947-XIII din 19.07.1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, prevede anumite excepții, printre care și propunerile prevăzute la art. 23, adică propunerea Procurorului General de pornire a urmăririi penale, de reținere, de aducere silită, de arestare sau de percheziție a judecătorului.

Totodată, în speță, dat fiind subiectul pus în discuție și anume sesizarea Procurorului general interimar, Dumitru Robu, referitor la eliberarea acordului pentru pornirea urmării penale în privința unui judecător, nu era necesară înștiințarea și participarea judecătorului vizat în ședința Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, or, examinarea sesizării reprezintă o procedură specială, distinctă de procedurile administrative sau disciplinare obișnuite.

Mai mult, după cum rezultă din materialele dosarului administrativ, până la emiterea hotărârii contestate, sesizarea Procurorului General interimar, Dumitru Robu, referitor la eliberarea acordului la pornirea urmării penale în privința judecătorului Aureliu Postică de la Judecătoria Chișinău, s-a remis Inspecției judiciare pentru verificarea celor expuse în sesizare și întocmirea unei note informative, conform legii. La 13 septembrie 2022 Inspecția judiciară a solicitat judecătorului Aureliu Postică prezentarea opiniei scrise cu privire la circumstanțele invocare în sesizarea Procurorului General interimar, iar la 16 septembrie 2022 judecătorul Aureliu Postică a prezentat opinia scrisă pe marginea sesizării, care este parte a materialelor pe care membrii Consiliului Superior al Magistraturii le-au analizat în deliberare. Astfel, se constată că dreptul la apărare a fost asigurat și respectat.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, Consiliul Superior al Magistraturii la examinarea sesizării cu privire la eliberarea acordului pentru pornirea urmării penale în privința unui judecător nu are obligația să realizeze o amplă analiză a tuturor circumstanțelor cauzei și a probelor prezentate, doar verifică dacă probele prezentate în susținerea sesizării atestă bănuiala rezonabilă de săvârșirea infracțiunii imputate, fără a se expune în privința acestora, limitându-se la examinarea factologică a materialelor prezentate și verificarea respectării condițiilor sau a circumstanțelor prevăzute de Codul de procedură penală, în special având în vedere faptul că, Consiliul Superior al Magistraturii nu are statut de instanță 24 de judecată, nu deține competențe de înfăptuire a justiției și nici nu autorizează efectuarea acțiunilor de urmărire penală.

Distinct de cele menționate, Completul atestă că reclamantul nu a indicat în acțiunea sa civilă și în ședința de judecată care este legătura cauzală dintre examinarea sesizării referitoare la eliberarea acordului pentru pornirea urmăririi penale în lipsa sa și ilegalitatea actului emis și care ar fi fost argumentele aduse de aceasta în ședință, care ar fi răsturnat soluția adoptată.

Un alt argument al reclamantului se referă la faptul că, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii nu a examinat sesizarea privind eliberarea acordului de pornire a urmării penale în fond, la acest aspect completul notează că, la 9 septembrie 2022 Procurorul General interimar, Dumitru Robu, a înaintat Consiliului Superior al Magistraturii sesizarea referitor la eliberarea acordului pentru pornirea urmăririi penale în privința judecătorului Aureliu Postică de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

În cadrul ședinței Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 13 din 9 septembrie 2022, Președintele ședinței a propus includerea în Agenda ședinței a chestiunii cu privire la demersul Procurorului General interimar de eliberare a acordului la pornirea urmăririi penale în privința unui judecător şi ulterior aprobarea agendei ședinței şi agendei suplimentare cu modificările propuse.

Demersul Procurorului General interimar privind acordul la pornirea urmăririi penale în privința judecătorului Aureliu Postică a fost examinat în ședință închisă.

Totodată, în ședința Plenului CSM din 9 septembrie 2022, Procurorul General interimar, Dumitru Robu, s-a expus pe marginea sesizării, a susținut în totalitate sesizarea înaintată și a solicitat eliberarea acordului în vederea pornirii urmăririi penale în privința judecătorului Aureliu Postică de la Judecătoria Chișinău, fapt ce se confirmă prin înregistrarea audio a ședinței Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 9 septembrie 2022 (f. d. 150). Prin urmare, argumentele reclamantului în acest sens sunt neîntemeiate.

Cu referire la argumentul reclamantului privind faptul că ședinței Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 9 septembrie 2022 și din 22 septembrie 2022 nu au fost deliberative din lipsă de cvorum, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, la examinarea chestiunii cu privire la sesizarea Procurorului General interimar, Dumitru Robu privind eliberarea acordului pentru pornirea urmăririi penale în privința judecătorului Aureliu Postică de la Judecătoria Chișinău, a fost întrunit numărul minim necesar de membri prevăzut de Lege, pentru întrunirea valabilă a Consiliul Superior al Magistraturii, cât şi la adoptarea hotărârii pe marginea subiectului dat.

Totodată, în contextul reformelor structurale din anul 2022, la art. 15 alin. (1) al Legii nr. 26 din 10 aprilie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, s-a prevăzut că, pentru perioada de timp de până la data întrunirii 25 legale a noii componente a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Consiliului Superior al Procurorilor, pentru a nu admite disfuncționalități în exercitarea de către consiliile menționate a atribuțiilor stabilite prin Constituţia Republicii Moldova, hotărârile acestor consilii vor fi adoptate în conformitate cu dispozițiile Codului administrativ ce reglementează emiterea actelor administrative.

Potrivit art. 132 din Codul administrativ, prin emiterea unui act administrativ individual se înţelege atât emiterea lui de către prim-ministru şi autorităţile publice cu conducere unipersonală, cît şi adoptarea lui de către Guvern şi autorităţile publice cu conducere colegială. Conducerea colegială a unei autorităţi publice adoptă decizii prin vot.

Art. 133 din Codul administrativ prevede că, cvorumul reprezintă numărul minim necesar de membri prevăzut de lege pentru întrunirea valabilă a unui organ colegial sau emiterea unui act administrativ individual. Organul colegial acționează legal dacă sânt prezenți jumătate plus unul din membrii săi, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.

Totodată art. 134 din Codul administrativ stipulează că, majoritatea reprezintă numărul minim de voturi ale membrilor organului colegial necesar conform legii pentru ca un act administrativ individual să poată fi emis.

În conformitate cu art. 135 din Codul administrativ, Majoritatea poate fi: simplă, absolută sau calificată. Majoritatea simplă reprezintă cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor prezenţi. Majoritatea absolută reprezintă cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor organului colegial. Majoritatea calificată reprezintă orice proporţie mai mare decît majoritatea absolută, raportată la numărul total de membri ai organului colegial. Dacă pentru emiterea unui act administrativ individual de către un organ colegial legea nu prevede în mod expres majoritatea necesară, se aplică regula majorităţii simple. Orice abţinere de la vot este considerată drept vot negativ. În caz de paritate de voturi, procedura de votare se va repeta. Dacă egalitatea de voturi se înregistrează repetat, actul administrativ individual se consideră respins.

Potrivit art. 135 din Codul administrativ, calculul cvorumului şi al majorităţii se face prin jumătate plus unu cu aproximare în minus, dacă este cazul (ex.: 4 din 7; 14 din 27). La calculul cvorumului şi al majorităţii necesare nu se iau în considerare membrii organului colegial obligaţi prin lege să se abţină de la vot. Cvorumul şi majoritatea se calculează la fiecare procedură de vot din cadrul şedinţei organului colegial.

Astfel, la ședința Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 9 septembrie 2022 și din 22 septembrie 2022 au fost prezenți 7 membri (7 din 12), ședința fiind considerată deliberativă. La adoptarea hotărârii nr. 187/14 din 22 septembrie 2022, a fost întrunit numărul necesar de voturi, adică 6 (șase) pro și 1 (unu) împotrivă ale membrilor prezenți la ședință. Prezența a 7 membri a asigurat reprezentativitatea necesară și legalitatea procesului decizional. 26

Suplimentar Completul subliniază că hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 187/14 din 22 septembrie 2022 este suficient de motivată, conform cerințelor art. 31 și art. 118 din Codul administrativ, întrucât conține temeiurile de drept și de fapt care au stat la baza hotărârii. În motivare sunt descrise circumstanțele de fapt și de drept, precum și raționamentele care justifică adoptarea hotărârii. De asemenea hotărârea este bazată pe interpretarea corectă a prevederilor art. 15, 23 din Legea nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, art. 19 din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 din Legea cu privire la statutul judecătorului.

Prin urmare, Completul de judecată conchide că hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 187/14 din 22 septembrie 2022 este legală, temeinică și a fost emisă cu respectarea principiilor legalității. Consiliul a acționat în limitele competențelor sale legale, fără a depăși atribuțiile conferite de lege.

În lumina celor expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că, acțiunea înaintată de Aureliu Postică împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terț Procuratura Generală privind anularea actul administrativ individual defavorabil, este una neîntemeiată, considerent din care urmează a fi respinsă.

În conformitate cu art. 191, alin. 5, lit. a), art. 224, alin. 1, lit. f) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea de chemare în judecată depusă de Aureliu Postică împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terț Procuratura Generală privind anularea actului administrativ individual defavorabil. Hotărârea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 27