2ac-78/23 — contestarea actului administrativ

2ac-78/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ac-78/23

2-23026861-01-2cc-15032023

Î N C H E I E R E

29 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

examinând soluționarea conflictului de competență apărut între Curtea de Apel

Chișinău și Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de

Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,

intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Aureliu Postică împotriva

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la

anularea Regulamentului de organizare și funcționare al Comisiei independente de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în conformitate cu Legea nr.

26/2022, adoptat în cadrul ședinței Comisiei independente de evaluare din 22 aprilie

2022, modificat la 12 mai 2022, cu referire la articolul 9 aliniatul (6) și articolul 14,

c o n s t a t ă:

La data de 21 februarie 2023, Aureliu Postică a depus la Curtea de Apel

Chișinău cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei independente de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, solicitând anularea

Regulamentului de organizare și funcționare al Comisiei independente de evaluare

a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor, în conformitate cu Legea nr. 26/2022, adoptat în cadrul

ședinței Comisiei independente de evaluare din 22 aprilie 2022, modificat la 12 mai

2022, cu referire la articolul 9 aliniatul (6) și articolul 14 (f.d. 3-6).

Prin încheierea din 22 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost transmisă

cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă

de Aureliu Postică împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor, privind anularea Regulamentului de organizare și funcționare al

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în conformitate cu

Legea nr. 26/2022, adoptat în cadrul ședinței Comisiei independente de evaluare din

22 aprilie 2022, modificat la 12 mai 2022, cu referire la articolul 9 aliniatul (6) și

articolul 14, pentru examinare conform competenței - completului specializat din

1

cadrul Curții Supreme de Justiție - instanța specializată în materia examinării

legalității deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

(f.d. 13-16).

Prin încheierea din 14 martie 2023 a Completului de judecată special, instituit

în cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate

împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,

s-a sesizat completul de judecată specializat în examinarea cauzelor de contencios

administrativ din cadrul Curții Supreme de Justiție pentru soluționarea conflictului

de competență apărut între Curtea de Apel Chișinău și Completul de judecată

special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru examinarea

contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor.

S-a suspendat procesul de contencios administrativ, intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Aureliu Postică împotriva Comisiei independente de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea

Regulamentului de organizare și funcționare al Comisiei independente de evaluare

a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor, în conformitate cu Legea nr. 26/2022, adoptat în cadrul

ședinței Comisiei independente de evaluare din 22 aprilie 2022, modificat la 12 mai

2022, cu referire la articolul 9 aliniatul (6) și articolul 14.

S-a prezentat dosarul completului de judecată specializat în examinarea

cauzelor de contencios administrativ din cadrul Curții Supreme de Justiție pentru

soluționarea conflictului de competență apărut între Curtea de Apel Chișinău și

Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru

examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, la examinarea acțiunii în

contencios administrativ menționate.

Studiind actele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că competentă să judece prezenta cauza de

contencios administrativ este Curtea de Apel Chișinău, ca instanță de fond, unde

urmează a fi remisă, din următoarele considerente.

În conformitate art. 200 alin. (3) și (4) din Codul administrativ, conflictul de

competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o

judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către

Curtea Supremă de Justiție. Conflictul de competență se soluționează fără citarea

participanților la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.

Din cererea de chemare în judecată rezultă că reclamantul Aureliu Postică a

depus prezenta cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei independente de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, solicitând anularea

Regulamentului de organizare și funcționare al Comisiei independente de evaluare

2

a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor, în conformitate cu Legea nr. 26/2022, adoptat în cadrul

ședinței Comisiei independente de evaluare din 22 aprilie 2022, modificat la 12 mai

2022, cu referire la articolul 9 aliniatul (6) și articolul 14.

În conformitate cu art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă

reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea

legii și se aplică nemijlocit legea.

Potrivit art. 7 din Codul administrativ, autoritate publică se consideră orice

structură organizatorică sau organ instituită/instituit prin lege sau printr-un alt act

normativ, care acționează în regim de putere publică în scopul realizării unui interes

public.

Iar, conform art. 8 din Codul administrativ, regimul de putere publică reprezintă

ansamblul competențelor prevăzute de lege în vederea realizării sarcinilor

autorităților publice, care le conferă posibilitatea de a se impune cu forță juridică

obligatorie în raporturile lor cu persoane fizice sau juridice.

Conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, actul administrativ individual

este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea

publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu

scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau

stingerea raporturilor juridice de drept public.

În conformitate cu art. 12 din Codul administrativ, un act administrativ normativ

este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat, sau emis de o autoritate publică

în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului

constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr

nedeterminat de situații identice.

Iar, conform prevederilor art. 191 alin. (1) din Codul administrativ, cu excepția

cazurilor prevăzute la alineatele (2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate

acțiunile în contencios administrativ.

Alineatul (2) al art. 191 din Codul administrativ indică, că curțile de apel

soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor

administrative normative, care nu se supun controlului de constituționalitate.

O acțiune în contencios administrativ în corespundere cu art. 206 alin. (1) lit. e)

din Codul administrativ, poate fi depusă pentru anularea în tot sau în parte a unui act

administrativ normativ (acțiune de control normativ).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție relevă că actul administrativ, ca orice act juridic, reprezintă o manifestare de

voință făcută în scopul de a produce efecte juridice. Astfel, actul administrativ

reprezintă forma juridică principală a activității autorităților administrației publice.

În ceea ce privește actul administrativ normativ, acesta cuprinde reguli generale

de conduită, impersonale și de aplicabilitate repetată, în vederea aplicării la un număr

nedeterminat de subiecți. Actul administrativ cu caracter normativ prezintă trăsături

asemănătoare oricărui alt act administrativ, având însă anumite particularități.

Actul administrativ normativ reprezintă o manifestare unilaterală de voință și

este emis în temeiul și pentru realizarea puterii publice, fiind obligatoriu. Or,

3

caracterul obligatoriu al actului administrativ este o consecință a prezumției de

legalitate ce funcționează în favoarea unui asemenea act.

Subsecvent, actul administrativ normativ conține reguli generale cu

aplicabilitate repetată și produce efecte „erga omnes”. Astfel, actul normativ conține

reglementări de principiu, care se adresează unor persoane nedeterminate, adică are

o aplicabilitate generală. Oricât de restrâns ar fi obiectul de reglementare a actelor

administrative normative, acestea își păstrează caracterul normativ atâta timp cât

subiecții nu sunt individual determinați. Așadar, actele administrative normative

conțin reglementări cu caracter general, impersonal, care produc efecte erga omnes,

asemenea legilor.

Caracterul normativ al unui act administrativ derivă din întrunirea cumulativă a

următoarelor condiții: este un act juridic subordonat legii, este un act aprobat sau

emis de o autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau legale, este un

act care nu se supune controlului constituționalității, stabilește reguli de aplicare

obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice.

În speța dedusă judecății, obiectul acțiunii în contencios administrativ a

reclamantului Aureliu Postică îl constituie Regulamentul de organizare și

funcționare al Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția

de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în

conformitate cu Legea nr. 26/2022, adoptat în cadrul ședinței Comisiei independente

de evaluare din 22 aprilie 2022, modificat la 12 mai 2022, cu referire la articolul 9

aliniatul (6) și articolul 14, care prin prisma art. 12 din Codul administrativ,

reprezintă un act administrativ normativ.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție relevă că criteriile principale, în raport cu care actele administrative se

clasifică în acte cu caracter normativ și acte cu caracter individual sunt: scopul

pentru care acestea au fost adoptate sau emise și efectele juridice produse.

Astfel, în ceea ce privește primul criteriu, actele administrative cu caracter

normativ sunt adoptate/emise în scopul organizării executării legii/dispozițiilor

legale, în timp ce actele administrative cu caracter individual se emit totdeauna

exclusiv pentru punerea în aplicare și aplicarea în concret a legii/dispozițiilor legale.

Totodată, actul administrativ normativ cuprinde reglementări de principiu, cu

caracter obligatoriu, formulate abstract în vederea aplicării unui număr nedeterminat

de persoane.

În ceea ce privește efectele produse, actele administrative cu caracter normativ

conțin reguli/norme cu caracter general, având aplicabilitate într-un număr nedefinit

de situații, astfel că produc efecte juridice erga omnes față de un număr nedefinit de

persoane.

Caracterul esențial al actelor administrative normative este că, actele

administrative normative sunt norme de organizare și executare a normelor primare

din lege sau din hotărâri ale Guvernului, prezentând caracteristicile acestora:

generalitate, impersonalitate, abstracțiune. Caracterul mai extins sau mai redus al

acestor caracteristici pune în discuție actul administrativ normativ doar sub aspectul

cuprinderii și al sferei sale de aplicare, fără a-l transforma însă într-un act

administrativ individual.

4

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează că, conform art. 2 din Legea nr. 100 din 22

decembrie 2017 cu privire la actele normative, în sensul prezentei legi, următoarele

noțiuni principale semnifică: act normativ – act juridic adoptat, aprobat sau emis de

o autoritate publică, care are caracter public, obligatoriu, general și impersonal și

care stabilește, modifică ori abrogă norme juridice care reglementează nașterea,

modificarea sau stingerea raporturilor juridice și care sunt aplicabile unui număr

nedeterminat de situații identice.

Iar, potrivit art. 4 din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele

normative, actul normativ are caracter public, obligatoriu, general și impersonal.

Prevederile actului normativ sunt executorii, opozabile tuturor subiecților de drept

și în caz de necesitate, sunt impuse prin forța de constrângere a statului.

Prin urmare, actul administrativ și anume Regulamentul de organizare și

funcționare al Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția

de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în

conformitate cu Legea nr. 26/2022, adoptat în cadrul ședinței Comisiei independente

de evaluare din 22 aprilie 2022, modificat la 12 mai 2022, cu referire la articolul 9

aliniatul (6) și articolul 14, nu se referă la soluționarea unui caz individual, dar

conține prevederi, care sunt aplicabile unui număr nedeterminat de situații.

Așadar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că actul administrativ contestat, stabilește reguli de

aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice și astfel,

judecarea prezentei cauze în contencios administrativ, ține de competența Curții de

Apel Chișinău, ca instanță de fond.

Pe cale de consecință, reieșind din limitele obiectului și temeiul acțiunii

reclamantului Aureliu Postică, raportat la textele de lege enunțate, instanța

competentă jurisdicțional de a examina acțiunea în contencios administrativ,

intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Aureliu Postică împotriva

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la

anularea Regulamentului de organizare și funcționare al Comisiei independente de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în conformitate cu Legea nr.

26/2022, adoptat în cadrul ședinței Comisiei independente de evaluare din 22 aprilie

2022, modificat la 12 mai 2022, cu referire la articolul 9 aliniatul (6) și articolul 14,

este Curtea de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 191, 200 alin. (3) și 230 din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

d i s p u n e :

Se constată competența Curții de Apel Chișinău, la judecarea cauzei de

contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Aureliu Postică împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității

5

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor cu privire la anularea Regulamentului de organizare și funcționare al

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în conformitate cu

Legea nr. 26/2022, adoptat în cadrul ședinței Comisiei independente de evaluare din

22 aprilie 2022, modificat la 12 mai 2022, cu referire la articolul 9 aliniatul (6) și

articolul 14.

Cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Aureliu Postică împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor cu privire la anularea Regulamentului de organizare și funcționare al

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în conformitate cu

Legea nr. 26/2022, adoptat în cadrul ședinței Comisiei independente de evaluare din

22 aprilie 2022, modificat la 12 mai 2022, cu referire la articolul 9 aliniatul (6) și

articolul 14, se remite Curții de Apel Chișinău, pentru examinare în fond.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

6