3ra-771/24 — obligarea emiterii actului administrativ favorabil

La data de 30 iulie Canțîr Sergiu s-a adresat cu o acțiune în contencios administrativ împotriva Inspectoratului General al Poliției, Inspectoratul de Poliție Criuleni, solicitând încasarea din contul Inspectoratului General al Poliției a datoriei salariale în sumă de 73 961,58 lei și a prejudiciului material cauzat pentru neachitarea orelor suplimentare prestate în afara programului de lucru în sumă de 167 105,02 lei, cu efectuarea recalculului la ziua pronunțării hotărârii judecătorești și încasarea din contul Inspectoratului General al Poliției a prejudiciului moral în mărime de 50 000 de lei.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, în perioada anilor 2018- 2020 a activat în cadrul Inspectoratului de poliție Criuleni al MAI în calitate dc Șef adjunct al Inspectoratului de poliție Criuleni.

În perioada 1 iunie 2018-24 aprilie 2020, în baza Ordinelor emise de Inspectoratul General al Poliției a fost antrenat în activități de menținere a ordinii publice cu deplasarea în municipiul Chișinău și în raza raionului Criuleni în afara programului și a graficului de lucru, inclusiv în zilele de odihnă și zile de sărbătoare. Toate aceste activități, unde a fost antrenat la menținerea ordinii publice, a fost dispuse prin Ordinele IGP a MAI și Dispozițiile interne a IP Criuleni.

În perioada 7 iunie 2018 – 31 decembrie 2018 a lucrat suplimentar 226 de ore și anume: 140 ore activate în zile de odihnă: 86 ore activate pe timp de noapte, iar în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2019 a lucrat suplimentar 331 de ore și anume: 244 ore activate în zile de odihnă: 87 ore pe timp de noapte. În perioada anului 1 ianuarie 2020 – 24 aprilie 2020 a efectuat suplimentar 58 de ore și anume: 58 ore activate în zile dc odihnă: - 0 ore activate pe timp noapte.

Reclamantul a menționat că, în condițiile art. 332 alin. (1) al Codului muncii, la 7 iulie 2021 a fost înregistrată în cancelaria IP Criuleni cu nr. C- 2191/21 cererea scrisă a salariatului Canțîr Sergiu privind repararea prejudiciului material, la care a fost emis răspuns de refuz în achitarea salariului pentru orele suplimentare prestate în afara programului de lucru și prejudiciul 1 material de 0,3% pentru fiecare zi de întârziere. Astfel, a solicitat prezentarea tuturor Ordinelor și Dispozițiilor pe efectiv unde a fost antrenat în serviciu în afara orelor de lucru pe timp de noapte și în zile de odihnă/sărbători (inclusiv sâmbăta și duminica), însă a primit informația solicitată doar parțial. Totodată, careva explicații referitor la motivul plăților salariale parțiale, nu a primit.

A comunicat reclamantul că, Șeful serviciului resurse umane din cadrul IP Criuleni a întocmit tabelele de pontaj a evidenței muncii prestate peste durata normală a timpului de muncă a conducerii IP Criuleni, însă la fel a refuzat să le prezinte. Toate orele suplimentare executate au fost în baza Ordinilor și Dispozițiilor emise de către Inspectoratul General al Poliției cu privire la menținerea ordinii publice în municipiul Chișinău la diferite manifestații în masă, care s-au petrecut în toată aceasta perioadă, cum ar fi, Ordinul nr. 169 din 18 mai 2018 pentru menținerea ordinii publice la 19 mai 2018 pentru desfășurarea marșului de către Centrul de Informații „Genderdoc-M”, Dispoziția IGP nr. 34/1 - 565 din 28 decembrie 2018 cu privire la asigurarea ordinii publice în perioada electorală, ziua alegerilor parlamentare. Dispoziția IGP 148 din 09 ianuarie 2019 cu privire la organizarea măsurilor a ordinii publice pe parcursul sărbătorilor Sfintele Paști și Pastele blajinilor și multe altele.

Reclamantul a menționat că, în calitatea sa de Șef adjunct al IP Criuleni a fost obligat să participe la toate acțiunile de urmărire penală în vederea cercetării și reținerii infractorilor cu ieșirea la fața locului în afara orelor de lucru, inclusiv pe timp de noapte și în zilele de odihnă/sărbători pentru infracțiunile deosebit de grave și excepțional de grave, fapt ce era fixat în tabelul de pontaj prestate peste durata normală a timpului de muncă. Modul de evidență a regimului de muncă și evidenta timpului de muncă în Poliție, este efectuat conform Regulamentului aprobat la 14 mai 2019 cu nr. 171 de către Comisar șeful Alexandru Pînzari, Șef al Inspectoratului General al Poliției a MAI.

Conform pct. 19 si pct. 50 al Regulamentului nr. 174 din 14.05.2019, evidența muncii prestate în afara duratei normale a timpului se înscrie în registru de evidență conform anexei 3 și informația privind munca prestată în afara duratei normale a timpului se va regăsi sub forma unui tabel de pontaj și însoțit de copia actului administrativ al angajatorului. Totodată informația cu privire la munca prestată in afara timpului de muncă se va prezenta Serviciului finanțe/contabilitate nu mai târziu de data de 25 a lunii. Ținând cont de cele menționate supra, reclamantul a fost atras la prestarea muncii în afara duratei normale a timpului în strictă conformitate cu prezentul Regulament.

Totodată, a notat reclamantul că, la fiecare misiune de serviciu conducătorul IP Criuleni prezenta efectivului Ordinul (Dispoziția) prin care angajații erau obligați să execute aceste ordine/dispoziții. Totodată, se 2 completau tabele de pontaj cu privire la munca prestată peste durata normală a timpului de muncă de către Serviciul resurse umane, însă aceste ore suplimentare prestate nu au fost achitate până în prezent.

Conform art. 128 alin. (1) din Codul muncii, salariul reprezintă orice recompensă sau câștig evaluat în bani plătit salariatului de către angajator in temeiul contractului individual de muncă, pentru munca presiuni sau care urmează a fi prestată

În drept, reclamantul a invocat prevederile art. 158, art. 159, art. 104, art. 328, art. 330, art. 331 și art. 355 din Codul muncii.

La 23 ianuarie 2023 Canțîr Sergiu a depus o cerere de completare a cererii de chemare în judecată, solicitând obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil cu privire la calcularea și achitarea datoriei salariale în sumă de 73 961,58 de lei, a prejudiciului material cauzat prin neachitarea orelor suplimentare prestate în afara programului de lucru în sumă de 167 105,02 lei, cu efectuarea recalculării la ziua pronunțării hotărârii judecătorești, obligarea executării Ordinelor cu privire la menținerea ordinii publice în mun. Chișinău la diferite manifestații în masă care s-au petrecut în perioada 01 iunie 2018 – 24 aprilie 2020, obligarea executării Ordinului nr. 169 din 18 mai 2018, a Dispoziției IGP nr. 34/1-565 din 28 decembrie 2018, a Dispoziției IGP nr. 148 din 09 aprilie 2019 și încasarea prejudiciului moral în sumă de 50 000 de lei. (f.d. 200-202, vol. I)

În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că hotărârea primei instanțe este ilegală și neîntemeiată, întrucât autoritatea publică pârâtă, Inspectoratul de Poliție Criuleni, prematur a concluzionat despre netemeinicia cererii lui Canțîr Sergiu privind încasarea salariului pentru orele suplimentare prestate în afara programului de lucru și plății de întârziere pentru perioada 2018-2020.

Or, în cazul în care în cadrul procedurii administrative, Inspectoratul de Poliție Criuleni nu a identificat existența Ordinelor la care a făcut trimitere petiționarul, acest fapt urma să servească temei pentru citarea petiționarului Canțîr Sergiu în vederea audierii acestuia, urmând să-i fie solicitată prezentarea probelor pe care le deține în justificarea cererii sale și nu să se limiteze la un simplu răspuns al contabilului despre lipsa ordinelor /dispozițiilor de atragerea lui Canțîr Sergiu la muncă suplimentară.

Inspectoratul de Poliție Criuleni a ignorat în totalitate prevederile Codului administrativ, care reglementează procedura de examinare a petiției și nu a oferit lui Canțîr Sergiu posibilitate de a-și apăra efectiv în cadrul procedurii administrative drepturile sale pretins încălcate.

Instanța de apel a constatat că în condițiile în care procedura de examinare a petiției a fost viciată este în imposibilitate de a da apreciere temeiniciei pretențiilor înaintate de reclamant privind obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil cu privire la calcularea și achitarea datoriei salariale în sumă de 73 961,58 lei, a prejudiciului material cauzat prin neachitarea orelor suplimentare prestate în afara programului de lucru în sumă de 167 105,02 lei, obligarea executării Ordinelor cu privire la menținerea ordinii publice în mun. Chișinău la diferite manifestații în masă care s-au petrecut în perioada 01 iunie 2018-24 aprilie 2020 obligarea executării Ordinului nr. 169 din 18 mai 2018, a Dispoziției IGP nr. 34/1-565 din 28 decembrie 2018 și a Dispoziției IGP nr. 148 din 09 aprilie 2019.

A reținut că instanța este în imposibilitate de a da apreciere temeiniciei pretențiilor formulate de Canțîr Sergiu în petiția înaintată Inspectoratului de Poliție Criuleni, în condițiile în care, în cadrul procedurii administrative, pârâtul nu a întreprins acțiunile necesare de investigație în vederea cercetării stării de fapt pentru a da apreciere cererii reclamantului, circumstanțe care impun soluția admiterii parțiale a acțiunii reclamantului, cu obligarea Inspectoratului de Poliție Criuleni să reexamineze cererea lui Cantîr Sergiu cu privire la calcularea și achitarea datoriei salariale, prejudiciului material cauzat prin neachitarea orelor suplimentare prestate în afara programului de lucru. 4

De asemenea, instanța a reținut că este în imposibilitate de a admite pretenția reclamantului despre obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, în sensul formulat, odată ce la materialele dosarului lipsește informația despre examinarea efectivă a petiției înregistrate la Inspectoratul General al Poliție la 05 iulie 2021 cu nr. de intrare „3693”, ulterior redirecționată spre examinare Inspectoratului de Poliție Criuleni și luarea deciziei pe marginea acesteia. Or, în caz contrar, instanța de judecată va substitui autoritatea publică, care prin prisma legislației în vigoare, ținând cont de împuternicirile și competențele oferite prin Lege, este obligată să investigheze veridicitatea informației invocate de petiționar în petiție.

Totodată, în condițiile în care instanța de apel este în imposibilitate de a identifica dacă existau temeiuri legale pentru respingerea petiției lui Canțîr Sergiu, urmează a fi respinsă cererea acestuia de încasare a prejudiciului moral. Or, pretenția respectivă poate fi admisă numai în cazul în care se constată că actul administrativ individual defavorabil contestat este ilegal și se anulează, or, procedura administrativă pe marginea petiției lui Canțîr Sergiu nu a fost finalizată, pârâtul fiind obligat să reexamineze petiția ținând cont de procedura prevăzută de Codul administrativ, ținând cont că la materialele dosarului sunt anexate înscrisuri care confirmă existența unor tabele de pontaj, însă cărora autoritatea publică nu le-a dat careva apreciere.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanța de apel a normelor legale aplicabile speței. 5

Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului copia recursului depus de Inspectoratul de Poliție Criuleni, cu înștiințarea despre posibilitatea prezentării referinței.

La 11 iunie 20025 Canțîr Sergiu a depus referință prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil sau respingerea acestuia ca neîntemeiat.

Art. 245 Cod administrativ relevă că: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 2451 din Codul administrativ prevede că: „(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. (3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin. (1) și (2) lit. h) Codul administrativ prevede că: „(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurată.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. 7

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). 8

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară ca inadmisibil recursul depus de Inspectoratul de Poliție Criuleni. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 9