3ra-771/24 — obligarea emiterii actului administrativ favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea emiterii actului administrativ favorabil
- Temei legal
- Recursul este vadit neîntemeiat, art. 246 alin.2 lit.h din Codul administrativ
3ra-771/24 — obligarea emiterii actului administrativ favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Inspectoratul de Poliție
Criuleni,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Canțîr Sergiu împotriva Inspectoratului de Poliție Criuleni
cu privire la obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil cu
privire la calcularea și achitarea datoriei salariale, a prejudiciului material
cauzat prin neachitarea orelor suplimentare prestate în afara programului de
lucru, cu efectuarea recalculării la ziua pronunțării hotărârii judecătorești,
obligarea executării ordinelor și încasarea prejudiciului moral,
împotriva deciziei din 11 iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-771/24
NR. PIGD 2-21115644-01-3ra-10092024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod
administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie
un temei de casare a ei.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. Gr. Cazacu
Curtea de Apel Chișinău, jud. Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici,
2 iulie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de
Inspectoratul de Poliție Criuleni,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 30 iulie Canțîr Sergiu s-a adresat cu o acțiune în contencios
administrativ împotriva Inspectoratului General al Poliției, Inspectoratul de
Poliție Criuleni, solicitând încasarea din contul Inspectoratului General al
Poliției a datoriei salariale în sumă de 73 961,58 lei și a prejudiciului material
cauzat pentru neachitarea orelor suplimentare prestate în afara programului de
lucru în sumă de 167 105,02 lei, cu efectuarea recalculului la ziua pronunțării
hotărârii judecătorești și încasarea din contul Inspectoratului General al Poliției
a prejudiciului moral în mărime de 50 000 de lei.
În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, în perioada anilor 2018-
2020 a activat în cadrul Inspectoratului de poliție Criuleni al MAI în calitate dc
Șef adjunct al Inspectoratului de poliție Criuleni.
În perioada 1 iunie 2018-24 aprilie 2020, în baza Ordinelor emise de
Inspectoratul General al Poliției a fost antrenat în activități de menținere a
ordinii publice cu deplasarea în municipiul Chișinău și în raza raionului Criuleni
în afara programului și a graficului de lucru, inclusiv în zilele de odihnă și zile
de sărbătoare. Toate aceste activități, unde a fost antrenat la menținerea ordinii
publice, a fost dispuse prin Ordinele IGP a MAI și Dispozițiile interne a IP
Criuleni.
În perioada 7 iunie 2018 – 31 decembrie 2018 a lucrat suplimentar 226
de ore și anume: 140 ore activate în zile de odihnă: 86 ore activate pe timp de
noapte, iar în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2019 a lucrat suplimentar
331 de ore și anume: 244 ore activate în zile de odihnă: 87 ore pe timp de noapte.
În perioada anului 1 ianuarie 2020 – 24 aprilie 2020 a efectuat suplimentar 58
de ore și anume: 58 ore activate în zile dc odihnă: - 0 ore activate pe timp noapte.
Reclamantul a menționat că, în condițiile art. 332 alin. (1) al Codului
muncii, la 7 iulie 2021 a fost înregistrată în cancelaria IP Criuleni cu nr. C-
2191/21 cererea scrisă a salariatului Canțîr Sergiu privind repararea
prejudiciului material, la care a fost emis răspuns de refuz în achitarea salariului
pentru orele suplimentare prestate în afara programului de lucru și prejudiciul
1
material de 0,3% pentru fiecare zi de întârziere. Astfel, a solicitat prezentarea
tuturor Ordinelor și Dispozițiilor pe efectiv unde a fost antrenat în serviciu în
afara orelor de lucru pe timp de noapte și în zile de odihnă/sărbători (inclusiv
sâmbăta și duminica), însă a primit informația solicitată doar parțial. Totodată,
careva explicații referitor la motivul plăților salariale parțiale, nu a primit.
A comunicat reclamantul că, Șeful serviciului resurse umane din cadrul
IP Criuleni a întocmit tabelele de pontaj a evidenței muncii prestate peste durata
normală a timpului de muncă a conducerii IP Criuleni, însă la fel a refuzat să le
prezinte. Toate orele suplimentare executate au fost în baza Ordinilor și
Dispozițiilor emise de către Inspectoratul General al Poliției cu privire la
menținerea ordinii publice în municipiul Chișinău la diferite manifestații în
masă, care s-au petrecut în toată aceasta perioadă, cum ar fi, Ordinul nr. 169 din
18 mai 2018 pentru menținerea ordinii publice la 19 mai 2018 pentru
desfășurarea marșului de către Centrul de Informații „Genderdoc-M”,
Dispoziția IGP nr. 34/1 - 565 din 28 decembrie 2018 cu privire la asigurarea
ordinii publice în perioada electorală, ziua alegerilor parlamentare. Dispoziția
IGP 148 din 09 ianuarie 2019 cu privire la organizarea măsurilor a ordinii
publice pe parcursul sărbătorilor Sfintele Paști și Pastele blajinilor și multe
altele.
Reclamantul a menționat că, în calitatea sa de Șef adjunct al IP Criuleni
a fost obligat să participe la toate acțiunile de urmărire penală în vederea
cercetării și reținerii infractorilor cu ieșirea la fața locului în afara orelor de
lucru, inclusiv pe timp de noapte și în zilele de odihnă/sărbători pentru
infracțiunile deosebit de grave și excepțional de grave, fapt ce era fixat în tabelul
de pontaj prestate peste durata normală a timpului de muncă. Modul de evidență
a regimului de muncă și evidenta timpului de muncă în Poliție, este efectuat
conform Regulamentului aprobat la 14 mai 2019 cu nr. 171 de către Comisar
șeful Alexandru Pînzari, Șef al Inspectoratului General al Poliției a MAI.
Conform pct. 19 si pct. 50 al Regulamentului nr. 174 din 14.05.2019,
evidența muncii prestate în afara duratei normale a timpului se înscrie în registru
de evidență conform anexei 3 și informația privind munca prestată în afara
duratei normale a timpului se va regăsi sub forma unui tabel de pontaj și însoțit
de copia actului administrativ al angajatorului. Totodată informația cu privire la
munca prestată in afara timpului de muncă se va prezenta Serviciului
finanțe/contabilitate nu mai târziu de data de 25 a lunii. Ținând cont de cele
menționate supra, reclamantul a fost atras la prestarea muncii în afara duratei
normale a timpului în strictă conformitate cu prezentul Regulament.
Totodată, a notat reclamantul că, la fiecare misiune de serviciu
conducătorul IP Criuleni prezenta efectivului Ordinul (Dispoziția) prin care
angajații erau obligați să execute aceste ordine/dispoziții. Totodată, se
2
completau tabele de pontaj cu privire la munca prestată peste durata normală a
timpului de muncă de către Serviciul resurse umane, însă aceste ore
suplimentare prestate nu au fost achitate până în prezent.
Conform art. 128 alin. (1) din Codul muncii, salariul reprezintă orice
recompensă sau câștig evaluat în bani plătit salariatului de către angajator in
temeiul contractului individual de muncă, pentru munca presiuni sau care
urmează a fi prestată
În drept, reclamantul a invocat prevederile art. 158, art. 159, art. 104, art.
328, art. 330, art. 331 și art. 355 din Codul muncii.
La 23 ianuarie 2023 Canțîr Sergiu a depus o cerere de completare a cererii
de chemare în judecată, solicitând obligarea emiterii actului administrativ
individual favorabil cu privire la calcularea și achitarea datoriei salariale în
sumă de 73 961,58 de lei, a prejudiciului material cauzat prin neachitarea orelor
suplimentare prestate în afara programului de lucru în sumă de 167 105,02 lei,
cu efectuarea recalculării la ziua pronunțării hotărârii judecătorești, obligarea
executării Ordinelor cu privire la menținerea ordinii publice în mun. Chișinău
la diferite manifestații în masă care s-au petrecut în perioada 01 iunie 2018 – 24
aprilie 2020, obligarea executării Ordinului nr. 169 din 18 mai 2018, a
Dispoziției IGP nr. 34/1-565 din 28 decembrie 2018, a Dispoziției IGP nr. 148
din 09 aprilie 2019 și încasarea prejudiciului moral în sumă de 50 000 de lei.
(f.d. 200-202, vol. I)
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 31 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, acțiunea în contencios administrativ înaintată de Canțîr Sergiu, a fost
respinsă ca neîntemeiată. (f. d. 213, 218-222, vol. I)
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 6 noiembrie 2023 Canțîr Sergiu a declarat apel împotriva hotărârii
primei instanțe, solicitând admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii
și emiterea unei hotărâri noi prin care acțiunea să fie admisă integral. (f. d. 216-
217, vol. I)
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 11 iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul
declarat de Canțîr Sergiu, s-a casat integral hotărârea din 31 octombrie 2023 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o decizie nouă prin care
acțiunea înaintată de Canțîr Sergiu s-a admis și s-a obligat Inspectoratul de
Poliție Criuleni să reexamineze cererea lui Canțîr Sergiu cu privire la calcularea
și achitarea datoriei salariale, prejudiciului material cauzat prin neachitarea
3
orelor suplimentare prestate în afara programului de lucru. În rest, acțiunea s-a
respins ca neîntemeiată.
În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că hotărârea primei
instanțe este ilegală și neîntemeiată, întrucât autoritatea publică pârâtă,
Inspectoratul de Poliție Criuleni, prematur a concluzionat despre netemeinicia
cererii lui Canțîr Sergiu privind încasarea salariului pentru orele suplimentare
prestate în afara programului de lucru și plății de întârziere pentru perioada
2018-2020.
Or, în cazul în care în cadrul procedurii administrative, Inspectoratul de
Poliție Criuleni nu a identificat existența Ordinelor la care a făcut trimitere
petiționarul, acest fapt urma să servească temei pentru citarea petiționarului
Canțîr Sergiu în vederea audierii acestuia, urmând să-i fie solicitată prezentarea
probelor pe care le deține în justificarea cererii sale și nu să se limiteze la un
simplu răspuns al contabilului despre lipsa ordinelor /dispozițiilor de atragerea
lui Canțîr Sergiu la muncă suplimentară.
Inspectoratul de Poliție Criuleni a ignorat în totalitate prevederile Codului
administrativ, care reglementează procedura de examinare a petiției și nu a
oferit lui Canțîr Sergiu posibilitate de a-și apăra efectiv în cadrul procedurii
administrative drepturile sale pretins încălcate.
Instanța de apel a constatat că în condițiile în care procedura de examinare
a petiției a fost viciată este în imposibilitate de a da apreciere temeiniciei
pretențiilor înaintate de reclamant privind obligarea emiterii actului
administrativ individual favorabil cu privire la calcularea și achitarea datoriei
salariale în sumă de 73 961,58 lei, a prejudiciului material cauzat prin
neachitarea orelor suplimentare prestate în afara programului de lucru în sumă
de 167 105,02 lei, obligarea executării Ordinelor cu privire la menținerea ordinii
publice în mun. Chișinău la diferite manifestații în masă care s-au petrecut în
perioada 01 iunie 2018-24 aprilie 2020 obligarea executării Ordinului nr. 169
din 18 mai 2018, a Dispoziției IGP nr. 34/1-565 din 28 decembrie 2018 și a
Dispoziției IGP nr. 148 din 09 aprilie 2019.
A reținut că instanța este în imposibilitate de a da apreciere temeiniciei
pretențiilor formulate de Canțîr Sergiu în petiția înaintată Inspectoratului de
Poliție Criuleni, în condițiile în care, în cadrul procedurii administrative, pârâtul
nu a întreprins acțiunile necesare de investigație în vederea cercetării stării de
fapt pentru a da apreciere cererii reclamantului, circumstanțe care impun soluția
admiterii parțiale a acțiunii reclamantului, cu obligarea Inspectoratului de
Poliție Criuleni să reexamineze cererea lui Cantîr Sergiu cu privire la calcularea
și achitarea datoriei salariale, prejudiciului material cauzat prin neachitarea
orelor suplimentare prestate în afara programului de lucru.
4
De asemenea, instanța a reținut că este în imposibilitate de a admite
pretenția reclamantului despre obligarea emiterii actului administrativ
individual favorabil, în sensul formulat, odată ce la materialele dosarului
lipsește informația despre examinarea efectivă a petiției înregistrate la
Inspectoratul General al Poliție la 05 iulie 2021 cu nr. de intrare „3693”, ulterior
redirecționată spre examinare Inspectoratului de Poliție Criuleni și luarea
deciziei pe marginea acesteia. Or, în caz contrar, instanța de judecată va
substitui autoritatea publică, care prin prisma legislației în vigoare, ținând cont
de împuternicirile și competențele oferite prin Lege, este obligată să
investigheze veridicitatea informației invocate de petiționar în petiție.
Totodată, în condițiile în care instanța de apel este în imposibilitate de a
identifica dacă existau temeiuri legale pentru respingerea petiției lui Canțîr
Sergiu, urmează a fi respinsă cererea acestuia de încasare a prejudiciului moral.
Or, pretenția respectivă poate fi admisă numai în cazul în care se constată că
actul administrativ individual defavorabil contestat este ilegal și se anulează, or,
procedura administrativă pe marginea petiției lui Canțîr Sergiu nu a fost
finalizată, pârâtul fiind obligat să reexamineze petiția ținând cont de procedura
prevăzută de Codul administrativ, ținând cont că la materialele dosarului sunt
anexate înscrisuri care confirmă existența unor tabele de pontaj, însă cărora
autoritatea publică nu le-a dat careva apreciere.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 18 iulie 2024, Inspectoratul de Poliție Criuleni, a declarat recurs,
completat ulterior, împotriva deciziei din 11 iunie 2024 a Curții de Apel
Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi
decizii prin care să fie menținută hotărârea primei instanțe.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, Inspectoratul de Poliție Criuleni a invocat că
instanța de apel a aplicat greșit normele de drept material și procesual, reținând
eronat că Inspectoratul de Poliție Criuleni a ignorat în totalitate prevederile
Codului administrativ, care reglementează procedura de examinare a petiției și
nu a oferit lui Canțîr Sergiu posibilitate de a-și apăra efectiv în cadrul procedurii
administrative drepturile sale pretins încălcate.
Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice
care au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic
inferioare, cărora le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor
normelor legale, dar fără a demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea
eronată de către instanța de apel a normelor legale aplicabile speței.
5
Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului copia
recursului depus de Inspectoratul de Poliție Criuleni, cu înștiințarea despre
posibilitatea prezentării referinței.
La 11 iunie 20025 Canțîr Sergiu a depus referință prin care a solicitat
declararea recursului inadmisibil sau respingerea acestuia ca neîntemeiat.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată
este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea
recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c)
hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea
sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă
a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă
potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit. d) sau a
cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La
examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate
probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța
de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) lit. h) Codul administrativ prevede că:
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele
și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și
se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil în
special când recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
atestă că decizia integrală a fost notificată recurentului, în mod electronic, la 30
6
august 2024, astfel că recursul a fost declarat cu respectarea prevederilor art.
245 din Codul administrativ.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului
administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe
temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv
al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare
suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv
al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor
veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să
răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții
de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex
officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de
admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și
întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea
cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care
trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu
relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind
interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material
sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei
recurată.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în
cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel,
fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei
încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire
la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §
1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din
Codul administrativ.
7
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe
care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța
a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea
de Apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei
asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat
din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale
a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin
legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură
în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,
pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în
fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.
141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,
și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
8
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h)
din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară ca inadmisibil recursul depus de Inspectoratul de Poliție Criuleni.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
9