3r-162/25 — Contestarea actului administrativ

La data de 21 aprilie 2022, Lozan Serghei a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Inspectoratului General al Poliției privind anularea Ordinului nr. 159 ef. din 05 aprilie 2022 cu privire la sancționarea disciplinară a reclamantului Lozan Serghei în calitate de șef al Serviciului patrulare al Secției securitate publică a Inspectoratului de poliție Soroca, inspector principal Lozan Serghei, restabilirea în funcție, încasarea salariului restant din 5 aprilie 2022 până la data restabilirii în funcție, încasarea prejudiciului moral în mărime de 80 000 de lei, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 21 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ depusă de Lozan Serghei împotriva Inspectoratului General al Poliției privind anularea Ordinului nr. 159 ef. din 5 aprilie 2022 cu privire la sancționarea disciplinară a reclamantului Lozan Serghei în calitate de șef al Serviciului patrulare al Secției securitate publică a Inspectoratului de poliție Soroca, inspector principal Lozan Serghei, restabilirea în funcție, încasarea salariului restant din 5 aprilie 2022 până la data restabilirii în funcție, încasarea prejudiciului moral în mărime de 80 000 de lei, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

La 9 decembrie 2024, Lozan Serghei, prin intermediul reprezentantului său, avocatul Guțu Serghei a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 21 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin încheierea din 6 mai 2025 a Curții de Apel Centru, s-a declarat inadmisibil apelul depus de Lozan Serghei, prin intermediul reprezentantului său, avocatul Guțu Serghei, împotriva hotărârii din 21 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, pe motiv că apelanta nu a prezentat motivarea apelului în termenul stabilit de art. 232 alin. (2) Cod administrativ. 1

La data de 20 mai 2025, Lozan Serghei, a depus recurs împotriva încheierii din 6 mai 2025 a Curții de Apel Centru, prin care a solicitat admiterea cererii de recurs și anularea încheierii instanței de apel.

În motivarea recursului, s-a invocat că încheierea contestată este ilegală deoarece, hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 21 noiembrie 2024 nu a fost comunicată apelantului/recurentului.

Consideră recurentul că instanța de apel prematur a declarat apelul inadmisibil fără a se expune asupra dovezii dacă lui Lozan Serghei i-a fost comunicată hotărârea primei instanțe.

Art. 242 din Codul administrativ relevă că: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic”

Prin prisma art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel”

Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ prevede că: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul”

Art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ prevede că: „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).

Art. art. 232 alin. (2) din Codul administrativ prevede că: „Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată”.

Art. 223 din Codul administrativ prevede că: „Hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96–114.„ 2

Art. 223 din Codul administrativ prevede că: „Hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96–114.„

Art. 98 din Codul administrativ prevede că: “(1) Dacă în cadrul procedurii administrative un participant este reprezentat, conform art.45, de către un reprezentant legal, notificările se adresează acestuia. (2) Dacă în cadrul procedurii administrative un participant este reprezentat conform art.46, notificările se adresează reprezentantului împuternicit imediat ce acesta sau persoana reprezentată prezintă o procură sau o împuternicire în baza semnăturii electronice în acest sens. (3) În cazul mai multor reprezentanți legali sau împuterniciți este suficientă notificarea unuia dintre ei. (4) Dacă reprezentantul legal sau împuternicit reprezintă mai mulți participanți, acestuia i se notifică atâtea exemplare sau copii de înscrisuri de notificat câți participanți reprezintă.”

Art. 223 din Codul administrativ prevede că: „Hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96–114.„ 15. Art. 96 alin. (1) și (2) din Codul administrativ statuează că: „(1) Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. (2) Autoritățile publice trebuie să se asigure că participanții la procedură indică, în cadrul procedurii, o modalitate principală de comunicare, precum și modalități alternative.” 16. Art. 97 alin.(1) și alin. (3) lit.d) din Codul administrativ prevede că: „Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: notificare prin act de recunoaștere a recepționării; notificare prin poștă cu act de notificare; notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate”. 17. Art. 109 din Codul administrativ prevede că: „Un înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție.”

Art. 24 alin. (1) din Codul administrativ prevede că: 3 „Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”

Prin hotărârea din 21 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ depusă de Lozan Serghei împotriva Inspectoratului General al Poliției privind anularea Ordinului nr. 159 ef. din 05 aprilie 2022 cu privire la sancționarea disciplinară a reclamantului Lozan Serghei în calitate de șef al Serviciului patrulare al Secției securitate publică a Inspectoratului de poliție Soroca, inspector principal Lozan Serghei, restabilirea în funcție, încasarea salariului restant din 5 aprilie 2022 până la data restabilirii în funcție, încasarea prejudiciului moral în mărime de 80 000 de lei, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

La 9 decembrie 2024, Lozan Serghei, prin intermediul reprezentantului său, avocatul Guțu Serghei a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 21 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 6 februarie 2025 Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a comunicat reprezentantului părții apelante, avocatului Guțu Serghei la adresa de email a acestuia, indicată în cererea de apel: avocat.sergheigutu1102@gmail.com, copia hotărârii motivate (f.d.119).

Astfel, termenul de prezentare a motivării apelului, fiind de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate, a început să curgă cel târziu de la data de 7 februarie 2025 și a expirat la 9 martie 2025, însă reieșind din faptul că aceasta era o zi nelucrătoare –duminică, ultima zi de depunere a apelului fiind 10 martie 2025 (zi lucrătoare de luni), inclusiv.

Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut depunerea apelului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de prezentare a motivării apelului curg din momente diferite.

Prin urmare, ținând cont de circumstanțele faptice reținute și prevederile legale citate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de 4 Justiție conchide că hotărârea motivată din 21 noiembrie 2024, a fost notificată reprezentantului recurentului, la data de 6 februarie 2025. Or, au fost utilizate mijloacele corespunzătoare de comunicare, ce ar asigura notificarea copiei hotărârii motivate recurentului.

Astfel, completul menționează că, exercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

În circumstanțele descrise, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că motivarea apelului împotriva hotărârii din 21 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, nu a fost prezentată instanței de apel așa cum prevede norma legală indicată la pct. 13.

Astfel, ținând cont de circumstanțele faptice reținute și prevederile legale citate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că Lozan Serghei, nu a depus apelul în termenul prevăzut de art. 232 alin. (2) Cod administrativ.

Instanța de recurs consideră neîntemeiate argumentele recurentei aduse în acest sens, precum că, hotărârea instanței de fond integrală nu i-a fost notificată, instanța de apel reținând în mod eronat, că hotărârea motivată a fost notificată corespunzător, fără ca să țină cont că la 16 ianuarie 2025 a reziliat contractul cu reprezentantul său avocatul Guțu Serghei.

Or, după cum s-a menționat supra, materialele dosarului denotă cert că hotărârea motivată a fost comunicată, reprezentantului recurentului la data de 6 februarie 2025, prin intermediul poștei electronice, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la dosar, (f.d.119) iar la calcularea termenului reglementat de art. 232 alin. (2) Cod administrativ fiind luată în considerare data notificării.

Reieșind din cele expuse, se constată temeinicia încheierii instanței de apel, deoarece recurenta/apelanta nu a prezentat motivarea apelului în modul stabilit la pct. 13, fapt pentru care survin consecințele prevederilor pct. 12. Instanța de recurs consideră că soluția instanței de apel este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

De asemenea, actele cauzei, denotă faptul că, Lozan Serghei, nu a întreprins acțiuni concrete de a se informa despre derularea examinării cauzei din momentul depunerii apelului nemotivat. Deși, atunci când persoana interesată, inițiază o cale de atac, în contencios administrativ, obligațiile 5 procedurale sunt angajate în mod automat. În calitatea sa de reclamant, acesta, avea obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, să își probeze pretențiile, să contribuie la desfășurarea fără întârziere a procesului, urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia.

În context, completul amintește că art. 6 § 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Curtea a relatat însă în practica sa constantă că „dreptul la o instanță” nu este absolut. În această privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac [cauza Kemp vs Luxembourg; Diaz Ochoa vs Spaniei], în care înalta Curte a arătat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, soluția emisă de către instanța de apel este una întemeiată legal și în corespundere cu circumstanțele cauzei, or argumentele și probele invocate în susținerea cererii de recurs sunt contrare legislației procesuale și lipsite de relevanță.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de către Lozan Serghei, împotriva încheierii din 6 mai 2025 a Curții de Apel Centru. Decizie este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 6