3r-162/25 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- motivarea cererii de apel nu a fost prezentata in conformitate cu art. 232 alin. 2, Cod administrativ
3r-162/25 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de către Lozan Serghei,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Lozan Serghei împotriva Inspectoratului General al
Poliției cu privire la anularea actului administrativ, restabilirea în funcție,
încasarea salariului restant începând cu data de 05 aprilie 2022 până la data
restabilirii în funcție, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor
de judecată,
împotriva încheierii din 6 mai 2025 a Curții de Apel Centru
(Dosarul nr. 3r-162/25
NR. PIGD 2-22058076-01-3r-11062025)
Motivarea cererii de apel nu a fost prezentată în conformitate cu prevederile
art. 232 alin. 2 din Codul administrativ.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. Gr. Cazacu,
Curtea de Apel Centru, jud. Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan
2 iulie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Lozan Serghei,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 21 aprilie 2022, Lozan Serghei a depus acțiune în
contencios administrativ împotriva Inspectoratului General al Poliției
privind anularea Ordinului nr. 159 ef. din 05 aprilie 2022 cu privire la
sancționarea disciplinară a reclamantului Lozan Serghei în calitate de șef al
Serviciului patrulare al Secției securitate publică a Inspectoratului de poliție
Soroca, inspector principal Lozan Serghei, restabilirea în funcție, încasarea
salariului restant din 5 aprilie 2022 până la data restabilirii în funcție,
încasarea prejudiciului moral în mărime de 80 000 de lei, precum și încasarea
cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 21 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru s-a respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ
depusă de Lozan Serghei împotriva Inspectoratului General al Poliției
privind anularea Ordinului nr. 159 ef. din 5 aprilie 2022 cu privire la
sancționarea disciplinară a reclamantului Lozan Serghei în calitate de șef al
Serviciului patrulare al Secției securitate publică a Inspectoratului de poliție
Soroca, inspector principal Lozan Serghei, restabilirea în funcție, încasarea
salariului restant din 5 aprilie 2022 până la data restabilirii în funcție,
încasarea prejudiciului moral în mărime de 80 000 de lei, precum și încasarea
cheltuielilor de judecată.
La 9 decembrie 2024, Lozan Serghei, prin intermediul
reprezentantului său, avocatul Guțu Serghei a depus apel nemotivat
împotriva hotărârii din 21 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru.
Prin încheierea din 6 mai 2025 a Curții de Apel Centru, s-a declarat
inadmisibil apelul depus de Lozan Serghei, prin intermediul reprezentantului
său, avocatul Guțu Serghei, împotriva hotărârii din 21 noiembrie 2024 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, pe motiv că apelanta nu a prezentat
motivarea apelului în termenul stabilit de art. 232 alin. (2) Cod administrativ.
1
La data de 20 mai 2025, Lozan Serghei, a depus recurs împotriva
încheierii din 6 mai 2025 a Curții de Apel Centru, prin care a solicitat
admiterea cererii de recurs și anularea încheierii instanței de apel.
În motivarea recursului, s-a invocat că încheierea contestată este
ilegală deoarece, hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 21
noiembrie 2024 nu a fost comunicată apelantului/recurentului.
Consideră recurentul că instanța de apel prematur a declarat apelul
inadmisibil fără a se expune asupra dovezii dacă lui Lozan Serghei i-a fost
comunicată hotărârea primei instanțe.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele:
„Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat
de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”
Art. 242 din Codul administrativ relevă că:
„Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de
judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii
judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic”
Prin prisma art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a
deciziilor și a încheierilor curților de apel”
Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ prevede că:
„Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre
următoarele decizii: respinge recursul”
Art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ prevede că:
„Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este
inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se
declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă
după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).
Art. art. 232 alin. (2) din Codul administrativ prevede că:
„Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data
notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se
depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată”.
Art. 223 din Codul administrativ prevede că:
„Hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și
numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96–114.„
2
Art. 223 din Codul administrativ prevede că:
„Hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și
numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96–114.„
Art. 98 din Codul administrativ prevede că:
“(1) Dacă în cadrul procedurii administrative un participant este reprezentat,
conform art.45, de către un reprezentant legal, notificările se adresează acestuia.
(2) Dacă în cadrul procedurii administrative un participant este reprezentat conform
art.46, notificările se adresează reprezentantului împuternicit imediat ce acesta sau
persoana reprezentată prezintă o procură sau o împuternicire în baza semnăturii
electronice în acest sens.
(3) În cazul mai multor reprezentanți legali sau împuterniciți este suficientă
notificarea unuia dintre ei.
(4) Dacă reprezentantul legal sau împuternicit reprezintă mai mulți participanți,
acestuia i se notifică atâtea exemplare sau copii de înscrisuri de notificat câți participanți
reprezintă.”
Art. 223 din Codul administrativ prevede că:
„Hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și
numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96–114.„
Art. 96 alin. (1) și (2) din Codul administrativ statuează că:
„(1) Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se
realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de
vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este
adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.
(2) Autoritățile publice trebuie să se asigure că participanții la procedură indică, în
cadrul procedurii, o modalitate principală de comunicare, precum și modalități
alternative.”
Art. 97 alin.(1) și alin. (3) lit.d) din Codul administrativ prevede că:
„Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în
forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme
de notificare: notificare prin act de recunoaștere a recepționării; notificare prin poștă cu
act de notificare; notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; notificare prin poștă
electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate”.
Art. 109 din Codul administrativ prevede că:
„Un înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de
recepție.
Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție.”
Art. 24 alin. (1) din Codul administrativ prevede că:
3
„Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ
trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a
încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului se reține că, Curtea
de Apel Centru a adoptat încheierea contestată la 6 mai 2025 și a notificat-o
prin intermediul poștei electronice, reprezentantului recurentului avocatul,
Guțu Serghei, la 9 mai 2025 (f.d. 132). Astfel, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție consideră că, Lozan Serghei, declarând recursul la
20 mai 2025, s-a conformat prevederilor legale și a respectat termenul
instituit de legiuitor la articolul 242 din Codul administrativ, pentru
demararea căii de atac în ordine de recurs.
Prin hotărârea din 21 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru s-a respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ
depusă de Lozan Serghei împotriva Inspectoratului General al Poliției
privind anularea Ordinului nr. 159 ef. din 05 aprilie 2022 cu privire la
sancționarea disciplinară a reclamantului Lozan Serghei în calitate de șef al
Serviciului patrulare al Secției securitate publică a Inspectoratului de poliție
Soroca, inspector principal Lozan Serghei, restabilirea în funcție, încasarea
salariului restant din 5 aprilie 2022 până la data restabilirii în funcție,
încasarea prejudiciului moral în mărime de 80 000 de lei, precum și încasarea
cheltuielilor de judecată.
La 9 decembrie 2024, Lozan Serghei, prin intermediul
reprezentantului său, avocatul Guțu Serghei a depus apel nemotivat
împotriva hotărârii din 21 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru.
La 6 februarie 2025 Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a comunicat
reprezentantului părții apelante, avocatului Guțu Serghei la adresa de email
a acestuia, indicată în cererea de apel: avocat.sergheigutu1102@gmail.com,
copia hotărârii motivate (f.d.119).
Astfel, termenul de prezentare a motivării apelului, fiind de 30 de zile
de la data notificării hotărârii motivate, a început să curgă cel târziu de la
data de 7 februarie 2025 și a expirat la 9 martie 2025, însă reieșind din faptul
că aceasta era o zi nelucrătoare –duminică, ultima zi de depunere a apelului
fiind 10 martie 2025 (zi lucrătoare de luni), inclusiv.
Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut
depunerea apelului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de
declarare și cel de prezentare a motivării apelului curg din momente diferite.
Prin urmare, ținând cont de circumstanțele faptice reținute și
prevederile legale citate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de
4
Justiție conchide că hotărârea motivată din 21 noiembrie 2024, a fost
notificată reprezentantului recurentului, la data de 6 februarie 2025. Or, au
fost utilizate mijloacele corespunzătoare de comunicare, ce ar asigura
notificarea copiei hotărârii motivate recurentului.
Astfel, completul menționează că, exercitarea oricărei căi de atac și
neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage
decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea
dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei
să efectueze acțiunea în termen.
În circumstanțele descrise, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că motivarea apelului împotriva hotărârii din 21 noiembrie
2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, nu a fost prezentată instanței de
apel așa cum prevede norma legală indicată la pct. 13.
Astfel, ținând cont de circumstanțele faptice reținute și prevederile
legale citate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
conchide că Lozan Serghei, nu a depus apelul în termenul prevăzut de art.
232 alin. (2) Cod administrativ.
Instanța de recurs consideră neîntemeiate argumentele recurentei
aduse în acest sens, precum că, hotărârea instanței de fond integrală nu i-a
fost notificată, instanța de apel reținând în mod eronat, că hotărârea motivată
a fost notificată corespunzător, fără ca să țină cont că la 16 ianuarie 2025 a
reziliat contractul cu reprezentantul său avocatul Guțu Serghei.
Or, după cum s-a menționat supra, materialele dosarului denotă cert
că hotărârea motivată a fost comunicată, reprezentantului recurentului la data
de 6 februarie 2025, prin intermediul poștei electronice, fapt confirmat prin
extrasul din poșta electronică anexat la dosar, (f.d.119) iar la calcularea
termenului reglementat de art. 232 alin. (2) Cod administrativ fiind luată în
considerare data notificării.
Reieșind din cele expuse, se constată temeinicia încheierii instanței de
apel, deoarece recurenta/apelanta nu a prezentat motivarea apelului în modul
stabilit la pct. 13, fapt pentru care survin consecințele prevederilor pct. 12.
Instanța de recurs consideră că soluția instanței de apel este compatibilă cu
respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenția
pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un
anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe,
cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare
valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.
De asemenea, actele cauzei, denotă faptul că, Lozan Serghei, nu a
întreprins acțiuni concrete de a se informa despre derularea examinării cauzei
din momentul depunerii apelului nemotivat. Deși, atunci când persoana
interesată, inițiază o cale de atac, în contencios administrativ, obligațiile
5
procedurale sunt angajate în mod automat. În calitatea sa de reclamant,
acesta, avea obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile,
ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, să își probeze
pretențiile, să contribuie la desfășurarea fără întârziere a procesului,
urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia.
În context, completul amintește că art. 6 § 1 din Convenția pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale îi garantează
fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare
la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Curtea a relatat însă în
practica sa constantă că „dreptul la o instanță” nu este absolut. În această
privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude
niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să
justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac [cauza Kemp vs
Luxembourg; Diaz Ochoa vs Spaniei], în care înalta Curte a arătat că
termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la
justiție.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, soluția
emisă de către instanța de apel este una întemeiată legal și în corespundere
cu circumstanțele cauzei, or argumentele și probele invocate în susținerea
cererii de recurs sunt contrare legislației procesuale și lipsite de relevanță.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243 alin. (1) lit. b) din
Codul administrativ.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul declarat de către Lozan Serghei, împotriva încheierii
din 6 mai 2025 a Curții de Apel Centru.
Decizie este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
6