2r-204/25 — determinarea domiciliului copilului minor si încasarea pensiei pentru întretinerea copilului minor

La 20 septembrie 2023, Olesea Dodon a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Mihail Nicu, Autoritatea Tutelară Direcția municipală pentru protecția drepturilor copilului sect. Buiucani mun. Chișinău cu privire la determinarea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor.

Prin hotărârea din 14 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost admisă acțiunea depusă de Olesea Dodon.

La 16 decembrie 2024, Mihail Nicu, reprezentat de avocatul Adrian Berezovschi a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 14 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a hotărârii contestate, în partea pensiei alimentare, cu adoptarea unei noi hotărâri în respectiva parte privind stabilirea și încasarea pensiei alimentare în mărime de 1 735 de lei/lunar.

Prin încheierea din 5 februarie 2025 a Curții de Apel Centru, nu s-a dat curs cererii de apel declarate de Mihail Nicu, reprezentat de avocatul Adrian Berezovschi și s-a acordat apelantului un termen de 10 zile calendaristice din momentul primirii copiei de pe încheierea în cauză pentru prezentarea originalului dovezii de achitare a taxei de stat în mărime de 966,59 de lei și a taxei de timbru în sumă de 200 de lei. Totodată, i s-a explicat apelantului că în caz dacă nu va lichida neajunsurile indicate, cererea de apel va fi restituită, în corespundere cu prevederile art. 369 alin.(11) din Codul de procedură civilă.

La 17 martie 2025 și ulterior la 18 martie 2025, Mihail Nicu, reprezentat de avocatul Adrian Berezovschi a prezentat instanței de apel originalul dovezii de achitare a taxei de stat în mărime de 966,59 de lei și a taxei de timbru în sumă de 200 de lei.

Prin încheierea din 20 martie 2025 a Curții de Apel Centru a fost restituită cererea de apel depusă de Mihail Nicu, reprezentat de avocatul Adrian Berezovschi împotriva hotărârii din 14 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 13 mai 2025 și ulterior la 19 mai 2025, prin intermediul poștei electronice, Mihail Nicu, reprezentat de avocatul Adrian Berezovschi a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 20 martie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea 1 acesteia, casarea încheierii instanței de apel, cu restituirea cauzei pentru judecare în instanța de apel.

La 20 mai 2025, Mihail Nicu, reprezentat de avocatul Adrian Berezovschi a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 20 martie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea acesteia, casarea încheierii instanței de apel, cu restituirea cauzei pentru judecare în instanța de apel.

Art. 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.”

Art. 4261 alin. (1) lit. a), c) și alin. (2) din Codul de procedură civilă: „Instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii, dacă: a) cererea de recurs a fost depusă în afara termenului legal, iar recurentul nu solicită repunerea în termen sau instanța de recurs a refuzat să efectueze repunerea în termen; c) cererea de recurs nu este semnată sau este semnată necorespunzător. Recursul împotriva încheierii judecătorești se restituie în baza a cel puțin unuia din temeiurile prevăzute la alin. (1), printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac.”

Art. 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Art. 111 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. (2) Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 116 alin. alin. (1), (3) și (4) din Codul de procedură civilă: „ (1) Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. (3) La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). 2 (4) Repunerea în termen nu poate fi dispusă decît în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.”

Art. 40 alin. (1) și (7) al Legii privind identificarea electronică și serviciile de încredere nr.124 din 19 mai 2022 : „(1) Documentul electronic semnat cu semnătură electronică calificată este asimilat, după efectele acestuia, cu documentul similar pe suport de hârtie, semnat cu semnătură olografă. (7) Modul de utilizare a documentelor electronice în cadrul procedurilor judiciare este reglementat de legislația procesuală. ”

Art. 43 alin. (1) lit. a), b) al Legii privind identificarea electronică și serviciile de încredere nr.124 din 19 mai 2022: „(1) Documentul electronic este considerat autentic dacă întrunește cumulativ următoarele condiții: a) semnătura electronică sau sigiliul electronic este aplicat de persoana abilitată, în modul stabilit, să semneze cu semnătură olografă documentul echivalent pe suport de hârtie; b) pe documentul electronic este aplicată semnătura electronică autentică sau sigiliul electronic autentic al semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic indicat în document.”

Articolul 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.”

Cu referire la cererile de recurs din 13 mai 2025 și respectiv 19 mai 2025, depuse prin intermediul poștei electronice, Completul de judecată reține că au fost declarate în interiorul termenului prevăzut de art. 425 din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că legislația procesual-civilă instituie anumite cerințe pentru realizarea dreptului la acțiune sau la realizarea dreptului de atac (cu apel/recurs).

Astfel că, pentru depunerea și examinarea cererii de recurs este necesară nu doar respectarea condițiilor de exercitare a dreptului de atac în termen, dar și respectarea condițiilor de formă și conținut a acesteia. 3

Conform dispozițiilor art. 437 alin. (1) lit. g) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs trebuie să cuprindă data declarării recursului și semnătura recurentului.

În așa mod, una din cerințele strict-obligatorii de formă ale recursului este ca acesta să fie semnat nemijlocit de către recurent sau reprezentantul împuternicit al acestuia (olograf sau cu semnătură electronică avansată calificată), în caz contrar din motivul îndeplinirii defectuoase a actului de procedură survine aplicarea sancțiunii procedurale prevăzute la art.4261 alin.(1) lit. c) din Codul de procedură civilă cum ar fi restituirea recursului ca nefiind semnat sau este semnat necorespunzător (încheierea nr. 2r-152/25, § 13-15).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, la 13 mai 2025 și ulterior la 19 mai 2025, prin intermediul poștei electronice, Mihail Nicu, reprezentat de avocatul Adrian Berezovschi, a depus cereri de recurs împotriva încheierii din 20 martie 2025 a Curții de Apel Centru, fără aplicarea semnăturii olografe sau semnăturii electronice avansate calificate.

Cererile de recurs expediate Curții de Apel Chișinău, prin intermediul poștei electronice, la 13 mai 2025 și la 19 mai 2025 (f.d.123-125, 128-130), urmau a fi autentificate în modul prevăzut de art. 43 alin. (1) lit. a), b) al Legii privind identificarea electronică și serviciile de încredere nr.124 din 19 mai 2022, potrivit cărui, documentul electronic este considerat autentic dacă întrunește cumulativ următoarele condiții: a) semnătura electronică sau sigiliul electronic este aplicat de persoana abilitată, în modul stabilit, să semneze cu semnătură olografă documentul echivalent pe suport de hârtie; b) pe documentul electronic este aplicată semnătura electronică autentică sau sigiliul electronic autentic al semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic indicat în document.

Prin urmare, Completul de judecată constată că, cererile de recurs depuse, prin intermediul poștei electronice, la 13 mai 2025 și ulterior la 19 mai 2025 împotriva încheierii din 20 martie 2025 a Curții de Apel Centru nu întrunește condițiile de formă ale recursului, prevăzute de dispozițiile art. 437 alin. (1) lit. g) din Codul de procedură civilă, care urmau a fi semnate olograf sau autentificate prin aplicarea semnăturii electronice avansată calificată și, în consecință, este aplicabilă sancțiunea procedurală sub forma de restituire a cererii de recurs. Or, semnarea actului procedural în mod necorespunzător echivalează cu nesemnarea acestuia. Un act juridic nesemnat nu poate produce efectele juridice scontate (încheierea nr. 2ac- 139/25, § 13)

Cu referire la cererea de recurs depusă de Mihail Nicu, reprezentat de avocatul Adrian Berezovschi la 20 mai2025 reține următoarele.

Din materialele dosarului, rezultă că, încheierea din 20 martie 2025 a Curții de Apl Centru, care constituie obiectul prezentului recurs, a fost comunicată în temeiul art. 100 alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, reprezentantului recurentului, 4 avocatul Adrian Berezovschi, la adresa adrian.berezovski@gmail.com la 2 mai 2025, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică atașat la materialele cauzei (f.d.121)

Respectiv, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii din 20 martie 2025 a Curții de Apel Centru a început a curge la 3 mai 2025 ziua, imediat următoare recepționării încheierii contestate, ultima zi a termenului fiind 17 mai 2025, (sâmbătă zi nelucrătoare), 18 mai 2025 (duminică) la fel fiind zi nelucrătoare.

Astfel, conform art. 112 alin.(2) din Codul de procedură civilă, ultima zi de depunere a cererii de recurs se consideră următoarea zi lucrătoare, 19 mai 2025 (zi de luni).

În pofida celor enunțate, Mihail Nicu, reprezentat de avocatul Adrian Berezovschi nu s-au conformat prevederilor legale și a depus personal la cancelaria instanței, cererea de recurs împotriva încheierii din 20 martie 2025 a Curții de Apel Centru, la 20 mai 2025, adică în afara termenului prevăzut de art. 425 din Codul de procedură civilă.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că recurentul/reprezentantul său au omis să depună cererea de recurs în termenul prevăzut de art. 425 din Codul de procedură civilă, iar acest fapt atrage sancțiunea procedurală sub forma restituirii cererii de recurs, în temeiul art. 4261 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă.

În context, important este de notat că o solicitare cu privire la repunerea cererii de recurs în termen, în ordinea stabilită la art. 116 din Codul de procedură civilă, Mihail Nicu, reprezentat de avocatul Adrian Berezovschi nu a înaintat.

Deși, recurentul/reprezentantul său aveau obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CtEDO (cauza Van Harn v. Germania, 11 septembrie 2007), de a-și proteja drepturile de acces la instanță prin valorificarea dreptului său la o cale de atac, cu respectarea exigențelor legale.

Prin prisma respectării dreptului de acces liber la justiție, garantat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 20 din Constituția Republicii Moldova și art. 5 din Codul de procedură civilă, relevat și în jurisprudența CtEDO, precum și a dreptului la un recurs efectiv garantat de art. 13 din Convenție, circumstanțele relatate denotă că recurenta a neglijat dreptul de valorificare a drepturilor procedurale în sensul și termenul stabilit de către instanța de judecată.

Din considerentele redate și având în vedere faptul că cererile de recurs depuse, prin intermediul poștei electronice, la 13 mai 2025 și la 19 mai 2025 nu conțin semnătura olografă sau semnătura electronică avansată calificată, iar cererea de recurs depusă personal la cancelaria instanței, la 20 mai 2025 a fost depusă cu omiterea termenului prevăzut la art. 425 din Codul de procedură civilă, Completul 5 de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a restitui cererile de recurs.

În conformitate cu art. 4261 alin. (1) lit. a) și c), alin. (2) din Codul de procedură civilă,