2ra-252/23 — Anularea actelor afectate de eroare si incheieate prin dol

2ra-252/23 — Anularea actelor afectate de eroare si incheieate prin dol (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Raisa Tuchila, Lilia

Tuchila, Mihail Tuchila și Oleg Tuchila,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Societatea pe Acțiuni „Alfa-Nistru” împotriva Serviciului cadastral teritorial

Soroca, Ivan Tuchila, Raisei Tuchila, Liliei Tuchila, Mihail Tuchila,

intervenienți accesorii Administrația publică locală Primăria satului

Racovăț, raionul Soroca, notarul Radu Boldescu, cu privire la anularea

actelor afectate de eroare și încheiate prin dol,

împotriva deciziei din 17 noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți,

(Dosarul nr. 2ra-252/23

NR. PIGD 2-19175657-01-2ra-10022023)

Recursul declarat până la 1 septembrie 2023.

Invocarea declarativă a prevederilor art. 432 alin.(2) lit. a),b),c), alin.(3) lit.b),d), alin. (4)

din Codul de procedură civilă nu constituie temei de admisibilitate a recursului.

Judecătoria Soroca, sediul Central, jud. Gh. Mîțu,

Curtea de Apel Bălți, jud. Iu. Grosu, A. Ciobanu, A. Garbuz,

27 iunie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de Raisa

Tuchila, Lilia Tuchila, Mihail Tuchila și Oleg Tuchila,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Ion Malanciuc, Președinte,

Dina Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva Serviciului cadastral teritorial Soroca, Ivan Tuchila,

Raisei Tuchila, intervenienți accesorii Administrația publică locală Primăria

sat. Racovăț, r-nul Soroca, notarul Radu Boldescu, solicitând declararea nulă

a duplicatului titlului nr. XXXX de autentificare a dreptului deținătorului de

teren eliberat de către Administrația publică locală, Primăria Racovăț la 20

ianuarie 2016, ca fiind afectat de eroare, declararea nulă a contractului de

donație nr. XXXX din 21 ianuarie 2016 a terenului agricol cu număr

cadastral XXXX, încheiat între Ivan Tuchila și Raisa Tuchila, autentificat de

către notarul public Radu Boldescu, ca fiind încheiat prin dol, radierea

înregistrării din 21 ianuarie 2016 din Registrul bunurilor imobile la

Subcapitolul II pct. 2.2. privind dreptul de proprietate asupra imobilului cu

număr cadastral XXXX pe numele Raisei Tuchila, rectificarea în Registrul

bunurilor imobile la Subcapitolul II dreptul de proprietate asupra imobilului,

și anume cu indicarea S.A. „Alfa-Nistru” în baza contractului de vânzare-

cumpărare nr. XXXX din 10 ianuarie 2005.

baza contractului de vânzare-cumpărare nr. XXXX, autentificat la notarul

public Ticu Boldescu, înregistrat la 1 februarie 2005 cu nr. 931/05 la Oficiul

cadastral teritorial a devenit proprietarul terenului agricol cu număr cadastral

XXXX cu suprafața de 0,6386 ha, amplasat în extravilanul sat. XXXX r-nul

XXXX. Terenul dat este întreținut și exploatat de S.A. „Alfa-Nistru”,

deoarece este proprietar.

cadastru a Departamentului cadastru, a stabilit că la 20 ianuarie 2016

vânzătorul Ivan Tuchila a obținut duplicatul titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren. Iar la 21 ianuarie 2016 în baza contractului

de donație nr. XXXX a înstrăinat cu titlu gratuit terenul agricol enunțat supra

fiicei Raisa Tuchila.

teritorial Soroca, pentru a efectua corectările (rectificările) în privința

bunului menționat, comise de către instituția dată. Prin răspunsul verbal i s-

a comunicat că nu este posibil fără consimțământul Raisei Tuchila, care nu

1

acceptă și nu este posibil de efectuat rectificările. Astfel, i-a recomandat

adresarea în instanța de judecată.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Central, s-a respins ca neîntemeiată cererea înaintată de pârâta Raisa Tuchila

privind ridicarea excepției de tardivitate și uzucapiunii tabulare.

Central, s-a înlocuit pârâtul Ivan Tuchila, decedat la XXXX, cu succesorii

(moștenitorii) - fiicele Lilia Tuchila, Raisa Tuchila și fiul Mihail Tuchila.

Central, s-a admis integral cererea de chemare în judecată depusă de S.A.

„Alfa-Nistru”. S-a declarat nul duplicatul titlului nr. XXXX de autentificare

a dreptului deținătorului de teren eliberat de către Administrația publică

locală, Primăria Racovăț la 20 ianuarie 2016, ca fiind afectat de eroare. S-a

declarat nul contractul de donație nr. XXXX din 21 ianuarie 2016 autentificat

de către notarul public Radu Boldescu, în baza căruia Ivan Tuchila, donator,

a transmis cu titlu gratuit terenul agricol număr cadastral XXXX, donatarului

Raisa Tuchila, ca fiind încheiat prin dol. S-a radiat înregistrarea din 21

ianuarie 2016 în Registrul Bunurilor Imobile la subcapitolul II pct. 2.2.

privind înregistrarea dreptului de proprietate asupra imobilului cu număr

cadastral XXXX pe numele Raisei Tuchila. S-a rectificat în Registrul

bunurilor imobile la subcapitolul II dreptul de proprietate asupra imobilului,

prin înscrierea S.A. „Alfa-Nistru” în baza contractului de vânzare-cumpărare

nr. 42 din 10 ianuarie 2005.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Tuchila au declarat apel împotriva hotărârii din 28 aprilie 2022 a Judecătoriei

Soroca, sediul Central, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei

instanțe, a încheierii privind respingerea excepției de tardivitate și

uzucapiunii tabulare, a încheierii prin care s-a înlocuit pârâtul Ivan Tuchila

cu apelanții, emiterea unei decizii de scoatere de pe rol, deoarece nu sunt

stabiliți moștenitorii, emiterea unei decizii de trimiterea a cauzei spre

rejudecare, întrucât Lilia Tuchila nu a fost citată în ședință.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

art. 374 alin.(4) lit.b) din Codul de procedură civilă, s-a încetat procedura de

apel în privința apelantului Oleg Tuchila.

apelul declarat de Raisa Tuchila, Mihail Tuchila și Lilia Tuchila și s-a

menținut hotărârea din 28 aprilie 2022 a Judecătoriei Soroca, sediul Central.

2

prima instanță întru argumentarea concluziei sale prin prisma argumentelor

cererii de apel, a ajuns la concluzia că prima instanță a examinat cauza sub

toate aspectele, reieșind din probele dobândite, emițând o soluție corectă pe

acest caz.

de apel a considerat aplicabile prezentei spețe prevederile Codului civil în

reacția Legii nr.1107-XV din 06 iunie 2002, în vigoare până la 01 martie

2019, or, în prezenta speță s-a solicitat anularea actelor afectate de eroare și

încheiate prin dol în anul 2016, raporturi juridice existente până la intrarea

în vigoare a noilor prevederi ale Codului civil.

de până la 01.03.2019), instanța de apel a menționat că vânzătorul Ivan

Tuchila s-a obligat și a executat transmiterea bunului către S.A. ,,Alfa-

Nistru”, care la rândul său s-a obligat și a executat preluarea bunului și

achitarea prețului. Ivan Tuchila s-a obligat la rândul său să remită

concomitent cu predarea bunului, documentele referitoare la bun, prevăzute

de lege, ceea ce și a executat în momentul perfectării contractului de vânzare-

cumpărare prin transmiterea originalului titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren.

alin. (2), art. 320 alin. (2), art.321 alin.(2) din Codul civil (în redacția până

la 01 martie 2019), art.22 din Legea cadastrului bunurilor imobile, a apreciat

că instanța de fond corect și întemeiat a reținut, că bunul imobil cu număr

cadastral XXXX, teren agricol cu suprafața de 0.6386 ha, aparține cu drept

de proprietate S.A. „Alfa-Nistru”. Or, acest drept de proprietate îi revine

ultimei în baza contractului de vânzare-cumpărare care a fost încheiat la 10

ianuarie 2005 între Ivan Tuchila și S.A. „Alfa Nistru”.

Registrul bunurilor imobile, bunul imobil aflat în litigiu, la data de 01

februarie 2005 a fost înscris conform contractului de vânzare-cumpărare din

10 ianuarie 2005 cu nr. XXXX după S.A. ,,Alfa-Nistru”, care conform pct.6

din contract acesta nu a fost vândut, sechestrat, gajat (Vol.I, f.d.6).

la OCT Soroca prin care a solicitat eliberarea certificatului cu privire la

valoarea bunului imobil cu număr cadastral XXXX și a cererii privind

eliberarea extrasului din Registrul bunurilor imobile.

depunerea cererii la OCT Soroca de către proprietarul bunului imobil S.A.

,,Alfa-Nistru” la 01 februarie 2005, dreptul de proprietate după Ivan Tuchila

a fost radiat și intabulat dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale după

noul proprietar S.A. ,,Alfa-Nistru”.

3

terenului cu număr cadastral XXXX cu suprafața de 0,6386 ha, amplasat în

extravilanul sat. XXXX r-nul XXXX, fapt confirmat prin contractul de

vânzare-cumpărare din 10 ianuarie 2005, care nu a fost anulat, până în

prezent fiind în vigoare.

imobile, înregistrarea dreptului asupra bunului imobil se face în temeiul

următoarelor documente: f) titlurile de autentificare a drepturilor

deținătorului de teren și alte acte (adeverințe) privind drepturile asupra

bunului imobil, eliberate de autoritățile publice abilitate, în modul stabilit de

legislația în vigoare la data eliberării lor. Ca urmare, s-a stabilit cert că S.A.

,,Alfa-Nistru” a dobîndit dreptul de proprietate în mod legal, fiind întocmit

un contract de vânzare-cumpărare încheiat între ambele părți. Or, faptul că

la cererea lui Ivan Tuchila precum că acesta a pierdut titlul de autentificare

a dreptului deținătorului de teren cu obținerea duplicatului asupra acestui

teren, nu-l îndreptățește pe ultimul de a intra din nou în dreptul de proprietate

asupra acestui teren.

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren asupra terenului din

litigiu, a fost înstrăinarea acestui teren fiicei sale Raisa Tuchila, în baza

contractului de donație, contract care nu poate apreciat de către instanță ca

fiind legal și întocmit conform înscrisurilor legale prezentate.

privire la declararea nulă a duplicatului titlului nr. XXXX de autentificare a

dreptului deținătorului de teren eliberat de către Administrația publică locală

Primăria sat. Racovăț la 20 ianuarie 2016, instanța de fond corect a ajuns la

concluzia că acest duplicat urmează a fi declarat nul. Or, în acest sens s-a

demonstrat cu certitudine că Ivan Tuchila prin înșelăciune, cunoscând cu

certitudine că terenul, bunul imobil cu număr cadastral XXXX nu-i mai

aparține cu drept de proprietate încă din anul 2005, deoarece acest bun a fost

vândut de către el, s-a adresat cu o cerere de a publica în Monitorul Oficial

anunțul că acest titlu a fost pierdut. Eliberarea duplicatului pe titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren pentru terenul cu număr

cadastral XXXX de către administrația publică locală, nu poate servi ca

temei de înregistrate a dreptului de proprietate. Or, terenul, de facto, aparține

cu drept de proprietate S.A. ,,Alfa-Nistru” în baza contractului de vânzare-

cumpărare.

de până la 1 martie 2019).

declarat nul contractul de donație nr.XXXX din 21 ianuarie 2016 autentificat

de către notarul public Radu Boldescu, în baza căruia Ivan Tuchila, donator,

a transmis cu titlu gratuit terenul agricol cu număr cadastral XXXX,

4

donatarului Raisa Tuchila ca fiind încheiat prin dol. Or, într-adevăr pe

parcursul examinării cauzei de către instanța de fond și cea de apel a fost

stabilit comportamentul viclean și dolosiv a lui Ivan Tuchila, acesta

cunoscând cu certitudine că a vândut terenul încă în anul 2005, cu viclenie

s-a folosit de eroarea din Registrul electronic a bunurilor imobile, a obținut

un duplicat a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, în

temeiul căruia si-a înregistrat repetat dreptul de proprietate asupra lui, ca

ulterior să-l doneze fiicei sale Raisa Tuchila, prin încheierea contractului de

donație.

ca eroarea să fie determinantă pentru încheierea actului juridic, adică

mijloacele viclene utilizate de una dintre părți să fie de așa natură, încît să

fie evident că fără aceste mijloace, cealaltă parte n-ar fi încheiat actul. Spre

deosebire de eroarea propriu-zisă, care operează ca temei de anulare a actului

juridic numai dacă se referă la elementele actului juridic expres stipulate în

lege, eroarea provocată de dol atrage anulabilitatea actului juridic, oricare ar

fi elementul actului juridic la care se referă această eroare.

civil (redacția în vigoare până la 1 martie 2019), instanța de apel a notat că

s-a ajuns la temeinicia cerințelor înaintate de către reclamanta/intimata S.A.

,,Alfa-Nistru” cu privire la declararea nulă a duplicatului titlului nr.XXXX

de autentificare a dreptului deținătorului de teren, declararea nulă a

contractului de donație nr.XXXX din 21 ianuarie 2016, a considerat

întemeiată și cerința de radiere a dreptului de proprietate înregistrat la data

de 21 ianuarie 2016 după Raisa Tuchila cu rectificarea în registrul bunurilor

imobile a dreptului de proprietate după S.A. ,,Alfa-Nistru”. Or, aceasta a

devenit proprietar în baza contractului de vânzare-cumpărare din 10 ianuarie

2005 încheiat între Ivan Tuchila și S.A. ,,Alfa-Nistru”.

cea de apel, cât și din materialele cauzei, au fost prezentate probe care

confirmă faptul că, în temeiul cererii S.A. ,,Alfa-Nistru” către OCT, la 1

februarie 2005, a fost radiat dreptul de proprietate a lui Ivan Tuchila și

intabulat dreptul de proprietate după noul proprietar, acesta fiind S.A. ,,Alfa-

Nistru”.

reținut faptul că S.A. ,,Alfa-Nistru” a aflat despre actele contestate abia la 21

octombrie 2019, or, Registrul este unul public și nu încurca nimic pe

parcursul a 15 ani să-l verifice, cu atât mai mult, că este o persoană juridică

cu activitate în domeniul imobiliar, astfel nu se poate de reținut că a aflat

despre cele invocate în cerere abia la 21 octombrie 2019 când au accesat baza

de date a ASP, instanța de apel l-a respins. Or, contractul de vânzare-

cumpărare din 10 ianuarie 2005 a fost înregistrat în Registrul bunurilor

imobile la 1 februarie 2005, mențiunea respectivă fiind aplicată pe contract.

5

Proprietarul nu era obligat să verifice la anumite perioade, dacă nu au

survenit modificări la capitolul dreptul de proprietate, odată ce însuși

proprietarul de la momentul procurării nu a dispus înstrăinarea într-un

anumit mod a bunului său.

Lilia Tuchila nu a fost citată în ședința de judecată, fiind atrasă în calitate de

eventual succesor în proces, instanța de apel a respins argumentul invocat,

din motiv că prin încheierea din 20 decembrie 2021 s-a înlocuit Ivan Tuchila,

decedat la 29 decembrie 2016 cu succesorii Lilia Tuchila, Raisa Tuchila și

Mihail Tuchila, copia încheierii și citația fiind expediată acesteia și

recepționată la 11 ianuarie 2022 (Vol.I, f.d.170), fapt confirmat prin avizul

anexat la prezenta speță. Ulterior această încheiere fiind contestată cu recurs,

iar prin încheierea din 04 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți a fost restituit

recursul, pentru că potrivit legii încheierea dată nu poate fi atacată cu recurs.

pârâtului decedat Ivan Tuchila, Oleg Tuchila nu a fost atras în proces în

calitate de succesor, nu servește temei de casare a hotărârii. Or, instanța a

admis succesiunea în drepturi, înlocuind persoana decedată cu potențialii

succesori cunoscuți, prin urmare drepturile persoanei ieșite din proces nu au

fost încălcate.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Oleg Tuchila au depus cerere de recurs împotriva deciziei din 17 noiembrie

2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea hotărârii primei instanțe, a

deciziei instanței de apel și a încheierii primei instanțe privind respingerea

excepției de tardivitate și uzucapiunii tabulare, emiterea unei noi hotărâri de

respingere a acțiunii ca fiind tardivă, a încheierii prin care s-a înlocuit pârâtul

Ivan Tuchila cu apelanții, emiterea unei decizii prin care acțiunea sa fie

scoasa de pe rol, întrucât nu au fost stabiliți succesorii lui Ivan Tuchila,

casarea încheierii din 17 noiembrie 2022 a instanței de apel privind încetarea

procedurii de apel în privința lui Oleg Tuchila. Emiterea unei decizii de

respingere a acțiunii ca fiind tardivă sau, după caz, neîntemeiată sau cu

trimiterea cauzei spre o nouă rejudecare.

2019 S.A. „Alfa-Nistru” a depus în instanță o cerere de chemare în judecată

prin care a solicitat declararea nulității duplicatului titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren din 20 ianuarie 2016, contractului de donație

nr. XXXX din 21 ianuarie 2016, radierea înregistrării din 21 ianuarie 2016

și rectificarea înscrierilor în Registrul bunurilor imobile.

civil, în redacția în vigoare în anul 2016, au precizat că actele care se solicită

a fi declarate nule datează cu luna ianuarie 2016, termenul de adresare în

judecată expirând în luna iunie 2016 și respectiv ianuarie 2019. După cum

6

au menționat acțiunea a fost depusă în instanță la 04 noiembrie 2019,

depășind termenele de prescripție de 6 luni și 3 ani. Nu poate fi reținut faptul

că S.A. „Alfa-Nistru” a aflat despre toate cele expuse la 21 octombrie 2019

când a accesat Registrul electronic al Bunurilor imobile. Or, acesta este unul

public și putea fi accesat pe parcursul acestor ani și să verifice statutul.

Astfel, S.A. „Alfa-Nistru” este o persoană juridică cu activitate în domeniul

imobiliar, care activează pe piața dată cel puțin din anul 2005 de când invocă

că a procurat terenul în litigiu, deține pe rol foarte multe litigii ce ține de

imobile, respectiv nu poate fi reținut că „a aflat” despre cele invocate în

cerere doar la 21 octombrie 2019. Totodată, în Monitorul Oficial din nr. 2-

12 din anul 2015, pct. 136, pagina 351 a adus la cunoștință publică pierderea

titlurilor de autentificare a dreptului de deținător de teren nr. XXXX și

XXXX. Mai mult, la 16 decembrie 2013 în Registrul bunurilor imobile a fost

notată încheierea executorului judecătoresc S.Plitoc, radiată la 28 decembrie

2015 referitor la interdicția de a înstrăina terenul în baza unei obligațiuni

financiare a lui Ivan Tuchila, la care S.A. „Alfa-Nistru” nu a reacționat, deși,

putea și trebuia dacă se consideră proprietari.

perioada anilor 2005-2020 a achitat impozitul funciar în situația în care nu

figurează în calitate de proprietar în Registrul bunurilor imobile. Iarăși

intervine termenul de prescripție de 3 ani pentru înregistrarea dreptului în

Registrul bunurilor imobile, circumstanță care a fost omisă de către

reclamant. Or, prin hotărârea CtEDO Grafescolo S.R.L. c. Republicii

Moldova (cererea nr. 36157/08), Curtea a constatat violarea art. 6 CEDO

prin faptul că instanțele naționale nu s-a expus referitor la invocarea

termenului de prescripție de către reclamant, pct. 21-22 „Curtea reamintește

jurisprudența sa anterioară, în care a statuat că, la îndeplinirea acțiunilor

procedurale, respectarea cerințelor cu privire la admisibilitate constituie un

aspect important al dreptului la un proces echitabil. Rolul termenelor de

prescripție este de o importanță majoră atunci cînd este interpretat în lumina

Preambulului Convenției, care, în partea sa relevantă, enunță preeminența

dreptului ca patrimoniul comun al Statelor contractante (a se vedea Dacia

SRL c. Republica Moldova, nr. 3052/04, §75, 18 martie 2008 ). Curtea

reiterează că articolul 6 § 1 din Convenție obligă instanțele judecătorești să-

și motiveze hotărîrile. În cauza Ruiz Torija c. Spaniei, (hotărâre din 9

decembrie 1994, Seria A nr. 303-A), Curtea a constatat că omisiunea unei

instanțe judecătorești naționale de a motiva neacceptarea unui argument

precum că o acțiune a fost tardivă a condus la o încălcare a acestei prevederi.

punerea în aplicare a Codului civil al Republicii Moldova republicată în

Monitorul Oficial nr.66-75/01.03.2019, Art. 34. - (1) La aplicarea

dispozițiilor art. 524, 526, 529 și 530 din Codul civil, în redacția prevăzută

de Legea nr. 133/2018, poate fi invocată durata posesiei exercitate înainte de

1 martie 2019 dacă aceasta întrunește celelalte condiții ale uzucapiunii

7

invocate. (2) La aplicarea dispozițiilor art. 524 din Codul civil, introduse prin

Legea nr. 133/2018, se permite invocarea înregistrării în registrul respectiv,

efectuată înainte de 1 martie 2019, dacă, conform legii în vigoare la data

înregistrării, înregistrarea avea efect constitutiv. în caz contrar, se consideră

că înregistrarea are efect constitutiv din 1 martie 2019. Astfel, începând cu

anul 2005 și până în anul 2019, Raisa Tuchila și Ivan Tuchila, prin instituția

unirii posesiilor au fost intabulați în Registrul bunurilor imobile pentru o

perioadă de 15 ani în calitate de proprietari, respectiv mai mult de termenul

maxim prevăzut de 10 ani. Sub acest aspect a intervenit uzucapiunea

tabulară.

Ivan Tuchila cu succesorii (moștenitorii). Instanța a considerat că copiii sunt

moștenitorii decedatului Ivan Tuchila. Această situație a rezultat din

conținutul certificatului nr. 02/1-8/806 din 15 iunie 2021 eliberat de către

Primăria Racovăț prin care s-au indicat copii moștenitorii de gr. I ai

defunctului. Organul administrației publice locale nu este abilitat cu atribuții

de a deschide procedura succesorală, de a determina cercul moștenitorilor și

mai mult atribuirea calității de succesor legal sau testamentar. Această

atribuție este atribuită exclusiv notarului. Totodată conform extrasului din

Registrul dosarelor succesorale și a testamentelor - recepționat la demersul

instanței, se constată că nu este deschisă procedura succesorală după decesul

lui Ivan Tuchila. Înlocuirea părților în proces este una ilegală sau moștenitori

după decesul lui Ivan Tuchila nu sunt stabiliți. Acțiunea în instanță a fost

depusă împotriva lui Ivan Tuchila care era deja decedat și prevederile art. 70

din Codul de procedură civilă nu pot fi aplicate în cazul de față. Instanța nu

urma să dea curs inițial acestei acțiuni din acest considerent. În context a

reiterat prevederile art. 1515 alin.(1), (2), (3) din Codul civil, în redacția

anului 2016.

atras în proces, cât și Lilia Tuchila nu a fost citată în prezentul litigiu,

deoarece are domiciliul peste hotarele R. Moldova de mulți ani.

instanței pe Oleg Tuchila, al patrulea frate.

scoasă de pe rol în temeiul art. 267 lit.m) din Codul de procedură civilă, or,

Ivan Tuchila la momentul înaintării acțiunii era decedat.

audiat în calitate de martor Sergiu Cetulean, care poate comunica din ce

perioadă de timp S.A „Alfa-Nistru” cunoștea lipsa posesiei asupra terenului

- cel puțin de când îl poseda în interesele Raisei Tuchila.

adresa intimatului și intervenienților accesorii copia recursului declarat,

creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de

8

derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea

respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi,

posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de

însoțire și avizul de recepție, anexat la materialele dosarului (Vol.II, f.d.41,

43-46).

f.d.47), Agenția Servicii Publice a depus referință la recurs, solicitând

respingerea acestuia.

„Alfa-Nistru” a depus referință la recurs, solicitând declararea acestuia

inadmisibil.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme

de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au

intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art.

XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din

sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Oleg Tuchila a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din

31 iulie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se expediază părților.”

septembrie 2023):

9

„(1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare

a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”

septembrie 2023):

„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4);

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat la 17

noiembrie 2022. Copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată

către participanții la proces la 10 ianuarie 2023, inclusiv avocatului Ion

Mazur, prin intermediul poștei electronice la 9 ianuarie 2023 (Vol.II, f.d.18-

18 verso), Astfel, recursul este declarat în termen.

Tuchila împotriva deciziei din 17 noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți,

instanța de recurs notează că, acesta este inadmisibil, din motivele ce succed.

vigoare la data declarării recursului, sînt în drept să declare recurs: a) părțile

și alți participanți la proces; b) martorul, expertul, specialistul, interpretul și

10

reprezentantul, cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată ce li se

cuvine.

parte sau participant la proces, or, până la data pronunțării deciziei instanței

de apel-17 noiembrie 2022, ultimului nu i s-a atribuit nicio calitate

procesuală. Or, prin încheierea din 20 decembrie 2021 a Judecătoriei Soroca,

sediul Central, s-a înlocuit pârâtul decedat Ivan Tuchila, cu succesorii

(moștenitorii) - fiicele Lilia Tuchila, Raisa Tuchila și fiul Mihail Tuchila

(Vol.I, f.d.168).

Tuchila în prezentul proces, în temeiul art. 433 lit.c) din Codul de procedură

civilă, în redacția până la 01 septembrie 2023, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă, ca fiind înaintat de o persoană ce nu este în drept să-l declare

recurs.

Mihail Tuchila, instanța de recurs îl consideră inadmisibil, din motivele

redate infra.

(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității

temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432

din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului.

temei de drept prevederile art. 432 alin.(2) lit. a), b), c) din Codul de

procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului, citate supra. Astfel,

cu referire la încălcarea normelor de drept material prin neaplicarea legii care

trebuia să fie aplicată, aplicarea unei legi care nu trebuia să fie aplicată și

interpretarea în mod eronat a legii, temeiurile de drept invocate de partea

recurentă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu a stabilit

că normele aplicate ar fi fost eronat aplicate sau nu ar fi fost aplicabile speței

sau instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică

dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.

b), d) din Codul de procedură civilă, în sensul pretins, având în vedere că a

fost respectată procedura de citare a participanților la proces, inclusiv a Liliei

Tuchila. La fel, nu s-a constatat soluționarea problemei drepturilor unor

persoane care nu au fost implicate în proces.

11

în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, motivele

recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra

căror instanța de apel s-a pronunțat.

situației nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul

exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a

probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe

sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute

în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural

și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar

probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite

în art. 130 din Codul de procedură civilă.

argument invocat de recurenți.

jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este

absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului

Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special

cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p.

85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p.

45).

Omului, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile

care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (cauza Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

de Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de Raisa Tuchila, Lilia

Tuchila, Mihail Tuchila nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

12

alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data

depunerii recursului și drept urmare este inadmisibil.

procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1),

(2) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibil recursul depus de Raisa Tuchila, Lilia Tuchila,

Mihail Tuchila, Oleg Tuchila împotriva deciziei din 17 noiembrie 2022 a

Curții de Apel Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Ion Malanciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

13