3ra-1087/20 — anularea partiala a deciziei si dispunerea schimbarii destinatiei terenului cu introducerea modificarilor in Registrul bunurlilor imobile

3ra-1087/20 — anularea partiala a deciziei si dispunerea schimbarii destinatiei terenului cu introducerea modificarilor in Registrul bunurlilor imobile (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-1087/2020

Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Central (Gh. Tocaiuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Gheorghieș, E. Bejenaru, A. Toderaș)

Î N C H E I E R E

23 decembrie 2020 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Boris Cechir, reprezentat de

avocatul Viorelia Cechir,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Boris Cechir împotriva Consiliului comunal Dărcăuți, persoană terță Oficiul

teritorial Soroca al Cancelariei de Stat privind anularea parțială a deciziei și

dispunerea schimbării destinației terenului cu introducerea modificărilor în Registrul

bunurilor imobile,

împotriva deciziei din 08 septembrie 2020 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 12 septembrie 2019 Boris Cechir a înaintat cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului comunal Dărcăuți, solicitând anularea deciziilor nr. 34/04 din

15 februarie 2019 și nr. 39/04 din 17 august 2019 emise de Consiliul comunal

Dărcăuți ca fiind ilegale în fond, emise cu încălcarea legii și a competenței, obligarea

IP „Agenția Servicii Publice” Serviciul Cadastral Teritorial Soroca să introducă

modificările în baza de date, schimbând destinația terenului cu nr. cadastral XXX

din „destinație agricolă” în „destinație specială”.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că la data de 11 iulie 2019 a aflat

despre faptul că Consiliul comunal Dărcăuți r-nul Soroca, la ședința consiliului din

15 februarie 2019, a adoptat decizia nr. 34/04 privind modificarea destinației

terenurilor, trecerii terenurilor dintr-un domeniu în altul, modificarea modului de

folosință a terenurilor. Conform deciziei nominalizate, a fost modificat modul de

folosință a terenului cu nr. cadastral XXX cu suprafața de 2,3453 ha, din ,,destinație

specială” în ,,destinație agricolă”. Cechir Boris este proprietar a 3 construcții (2

depozite și un beci), cu suprafața totală de 1435 m2. amplasate pe terenul cu nr.

cadastral XXX, care sunt încăperi de producere. Astfel, decizia Consiliului comunal

1

Dărcăuți nr. 34/04 din 15 februarie 2019 îi lezează drepturile sale de proprietate

asupra clădirilor și dreptul de folosință a terenului.

A relatat reclamantul că, decizia Consiliului comunal Dărcăuți nr. 34/04 din 15

februarie 2019 este ilegală și neîntemeiată. Terenurile cu destinație specială, potrivit

Hotărârii Guvernului nr. 707 din 12 noiembrie 1993, sunt terenuri destinate

industriei și folosite pentru amplasarea și exploatarea construcțiilor și edificiilor

administrative și cele destinate producției industriale, pentru construcția căilor de

acces, comunicațiilor inginerești, magistralelor de circulație, liniilor de

telecomunicații și de transport al energiei electrice. Consideră că terenul cu nr.

cadastral XXX nu poate fi cu ,,destinație agricolă”, deorece pe acest teren sunt

amplasate 7 construcții, dintre care 3 construcții de producere industrială, 2

construcții administrative, o construcție locativă, o construcție cu destinație specială

și o linie de transportare a energiei electrice.

A indicat reclamantul că, schimbarea destinației terenurilor din categoria ,,celor

special” în destinație ,,agricolă” nu ține de competența Consiliului comunal

Dărcăuți. Potrivit art. 8 și 75 al Codului funciar schimbarea destinației terenurilor cu

destinație special ține în exclusivitate de competența Guvernului Republicii

Moldova. Decizia Consiliului comunal Dărcăuți nr. 34/04 din 15 februarie 2019 a

fost înregistrată la IP ,,Agenția Servicii Publice”, și respectiv modul de folosință a

terenului cu cadastral XXX a fost modificat din ,,destinație specială” în ,,destinație

agricolă”. Astfel, Consiliul comunal Dărcăuți a depășit în mod vădit limitele și

atribuțiile acordate prin lege, fapt care a dus la adoptarea unei decizii ilegale și cu

încălcarea competenței. La 18 iulie 2019 a depus cerere prealabilă împotriva

Consiliului comunal Dărcăuți și a solicitat anularea deciziei nr. 34/04 din 15

februarie 2019.

Reclamantul a relatat că la 17 august 2019 a avut loc ședința Consiliului

comunal Dărcăuți și a fost adoptată Decizia nr. 39/04 potrivit căreia s-a decis

abrogarea deciziei Consiliului comunal Dărcăuți nr. 34/04 din 15 februarie 2019 ca

fiind ilegală și s-a decis că la înregistrarea masivă a terenului cu nr. cadastral XXX

în Registrul Bunurilor Imobile s-a comis o eroare, fără a explica ce fel de eroare.

Necătînd la aceasta, Consiliul a corectat această eroare prin schimbarea destinației

terenului cu nr. cadastral XXX din destinație specială în destinație agricolă, trece

terenul din domeniul public în domeniu privat și permite vânzarea sau darea în

arendă a patru terenuri și dispune înregistrarea acestora la Oficiul Cadastral

Teritorial Soroca.

A menționat reclamantul că, decizia Consiliului comunal Dărcăuți nr. 39/04 din

17 august 2019 o consideră ilegală. Potrivit pct. 2 din decizia sus menționată, s-a

decis corectarea unei careva erori fără să se indice categoria erorii, cauzele comiterii

acestei erori, în ce constă eroarea, în ce mod a fost aceasta depistată și care este

metoda de corectare a acesteia. În punctul 2 al deciziei s-a decis schimbarea modului

de folosință din ,,destinație specială” în ,,destinație agricolă”. Pe terenul cu nr.

cadastral XXX sun amplasate imobile încadrate în procesul de depozitare și

prelucrare a producției agricole, acest teren nu este folosit pentru prelucrarea și

recoltarea roadei, dar anume pentru prelucrarea ei ulterioară recoltării, suplimentar

pe acest teren este amplasată o linie de electricitate, o bază a serviciului antigrindină.

Astfel, schimbarea destinației terenurilor din categoria ,,celor speciale” în destinație

,,agricolă” ar duce la utilizarea terenului nu după destinația acestuia.

2

A relatat reclamantul că conform pct. 3 al deciziei nr. 39/04 din 17 august 2019

terenul în litigiu a fost transferat din domeniul public în domeniu privat, or, nu este

clar din domeniul public a cui (a statului, a administrației publice locale) și în

domeniul privat al cui (presupune a administrației publice locale), fără a studia

extrasul din Registru Bunurilor Imobile a terenului cu nr. cadastral XXX, unde se

indică expres în calitate de proprietar administrația publică locală. Conform pct. 4 al

deciziei nr. 39/04 din 17 august 2019 s-a permis de a vinde și a da în arendă terenurile

aferente construcțiilor lotul 1 cu suprafața de 1,03 ha și lotul 2 cu suprafața de 0,32

ha conform studiului de fundamentare elaborat de INCP ,,URBANPROIECT” din

11 aprilie 2018.

Consideră că, decizia este lipsită de temei juridic, ori terenul cu nr. cadastral

XXX este teren unic, nefiind o decizie privind separarea acestuia, lipsește un proiect

de separare, menționînd că INCP ,,URBANPROIECT” a făcut doar un studiu dar nu

un proiect. La fel nu este nici acordul în scris al persoanelor titulare care grevează

dreptul de proprietate asupra bunului imobil și anume a GȚ ,,Boris Cechir”. Conform

pct. 5 al deciziei din 17 august 2019 s-a permis comisiei de licitație arendarea sau

vânzarea loturilor cu nr. 3 cu suprafața de 0,38 ha și a lotului nr. 4 cu suprafața de

0,6135 ha, cu scoaterea acestora la licitație.

La 04 septembrie 2019 reclamantul s-a adresat Consiliului comunal Dărcăuți

cu cerere prealabilă prin care a solicitat anularea deciziei nr. 39/04 din 17 august

2019 și un răspuns la cerere nu a primit.

A solicitat reclamantul anularea deciziilor nr. 34/04 din 15 februarie 2019 și nr.

39/04 din 17 august 2019 emise de Consiliul comunal Dărcăuți ca ilegale în fond

fiind emise cu încălcarea legii și a competenței, și obligarea IP ,,Agenția Servicii

Publice” Serviciul Cadastral Teritorial Soroca să introducă modificările în baza de

date, schimbând destinația terenului cu nr. cadastral XXX din ,,destinație agricolă”

în ,,destinație specială”.

La 15 noiembrie 2019 avocatul Cechir Viorelia, reprezentând interesele

reclamantului, a înaintat o cerere de renunțare parțială la obiectul acțiunii, solicitând

anularea parțială a deciziei nr. 39/04 din 17 august 2019 emisă de Consiliul comunal

Dărcăuți ca ilegală în fond și emisă cu încălcarea legii și a competenței, de a dispune

schimbarea destinației terenului cu nr. cadastral XXX din ,,destinație agricolă” în

,,destinație specială”, cu introducerea modificărilor în Registrul de Stat al Bunurilor

Imobile, precum și excluderea din proces a IP ,,Agenția Servicii Publice”.

Prin încheierea protocolară din 16 decembrie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul

Central a fost atras în proces în calitate de persoană terță Oficiul teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat.

Prin hotărârea din 20 ianuarie 2020 a Judecătoriei Soroca, sediul Central a fost

respinsă cererea de chemare în judecată înaintată de Boris Cechir împotriva

Consiliului comunal Dărcăuți, persoana terță Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei

de Stat, ca fiind neîntemeiată.

Manifestând dezacordul cu hotărârea instanței de fond, Cechir Boris, la 22

ianuarie 2020 a depus apel nemotivat, iar la 25 martie 2020 apelul motivat împotriva

hotărârii din 20 ianuarie 2020 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, în termenul

stabilit de lege, solicitând casarea hotărârii contestate și pronunțarea unei hotărâri

noi de admitere a acțiunii.

3

Prin decizia din 08 septembrie 2020 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul

declarat de către Cechir Boris, reprezentat de avocatul Cechir Viorelia, împotriva

hotărârii din 20 ianuarie 2020 a Judecătoriei Soroca, sediul Central.

Pentru a decide astfel Curtea de Apel Bălți a specificat că potrivit extrasului din

Registrul bunurilor imobile proprietar al bunului imobil - teren cu numărul cadastral

XXX este administrația publică locală, iar exponent al administrației publice locale

este Consiliul comunal Dărcăuți, ultimul fiind în drept să reglementeze și să

gestioneze bunul imobil în condițiile Legii sub propria responsabilitate. Nu poate fi

reținut argumentul apelantului/recurentului precum că, terenul în litigiu nu poate fi

proprietate privată al administrației publice locale. Deoarece, terenul în litigiu face

parte din proprietatea administrației publice locale Dărcăuți, fapt ce este deja

confirmat prin extrasul din Registrul bunurilor imobile.

A relatat instanța de apel că conform extrasului din Registrul bunurilor imobile,

terenul cu numărul cadastral XXX avea modul de folosință ,,destinație specială”

fiind înregistrat greșit la înregistrarea masivă. Acest fapt se probează prin locul

amplasării terenului, și anume, extravilanul comunei Dărcăuți și modul de folosință

a construcțiilor situate pe acesta, mod care cade sub incidența art. 36 lit. b) și nu a

art. 52 din Codul funciar. Ori, nu există vreun act care să confirme că construcțiile

aflate în proprietatea lui Cechir Boris amplasate pe terenul în litigiu sunt spații de

producție ale uzinei, fabricii, minei, centralei electrice etc. S-a luat în considerare că

bunul imobil în litigiu se află în proprietatea autorității publice locale, Consiliul

comunal Dărcăuți este în drept să reglementeze și să gestioneze bunul imobil în

condițiile legii sub propria responsabilitate.

La 18 septembrie 2020 (ștampila de plicul poștal) Boris Cechir, reprezentat de

avocatul Viorelia Cechir a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 08

septembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, iar la 17 noiembrie 2020 a depus recurs

motivat, solicitând casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii instanței

de fond, cu emiterea unei decizii noi prin care acțiunea înaintată să fie admisă

integral.

În motivarea recursului recurentul a invocat că instanța de apel, examinând

apelul, nu s-a expus pe marginea argumentelor apelantului, nu le-a dat o analiză

profundă și imparțială. Instanțele inferioare au aplicat eronat legea materială și

anume art. 36 lit. b) Cod funciar, care prevede că, la categoria terenurilor agricole

pot fi atribuite și terenurile ocupate de depozite, de frigidere destinate păstrării

produselor agricole, de fățări, de ateliere de reparație și de păstrare a mecanismelor

agricole, de ferme zootehnice.., dacă nu au fost atribuite la altă categorie de

destinație.

A menționat recurentul că terenurile ocupate de depozite ,,pot” fi atribuite, dar

nu este obligatoriu, adică norma citată este una dispozitivă și numai în cazul în care

terenurile date nu au fost atribuite la altă categorie de destinație. Astfel, eronat au

fost aplicate și prevederele art. 198 al Instrucțiunii cu privire la modul de executare

a lucrării cadastrale la nivel de teren aprobată prin Ordinul Agenției Relații Funciare

și Cadastru nr.70 din 04 august 2017.

Consideră recurentul că instanța de apel urma să aprecieze fiecare probă

privitor la pertinența, admisibilitatea și veridicitatea ei și toate probele în ansamblu,

privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru soluționarea cauzei. Mai mult

ca atât, ca rezultat al aprecierii probelor, Curtea de Apel Bălți era obligată să reflecte

4

în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și respingerea

altor probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față de altele.

Respectarea principiului egalității armelor presupune că fiecare parte trebuie să

obțină o posibilitate rezonabilă de a-și prezenta cauza într-o situație egală în raport

cu adversarul său, astfel încât între părți să se mențină un echilibru corect.

Susține că instanța de apel, respingând apelul declarat de către Cechir Boris și

menținând hotărârea primei instanțe, nu s-a expus asupra argumentelor invocate de

către recurent-apelant în cererea de apel, decizia Curții de Apel Bălți fiind adoptată

pripit, fără o apreciere a argumentelor și probelor invocate, iar faptul dat indică

incontestabil la încălcarea de către instanța de apel a normelor de drept procedural,

precum și la examinarea superficială atât a apelului, cât și a cauzei deduse judecării.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

La caz, Curtea de Apel Bălți a pronunțat la data de 08 septembrie 2020 decizia

contestată în lipsa recurentului și a reprezentantului acestuia. Decizia Curții de Apel

Bălți a fost expediată participanților la procers la 20 octombrie 2020 și recepționată

de către recurent la data de 26 octombrie 2020.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Boris Cechir, reprezentat de avocatul Viorelia Cechir,

s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul la 17 noiembrie 2020 (ștampila

de plicul poștal), în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 28 octmbrie 2020 în adresa participanților la proces, a fost expediată copia

recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

La 13 noiembrie 2020 Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, a depus

referință la recursul depus de Boris Cechir, reprezentat de avocatul Viorelia Cechir,

prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

5

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de Boris Cechir, reprezentat de

avocatul Viorelia Cechir, este inadmisibilă.

6

În conformitate cu art. 230, 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Boris Cechir, reprezentat de avocatul Viorelia Cechir, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

7