3r-103/21 — cu privire la contestarea actului administrativ

3r-103/21 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3r-103/21

Instanța de fond: Judecătoria Drochia, sediul central – I. Rusu

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – A. Gheorghieș, A. Toderaș, D. Stănilă

DECIZIE

31 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând recursul declarat de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de

Stat,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Oficiul teritorial

Soroca al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului sătesc Chetrosu privind contestarea

actului administrativ,

împotriva încheierii din data de 15 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care

s-a declarat inadmisibil apelul depus de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de

Stat, din motiv că apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 232,

alin. (1) din Codul administrativ,

constată:

La 07 mai 2020 Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus acțiune în

contencios administrativ împotriva Consiliului sătesc Chetrosu, prin care a solicitat

abrogarea deciziei Consiliului sătesc Chetrosu nr.1/06 din 31.01.2020 cu privire la

permiterea curățirii fâșiei forestiere care se mărginește cu terenul agricol cu numărul

cadastral 3614301089.

Prin hotărârea din data de 01 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul

central s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de către Oficiul teritorial

Soroca al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului sătesc Chetrosu privind abrogarea

deciziei Consiliului sătesc Chetrosu nr.1/06 din 31.01.2020 cu privire la permiterea

curățirii fâșiei forestiere care se mărginește cu terenul agricol cu numărul cadastral

Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat la 09 noiembrie 2020 a contestat

hotărârea din data de 01 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul central,

solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de

chemare în judecată să fie admisă integral. (f.d. 44-46)

Curtea de Apel Bălți prin încheierea din data de 15 februarie 2021 a declarat

inadmisibil apelul depus de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, din

motiv că a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 232, alin. (1) din Codul

administrativ. ( f.d. 56-59)

Împotriva încheierii instanței de apel a depus recurs Oficiul teritorial Soroca al

1

Cancelariei de Stat, prin care a solicitat admiterea recursului, repunerea în termen a

cererii, casarea încheierii contestate cu emiterea unei noi decizii. ( f.d.62-64)

În motivarea recursului Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a indicat că

instanța de apel a dat o apreciere eronată normelor de drept material și procedural,

menționând că în ședința de judecată din 01 octombrie 2020, în cadrul căruia a fost

pronunțat dispozitivul hotărârii, nu a fost prezent din motivul că la data de 02

septembrie 2020 a fost depus demers privind încetarea acțiunii, deoarece actul

administrativ contesta a fost abrogat.

Totodată, autoritatea recurentă a indicat că nu a fost înștiințată în mod legal despre

examinarea prezentei cauze în instanța de fond, iar dispozitivul hotărârii din 01

octombrie 2020 a fost notificat Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat la 16

octombrie 2020.

Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a mai menționat că din greșeală la

data de 27 octombrie 2020 a expediat cererea de apel direct la Curtea de Apel Bălți,

deși urma să o depună la Judecătoria Drochia, sediul central. Astfel, la 06 noiembrie

2020 a expediat în adresa instanței de fond cererea de apel, care a fost înregistrată de

către Judecătoria Drochia, sediul central la 09 noiembrie 2020. ( f.d. 44)

În acest context autoritatea recurentă a susținut că Curtea de Apel Bălți a aplicat

eronat prevederile legii, în luarea deciziei, prin care a declarat inadmisibil apelul, ori

nu s-a bazat pe probele care sunt în dosar pentru soluționarea cauzei.

La 17 martie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat pentru notificare

intimatului Consiliului sătesc Chetrosu copia recursului depus de către Oficiul teritorial

Soroca al Cancelariei de Stat împotriva încheierii din 15 februarie 2021 a Curții de

Apel Bălți, cu explicarea dreptului de a depune referință. Însă, până la examinarea

recursului, intimatul nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință cu

criticile sale față de motivele recursului.

În corespundere cu articolul 241, alin. (1) din Codul administrativ, încheierile

primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre,

în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată, care a emis încheierea

contestată, în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat încheierea contestată la 15 februarie 2021, a

notificat-o autorității recurente la 24 februarie 2021. (f.d. 61)

Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat s-a conformat prevederilor legale

și în termen, la 04 martie 2021, a depus recurs împotriva încheierii din data de 15

februarie 2021 a Curții de Apel Bălți.

Conform art. 243, alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ a decis

examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei

ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților,

întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie

pentru a permite instanței examinarea acesteia.

Examinând recursul, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

2

al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu

menținerea încheierii instanței de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 243, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele

decizii: respinge recursul.

Cercetând starea fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, Colegiul constată

că la 07 mai 2020 Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus prezenta

acțiune. Judecătoria Drochia, sediul central, stabilind ședința prealabilă, a citat

participanții la proces pentru 03 iulie 2020, ora 09.00. (f.d. 15)

Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat la 29 iunie 2020 a recepționat citația

instanței de fond, fapt confirmat prin avizul de recepție DS5202116958AS. (f.d. 17)

La 03 iulie 2020 Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus referință

la cererea de chemare în judecată prin care a solicitat examinarea cauzei în lipsa

reprezentantului autorității reclamante. ( f.d.25)

Prin hotărârea din data de 01 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul

central s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de către Oficiul teritorial

Soroca al Cancelariei de Stat. (f.d. 31,35-42)

Conform scrisorii de expediere a actului judecătoresc la 12 octombrie 2020,

Judecătoria Drochia, sediul central a expediat Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei

de Stat pentru notificare copia dispozitivului hotărârii din 01 octombrie 2020, care a

fost recepționat la 16 octombrie 2020. (f.d. 32,33)

Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus apel împotriva hotărârii

instanței de fond, la 09 noiembrie 2020. ( f.d. 44-46)

Curtea de Apel Bălți prin încheierea din data de 15 februarie 2021 a declarat

inadmisibil apelul depus de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat din

motiv că apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 232, alin. (1) din

Codul administrativ.

Efectuând controlul judiciar al încheierii din 15 februarie 2021 a Curții de Apel

Bălți, instanța de recurs a constatat că aceasta a fost emisă în concordanță cu normele

de drept procedural.

În conformitate cu articolul 232 din Codul administrativ, (1) apelul se depune la

instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la

pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul

împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel.

(2) Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la

data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea

apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.

Importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul

temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea

cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și

obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către

participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale. Neexecutarea

dispozițiilor normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale,

cu survenirea efectelor negative.

Astfel, în corespundere cu art. 236, alin. (2), lit. d) din Codul administrativ apelul

se declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea termenului

stabilit la art. 232 alin. (1).

3

Instanța de recurs menționează că termenul de procedură instituit de legiuitor

pentru demararea căii de atac în ordine de apel este prevăzut de o normă imperativă.

Așa, art. 232, alin. (1) din Codul administrativ stipulează că începutul curgerii

termenului de depunere a apelului este determinat doar de un singur eveniment –

pronunțarea dispozitivului hotărârii.

Prin urmare, momentul notificării/comunicării dispozitivului hotărârii

judecătorești participanților la proces nu influențează data de când începe să curgă

termenul de 30 de zile de contestare a hotărârii judecătorești prin depunerea cererii de

apelul.

Din această ipoteză rezultă că participanții la proces, care nu au participat la

pronunțarea hotărârii judecătorești, fiind interesați în soarta soluționării litigiului în

care sunt implicați, trebuie să demonstreze un rol activ, manifestând comportament de

bună-credință față de drepturile și obligațiile sale procedurale.

Astfel, autoritatea reclamantă și reprezentantul acesteia trebuiau să facă uz de

toate drepturile sale procedurale, pentru a lua cunoștință de hotărârea judecătorească

pronunțată asupra fondului cauzei.

La caz, hotărârea instanței de fond a fost pronunțată la 01 octombrie 2020, Oficiul

teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus apel împotriva acesteia abia la 09

noiembrie 2020, prin urmare nu a depus apel în termenul legal prevăzut la art. 232,

alin. (1) din Codul administrativ.

Instanța de recurs reține că chiar și în ipoteza că Oficiul teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat a recepționat hotărârea instanței de fond la 16 octombrie 2020, a

dispus de termen rezonabil pentru a respecta prevederile art. 232, alin. (1) din Codul

administrativ și a depune în termen apelul.

În urma celor constatate Colegiul menționează că neexercitarea oricărei căi de

atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea

din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost

împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în

termen.

Colegiul consideră că, prin prisma art. 24, alin. (1) din Codul administrativ

autoritatea reclamantă avea obligația prezumată de a manifesta diligență și atitudine

activă și la un interval rezonabil de timp să se intereseze prin mijloace eficiente dacă a

fost sau nu pronunțată hotărârea și care este soluția pronunțată prin această hotărâre.

Această acțiune procesuală era vital necesară pentru întreprinderea măsurilor de

protejarea a dreptului de acces la instanță și declararea în termen a căii de atac (apelul),

în caz contrar intervenind cu titlu de sancțiune procedurală, declararea apelului

inadmisibil în temeiul art. 232, alin. (1) coroborat cu art. 236, alin. (2), lit. d) din Codul

administrativ.

Cu privire la acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat în cauza

Van Harn v. Germania (nr.7557/03 din 11 septembrie 2007) că ține de obligația părților

de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.

Conjunctura relevată certifică faptul că, în speță, nu se profilează circumstanțe

care ar justifica omiterea termenului procedural de declarare a apelului, ori

neprezentarea autorității reclamante la pronunțarea dispozitivului hotărârii din data de

01 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul central, nu constituie motiv viabil de

omitere a termenului procedural de declarare a apelului.

Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat prin recursul înaintat a solicitat

repunerea cererii în termen.

4

În conformitate cu prevederile art. 65, alin. (1) din Codul administrativ dacă o

persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal,

atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen.

Din materialele dosarului rezultă că Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat

nu a beneficiat de dreptul prevăzut la art. 65, alin. (1) din Codul administrativ și nu a

solicitat instanței de apel repunerea în termenul de declarare a apelului.

Sub acest aspect Colegiul notează că legiuitorul a instituit termen imperativ pentru

exercitarea căii de atac, asigurând astfel stabilitatea raporturilor juridice dintre părți și

evitarea incertitudinii pentru o perioadă îndelungată de timp, în care apar, derulează și

se modifică o complexitate de relații dintre părți sub egida unor norme de drept

distincte. Deci, admiterea exercitării unei căi de atac în afara termenului legal ar

constitui o încălcare a principiului legalității și securității raporturilor juridice și

respectiv, o soluție inadmisibilă în conjunctura ordinii de drept naționale.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat în jurisprudența sa că

reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate pentru

exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare a justiției și, în

particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei interesați

trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate. Or, aceste

termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze securitatea

juridică fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de

plângeri introduse foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să

împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se

pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la

elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din

cauza timpului scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza Marckx v. Belgia).

La fel, în cauza Ponomaryov v. Ucraina Curtea Europeană a Drepturilor Omului

a statuat că, deși în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești

definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor

circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval

considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de

atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive

neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității

raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

În lumina acestor circumstanțe, Colegiul ajunge la concluzia că instanța de apel

întemeiat a declarat inadmisibil apelul depus de către Oficiul teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat împotriva hotărârii din 01 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia,

sediul central.

Conjunctura situației de fapt constatată de instanța de recurs și concluziile trase

profilează netemeinicia recursului și necesitatea respingerii acestuia.

În conformitate cu art. 243, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul depus de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat.

Se menține încheierea din data de 15 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, emisă

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Oficiul teritorial

5

Soroca al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului sătesc Chetrosu privind contestarea

actului administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

6